Cuvântul Poporului, 1936 (Anul 18, nr. 1-31)
1936-01-05 / nr. 1
or. „CUVÂNTUL POPORULUI Tineretul naţionalist Forţa generatoare a unei societăţi stă în braţele viguroase ale Tineretului. Întrupând un optimism plin de sănătate el este nădejdea zilei de mâine. Tineretul reprezintă elementul de continuitate; pe umerii lui apasă datoria de a transforma în fapte atâtea cageturî profunde, atâtea probleme de viaţă, pentru a căror alcătuire s’au trudit eni dearândul savanţi luminaţi. Către acest Ideal s‘a năzuit dealungul timpului. Felul în care s’a concretizat în fapte această tendinţă diferă însă dein epocă în epocă. Nu întotdeauna fineritul a fost la înăljimea nobilei lui chemări. Mai prezistă şi astăzi imaginea formulată încă înainte de războiul studentului jovial, îmbătrânit în aventurile şi beţiile legendarului Heidelberg. Departe de chemarea lui adevărată ducea o viaţă fără trudă spirituală, care începea cu petreceri şi aventuri romantice şi se încheia fatal în mizerie cumplită rezolvată adeseori cu ajutorul revolverului.. Răsboiul a transformat radical lucrurile. Greutăţile cari s-au ivit tot mai apăsătoare au trezit în sufletul tineretului conştiinţa adevăratei lui datorii. Cu voinţa călită în focul tunurilor, cui braţele fortificate în cumplita încleştare şi cu mintea luminată de soarele unei dreptăţi câştigată scump a pornit pe drumul drept al marilor înfăptuiri. Se şoptea într’un timp că tineretul românesc manifestă o simpatie vădită pentru ideile de stânga. Că tenfînţa lui politică are la orizont aşabotezatul umanitarism. O concepţie cumplit eronată lansată cu scopuri determinate de «românii» importaţi din Galiţia şi lepădaţi în Sărindarul tuturor putrefacţiilor morale. Tineretul cu adevărat românesc şi creştin a fost şi va fi întotdeauna de un naţionalism militant. Să spunem din ce motiv? In contactul său zilnic cucartea studentul român vedea că alături de el şi de puţinii fraţi ai lui şcolile erau invadate de o mulţime de venetici cari nu aveau nimic sfânt în aşezămintele acestei ţări. Şi-a dat seama atunci — glasul conştiinţei o striga insistent — că aceşti indezirabili se vor furişa mâine în lupta pentru vară şi pe baza unei diplome îi vor acapara isvoarele de existenţă. Atunci a strigat în gura mare pericolul. Având optimismul dreptăţii cauzei lui, tineretul naţionalist a deslănţuit cu o supremă încordare lupta pentru salvarea ţării de străini. Acesta e tineretul de azi! Ordonat, dornic de idei purificatoare, ştie să lupta cu dârzenie pentru triumful naţionalismului integral. In clipa supremă cântărind lucrurile şi-a dat seama că adevâratul naţionalism reclamă —fără întârziere — trecerea de la vorbe spre faptă. Şi cum pentru fapte mari se cer oameni mari, cari au ştiut si dogmatizeze idealul naţional In formula unei Românii a Românilor, conducătorii la izbândă a tineretului naţionalist sunt domnii A. C. Cuzi şi Octavian Goga. Ei sunt garanţia înfăptuirii ideii naţionale şi suntem convinşi că numai urmându i pe ei ne găsim pe drumul drept al mântuirii. LIVIU MAGEANU înlături Iudei Române astăzi ai o ţară Frumoasă şi bogată, foarte. Dar faţa ta de sărăcie Se - aseamănă ca - an chip de [moarte !.dmi sug laptele ţării Amestecaţi ca jidăniţii Tampingi ca vita, greu la jugul La cari’s ptinşi toţi obidiţii. Ci azi să strigi „înlături ladă!* Româna -şi curăţă rugina S’o exporteze cât mai grabnic Şi mai departe...’n Palestina. TOMA FULGER Daică vin la voi oamenii mărunţi ai aşa ziselor mar* şi vechi partide ş* vă spun cor face aşa şi-or drege pe dincolea — întrebaţii*! ce-au făcut dela răsboiu încoace, căci doar pe mâna lor a fost ţara! Ei nu vă vă vor putea răspunde şi-atunci mergeţi şî vedeţi-vâ de treabă ! ACTUL DE CONSTITUIRE şi programul partidului naţional creştin. România, pe urma guvernărilor politicianismului lacom al aşa zisei democraţii exploatatoare, ca şi pe urma destrucţiunii metodice îndrumate de elemente străine încuibate în ţară, se găseşte astăzi secătuită şi bolnavă. Ca să fie salvată de prăpastia sufletească şi de ruina economică, trebue să se închege într-o singură tabără rândurile forţelor politice din ţară, care au principiul naţional cu toate consecinţele la baza ideologiei lor. Trăgând concluzia cuvenită din această stare de spirit care călăuzeşte instinctul de viaţă al poporului nostru şi care îndrumă pretutindeni conştiinţa nouă a lumii civilizate, subsemnaţii A. C. Cuza, preşedintele suprem al L. A. N. C. şi Octavian Goga, preşedintele Partidului Naţional Agrar, inspirându-ne din necesităţile actualelor zile hotărîtoare pentru destinele românismului, inaugurăm acest proces de realizare şi hotărîm contopirea L. A. N. C. şi Partidul Naţional Agrar într-o unitate sub denumirea de „Partidul Naţional-Creştin“. PROGRAMUL Ideile de căpetenie ale înfrăţirei noastre, pe care ne angajăm pe onoare şi pe conştiinţă a le îndeplini, sunt: IN ORDINEA SPIRITUALĂ Spre deosebire de concepţia liberală şi de materialismul marxist, vrem la baza Statului român principiul spiritual al creştinismului şi in consecinţă considerăm Biserica Naţională suprema reprezentantă a acestei forţe generatoare de viaţă morală. Suntem convinşi că societatea românească nu se poate smulge din desagregarea haotică de astăzi, care dă naştere tuturor rătăcirilor şi tuturor ticăloşiilor politice, decât impunând spiritului public ordinea morală întemeiată pe doctrina creştină. Vrem să reintegrăm Biserica noastră în misiunea ei permanentă, creatoare şi purificatoare. Vrem deci, o preoţime luptătoare încadrată în organizaţia de Stat, conform tradiţiei româneşti şi cerinţelor etice ale unei noui aşezări naţionale. IN ORDINUI MONARHICĂ: Socotim regalitatea ca singura formă de stat, care ne asigură în faţa curentelor anarhice şi a atâtor vecinătăţi duşmane nouă, o consolidare naţională şi o civilizaţie proprie. Suntem, deci, pentru monarhia constituţională, pe care o vom întări, sporind şi apărând prestigiul Dinastiei din toate puterile noastre. IN ORDINEA CONSTITUŢIONALĂ Ne declarăm pentru modificarea Constituţiei actuale, ţinând prin aceasta la afirmarea categorică a ideii naţionale în structura vieţii noastre ,de Stat, la prefacerea morală a societăţii româneşti şi la restabilirea principiului de autoritate în organismul Statului. Vrem, deci, transformarea Corpurilor legiuitoare într'un instrument ordonat şi util, prin reducerea numărului deputaţilor ca şi prin noui atribuţiuni şi o nouă organizare a Senatului, alcătuit din senatori aleşi de către corporaţiile româneşti constituite în temeiul unor legi speciale, ale căror principii se vor înscrie în Constituţie, apoi din senatori numiţi de rege dintre fruntaşii ţării şi senatori de drept reprezentând anumite instituţii. Vrem înscrierea în Constituţie a principiilor de bază ale legii adminis- trative pentru a asigura dominaţiunea politică a românismului, înlăturându-se exagerările principiului electiv şi urmărind o administraţie onestă ferită de fluctuaţiile politicianiste. Vrem înscrierea în Constituţie a principiilor unei legi a presei, având a asigura caracterul naţional, cinstea profesională şi garanţia intelectuală a organelor de publicitate din ţară. Vrem o nouă şi riguroasă afirmare a răspunderii ministeriale. Vrem introducerea pedepsei cu moartea, ca sancţiune pentru anume crime de drept comun, ca şi pentru crimele de înaltă trădare. IN ORDINEA POLITICĂ Vrem România a Românilor. Vrem ca stăpânirea politică, economică şi culturală a naţiunii dominante să se afirme desrobită de orice amestec parazitar. Vrem aplicarea principiului naţional la funcţiunile de Stat şi punerea în valoare a proporţionalităţii numerice în sens etnic la toate întreprinderile particulare din România. Vrem ca armata naţională, justiţia, administraţia şi învăţământul de Stat sa fie în mâinile naţiunii dominante pentru a asigura în prima perioadă de consolidare a Statului valorificarea principiului naţional. In legătură cu aceasta se va avea in vedere principiul proporţionalităţii numerice la înscrierea în institutele superioare de învăţământ. In materie minoritară distingem: 1. Minoritarii care din prima zi a întemeierii României de azi s-au încadrat în ideia Statului Naţional, identificându-se în mod definitiv cu interesele naţiunii dominante, fiind legătura lor cu ţara garantată de însăşi situaţia geografică a Statului român. Acestea vor putea ocupa funcţiuni în Stat, conform proporţionalităţii numerice. 2. Minorităţi care fiind infiltraţii ale unor neamuri constituiteîn State naţionale la hotarele României, expuse fiind aditaţiilor permanente din aceste ţări, ale căror guverne lansează pe faţă lozinci revizioniste, prezintă încă în manifestările lor tendinţe centrifuge. Acestea se vor putea valorifica in anumite funcţiuni de Stat, în profesiunile libere, in comerţ şi industrie conform proporţionalităţii lor numerice. 3. Elementul evreesc, care prin străvechi impulsuri extra-teritoriale, prin cetăţenia lui prea recentă şi prin contactul cu influienţele Statelor cărora a aparţinut, înfăţişează note dizolvante, potrivnice consolidării statului român, şi faţă de care statul român are datoria să-şi apere organizaţia şi munca românească. Vrem reintegrarea în patria de origină a tuturor străinilor introduşi în ţară prin fraudă, necetăţeni, în sensul tratatului de pace, care nu-şi pot legitima existenţa lor aici prin prisma unei necesităţi de Stat. Vrem revizuirea tuturor cetăţeniilor acordate celor veniţi în ţară după semnarea tratatului de pace. IN ORDINEA SOCIALĂ Văzând în ţărănimea noastră însăş temelia existenţei de Stat a Ro- * mâniei, vrem ridicarea economică, fizică şi morală a ei printr'o politică metodică urmărind: o gospodărie ţărănească înălţată din starea primitivă de astăzi la nivelul unei civilizaţii rurale o organizare igienică şi sanitară menită să ne redea un popor robust şi cumpătat, o reformă a învăţământului rural aşezat pe temeliile tradiţiilor sufleteşti ale neamului şi potrivit necesităţilor practice impuse de viaţa satului. Vrem ca preoţii şi învăţătorii să devină cu adevărat apostolii acestei opere de renaştere naţională. Vrem o solicitudine specială pe seama tuturor categoriilor producătoare în ordinea materială şi în ordinea intelectuală, recunoscând îndreptăţirea fiecăreia ca fracţiune întregitoare în viaţa naţională a României. Vrem prin măsuri speciale, afirmând ideia stăpânirii româneşti, să curmăm starea actuală de şomaj în care se sbate tineretul nostru intelectual. Vrem reeducarea muncitorimei noastre prin sustragere de la erezia luptei de clasă şi încorporarea ei în totalitatea naţiunii. IN ORDINEA CULTURALĂ îndrumarea şi supravegherea in sens naţional constructiv a întregei mişcări culturale din România (presă, case de editură, teatru, cinematograf, radio), prin creiarea unui minister al propagandei. IN ORDINEA ECONOMICĂ Vrem întărirea producţiei agricole. Socotind producţia agricolă ca ramură de căpetenie a economiei naţionale, vom înlesni desvoltarea agriculturii în cantitatea şi calitatea ei, având în vedere, creiarea de debuşeuri pentru produsele româneşti şi posibilităţi favorabile industrializării lor. Vrem întemeierea şi întărirea industriilor cu capital naţional românesc, menite să servească apărarea naţională şi să satisfacă nevoile agricole. Stabilirea unui echilibru normal între preţurile agricole, şi cele industriale. Desfiinţarea tuturor măsurilor de protecţie acordate de guvernele trecute în mod interesat aşa ziselor industrii naţionale, exploatatoare, care au contribuit la scumpirea vieţii şi la prăvălirea noastră economică. Vrem ca măsură de economie reducerea numărului ministerelor şi subsecretariatelor prin simplificarea şi regruparea serviciilor de conducere ale aparatului de Stat. Vrem exproprierea rurală şi urbană din motive de utilitate naţională. Vrem colonizarea românilor în diverse puncte importante ale ţării. Vrem românizarea oraşelor României. IN ORDINA FINANCIARĂ Problema financiară, cu cele trei laturi ale sale: moneta, creditul şi bugetul, va fi tratată pe planul realităţilor româneşti. Moneta naţională, leul, va fi determinată de necesităţile vieţii economice, preocupându-se mai mult de stabilitatea reală, singura care asigură Pag. 3