Cuvântul Poporului, 1926 (Anul 8, nr. 3-71)

1926-07-22 / nr. 41

An. VIII. ——MB——■——N ABOHNAM EYOL Pe un an— — — — — — —­­• 300 Lei Pe o jumătate — — — — — îoo . Pe trei luni — — — — — — — 50. In America pe an — — — — — 600 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA SIBIU Str. Pintenului­­, (la Librăria Săteanului). PREŢUL UNUI EXEMPLAR LEI 3.— ANUNŢURI ŞI INSERAŢ­IUNI se primesc la biroul administraţiei noastre UN RÂND CU LITERE MĂRUNTE : Prima oară — — — 5 Lei A doua şi a treia oară 4 Lei Joi 22 Iulie 1926 Organ al Partidului National Român din Transilvania apare Mercurea si Sâmbăta. Nr. 41 EiUN­I Fracţiunea de partid râ­­masa sub oblăduirea dlui Maniu, pluteşte într’o nesi­guranţă ucigătoare. Nimi­cită prin acţiunea distrugă­toare a conducătorilor ei, aceasta fracţiune cauta zi de zi noui orientări, fără sa-şi găsească locul. Dnul Vaida şi dl Mihai Popovici n’au înţeles ca pe lângă blazon mai trebue şi altceva, ca sa câştige su­fletul mulţimii. Acest suflet al poporului l'au ţinut până acuma alături de dlor, mul­ţumită fruntaşilor cu legă­turi în massele poporului, a acelor cârmaci cari ei în­săşi au veghiat asupra si­guranţei şi bunului mers al noiei politice. Aceşti fruntaşi au fost dnul Dr. Ion Lupaş Vasile Goldiş şi alţii, cari au ob­servat la vreme rozâturile făcute în naia partidului de şoriceii simpatizaţi ai dlui Maniu şi au dat alarma la timpul său. Imbataţi de gloria pasi­vismului, ameţiţi de beţia luptei sterpe, înfuriaţi de dezastruoasele eşecuri, po­tenţii partidului n’au ţinut seama de nici o prevenire şi astfel, ce era sa se în­tâmple, s-a întâmplat. După avertismentul dlui Goga a venit al doilea a­­vertisment, care a fost fa­tal împăratului pertractă­rilor. Azi acţiunile politice ale dlui Maniu nu mai cotează la bursa politicei româneşti. Sunt devalvate ca nişte co­roane de pe timpul războ­iului. In zadar le îmbie spre negociare când ţărăniştilor când moderaţilor, când ta­­chiştilor fiindcă falimentul politicei pasiviste este evi­dent. Singuri liberalii dacă le-o mai lua, aşa cu toptanul, — înghiţând fărâmele de partid în cadrele lor ban­care. Ţăranii Ardealului, con­servativi prin însăşi fiinţa lor, temători de necunoscut, cari au stat un pic la răs­pântia cugetării, acum tot mai mult îşi dau seama că ei au girat poliţe la nişte insolvabili politici, păcălin­­du-se amar în aşteptările lor. Aceste poliţe au fost scon­tate de falşii tribuni ai Ar­dealului la banca lui Cons­­tantinescu, fiindcă este ştiut ca cei cari se aseamănă se adună. Ce veţi face domnilor maniaci la ziua scadenţei, care se apropie deodată cu toamna. O sa pună mâna libaruşii pe putreda Dv. şandrama politică, care a început să pârte din toate încheieturile. Partenk Navrea. Istoricul Casei Cercuale Vorbire tinută la Inaustristea Casei Cercualei de dl Director Cornel Todea­ ­, P. S. Părinte, Domnule Mi­ni­stru­, Onorată asistenţă, in calitatea mea de Director al acestei Case Cercuale sunt feri­cit de bucuria sufletească ce mi s’a dat prin hotărârea luată de Excelenţa Voastră ca în ziua de azi să sărbăm inaugurarea aces­tei Instituţiuni, care are frumoasa chemare de a ameli­ora durerile fizice a clasei muncitoreşti. Pentru a pune în evidenţă şi mai mult importanţa acestei ser­bări, vă rog să-mi permiteţi să arăt în trăsături generale scopul şi să schiţez istoricul instituţiunei noastre. Este bine ştiut că omul este făcut să muncească. Munca depusă a fost şi este remunerată, pentru­ ca omul să-şi poată asigura existenţa. Insă munca are şi ea riscurile ei, aşa că omul trebuie să se asigure şi pentru aceste eventu­alităţi, întrucât, — însă atât înainte de răsboiu şi în deosebi după răsboi, — prea puţini au fost acei muncitori, — de intelectuali sau manuali, — cari au avut o­­cazia sau mai bine zis norocul de a-şi aduna bani albi pentru zil­e negre, societatea, — încă din a doua parte a secolului tre­cut s’a gândit la diferitele mij­­loace de a veni în ajutorul mun­­citorimei în caz de neputinţă, de muncă, prin ai îngriji şi ai reda muncii, asigurându-i atât lui cât şi familiei în timpul incapabilităţii un minimum de existenţă. Iată deci originea şi scopul ins­tituţiilor de Asigurări Sociale. La noi, la Sibiu, până în anul 1891, întreprinderile mai mari a­­veau Case de ajutoare proprii,­­­­erau case de tovărăşie (Bruder­­lade) şi avea şi Cooperaţiunea Industrială, Casă de ajutoare, a­­ceasta din urmă funcţionând la Primăria oraşului. Prin legea XIV, din anul 1891 toate aceste Case de ajutoare s’au contopit în o singură Casă de ajutor în caz de boală, su­pusă autorităţii şi controlului Cor­poraţiei industriale. Această Casă de boală a luat fiinţă, la Sibiu, la data de 3 iu­lie 1893 şi a funcţionat până în anul 1907, — când votându-se legea XIX/1907, — s’a lichidat, organizându-se Casa Cercuală muncitorească autonomă, cu sco­pul de a asigura salariaţii în caz de boală şi accidente în baza principiului mutualităţii, însă au rămas în funcţiune şi pe mai de­parte Casele de tovărăşie, în ce privesc asigurările de invaliditate. In anul 1919 prin Decretul XIX al Consiliului Dirigent s’au desfiinţat toate Casele de ajutor şi asigurare particulară precum şi acea a muncitorilor agricoli, in­­grobându-le toate în Casele Cer­cuale pentru Asigurările Sociale, obligând la asigurare contra boa­iei pe toţi salariaţii întreprinde­rilor publice şi private fără de­osebire de sex şi fel de muncă, sau limită de câştig, fiind scutiţi numai funcţionarii publici, cărora li se fac reţineri pentru pensii, iar la salarizare în caz de acci­dent numai unii salariaţi notaţi taxativ. In afară de cei obligaţi la asi­gurare, s’a mai dat posibilitatea de a se asigura pentru caz de boală, în mod facultativ şi sala­riaţilor enumeraţi în această lege. înscrierea asiguraţilor benevoli însă este condiţionată de rezul­tatul unor vizite medicale şi de limita, de vârsta de 40 ani, iar drepturile lor încep numai după ce au cotizat 8 săptămâni. Membrii obligaţi la asigurare în caz de boală au următoarele drepturi: 1) Tratament medical gratuit. 2) Medicamente, băi, ape mi­nerale şi accesorii gratuite. 3) Ajutor bănesc de boală timp d­e 26 săptămâni, dacă boala este unită cu neputinţă de câştig şi durează mai mult de 3 zile. 4) Tratament în spital. 5) In caz de naştere asigura­tele care au cotizat timp de trei luni înainte de naştere, au drep­tul la ajutor de gratuit de naş­tere şi tratament, ajutor de lău­zie timp de 8 săptămâni şi de alăptare timp de 12 săptămâni. 6) In caz de moarte ajutor bă­nesc de înmormântare. 7) Pentru membrii de familie, cari trăesc împreună cu asigura­tul şi nu au câştig propriu, tra­tament medical medicamente şi accesorii medicale, gratuite timp de 25 săptămâni, tratament în spital timp de 4 săptămâni. Pen­tru timpul tratamentului în spital a membrului asigurat, membrii de familie au dreptul la jumătate ajutor bănesc, iar în caz de naş­tere la ajutor de naştere şi aju­tor de lăuzie timp de 6 săptă­mâni. Victima unui accident întâmplat în timpul ori în interesul muncii, primeşte până la vindecare tra­tament medical, medicamente, tra­tament în Spital şi ajutor bănesc de boală timp de 10 săptămâni, sau până ce starea de sănătate devine staţionară. Când accidentul a rămas cu o incapacitate mai mare de 10% primeşte o rentă în proporţie cu scăderea capacităţii de muncă şi cu salarul ce a primit. Drepturile la asigurare de in­validitate câştigate de membrii Caselor de tovărăşie, s’au men­ţinut, iar ulterior s’au majorat aproape de 5 ori. Aceste ar fi drepturile, însă cu toţii ştim că nu există drepturi

Next