Cuvântul Poporului, 1938 (Anul 20, nr. 1-13)
1937-01-10 / nr. 1
fIt# 4___________________________________________________________________ andarmi la d. Ion Bichissi îl înv»ifi *M șteargă svastica depe casa. Acesta refuză, împreună cu tot prietenii sfii, iar șeful postului dresează proces verbal. Noi ne-am permis, nu odată să nu Inăm în serios ordinele ilegale ale d-lui prefect. Fruntaşi de-ai noştri au fost trimişi judecăfii pentru •abateri* dela faimoasele ordonanţe ale d-lui prefect, judecata se înţelege că a schiţat, precum va achita—să fie sigur dl prefect şi vătăşeii dsale — şi pe Ioan Bichiş şi pe toţi aceia cari cred alături de nci şi de orice om cu bun simţ, că au mai multe drepturi asupra caselor lor decât dl prefect şi «ordonanţa» d-sale. Şi amintim aci că organizaţia naţional creştină a dat ordin partizanilor săi... să nu şteargă svastica de pe nici o casă Ordonanţa are un singur defect: că nu a apărut în zia de 1 Aprilie, l-ar fi consacrat pe dl prefect drept un om de duh.. Poveste tristă Adevăruri publicate în ziarul naţionalist „Porunca Vremii“ dar cam nouă nu ne sunt permise a le publica fiindcă se referă la trecutul întunecat al unuia din potentaţii zilei. O statistică a jidanilor din lumea întreagă. In anul 1936 Jidovii din întreaga lume numără 17.291 000 suflete. Pe continentul european, streîmea se repartizează, după cum urmează: în Germania 400 000, Lituania 177.500, Estonia 4.500, Letonia 97.000, statul liber al Danzigului 10 000, Memel 2.300, Danemarca 7.100, Suedia 7.200, Norvegia 1.400, Finlanda 4750, Ungaria 44. 000, Cehoslovacia 380.000, Bulgaria 49.000, Grecia 98 000, Iugoslavia 70 000, Austria 189.000, Italia 52.000, Franța 230.000, Spania 8.200, Portugalia 2.600, Gibraltarul englez 1.150, România 1.500.000(1) Polonia 3 150.000, Elveţia 17 800 Belgia 63.000, Luxenburg 2 500, Rusia europeană 2.710.000, Olanda 115.000, Anglia 340.000 Irlanda 4.000. In întreaga Europă se află deci 9 736.000 de dani. Totalul jidanilor din întreaga lume este de 17.291.000. Cei mai numeroşi sunt în U. S. A. 4.500.000, Polonia 3.150 000, Rusia europeană 2.710 000, România 1 500 000. Celelalte ţări din lume, chiar şi Palestina are sub 500.000 suflete populaţiei dim aseS. Frafi Romi»!! Luptaţi pentru stârpirea liftelor jidoveşti sub steagul cu svastică a partidului Naţional-Creştin. Semnul electoral este ■■■H drumul drept. Examenul de gradul doi la Sibiu După cum se ştie învăţătorii din întreaga ţară au dat examenul de gradul doi în diferite centre. La Sibiu au participat judeţele: Sibiu, Alba, şi Hunedoara, prezentându-se peste 220 de învăţători. Din partea d lui Ghiţescu Bucureşti sau trimis următoarele subiecte: Preocupări de ordin social şi ipolitic la scriitorii dela 1800—1916, tratate pe genuri literare. — La ştiinţă Circulaţia azotului, carbonului şi a apei. Importanţa lor în viaţa plantelor După cum se poate vedea aceste subiecte sunt pentru specializaţi şi nicidecum pentru învăţătorii pentru care legea învăţământului primar fixează ,să se dea subiecte din domeniul practică şi în legătură cu mediul rural ,la care trăeşte şi activează învăţătorul. Şi acest caz dovedeşte că teoria şi hazardul trece peste omul muncii.— Faptul că d. Ghiţescu, despre care se pause, că se răzbună pe dascăli pentru că au refuzat să consimtă la reţinerea de 10% din salar pentru orfelinatul din Predeal, a dat aceste subiecte, a nemulţumit întreaga invăţătorime. Preşedintele lor d. Toni a Intervenit la d. ministru dr. Angelescu, şi după cât am putut afla, toate comisiile vor cerceta din nou tezele şi vor urca notele. — Faptul este regretabil şi cu efecte Incalculabile pentru moralul invăţătorimii noastre ce desfăşoară astăzi o activitate atât de salutară pentru premintari şi străjerie de acela şi noi ne asociem la protestul dăscălimei desaprobând uşurinţa cu care au fost alese subiectele din acest an şi cerem repararea urgentă şi mai ales sancţionarea celor vinovaţi. Din judeţul nostru s-au prezentat 84 învăţători şi au fost declaraţi promovaţi numai 48, din Alba 55 şi au trecut 35 şi din Hunedoara 75 şi au trecut 49. Redactori: ION TATU şi LTVIU MOFANU CUVÂNTUL POPORULUI“ Cântecul Biruinţii Pe-al nostru steag stă scrisă, stă scrisă biruinţa, Stau scrise slove aspre de rfisboi; Pe-al nostru steag, noi am jurat, noi am jurat credinţa, Şi il vom da şi sângele din noi! Al nostru steag purtat e, purtate de voinţa Ce străjueşte neamul românesc. Al nostru steag înseamnă, înseamnă năzuinţa De-a îngenunchia pe cei ce ne robesc ! Duşmanii cari ne-au schingiuit, ne-au schingiuit viaţa Şi ne-au închis în temniţie adânci, Prin el afla-vor mâine, afla-vor fortăreaţa Durată ‘n piatra neclintitei stânci. Pe al nostru steag stă scrisă, stă scrisă biruinţă Ce o vom culege’n freamăt de răsboiu! Lui Cuza-Goga noi am jurat, noi am jurat credinţă Şi îi vom da şi sângele din noi ! Nr. 31 INFORMAŢIUNI - SPARGEREA DE LA MAGAZINUL DE BIJUTERII ChALLNER. Săptămâna trecută la magazinul de bjuterii Csallner s-a săvârşit o spargere indrăsneală furându-se bijuterii de valoare. Acei şi indivizi au săvârşit apoi spargeri şi la Braşov astfel că în total s-au furat bani şi obiecte de valoare în sumă de 2.000.000 lei. Polţia fiind pe urmele făptaşilor a telegrafiat la Chişinău unde au fost arestaţi Indivizii Lei Bloier, Gaigold, Abraam, Isdor Vexner şi topicorul de aur Simca Weinstein. Aduşi la chestura de poliţie şi supuşi unui sever interogator, arestaţii spargerilor de la Sibiu şi la Braşov. Deasemenea au indicat şi locul unde au ascuns lucrurile furate. — INCENDIU. A treia zi de Crăciun a izbucnit în oraşul nostru, str. Faurului , un incendiu care putea să aibă cele mai grave urmări. Focul datorită energiei pompierilor militari a fost localizat cu tot boicotul foştilor pompieri cari sunt supăraţi că li s a desfiinţat vechile uniforme austro ungare. După incendiu poliţia făcând cercetări a găsit câteva arme de provenienţă austriacă precum şi o sumedenie de proectile. Dacă focul nu era la timp localizat se putea transforma într-o catastrofală explozie. E de datoria autorităţilor poiţereşti de a afla mai ales rostul acestor arme clandestine. ATENTAT ASUPRA DEPUTATULUI NAŢIONAL CREŞTIN GH.URZUEANU Zilele trecute s-a încercat un atentat asupra deputatului Gh. Urziceanu, preşedintele organizaţiei partidului naţional creştin din judeţul Bacău. Atentatorii au reuşit să se facă nevăzuţi, neputând fi identificaţi. Se bănuesc a face parte din bandele judeo-comuniste cari încearcă prin toate mijloacele de a secate din laplă pe fruntaşii naţionalişti. Asupra împrejurărilor în care s'a săvârşit această neizbutită încercare de asasinat dăm următoarele amănunte: Pe când d. Urziceanu se întorcea, pe la ora 7 seara, împreună cu alţi fruntaşi naţional creştini de la o întrunire politică ce avuse foc în comuna Gloduri din jud. Bacău, în marginea satului Traian a fost întâmpinat de nişte indivizi, care i-au luminat cu o lanternă maşina spre a indentifica persoanele dinnăuntru. După câtăva vreme, maşina care venea spre oraş, a fost atăcată cu focuri de armă, dintre care unul a spart geamul deasupra capului d-lui Urziceanu eşind prin partea opusă, unde se găsea şoferul. D. Urziceanu a oprit imediat maşina şi împreună cu însoţitorii săi, a alergat spre locul de unde se trăsese focurile. Din cauza întunericului nopţei, atentatorii au izbutit să se facă nevăzuţi. D. Gh. Urziceanu a reclamat cazul şefului de post al comunei Traian. D-sa, continuându-şi călătoria spre Bacău a doua zi a adus cazul la cunoştinţa parchetului şi dlui ministru Cancicoved-interim la justiţie. — FIOROSUL ASASINAT DIN COM CENADE. In comuna Cenade jud. Mică s-a săvârşit un înfiorător asasinat. Şeful postului din susnumita comuna, plutonterul Mîrna Ioan de 35 ani în timp ce ieşia de la o petrecere a fost ucis — din resbunare — de flăcăul Bârsan Dumitru, în vârstă de 28 ani şi de fel din comuna vecină Broşteni De un an, fiorosul asasin, purta duşmănie nefericitei victime, deoarece acesta, îl cersta adesea pentru relele lui purtări, la împrejurările de felul acesta — deşi nemotivate — dornic de răzbunare, şi-a pus plenul în aplicare. Era tocmai petrecere, în Cenade şi şeful de post s'a prezentat să menţină ordinea. Le orele 3 juni. noaptea, plecând spre casă, condus până afară de învăţătorul Ilea, după ce s'a despărţt de acestea, asasinul odios, care-1 pândea la colţ într'o poartă a sărit în spinare, cu cuţitul şi i-a aplicat câteva lovituri puternice în regiunea bulbului rachidien, până ce l-a culcat întru un lac de sânge la pământ, — fără ca victima să mai aibă timp să strige după ajutor. De la locul asasinatului, s a dus acasă — în satul vecin — Broşteni, de unde după ce ș- a schimbat haina și căciula, a plecat la gara Micăsasa, spre a fugi, cu trenul la Costanţa. Nu şi-a putut ajunge scopul, însă, deoarece crima era deja cunoscuţă şi în împrejurimi, astfel că tocmai când îşi scoate bilet de tren a fost observat plin de sânge, pe Iţarii (pe cari nu i-a schimbat, acasă), de către un ţăran, care a anunţat imediat jandarmii cari au crestat. A DOUA BOMBE EXPLODEAZA LA PALATUL EPISCOPAL DIN RÂMNICUL VALCEA. La palatul episcopal al sfintei episcopii a Râmnicului şi Noului Severin, s'a produs un atentat în noaptea revelionului. Două bombe, aşezate de o mână criminală la intrarea în sala de recepţie a catedralei episcopale au explodat. Bubuiturile au fost auzite in întreg oraşul, de lumea care tocmai serba Revelionul. Cele două bombe au exploadat la ora două noapta. S-au produs stricăciuni importante la antreu, la geamuri, la uşi la scară şi la zidurile palatului episcopal. Sfărămăturile au fost împrăștiate pe o mare întindere in curtea biserciei catedrale. Este de notat faptul, că preotul Cristescu, care în acel moment se afla în curtea episcopiei a scăpat ca prin minune să nu fie rănit. — FURTUNA PE MAREA NEAGRA Pe Marea Neagră continuă să bată cu toată intensitatea, un vânt puternic de nord-vest, care atinge forţa şi răscoleşte marea în valuri uriaşe. Navigatorii cari au reuşit să intre în port cu mare întârziere, eu comunicat, că furtuna bântue cu mare intensitate de la ieşirea din Bosfor până în dreptul capului Caliacra. Tancul petrolifer „Borgni“ sub pavilon norvegian, a reuşit să acosteze la dană, după ce timp de trei zile şi trei nopţi s-a luptat cu furtuna Atât în Bosfor, cât şi la capul Caliacra, stau adăpostite peste douăzeci de vapoare care nu se încumetă să se lupte cu furtuna. Mai multe barcade pescăreşti n'au putut ieşi în larg din cauza furtunei. Mai multe plase italiene, ancorele în larg pentru prins peşte, au fost apucate de furtună, pescarii vânători au suferit din această cauză mari pagube. Cercurile marinăreşti şi comerciale continua să fie îngrijorate de soarta mai multor vapoare care deşi anunţate, nu au dat nici o ştire. Tipografia „SĂTEANULUI“ Sibiu