Cuvântul Poporului, 1938 (Anul 20, nr. 1-13)

1937-01-10 / nr. 1

f­I­t# 4___________________________________________________________________ andarmi la d. Ion Bichissi îl înv»ifi *M șteargă svastica depe casa. Acesta refuză, împreună cu tot­ prietenii sfii, iar șeful postului dresează proces verbal. Noi ne-am permis, nu odată să nu Inăm în serios ordin­ele i­­legale ale d-lui prefect. Fruntaşi de-ai noştri au fost trimişi jude­căfii pentru •abateri* dela fai­moasele ordonanţe ale d-lui pre­fect, judecata se înţelege că­­ a schiţat, precum va achita—să fie sigur dl prefect şi vătăşeii dsale — şi pe Ioan Bichiş şi pe toţi aceia cari cred alături de nci şi de orice om cu bun simţ, că au mai multe drepturi a­supra caselor lor decât dl pre­fect şi «ordonanţa» d-sale. Şi amintim aci că organiza­ţia naţional creştină a dat ordin partizanilor săi... să nu şteargă svastica de pe nici o casă Ordonanţa are un singur defect: că nu a apărut în z­ia de 1 Aprilie, l-ar fi consacrat pe dl prefect drept un om de duh.. Poveste tristă Adevăruri publicate în ziarul naţionalist „Porunca Vremii“ dar cam­ nouă nu ne sunt per­mise a­ le publica fiindcă se referă la trecutul în­tunecat al unuia din potentaţii zilei. O statistică a jidanilor din lumea întreagă. In anul 1936 Jidovii din în­treaga lume numără 17.291 000 suflete. Pe continentul european, streîmea se repartizează, după cum urmează: în Germania 400 000, Lituania 177.500, Esto­nia 4.500, Letonia 97.000, statul liber al Danzigului 10 000, Memel 2.300, Danemarca 7.100, Suedia 7.200, Norvegia 1.400, Finlanda 4750, Ungaria 44. 000, Ceho­slovacia 380.000, Bulgaria 49.000, Grecia 98 000, Iugoslavia 70 000, Austria 189.000, Italia 52.000, Franța 230.000, Spania 8.200, Portugalia 2.600, Gibraltarul en­glez 1.150, România 1.500.000(1) Polonia 3 150.000, Elveţia 17 800 Belgia 63.000, Luxenbur­g 2 500, Rusia europeană 2.710.000, Olan­da 115.000, Anglia 340.000 Ir­landa 4.000. In întreaga Europă se află deci 9 736.000 de­­ dani. Totalul jidanilor din întreaga lume este de 17.291.000. Cei mai numeroşi sunt în U. S. A. 4.500.000, Polonia 3.150 000, Rusia europeană 2.710 000, Ro­mânia 1 500 000. Celelalte ţări din lume, chiar şi Palestina are sub 500.000 suflete populaţie­­i dim aseS. Frafi Romi»!! Luptaţi pentru stârpirea liftelor jidoveşti sub steagul cu svastică a par­tidului Naţional-Creştin. Semnul electoral este ■■■H drumul drept. Exa­menul de gradul doi la Sibiu După cum se ştie învăţătorii din întreaga ţară au dat examenul de gra­dul doi în diferite centre. La Sibiu au participat judeţele: Sibiu, Alba, şi Hunedoara, prezentându-se peste 220 de învăţători. Din partea d lui Ghiţescu Bucureşti sau trimis următoarele su­biecte: Preocupări de ordin social şi ipolitic la scriitorii dela 1800—1916, tratate pe genuri literare. — La ştiinţ­ă Circulaţia azotului, carbonului şi a apei. Importanţa lor în viaţa plantelor După cum se poate vedea aceste subiecte sunt pentru specializaţi şi nici­decum pentru învăţătorii pentru care legea învăţământului primar fixează ,să se dea subiecte din domeniul prac­tică şi în legătură cu mediul rural ,la care trăeşte şi activează învăţăto­rul. Şi acest caz dovedeşte că teoria şi hazardul trece peste omul muncii.— Faptul că d. Ghiţescu, despre care se pause, că se răzbună pe dascăli pen­tru că au refuzat să consimtă la re­ţinerea de 10% din salar pentru or­felinatul din Predeal, a dat aceste su­biecte, a nemulţumit întreaga invăţă­­torime. Preşedintele lor d. Toni a In­tervenit la d. ministru dr. Angelescu, şi după cât am putut afla, toate co­misiile vor cerceta din nou tezele şi vor urca notele. — Faptul este regre­tabil şi cu efecte Incalculabile pentru moralul invăţătorimii noastre ce des­făşoară astăzi o activitate atât de sa­lutară pentru premin­tari şi străjerie de acela şi noi ne asociem la protestul dăscălimei desaprobând uşurinţa cu care au fost alese subiectele din a­­cest an şi cerem repararea urgentă şi mai ales sancţionarea celor vinovaţi. Din judeţul nostru s-au prezentat 84 învăţători şi au fost declaraţi promo­vaţi numai 48, din Alba 55 şi au tre­cut 35 şi din Hunedoara 75 şi au trecut 49. Redactori: ION TATU şi LTVIU M­OFANU CUVÂNTUL POPORULUI“ Cântecul Biruinţii Pe-al nostru steag stă scrisă, stă scrisă biruinţa, Stau scrise slove aspre de rfisboi; Pe-al nostru steag, noi am jurat, noi am jurat credinţa, Şi il vom da şi sângele din noi! Al nostru steag purtat e, purtat­e de voinţa Ce străjueşte neamul românesc. Al nostru steag înseamnă, înseamnă năzuinţa De-a îngenunchia pe cei ce ne robesc ! Duşmanii cari ne-au schingiuit, ne-au schingiuit viaţa Şi ne-au închis în temniţie adânci, Prin el afla-vor mâine, afla-vor fortăreaţa Durată ‘n piatra neclintitei stânci. Pe al nostru steag stă scrisă, stă scrisă biruinţă Ce o vom culege’n freamăt de răsboiu! Lui Cuza-Goga noi am jurat, noi am jurat credinţă Şi îi vom da şi sângele din noi ! Nr. 31 IN­FORMAŢIUNI - SPARGEREA DE LA MAGA­­ZINUL DE BIJUTERII ChALLNER. Săptămâna trecută la magazinul de bjuterii Csallner s-a săvârşit o spar­gere indrăsneală furându-se bijuterii de valoare. Acei şi indivizi au să­­vârşit apoi spargeri şi la Braşov ast­fel că în total s-au furat bani şi o­­biecte de valoare în sumă de 2.000.000 lei. Polţia fiind pe urmele făptaşi­lor a telegrafiat la Chişinău unde au fost arestaţi Indivizii Lei Bloier, Gaigold, Abraam, Is­dor Vexner şi topicorul de aur Simca Weinstein. A­­duşi la chestura de poliţie şi supuşi unui sever interogator, arestaţii spar­gerilor de la Sibiu şi la Braşov. De­­asemenea au indicat şi locul unde au ascuns lucrurile furate. — INCENDIU. A treia zi de Crăciun a izbucnit în oraşul nostru, str. Faurului , un incendiu care pu­tea să aibă cele mai grave urmări. Focul datorită energiei pompierilor militari a fost localizat cu tot boi­cotul foştilor pompieri cari sunt su­păraţi că li s a desfiinţat vechile uni­forme austro ungare. După incendiu poliţia făcând cercetări a găsit câte­va arme de provenienţă austriacă precum şi o sumedenie de proectile. Dacă focul nu era la timp localizat se putea transforma într-o catastrofală explozie. E de datoria autorităţilor poiţereşti de a afla mai ales rostul acestor arme clandestine.­­ ATENTAT ASUPRA DEPU­TATULUI NAŢIONAL­ CREŞTIN GH.­URZUEANU Zilele trecute s-a în­cercat un atentat asupra deputatului Gh. Urziceanu, preşedintele organi­zaţiei partidului naţional creştin din judeţul Bacău. Atentatorii au reuşit să se facă nevăzuţi, neputând fi iden­tificaţi. Se bănuesc­ a face parte din bandele judeo-comuniste cari încear­că prin toate mijloacele de a secate din laplă pe fruntaşii naţionalişti. A­­supra împrejurărilor în care s'a să­vârşit această neizbutită încercare de asasinat dăm următoarele amă­nunte: Pe când d. Urziceanu se în­torcea, pe la ora 7 seara, împreună cu alţi fruntaşi naţional creştini de la o întrunire politică ce avuse foc în comuna Gloduri din jud. Bacău, în marginea satului Traian a fost întâm­pinat de nişte indivizi, care i-au lu­minat cu o lanternă maşina spre a indentifica persoanele dinnăuntru. Du­pă câtăva vreme, maşina care venea spre oraş, a fost atăcată cu focuri de armă, dintre care unul a spart geamul de­asupra capului d-lui Ur­ziceanu eşind prin partea opusă, unde se găsea şoferul. D. Urziceanu a oprit imediat maşina şi împreună cu însoţitorii săi, a alergat spre locul de unde se trăsese focurile. Din cauza întunericului nopţei, atentatorii au izbutit să se facă nevăzuţi. D. Gh. Urziceanu a reclamat cazul şefului de post al comunei Traian. D-sa, continuându-şi călătoria spre Bacău a doua zi a adus cazul la cunoştin­­ţa parchetului şi d­lui ministru Can­­cicov­ed-interim la justiţie. — FIOROSUL ASASINAT DIN COM CENADE. In comuna Cenade jud­­. Mică s-a săvârşit un înfiorător asasinat. Şeful postului din susnumita comuna, plutonterul Mîrna Ioan de 35 ani în timp ce ieşia de la o petrecere a fost ucis — din resbunare — de flăcăul Bârsan Dumitru, în vârstă de­ 28 ani şi de fel din comuna vecină Broşteni De un an, fiorosul asasin, purta duşmănie nefericitei victime, deoarece acesta, îl cersta adesea pentru relele lui purtări, la împrejurările de felul acesta — deşi nemotivate — dornic de răzbunare, şi-a pus plenul în a­­plicare. Era tocmai petrecere, în Ce­­nade şi şeful de post s'a prezentat să menţină ordinea. Le orele 3 juni. noaptea, plecând spre casă, condus până afară de învăţătorul Ilea, după ce s'a despărţt de acestea, asasinul odios, care-1 pândea la colţ într'o poartă­­ a sărit în spinare, cu cuţitul şi i-a aplicat câteva lovituri puternice în regiunea bulbului rachidien, până ce l-a culcat întru­ un lac de sânge la pământ, — fără ca victima să mai aibă timp să strige după ajutor. De la locul asasinatului, s a dus acasă — în satul vecin — Broşteni, de unde după ce ș- a schimbat haina și căciula, a plecat la gara Micăsasa, spre a fugi, cu trenul la Costanţa. Nu şi-a putut ajunge scopul, însă, deoarece crima era deja cunoscuţă şi în împrejurimi, astfel că tocmai când îşi scoate bilet de tren a fost observat plin de sânge, pe Iţarii (pe cari nu i-a schimbat, acasă), de că­tre un ţăran, care a anunţat imediat jandarmii cari­­ au crestat. A DOUA BOMBE EXPLODE­­AZA LA PALATUL EPISCOPAL DIN RÂMNICUL VALCEA. La palatul epis­copal al sfintei episcopii a Râmnicu­lui şi Noului Severin, s'a produs un atentat în noaptea revelionului. Două bombe, aşezate de o mână crimina­lă la intrarea în sala de recepţie a catedralei episcopale au explodat. Bubuiturile au fost auzite in întreg oraşul, de lumea care tocmai serba Revelionul. Cele două bombe au exploadat la ora două noap­ta. S-au produs stricăciuni importante la an­treu, la geamuri, la uşi la scară şi la zidurile palatului episcopal. Sfă­­rămăturile au fost împrăștiate pe o mare întindere in curtea biserciei catedrale. Este de notat faptul, că preotul Cristescu, care în acel mo­ment se afla în curtea episcopiei a scăpat ca prin minune să nu fie rănit. — FURTUNA PE MAREA NEA­GRA Pe Marea Neagră continuă să bată cu toată intensitatea, un vânt puternic de nord-vest, care a­­tinge forţa­­ şi răscoleşte marea în valuri uriaşe. Navigatorii cari au re­uşit să intre în port cu mare întârzi­ere, eu comunicat, că furtuna bântue cu mare intensitate de la ieşirea din Bosfor până în dreptul capului Calia­­cra. Tancul petrolifer „Borgni“ sub pavilon norvegian, a reuşit să acos­teze la dană, după ce timp de trei zile şi trei nopţi s-a luptat cu furtuna Atât în Bosfor, cât şi la capul Calia­­cra, stau adăpostite peste două­zeci de vapoare care nu se încumetă să se lupte cu furtuna. Mai multe bar­­cade pescăreşti n'au putut ieşi în larg din cauza furtunei. Mai multe plase italiene, ancorele în larg pentru prins peşte, au fost apucate de furtună, pescarii vânători au suferit din acea­stă cauză mari pagube. Cercurile marinăreşti şi comer­ciale continua să fie îngrijorate de soarta mai multor vapoare care deşi anunţate, nu au dat nici o ştire. Tipografia „SĂTEANULUI“ Sibiu

Next