Cuvântul Poporului, 1926 (Anul 8, nr. 3-71)
1926-07-22 / nr. 41
An. VIII. ——MB——■——N ABOHNAM EYOL Pe un an— — — — — — —• 300 Lei Pe o jumătate — — — — — îoo . Pe trei luni — — — — — — — 50. In America pe an — — — — — 600 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA SIBIU Str. Pintenului, (la Librăria Săteanului). PREŢUL UNUI EXEMPLAR LEI 3.— ANUNŢURI ŞI INSERAŢIUNI se primesc la biroul administraţiei noastre UN RÂND CU LITERE MĂRUNTE : Prima oară — — — 5 Lei A doua şi a treia oară 4 Lei Joi 22 Iulie 1926 Organ al Partidului National Român din Transilvania apare Mercurea si Sâmbăta. Nr. 41 EiUNI Fracţiunea de partid râmasa sub oblăduirea dlui Maniu, pluteşte într’o nesiguranţă ucigătoare. Nimicită prin acţiunea distrugătoare a conducătorilor ei, aceasta fracţiune cauta zi de zi noui orientări, fără sa-şi găsească locul. Dnul Vaida şi dl Mihai Popovici n’au înţeles ca pe lângă blazon mai trebue şi altceva, ca sa câştige sufletul mulţimii. Acest suflet al poporului l'au ţinut până acuma alături de dlor, mulţumită fruntaşilor cu legături în massele poporului, a acelor cârmaci cari ei însăşi au veghiat asupra siguranţei şi bunului mers al noiei politice. Aceşti fruntaşi au fost dnul Dr. Ion Lupaş Vasile Goldiş şi alţii, cari au observat la vreme rozâturile făcute în naia partidului de şoriceii simpatizaţi ai dlui Maniu şi au dat alarma la timpul său. Imbataţi de gloria pasivismului, ameţiţi de beţia luptei sterpe, înfuriaţi de dezastruoasele eşecuri, potenţii partidului n’au ţinut seama de nici o prevenire şi astfel, ce era sa se întâmple, s-a întâmplat. După avertismentul dlui Goga a venit al doilea avertisment, care a fost fatal împăratului pertractărilor. Azi acţiunile politice ale dlui Maniu nu mai cotează la bursa politicei româneşti. Sunt devalvate ca nişte coroane de pe timpul războiului. In zadar le îmbie spre negociare când ţărăniştilor când moderaţilor, când tachiştilor fiindcă falimentul politicei pasiviste este evident. Singuri liberalii dacă le-o mai lua, aşa cu toptanul, — înghiţând fărâmele de partid în cadrele lor bancare. Ţăranii Ardealului, conservativi prin însăşi fiinţa lor, temători de necunoscut, cari au stat un pic la răspântia cugetării, acum tot mai mult îşi dau seama că ei au girat poliţe la nişte insolvabili politici, păcălindu-se amar în aşteptările lor. Aceste poliţe au fost scontate de falşii tribuni ai Ardealului la banca lui Constantinescu, fiindcă este ştiut ca cei cari se aseamănă se adună. Ce veţi face domnilor maniaci la ziua scadenţei, care se apropie deodată cu toamna. O sa pună mâna libaruşii pe putreda Dv. şandrama politică, care a început să pârte din toate încheieturile. Partenk Navrea. Istoricul Casei Cercuale Vorbire tinută la Inaustristea Casei Cercualei de dl Director Cornel Todea , P. S. Părinte, Domnule Ministru, Onorată asistenţă, in calitatea mea de Director al acestei Case Cercuale sunt fericit de bucuria sufletească ce mi s’a dat prin hotărârea luată de Excelenţa Voastră ca în ziua de azi să sărbăm inaugurarea acestei Instituţiuni, care are frumoasa chemare de a ameliora durerile fizice a clasei muncitoreşti. Pentru a pune în evidenţă şi mai mult importanţa acestei serbări, vă rog să-mi permiteţi să arăt în trăsături generale scopul şi să schiţez istoricul instituţiunei noastre. Este bine ştiut că omul este făcut să muncească. Munca depusă a fost şi este remunerată, pentru ca omul să-şi poată asigura existenţa. Insă munca are şi ea riscurile ei, aşa că omul trebuie să se asigure şi pentru aceste eventualităţi, întrucât, — însă atât înainte de răsboiu şi în deosebi după răsboi, — prea puţini au fost acei muncitori, — de intelectuali sau manuali, — cari au avut ocazia sau mai bine zis norocul de a-şi aduna bani albi pentru zile negre, societatea, — încă din a doua parte a secolului trecut s’a gândit la diferitele mijloace de a veni în ajutorul muncitorimei în caz de neputinţă, de muncă, prin ai îngriji şi ai reda muncii, asigurându-i atât lui cât şi familiei în timpul incapabilităţii un minimum de existenţă. Iată deci originea şi scopul instituţiilor de Asigurări Sociale. La noi, la Sibiu, până în anul 1891, întreprinderile mai mari aveau Case de ajutoare proprii,erau case de tovărăşie (Bruderlade) şi avea şi Cooperaţiunea Industrială, Casă de ajutoare, aceasta din urmă funcţionând la Primăria oraşului. Prin legea XIV, din anul 1891 toate aceste Case de ajutoare s’au contopit în o singură Casă de ajutor în caz de boală, supusă autorităţii şi controlului Corporaţiei industriale. Această Casă de boală a luat fiinţă, la Sibiu, la data de 3 iulie 1893 şi a funcţionat până în anul 1907, — când votându-se legea XIX/1907, — s’a lichidat, organizându-se Casa Cercuală muncitorească autonomă, cu scopul de a asigura salariaţii în caz de boală şi accidente în baza principiului mutualităţii, însă au rămas în funcţiune şi pe mai departe Casele de tovărăşie, în ce privesc asigurările de invaliditate. In anul 1919 prin Decretul XIX al Consiliului Dirigent s’au desfiinţat toate Casele de ajutor şi asigurare particulară precum şi acea a muncitorilor agricoli, ingrobându-le toate în Casele Cercuale pentru Asigurările Sociale, obligând la asigurare contra boaiei pe toţi salariaţii întreprinderilor publice şi private fără deosebire de sex şi fel de muncă, sau limită de câştig, fiind scutiţi numai funcţionarii publici, cărora li se fac reţineri pentru pensii, iar la salarizare în caz de accident numai unii salariaţi notaţi taxativ. In afară de cei obligaţi la asigurare, s’a mai dat posibilitatea de a se asigura pentru caz de boală, în mod facultativ şi salariaţilor enumeraţi în această lege. înscrierea asiguraţilor benevoli însă este condiţionată de rezultatul unor vizite medicale şi de limita, de vârsta de 40 ani, iar drepturile lor încep numai după ce au cotizat 8 săptămâni. Membrii obligaţi la asigurare în caz de boală au următoarele drepturi: 1) Tratament medical gratuit. 2) Medicamente, băi, ape minerale şi accesorii gratuite. 3) Ajutor bănesc de boală timp de 26 săptămâni, dacă boala este unită cu neputinţă de câştig şi durează mai mult de 3 zile. 4) Tratament în spital. 5) In caz de naştere asiguratele care au cotizat timp de trei luni înainte de naştere, au dreptul la ajutor de gratuit de naştere şi tratament, ajutor de lăuzie timp de 8 săptămâni şi de alăptare timp de 12 săptămâni. 6) In caz de moarte ajutor bănesc de înmormântare. 7) Pentru membrii de familie, cari trăesc împreună cu asiguratul şi nu au câştig propriu, tratament medical medicamente şi accesorii medicale, gratuite timp de 25 săptămâni, tratament în spital timp de 4 săptămâni. Pentru timpul tratamentului în spital a membrului asigurat, membrii de familie au dreptul la jumătate ajutor bănesc, iar în caz de naştere la ajutor de naştere şi ajutor de lăuzie timp de 6 săptămâni. Victima unui accident întâmplat în timpul ori în interesul muncii, primeşte până la vindecare tratament medical, medicamente, tratament în Spital şi ajutor bănesc de boală timp de 10 săptămâni, sau până ce starea de sănătate devine staţionară. Când accidentul a rămas cu o incapacitate mai mare de 10% primeşte o rentă în proporţie cu scăderea capacităţii de muncă şi cu salarul ce a primit. Drepturile la asigurare de invaliditate câştigate de membrii Caselor de tovărăşie, s’au menţinut, iar ulterior s’au majorat aproape de 5 ori. Aceste ar fi drepturile, însă cu toţii ştim că nu există drepturi