Cuvântul Poporului, 1936 (Anul 18, nr. 1-31)

1936-01-05 / nr. 1

or.­­ „CUVÂNTUL POPORULUI Tineretul naţionalist Forţa generatoare a unei so­­cietăţi stă în braţele viguroase ale Tineretului. Întrupând un optimism plin de sănătate el este nădejdea zilei de mâine. Tineretul repre­­zintă elementul de continuitate; pe umerii lui apasă datoria de a transforma în fapte atâtea cage­­turî profunde, atâtea probleme de viaţă, pentru a căror alcătuire s’au trudit eni dearândul savanţi luminaţi. Către acest Ideal s‘a năzuit dealungul timpului. Felul în care s’a concretizat în fapte această tendinţă diferă însă dein epocă în epocă. Nu întotdeauna finer­­­­itul a fost la înăljimea nobilei lui chemări. Mai prezistă şi astăzi imaginea formulată încă înainte de războiu­l studentului jovial, îmbătrânit în aventurile şi beţiile legendarului Heidelberg. Departe de chemarea lui adevărată ducea o viaţă fără trudă spirituală, care începea cu petreceri şi aventuri romantice şi se încheia fatal în mizerie cumplită rezolvată adese­ori cu ajutorul revolverului.. Răsboiul a transformat radi­cal lucrurile. Greutăţile cari s-au ivit tot mai apăsătoare au trezit în sufletul tineretului conştiinţa adevăratei lui datorii. Cu voinţa călită în focul tunurilor, cui bra­ţele fortificate în cumplita încleş­tare şi cu mintea luminată de soarele unei dreptăţi câştigată scump a pornit pe drumul drept al marilor înfăptuir­i. Se şoptea într’un timp că tineretul românesc manifestă o simpatie vădită pentru ideile de stânga. Că tenfînţa lui politică are la orizont aşabotezatul umani­tarism. O concepţie cumplit eronată lansată cu scopuri determinate de «românii» importaţi din Galiţia şi lepădaţi în Sărindarul tuturor putrefacţiilor morale. Tineretul cu adevărat româ­nesc şi creştin a fost şi va fi întotdeauna de un naţionalism militant. Să spunem din ce motiv? In contactul său zilnic cu­­cartea studentul român vedea că alături de el şi de puţinii fraţi ai lui şcolile erau invadate de o mulţime de venetici cari nu aveau nimic sfânt în aşezămintele acestei ţări. Şi-a dat seama atunci — glasul conştiinţei­­ o striga in­sistent — că aceşti indezirabili se vor furişa mâine în lupta pentru v­ară şi pe baza unei diplome îi vor acapara isvoarele de existenţă. Atunci a strigat în gura mare pericolul. Având optimis­­mul dreptăţii cauzei lui, tineretul naţionalist a deslănţuit cu o su­premă încordare lupta pentru sal­varea ţării de străini. Acesta e tineretul de azi! Ordonat, dornic de idei puri­ficatoare, ştie să lupta cu dâr­zenie pentru triumful naţionalis­mului integral. In clipa supremă cântărind lucrurile şi-a dat seama că ade­vâratul naţionalism reclamă —fără întârziere — trecerea de la vorbe spre faptă. Şi cum pentru fapte mari se cer oameni mari, cari au ştiut si dogmatizeze idealul naţional In formula unei Românii a Ro­mânilor, conducătorii la izbândă a tineretului naţionalist sunt domnii A. C. Cuzi şi Octavian Go­ga. Ei sunt garanţia înfăptuirii ideii naţionale şi suntem convinşi că numai urmându i pe ei ne gă­sim pe drumul drept al mântuirii. LIVIU MAGEANU înlături Iudei Române astăzi ai o ţară Frumoasă şi bogată, foarte. Dar faţa ta de sărăcie Se - aseamănă ca - an chip de [moarte !.dmi sug laptele ţării A­mestecaţi ca jidăniţii Ta­mpingi ca vita, greu la jugul La cari’s ptinşi toţi obidiţii. Ci azi să strigi „înlături ladă!* Româna -şi curăţă rugina S’o exporteze cât mai grabnic Şi mai departe...’n Palestina. TOMA FULGER Daică vin la voi oamenii mărunţi ai aşa zise­lor mar* şi vechi partide ş* vă spun cor face aşa şi-or drege pe dincolea — întrebaţii*! ce-au făcut dela răsboiu încoace, căci doar pe mâna lor a fost ţara! Ei nu vă vă vor putea răspunde şi-atunci mer­geţi şî vedeţi-vâ de treabă ! ACTUL DE CONSTITUIRE şi programul partidului naţional creştin. România, pe urma guvernărilor politicianismului lacom al aşa zisei de­mocraţii exploatatoare, ca şi pe urma destrucţiunii metodice îndrumate de elemente străine încuibate în ţară, se găseşte astăzi secătuită şi bolnavă. Ca să fie salvată de prăpastia sufletească şi de ruina economică, tre­­bue să se închege într-o singură tabără rândurile forţelor politice din ţară, care au principiul naţional cu toate consecinţele la baza ideologiei lor. Trăgând concluzia cuvenită din această stare de spirit care călăuzeşte instinctul de viaţă al poporului nos­tru şi care îndrumă pretutindeni con­ştiinţa nouă a lumii civilizate, subsem­naţii A. C. Cuza, preşedintele suprem al L. A. N. C. şi Octavian Goga, pre­şedintele Partidului Naţional­ Agrar, inspirându-ne din necesităţile actuale­lor zile hotărîtoare pentru destinele românismului, inaugurăm acest proces de realizare şi hotărîm contopirea L. A. N. C. şi Partidul Naţional­ Agrar într-o unitate sub denumirea de „Par­tidul Naţional-Creştin“. PROGRAMUL Ideile de căpetenie ale înfrăţirei noastre, pe care ne angajăm pe onoare şi pe conştiinţă a le îndeplini, sunt: IN ORDINEA SPIRITUALĂ Spre deosebire de concepţia li­berală şi de materialismul marxist, vrem la baza Statului român principiul spiritual al creştinismului şi in conse­cinţă considerăm Biserica Naţională suprema reprezentantă a acestei forţe generatoare de viaţă morală. Suntem convinşi că societatea românească nu se poate smulge din desagregarea ha­otică de astăzi, care dă naştere tutu­ror rătăcirilor şi tuturor ticăloşiilor politice, decât impunând spiritului pu­blic ordinea morală întemeiată pe doc­trina creştină. Vrem să reintegrăm Biserica noastră în misiunea ei per­manentă, cre­atoare şi purificatoare. Vrem deci, o preoţime luptătoare în­cadrată în organizaţia de Stat, conform tradiţiei româneşti şi cerinţelor etice ale unei noui aşezări naţionale. IN ORDINUI MONARHICĂ: Socotim regalitatea ca singura formă de stat, care ne asigură în faţa curentelor anarhice şi a atâtor veci­nătăţi duşmane nouă, o consolidare naţională şi o civilizaţie proprie. Suntem, deci, pentru monarhia constituţională, pe care o vom întări, sporind şi apărând prestigiul Dinasti­ei din toate puterile noastre. IN ORDINEA CONSTITUŢIONALĂ Ne declarăm pentru modificarea Constituţiei actuale, ţinând prin aceas­ta la afirmarea categorică a ideii na­ţionale în structura vieţii noastre ,de Stat, la prefacerea morală a societăţii româneşti şi la restabilirea principiu­lui de autoritate în organismul Statului. Vrem, deci, transformarea Cor­purilor legiuitoare într'un instrument ordonat şi util, prin reducerea numă­rului deputaţilor ca şi prin noui atri­­buţiuni şi o nouă organizare a Sena­tului, alcătuit din senatori aleşi de că­tre corporaţiile româneşti constituite în temeiul unor legi speciale, ale că­ror principii se vor înscrie în Consti­tuţie, apoi din senatori numiţi de rege dintre fruntaşii ţării şi senatori de drept reprezentând anumite instituţii. Vrem înscrierea în Constituţie a principiilor de bază ale legii adminis- trative pentru a asigura dominaţiunea politică a românismului, înlăturându-se exagerările principiului electiv şi ur­mărind o administraţie onestă ferită de fluctuaţiile politicianiste. Vrem înscrierea în Constituţie a principiilor unei legi a presei, având a asigura caracterul naţional, cinstea profesională şi garanţia intelectuală a organelor de publicitate din ţară. Vrem o nouă şi riguroasă afir­mare a răspunderii ministeriale. Vrem introducerea pedepsei cu moartea, ca sancţiune pentru anume crime de drept comun, ca şi pentru crimele de înaltă trădare. IN ORDINEA POLITICĂ Vrem România a Românilor. Vrem ca stăpânirea politică, econo­mică şi culturală a naţiunii dominante să se afirme desrobită de orice ame­stec parazitar. Vrem aplicarea principiului na­ţional la funcţiunile de Stat şi pune­rea în valoare a proporţionalităţii nu­merice în sens etnic la toate între­prinderile particulare din România. Vrem ca armata naţională, jus­tiţia, administraţia şi învăţământul de Stat sa fie în mâinile naţiunii domi­nante pentru a asigura în prima pe­rioadă de consolidare a Statului va­lorificarea principiului naţional. In legătură cu aceasta se va a­­vea in vedere principiul proporţiona­lităţii numerice la înscrierea în insti­tutele superioare de învăţământ. In materie minoritară distingem: 1. Minoritarii care din prima zi a întemeierii României de azi s-au în­cadrat în ideia Statului Naţional, iden­­tificându-se în mod definitiv cu inte­resele naţiunii dominante, fiind legă­tura lor cu ţara garantată de însăşi situaţia geografică a Statului român. Acestea vor putea ocupa funcţiuni în Stat, conform proporţionalităţii nume­rice. 2. Minorităţi care fiind infiltraţii ale unor neamuri constituite­­în State naţionale la hotarele României, expuse fiind aditaţiilor permanente din aceste ţări, ale căror guverne lansează pe faţă lozinci revizioniste, prezintă încă în manifestările lor tendinţe centrifuge. Acestea se vor pu­tea valorifica in anumite funcţiuni de Stat, în pro­fesiunile libere, in comerţ şi industrie conform proporţionalităţii lor numeri­ce. 3. Elementul evreesc, care prin străvechi impulsuri extra-teritoriale, prin cetăţenia lui prea recentă şi prin contactul cu influienţele Statelor că­rora a aparţinut, înfăţişează note di­zolvante, potrivnice consolidării statului român, şi faţă de care statul român are datoria să-şi apere organizaţia şi munca românească. Vrem reintegrarea în patria de origină a tuturor străinilor introduşi în ţară prin fraudă, necetăţeni, în se­nsul tratatului de pace, care nu-şi pot legitima existenţa lor aici prin prisma unei necesităţi de Stat. Vrem revizuirea tuturor cetăţe­­niilor acordate celor veniţi în ţară după semnarea tratatului de pace. IN ORDINEA SOCIALĂ Văzând în ţărănimea noastră în­­săş temelia existenţei de Stat a Ro- * mâniei, vrem ridicarea economică, fi­zică şi morală a ei printr'o politică metodică urmărind: o gospodărie ţără­nească înălţată din starea primitivă de astăzi la nivelul unei civilizaţii rurale o organizare igienică şi sanitară menită să ne redea un popor robust şi cum­pătat, o reformă a învăţământului ru­ral aşezat pe temeliile tradiţiilor su­fleteşti ale neamului şi potrivit nece­sităţilor practice impuse de viaţa sa­tului. Vrem ca preoţii şi învăţătorii să devină cu adevărat apostolii acestei opere de renaştere naţională. Vrem o solicitudine specială pe seama tuturor categoriilor producătoa­re în ordinea materială şi în ordinea intelectuală, recunoscând îndreptăţirea fiecăreia ca fracţiune întregitoare în viaţa naţională a României. Vrem prin măsuri speciale, afir­mând ideia stăpânirii româneşti, să curmăm starea actuală de şomaj în care se sbate tineretul nostru intelectual. V­rem reeducarea muncitorimei noastre prin sustragere de la erezia luptei de clasă şi încorporarea ei în totalitatea naţiunii. IN ORDINEA CULTURALĂ îndrumarea şi supravegherea in sens naţional constructiv a întregei mişcări culturale din România (presă, case de editură, teatru, cinematograf, radio), prin creiarea unui minister al propagandei. IN ORDINEA ECONOMICĂ Vrem întărirea producţiei agricole. Socotind producţia agricolă ca ra­mură de căpetenie a economiei naţio­nale, vom înlesni desvoltarea agricul­turii în cantitatea şi calitatea ei, având în vedere, creiarea de debuşeuri pen­tru produsele româneşti şi posibilităţi favorabile industrializării lor. Vrem întemeierea şi întărirea industriilor cu capital naţional româ­nesc, menite să servească apărarea naţională şi să satisfacă nevoile agri­cole. Stabilirea unui echilibru normal între preţurile agricole, şi cele indus­triale. Desfiinţarea tuturor măsurilor de protecţie acordate de guvernele trecute în mod interesat aşa ziselor industrii naţionale, exploatatoare, care au contribuit la scumpirea vieţii şi la prăvălirea noastră economică. Vrem ca măsură de economie reducerea numărului ministerelor şi subsecretariatelor prin simplificarea şi regruparea serviciilor de conduce­re ale aparatului de Stat. Vrem exproprierea rurală şi ur­bană din motive de utilitate naţională. Vrem colonizarea românilor în diverse puncte importante ale ţării. Vrem românizarea oraşelor Ro­mâniei. IN ORDINA FINANCIARĂ Problema financiară, cu cele trei laturi ale sale: moneta, creditul şi bugetul, va fi tratată pe planul reali­tăţilor româneşti. Moneta naţională, leul, va fi de­terminată de necesităţile vieţii econo­mice, preocupându-se mai mult de sta­bilitatea reală, singura care asigură Pag. 3

Next