Cuvântul, august 1925 (Anul 2, nr. 220-245)

1925-08-01 / nr. 220

In ce priveşte Ardealul sa vor face noul cercetări Preşedintele consiliului de miniş­tri d. I. Brătianu a lucrat­eri di­mineaţa la lucrările de delimitare a judeţelor, cu d-nii miniştri Incu­­leţ, Săveanu, Tătărescu şi d. C. Di­mitriu, senator, preşedintele com­i­siunei de aplicare a reformei ad­­ministrative. Primul ministru a primit numeroase delegaţiuni din ţară în vederea acestor lucrări, fie­care delegaţiuni cerând să fie pro­tejat judeţul ce reprezintă. In şedinţa de eri s’au terminat lucrările pentru delimitarea jude­ţelor din vechiul regat, Bucovina şi Basarabia. In ce priveşte deli­mitarea judeţelor din Ardeal şi Ba­nat, chestiunea fiind mult mai com­­plicată, primul ministru a hotă­rât ca ea să fie supusă unor cerce­tări mai amănunţite. * In ce priveşte schimbările de nume la comune, ele nu se vor face decât acolo unde fostele stă­păniri străine trecuseră alte nume in locul celor româneşti. Pentru redactarea anteproco­u­­lui regulamentului de admini­straţie interioară a judeţelor şi comunelor s’a numit următoarea comisiune: d-nii Al. Crasnaru, secretarul general al ministerului de interne, M. Varam, inspector general administrativ, Onoriu Ba­neseu­, prefect al jud. Argeş şi de­e­putat N. loan. * Bucovina va avea următoarele 5 judeţe: Câmpulung, Cernăuţi, Rădăuţi, Storojineţ şi Suceava. Judeţul Solnoc-Dobâca se va chema pe viitor jud. Someş, iar jud. Bistriţa-Năsăud va deveni jud. Năsăudului. Capitala județu­lui Satu Mare va fi la Baia-Mare. Comisiunea pentru aplicarea reformei administrative se va în­truni în plenul ei în primele zile ale lunei Septembrie. Scrisori din Chişinău Neregulile de la brutăria militară Chişinău, 30. — Acum câtva timp a­­utorităţile militare au fost încunoştiin­­ţate că la brutăria militară se petrec oare­cari nereguli şi că vinovaţii prin­cipali ar fi înşişi funcţionarii brutăriei precum şi comisionarul Nedelman. Cazul s‘a luat în cercetare stabilin­­du-se următoarele : Intre administraţia brutăriei şi co­­misionerul Nedelman există un con­tract prin care acesta din urmă să o­­bliga să producă zilnic pentru nevoile garnizoanei 15.000 pâini din făina gar­nizoanei. Nedelman la rândul său s‘a înţeles cu brutarul Victor, soldatul Zisman care veghea lucrările în brutărie, func­ţionarul Nicolau şi Cojocaru pentru a produce o cantitate suplimentară de pâini din făina ce rămâne de prisos şi neprevăzută în contract. In acest fel ei produceau zilnic pâi­ni din cantitatea de 1000 kgr. făină ce le rămânea. Bonurile de plată se eliberau pe nu­mele brutăriei şi a lui Nedelman iar banii se achitau prezentatorului bonu­rilor. După ce banii se încasau „tovară­şii“ îi împărţeau între ei. Această operaţie a durat vreo 8 luni de zile, până a fost descoperită graţie unei întâmplări în următoarele împre­jurări : Intr-o bună zi unul dintre tovarăşii a fost eludat. Toate cererile sale de a i se elibera suma cuvenită, erau res­pinse de Nedelmann în mod catego­ric. Atuncii tovarăşul a reclamat cazul autorităţilor cari în urma cercetărilor făcute au stabilit cele de mai sus. Cifra fraudelor încă nu s-a stabilit precis, însă să presupunem că atinge circa de 400.000 lei. întreaga asociaţie compusă din: Nu­delmann, Victor, Zisman, Cojocaru şi Nicolau, a fost arestată de parchetul militar. DE LA CONSILIUL DE RĂZBOI Eri a venit spre judecare înaintea consiliului de război secţia I procesul acuzatului I. Barbu din comuna Regi­na jud. Orhei pentru trecerea fraudu­loasă a Nistrului. Fondul procesului este: Acum un an tânărul Barbu a trecut Nistrul. Peste un scurt timp i-a venit dor de casă dar autorităţile sovietice nu i-au permis să se întoarcă în Basarabia. Părinţii lui Barbu au intervenit pe lângă comisiunea română care la rân­dul ei a intervenit pe lângă cea rusă ca să permită lui Barbu reîntoarcerea în ţară. Autorităţile sovietice însă au refuzat eliberarea lui Barbu susţinând că el este un emigrant politic, că nu i-a plăcut supuşenia română şi că a dezer­tat din armată. Atunci comisia română a stăruit mai energic pentru eliberarea lui Barbu. Ca rezultat, Barbu a fost adus în ţară, înaintea consiliului de război el a fost apărat de maiorul Bonciu care a cerut achitarea. Acuzarea a fost susţinută de d. co­misar regal maior Dobrovici. După o scurtă deliberare consiliul a pronunţat achitarea lui Barbu. DEZERTOR ŞI HOŢ Tot­eri a venit spre judecare îna­intea consiliului de război procesul a­­cuzatului AL Opincă acuzat pentru de­zertare şi pentru faptul că în noaptea de Sf. Paşte a furat dintr-o biserică din împrejurimile Chişinăului suma de 4900 lei. Consiliul i-a condamnat la 5 ani în­chisoare corecţională, 2 ani interdicţia şi 4000 lei amendă. ALT PROCES DE DEZERTARE O. Honji din judeţul Orhei a fost dat în judecata consiliului de război pen­tru dezertare şi furt. Drn procesul lui venit spre judecare înaintea consiliului de război care în urma desbaterilor urmate su condam­nat la 5 ani recluziune, 5000 iei amen­dă, 1500 Iei cheltueli de judecată şi 2 ani interdicţie. MISTERIOASA DISPARIŢIE A UNUI SATEAN Din comuna Bârnova jud. Soroca ni se comunică despre misterioasa dispa­riţie a săteanului Ivan Horoj, în urmă­toarele împrejurări. Acum 2 săptămâni săteanul I. Horoj din corn. Bârnova jud. Soroca a ple­cat la Soroca având cu sine suma de 25.000 lei pentru cumpărarea unor oi. Pe drum Horoj s‘a întâlnit cu consă­teanul M. Valeu cu care s‘a oprit la o cârciumă unde au cinstit puţin, con­tinuându-şi apoi drumul fie­care în parte. Peste vr­o 2 ore de mers începând să dureze Horoj s‘a adăpostit la câr­ciuma lui Bulgaru. Au trecut 5—6 zile şi Horoj nu se mai întorcea acasă. Familia îngrijora­tă de lipsa lui atât de îndelungată au adus cazul la cunoştinţa şefului de post care întreprinzând cercetările a stabilit că săteanul a plecat de la câr­ciuma lui Bulgaru. Până în prezent nu s-a putut afla nimic în privinţa lui Horog, care a dis­părut fără urmă. Se presupune că el a fost jefuit de bandiţi şi apoi omorât, iar cadavrul a fost ascuns. UN NOU GEN DE ESCROCHERIE LA CHIŞINĂU Poliţia din localitate a reuşit să a­­resteze pe individul Petre Iorăşel în etate de 16 ani bănuit de o serie în­treagă de escrocherii cu bonuri. Din cercetările de până acuma s-a stabilit că individul P. Iorăşel împre­ună cu tovarăşul său St. Boliev care falsifica semnătura d-rului Urbanovici, au obţinut de la diferite magazine măr­furi, în valoare de peste 10.000 lei. D-rul Urbanovici căruia creditorii i-au prezentat bonurile pentru achita­re, a fost surprins văzând bonuri cu semnătura sa falsificată. Cercetările continuă. CORESP. ritatea cugetării, sistematizarea gândirii în mod raţional, — bogă­­ţii ce ar putea fi scoase, alături de altei­e, din interpretarea metodică a textelor latine, pe seama cui vor rămânea? Acest lucru trebue să preocupe pe acei ce conduc reforma şcolară. Altcum vor găsi, în loc de roade, un mare fiasco, rezultat al unor măsuri pornite din „concepţii’’ minunate, care însă n’au fost croi­te pe timpul realităţii faptelor din şcoala noastră. Astfel fiind lucru­rile, tezele de latineşte la bacalau­­reat au fost neînchipuit de rele. Mai ales acolo unde profesorul n’a fost prea dornic în explicaţii — în alte locuri el a făcut aproape toată traducerea — rezultatele au arătat o complectă lipsă de pregă­tire a elevilor. Dar şî rezultatele proaste de la partea ştiinţifică se datoresc tot sistemului nenorocit şi muncei de­­sorganizate din şcoală. La liceele care au pregătit pe elevi cu ajutorul profesorilor, cursişti, s’a observat în genere o mare scădere. Fără a tăgădui că printre nenumăraţii cursişti se afla, întâmplător, o infimă parte de profesori buni, trebue să fim drepţi şi să constatăm realitatea, în toată trista ei înfăţişare, cursiş­­tii au provocat degradarea învăţă­mântului în Ardeal. Autoritatea şcolară trebue să reacţioneze imediat în această chestiune. Dacă aceşti dascăli ar fi fost chemaţi, — cum era inten­ţia făuritorului acestei speţe de profesori — să facă cursuri de com­plectare a cunoşti­nţilor, câţiva ani dearândul, vara; lacunele în cunoş­tinţele de specialitate s’ar fi um­plut, cu timpul. Evident, aici mă­sura în care trebuia să se prelun­gească termenul de „specializare", avea să fie după fiecare caz în parte. Dar nu s’a făcut astfel. Cursiştii au fost fabricaţi în două luni, la cursuri de vară şi, apoi, primiţi la examene de capacitate „specială", fără să li se verifice metoda de predare şi aptitudinile pedagogice, căci, va conveni ori­cine, una sau două lecţii prac­tice (!), ţinute la examenul „spe­cial", nu permit acest lucru, decât numai dacă candidatul ar fi trecut, cel puţin câteva luni, prin frămân­tările unei şcoale de aplicaţie (se­minar pedagogic). Iar când de exemplu foaia ,,Beiu şui" se plânge despre rezultatele obţinute la bacalaureat de liceul de acolo, (în faţa comisiei II — O­­radea —) şi spune că în câţiva ani nu s’au putut recruta profesori, avem o dovadă mărturisită de a­­ceasta, dar care se referă şi la alte licee, precum şi la majoritatea spe­cialităţilor, nu numai la franceză şi Latină. Citiţi întâmpinarea „Beiuşului" şi vedeţi prin ce chi­nuri trece sărmana limbă româ­nească a autorului, care vorbeşte de „examenul scripsal“ şi de alte comedii. Mi s-a spus că autorul e profesor. Ei bine, dacă el scrie astfel, vă puteţi închipui cum au scris elevii la tezele de bacalau­reat! Am spus că munca în liceele noastre de aici — cu rare excepţii — a fost lipsită de seriozitate. Nu exagerăm! Fie din lipsă de bună­voinţă, fie din nepricepere, şcoala minoritară ca şi liceul românesc, au căutat să „isprăvească cu bine" anul, trecând prin materialul de studiu cum dă Dumnezeu. Fireşte, motive sunt destule: ore puţine, manualele, programă încărcată, elevi leneşi ş. a., dar, adăugăm noi, mai ales lipsă de răspundere şi de control sever însă drept. Căci ne întrebăm: Cel fel s’au inspectat şcoalele în tot acest timp'' Cum s’a făcut controlul de către stat, care e răspunzător direct de pregătirea tinerelor generaţii în şcoalele minoritare, confesionale şi chiar ale statului? Nu voim să su­par­ăm pe nimeni, reînviind, cu exemple elocvente, situaţii pe care dorim ca ministerul să le limpe­zească odată, cu hotărâre şi cu convingerea că răul trebue extâr­­pat cu grijă, dar fără zăbavă! Răs­pundem însă că acest control s’a făcut în majoritatea cazurilor prost, iar când s’au arătat relele, interese car­e... nu interesează şcoa­la, s’au internus între controlorii situaţiei şi între împărţitorii drep­tăţii. Avem dovezi, — şi ministerul le are. — In această privinţă. Să spe­răm că va triumfa interesul şcoalei deasupra frământărilor politice. Descurajaţi, cei buni şi-au pierdut adeseori elanul necesar unui apos­tolat cum este profesoratul, mai ales in ţinuturile noui, necontro­­laţi şi tolra­ţi, cei răi şi-au făcut da cap; rezultatul îi explică exa­menele de bacalaureat, constată­rile inspectori­lor generali şi exa­menele de clasă. Examenele de bacalaureat au dat dea rezultatele ce trebuiau să reiasă din strctura acestor condi­ţii complexe la care s'a adăugat şi starea de spirit a tineretului de după războiu. Valoarea acestor examene și propunerile noastre de îndreptare, urmează în alt articol. »» »» BOGĂŢIILE CUPRINSULUI RO­MANESC DINTRE PRUT SI NISTRU La 15 August se deschide în Capi­tala Basarabiei expoziţia generală şi târgul de mostre. Marile pregăti­ri ce se fac în vederea deschiderei expoziţiei basarabene îi asigură o frumoasă izbândă. Expoziţia generală a Basarabiei, în primul rând ne va înfăţişa întrea­ga situaţie economică a acestei pro­vincii cu toate izvoarele de produc­ţie, asigurând în viitor o activitate rodnică, prin stabilirea unor noui metode de muncă. Bogăţia economică a Basarabiei, face ca această expoziţie să fie mai mult de­cât un târg de mostre, de­oarece producătorii basarabeni vor căuta să se întreacă intre ei. Vizitatorii din întreaga ţară şi cei care vor veni din alte ţări, vor pu­tea admira cultura sistematizată a produselor solului fertil­­dintre Prut şi Nistru. Expoziţia ce se organizează anul acesta la Chişinău, mai are şi un interes deosebit: prin ea se va pu­tea constata cum a influenţat refor­ma agrară asupra gospodăriei rura­le în Basarabia. Expoziţia şi târgul de mostre de la Chişinău, vor fi cea mai mare manifestare de economie naţională, de la unirea Basarabiei cu patria mumă. Organizatorii acestei expoziţii au în fruntea lor pe d-nii General Ru­­deanu şi A. Cardaş, a căror concurs preţios va asigura un succes desă­vârşit expoziţieL­a Comitetul de patronaj, este sub înalta preşidenţie a Principelui Ca­rol şi Principesei Elena. Membrii acestui comitet îl formea­ză, cele mai de frunte personalităţi politice din Basarabia, precum şi câţi­va membri din guvernul actual. Comisariatul general al expoziţiei şi târgului de mostre din Chişinău, sub preşidenţia d-lui general V. Ru­­deanu, având director general şi co­misar al guvernului, pe d. A. Cardaş, este format din personalităţi oficiale şi fruntaşii celor mai de seamă insti­tuţii din Basarabia. Prin această expoziţie, Basarabia, are posibilitatea să arate progresele realizate de la afiliere până azi. •­a* Contravenienţi la le­gea repauzului du­minical NUMEROŞI COMERCIANŢI GĂ­SIŢI CU PRĂVĂLIILE DES­CHISE, DAŢI JUDECAŢII Prefectura de poliţie a Capitalei, în urma inspecţiunilor făcute, pe la comercianţii din inspectoratele poli­ţieneşti, pentru a se constata dacă măsurile prevăzute în ordonanţa în vigoare, relativă la repausul dumi­nical şi închiderea magazinelor la orele fixate prin lege, a găsit pe ur­mătorii comercianţi care au călcat legea şi au fost daţi judecăţii: Mişu Sasos, str. Mihai Vodă 5, Weinberg şi Mărculescu, str. Mihai Vodă No. 9, Isidor Swartz, str. Ca­rol 20, I. Kohn, Calea Rahovei 51, Jean Goldstein, str. Carol 18, Cristo­­dor Papadiamandi, str. Carol 38, Si­­ranus Turian, str. Carol 29, Gh. Ca­­tanchis, str. Smârdan 30, Vasile Ca­­raso, Calea Rahovei 2, Beniamin Ha­gimian, str. Mihai Vodă 18, Max Flicher, str. Smârdan 26, Louis Lan­dau, str. Smârdan 41, Arnold Israi­­lovici, Bulevardul Elisabeta 4, Mişu Mihăilescu, str. Sf-ţii Apostoli 52, Toni Finchelstein, str. Is­vor 20, L. Abramovici, str. Isvor 26, L. Leibo­­vici, str Isvor 50, D. Papagoga, str. Isvor 18, Aneta L. Goldstein, Calea Rahovei 91, Lazăr Gubăşeanu, str. Cazărmei 72, Gh. Şerbanescu, str. Bateriilor 31, Gh. Comănescu, Calea Rahovei 89, Haral. Anastasiu, str. Cobâlcescu 12, Eleonora Barasch, str. Buzeşti 4, C. Stoenescu, Calea Griviţei 212, N. Râpeanu, Calea Gri­­viţei 331, Şt. Drăgănoiu, str. Vasile Gherghel 27, C. Florescu, str. Dăn­­ciulescu II-lea 30, Aurel Constanti­­nescu, str. Mincu I No. 15, N. Opres­cu, Calea Griviţei 313, I. G. Pomu, Calea Griviţei 312 Mihu Gh. Zam, str. Hagi Ghiţă 76, Herman Icobici, str. Col. Pleşoianu 26, Vasile Co­lan, Calea Dudeşti 86, C. Mitroi Ca­lea Dudeşti 67, I. Niculescu, Calea Dudeşti 90, I. Cosmoiu, str. Căldă­­rari 2, M. Popescu şi N. Ionescu, piaţa Sft. Anton 2, (contravenienţi la legea repauzului duminical în trei rânduri), David Pascal, str. Bă­­răţiei 51, M. Constantinescu, str. Sf-ta Vineri 2, Ogada Pelinghian, Calea Văcărești 26, David Frenk, ca­lea Văcărești 13, B. Marcovici, calea Văcărești 29, Gh Cincă, str. Halelor 49, Gh. Munteanu, str. Pânzari 13, Filip Gherondache, str. Halelor 41, M. Chiriacescu, str. Carol 37. „CUVÂNTUL* Un incident Consulul român a cerut satisfacţie dela guver­nul maghiar La Budapesta s'a întâmplat acum zece zile un incident car*a a dus la complicaţiuni diplomatice între Un­garii şi România, incidentul petre­­cându-se în localul consulatului ro­mân, unui funcţionar al consulatu­lui. Acum zece zile artista de operă Mar­ia Németh se prezentase la con­sulatul român pentru o viză, inten­ţionând să petrească câteva săptă­mâni în Ardeal Înainte de-a începe un turneu prin Europa, pentru care avea deja viza negaţiunilor res­pective. La consulatul român viza artistei Németh a fost refuzată, pentru mo­tivul ce se va vedea mai jos. A doua zi bărbatul artistei, profe­sorul Grünauer, s‘a prezintat la consulat cu acelaș pașaport, după ce orele oficioase au trecut. Refuzân­­du-i-se din acest motiv să fie ascul­tat, profesorul Grünauer s‘a purtat scandalos, stăruind să i se libereze viza, iar când a fost poftit să-şi ia paşaportul şi să plece, a prins şi mai vârtos curaj, încât a trebuit să fie înştiinţat că va fi dat afară cu servitorul. Atunci profesorul Grünauer a tras două palme servitorului, iar când i s-a vorbit de chemarea în ajutor a unui sergent de stradă, s-a năpustit şi la funcţionar. Incidentul acesta a avut urmări în presa budapestană, în care artista şi bărbatul său au plasat calomnii­­la adresa consulului român. In urma acestora consulatul a fă­cut ministerului de externe maghiar o notificare oficială, cerând pedep­sirea profesorului şi satisfacţie de­plină consulatului nostru. Consulatul a declarat cu privire la acest incident, că, a refuzat viza d-nei Németh pentru că în paşaport ea era arătată numai ca artistă, prin care se înţelege artistă de va­rieteu (mai ales fiind vorbă de ar­tistele ce ne vin din Budapesta), în care caz trebuia şi un certificat al siguranţei. Cu privire la cele lansate de pro­fesorul Grünauer prin presă, cum că a doua zi după incident consula­tul a refuzat să predea paşaportul so­ţiei sale unui avocat, care s-a prezentat la consulat în sco­pul acesta, consulatul a publica de­claraţia că aşa zisul avocat s'a pre­zintat în calitate de simplu particu­lar, neînfăţişând nici o împuterni­cire din care cauză procedeul con­sulatului român a fost perfect la­ Gazul misterios de la Cluj INTEROGAREA D-LUI BOERU Cluj, 30. Moartea misterioasă a lui Nussbaum preocupă intens opinia publică din orașul nostru. La interogatoriul luat eri d-rului Boeru, asupra căruia planează bă­nuiala că l’ar fi asasinat pe Nuss­­baum, Boeru a făgăduit cu tărie învinuirea Judecătoril de instrucție a dis­pus ținerea în arestul preventiv a inculpatului tot timpul, cât e ne­­voe să se instruiască afacerea. Împotriva acestei deriziuni doc­torul Boeru a făcut apel la Came­ra de punere sub acuzare. Noui agitaţii minoritare Pentru bacalaureat Partidul maghiar şi confesiunile minoritare trimit la Rege pe părinţii elevilor căzuţi la examen Comisiunea culurală­ şcolară a partidului maghiar a hotărât de acord ca autorităţile confesionale maghiare din Ardeal să convoace în numele partidului mai multe meetinguri în diferite centre ar­delene, pentru a discuta chestiu­nile şcolare la ordinea zilei şi a protesta împotriva noului bacalau­reat. O DELEGAŢIE LA REGE In acest chip partidul ma­­alege o delegaţie compusă din părinţi ai elenilor căzuţi la examenul de bacalaureat, spre a fi trimisă la rege ca să ceară o aplicare mai omenească a legii bacalaureatului şi revi­zuirea dispoziţiunilor şcolare socotite nedreptăţitoare. In întrunirile acestea se va ghiai şi autorităţile confesio­nale socotesc să poată abate atenţia dela principala pricină a eşecului examenelor de ba­calaureat din primăvară, lip­sa unei pregătiri serioase. Opinia publică românească şi majoritatea conducătorilor învă­ţământului nostru admit tot mai mult această pricină în ce pri­veşte unele şcoli româneşti, fapt care îndeamnă autorităţile confe­sionale şi politice minoritare să-şi deie seamă, că noi şcolile lor, cu învechiul sistem german antipeda­gogic, nu vor fi scutite de această critică. De aceea meetingurile ce se proectează şi care vor totodată să fie o demonstraţie anticipată în favoarea punctului de vedere un­guresc ce se va afişa la toamnă la Geneva împotriva tratamentu­lui ce-l au în România Ungurii. REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTU­LUI MAGHIAR Că şi-au tras seama despre ceea ce am arătat mai sus, deşi în­cearcă acest joc acoperit, o dove­deşte însă faptul, că amintita co­misiune culturală discută înainte chestiunea de care ne-am ocupat altă dată : o reformă a învăţămân­tului secundar maghiar. Toate acestea şi altele care de­curg din ele, prezintă pentru noi o importanţă deosebită, pentru că vor trebui să îndemne oficialită­ţile noastre şcolare să se preo­cupe măcar pe atât de asigurarea unei eficacităţi depline a învăţă­mântului nostru. Curierul Judiciar CRIMA DELA OBOR S'a judecat ori la Curtea cu juraţi crima săvârşită de un oarecare Gh. Niculescu, zis Ţiganu în următoa­rele împrejurări: Acest individ du­­cându-se la depozitul de lemne „Tu­­fănica", dela Obor ca să fure lemne, a fost surprins de paznicul Tudor Roşu, care conştiincios, a vrut să apere averea ce îi era încredinţată Ch. Niculescu, mai iute şi mai pu­ternic, a pus mâna pe un lemn cu care i-a aplicat paznicului câteva lovituri care i-au cauzat moartea. Curtea, pe baza verdictului afir­mativ al comisiei juraţilor, a con­damnat pe Gh. Niculescu la 5 ani recluziune. A-12STAREA UNEI INCENDIA­TOARE O servitoare, unguroaică de origi­nă, Ana Bodo, fiind in serviciul d-lui Virgian Bentian, din str. Marai­m­­i 8, s'a certat cu stăpânii săi. In lipsa acestora de acasă, vrând să se răzbune, a dat foc imobilului stăpâ­nilor săi. Focul însă a fost repede stins şi autorul lui s-a descoperit în persoana acestei femei Ea a fost a­­dusă la parchet, care a delegat pe d. judecător de instrucţie al cap. 2 cu facerea cercetărilor. D. Pastion a a­­is mandat de arestare împotriva servitoarei şi a depus-o aseară la Vă­căreşti. Noul guvernator al Indo­chinei Paris, 30 Rador). — Deputatul Alexandre Varenne a fost numit guvernator general al Indochinei. ti Datoriile lelgiene în Statele­ Unite Bruxelles, 30 (Rador) — Delegaţia însărcinată să negocieze consolida­rea datoriei belgiene, a plecat în Statele Unite. Ziarul „Cuvântul“ caută depozitari în staţiunile balneare şi climaterice. Incendiul din Horena Ineficacitatea bombundărei. Se va săpa intunşi pentru a se localiza incendiul Miercuri după amiază a început bombardarea sondei. S’a tras nu­mai cu tunul de 105 mm, dar rezul­tatul a fost altul decât cel aştep­tat. Sonda a fost găurită în mai multe părţi şi focul s’a extins şi asupra sondelor vecine. Astfel au luat foc sondele no. 4, 8 şi 10 din com. Pârscov-Moreni. In cele din urmă s’a renunţat la bombardare rămânând să se facă un tunel cu ajutorul căruia să se localizeze incendiul. Săpăturile au început deşi se crede că şi cu acest mijloc locul nu va fi stins. După ultimele informaţii pri­mite, suntem în măsură să afir­măm că sondele din­ împrejurimi anume 8 şi 10, aparţinând So­cietăţei I. R. D. P. au ars numai la suprafaţă, aşa că în curând vor putea fi restabilite. Acest lucru denotă că măsurile ce s-au luat pentru circumscrie­rea incendiului au avut efect. Se speră că nici o sondă din Pârco­­va-Moreni nu va mai fi contami­­nattă. Pagubele Insă se evaluează la circa 7 milioane. Nu s'a Înregistrat nici o victi­mă omenească. Carbonizarea unui lucrător de care vorbeau unele ziare este da domeniul fanteziei. Sonda din Moroni continuă să ardă cu furie. Se continuă lucrările pentru tunel și se crede că astăzi se va încerca și prin acest mijloc lo­calizarea incendiului. El­iH­­i Sănătatea lui Mus­solini este perfectă DECLARAŢIILE PROFESORU­LUI BASTIANELLI ROMA, 30. (Rador). — Privitor la starea sănătate! lui Mussolini, profesorul Bastianelli, care a fost intervievat de un redactor al ziaru­lui ..Tribuna”, a declarat următoa­rele: „Sunt fericit că am prilejul să desmint categoric toate svonuri­le tendenţioase răspândite în Ita­lia şi în străinătate asupra stărei sănătate a şefului guvernului. In realitate Mussolini nu a fost nici­odată operat fiindcă nu a existat nici­odată şi nu există nici acum necesitatea unei operaţiuni şi nici măcar eventualitatea nevoiei u­­nei asemenea intervenţii opera­toare. Sănătatea lui Mussolini este ia­răşi perfectă. Pot să afirm aceas­ta cu o perfectă certitudine. Musso­lini poate să-şi îndeplinească liniş­tit munca sa intensă. 1­. MUSSOLINI breva minerilor din Sarre Paris, 30 (Rador). — D-l Laval, ministrul de lucrări publice, a primit o delegaţie a sindicatelor muncitoreşti de mineri din Sarre, care i-a expus insuficienţa salarii­lor din cauza scumpetei din Sar­re ; ministrul a făcut unele propu­neri pe care delegaţii le vor supune adunărei muncitorilor, care se va ţine probabil Sâmbătă. Fratele regelui Siamului în Franţa PARIS, 30. (Rador). — Prinţesa şi Prinţul Mahidol Desongkla, fra­tele Regelui din Siam, au sosit la Marsilia, unde au fost salutaţi în numele guvernului de şeful de ca­binet al prefectului. in regiunea Pasmachi si in Bulgana nu sunt zăcăminte petrolifera Sofia. 30. — In urma unor cer­cetări amănunțite s‘a stabilit că re­giunea „Pasmachi" nu conţine ză­căminte petrolifere, cum s‘a cre­zut acum 2—3 luni. Şi Columbia expulzează pe comunişti Berlin 30. (Rador). — Ştiri din Bo­gota spun să conducătorii comunişti­lor din acea localitate rusul Savinski, a fost arestat şi expulzat din cauza a­­gitărilor sale contra siguranţei statu­lui Columbian. CAPITALA ACCIDENTUL DE AUTOMOBIL DIN STRADA TOAMNEI Dri dimineaţă la orele 10, automobi­lul de piaţă No. 1523, condus de şofe­rul Cârcium­ărescu, a lovit pe copilul Alex. Zaharia în etate de 4 ani. Accidentul s’a petrecut pe strada Toamnei, în dreptul casei cu No. 83. Copilul locuind in aceiaş stradă, eşise din curte, în clipa când maşina con­dusă cu mare viteză trecea pe stradă. Copilul a fost izbit cu putere de a­­ripa maşinei, care i-a fracturat piciorul drept.­ In stare gravă a fost transportat la spitalul Coltea unde a fost Internat. ! ACCIDENTUL DE LA FABRICA BE­­RINDEI­­­Eri dimineață o nenorocire s’a întâm­plat la fabrica „Berindei", din strada Puiu cu Apă Rece No. 37. Pe când lucrătorul Costică Văcăroiu în etate de 19 ani transporta un cazan­­ plin cu zahăr fiert, împiedecându-se în drum a căzut jos. In cădere cazanul s’a vărsat peste nefericitul lucrător, pro­­ducându-i grave arsuri pe întreg cor­pul. In stare extrem de gravă a fost tran­sportat şi internat la spitalul Coltea. NENOROCIREA DE LA GRAJDURILE COMUNALE Dii dimineaţă ucenicul mecanic Ciu­­pagea Dumitru de la grajdurile comu­nale, a fost ars de flăcările de la un bidon cu benzină care se aprinsese în apropierea locului, unde ucenicul lu­cra. Se crede că benzina a luat foc de la o tigare aprinsă pe care un lucră­tor a aruncat-o în bidonul cu benzină din nebăgare de seamă. In stare gravă neferictul a fost in­ternat la spitalul Filantropia. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Dii seară a încercat să se sinucidă, bând o cantitate de 250 gr. esenţă de oţet, lucrătoarea de la fabrica de cer­neală, din str. Elena Cuza, anume Con­stanţa Teodorescu, în etate de 24 ani, domiciliată în strada Dumitrescu al III-lea No. 22. Cauzele care au determinat-o să ia această hotărâre nu se cunosc. Ea de­clară că a băut esenţă de oţet din gre­şeală. Cu o ambulanţă a soc. de „Salvare" a fost transportată la spitalul Colen­tina. ACCIDENT PROVOCAT DIN CA­­BEŢIEI­ eri dimineaţă pe la orele 10 şi cuni Dumitru Vasilescu, mecanic la poşta centrală trecând într’o complectă sta­re de ebrietate, pe str. Poștei, în drep­tul bisericei Stavropoleos, a fost căl­cat de un camion încărcat cu cărămizi CEARTA INTRE DOUA FEMEI Servitoarea Roza Mihai în etate da 17 ani, cu serviciul în strada In­fri­­meriei 53, luându-se la cartă cu o Vită srevitoare, a lovit-o cu o căldare în cap, făcându-i o gravă leziune în frunte. Victima a fost pansată la „Salvare" iar agresoarea arestată. ACCIDENT DE MUNCA Salahorul Manea I. Anton, în etate de 18 ani ,pe când lucra eri la o­bina din str. Rahovei, a fost lovit de o scân­dură care a căzut de pe schelă. Scândura fiind prevăzută cu multe cuie, l-a rănit la cap și piept. El a fost pansat de soc­ de Salvare și lăsat liber.

Next