Cuvântul, martie 1926 (Anul 3, nr. 396-421)

1926-03-01 / nr. 396

flBaBfeTg RA­DIO) SISTEMELE: DR. SEIBT BERLIN WESTERN ELECTRIC COMPANY VEREINIGTE TELEPHON­U TELEGRAPHEN FABRIKS A. G. CZEIJA, NISSL & Co. WIEN CU TOATE ACCESORIILE C O N S T R U I R E_D­E ANTENE PRETURILE CELE~~MAI CONVENABILE Audiţii gratuite Informatiuni —= BELGO-9MNAREANA S. A. R. =­Telefon 13­ 93 — STRADA IOAN GHICA 9 - Telefon 13 93 iregu­l şoselelor din ţară Sumele reclamate de campania anului 1926 triţa la Broşteni, in valoare de 8 000.000 lei, podul peste Moldova, de pe şoseaua Fălticeni,Tg. Neamţ in valoare de 2.000. 000 lei podurile de pe şoseaua na­ţională Cimpina-Predeal în valoare de 8.000. 000 lei podul peste Olt la Creve­­nari, în valoare de 5.000.000 lei podu­rile de pe şoseaua Govora- Băile Govo­­ra, în valoare de 3 000.000 lei­ podul pes­te Someş pe valea Ţicăului, în valoare de 2 000.000 lei vopsitul tuturor poduri­lor metalice în valoare de 15.000.000 lei podul peste Balta Lăţimea în valoare de 5.000.000 lei podul de pe şoseaua Fe­­deleşoiu-Jiblea în valoare de 500.000 lei lui de pe şoseaua Lăpuş la Coas. în valoare de 1 000.000 lei, refacearea po­dului de peste Buzău la Robeşti, în va­­loare de 500.000 lei, podurile de pe şo­seaua Adjud.Piteşti-Hârja, în valoare de 2 000.000 lei, podul de peste Jiu la Fi­­liaşi, în valoare de 4.000.000 lei. podul de peste râul Vadului în valoare de 1.000. 000 lei, podul de peste Amaradia în valoare de 6000.000 lei podul peste Basca Chiojdului în valoare de 4 000.000 l ei, podul peste Nistru, de pe şoseaua Butueşti Ţânţaru, în valoare de 300.000 l ei, podurile de pe şoseaua naţională C Vodă-Paso­va-Cuzguhi Siliseră în valoare de 2.000.000 lei podr’le de pe şoseaua Su­ri­d-Bacău în valoare de 3.000 000 lei nodul peste Argeş la Ogrezeni, î­i va­­loare de ■­. 000.000 lei podul de pe şos, Broşteni-Muntele Aluniş în valoare de 100 000 lei, podul peste Prut la Hl­­n­­ţa, în valoare de lei 1.000.000, podul p­s­e Bârlad la Vaslui în valoare de 7.000. 000 lei, podul peste Bahlui la Contaş în valoare de 3.000.000 lei, po­dul peste Cotmeana, în valoare de­­ 000 000 lei. podurile de pe şoseaua Focşani.Gologani în valoare de 1800000 lei. podul peste Prut la Cernăuţi în va­­loare de 500.000 lei. podul peste Veal Iov, pe de şos. Bucureşti Giurgiu î­n va­loare de 5-6oo.coo lei podul peste Gi­­lort, la Turburea în valoare de 600 coo lei. podul peste Râmnic, în valoare de 000 000 lei apărarea podului peste Si­ Ministerul lucrărilor publice a întoc­mit de curând întregul plan de lucrări. In ceea ce priveşte refacerea înt­regei reţele a şoselelor noastre, în cursul a­­nului 1926. Campania de lucrări înglobează suma de 600 milioane lei, din cari ano­­rilioa­­ne sunt destinate pentru complect­area şi prelungirea lucrărilor angajate la ce­le 12 şosele din Basarabia. O importanţă deosebită se va da re­­construcţiei podurilor, distruse în tim­pul războiului şi refăcute în condiţiuni cari de multe ori lasă de dorit. Actualmente avem în întreaga ţară circa 180 k­m, poduri de lemn, plin cari neapărat trebuesc refăcuţi anual cel pu­ţin 20 de kilometri. Direcţiunea generală a podurilor şi şoselelor este deosebit preocupată de problema înlocuirii actualelor poduri de lemn prin poduri de beton armat, raportul între podurile de lemn şi cele de beton fiind şease. In afară de partea nepractică şi retro­gradă pe care o prezintă podurile de lemn fiind expuse la incendiu, distru­geri de torentul apelor, etc., ele nece­sită din abundenţă materiale de con­strucţie şi întreţinere, cari se procură prin distrugerea pădurilor. In campania pentru refacerea şosele­lor se va continua cu aplicarea, meto­delor moderne, inagurate de abea anul trecut în ţara noastră, anume se va a­­­plica în continuare sistemele de bitu­­minare şi silicatare. Moltoraîzarea şoselei Bu­­cureşti-Braşov Şoseaua Bucureşti Braşov singura din ţară care se prezinttă în condiţiuni avantagioar­e de turism, va fi moderni­­zată aplicându-­i se pavaje de granit şi bitum emulsionat la rece. Deasemeni vor fi refăcute radical po­­durile de peste Ialomiţa, Prahova, Va­­lea Azugei. Odată toate aceste lucrări înfăptuite, şoseaua Bucureşti Braşov va deveni un adevărat factor de­­desvoltare al vitezei ret, la Paşcani în valoare de 1.500 000­­*1 podul peste Siret, la Holt, în valoa­­r­e de 1.000 000 lei şi podul peste Bahlu’ ’2 Iaşi, în valoare de 3.000.000 lei, automobilistice în România. Graţie acestui fapt vor profita de bună seamă, şi localităţile de pe valea Prahovei, cari vor căpăta o nouă înflo­rire. Faţă de progresele realizate anul tre­cut pe acest tărâm, campania anului 1926 va nota începutul unei adevărate ere constructive. Fondurile alocate în 1925, în acest scop, au fost de 100 milioane. Lucrările cari vor începe în primăvara ce se a­­nuntă vor fi de 600.000.000 lei Ce șosele se vor reface Fondurile cerute Planul armonic întocmit de ministe­rul lucrărilor publice prevede recon­strucţia următoarelor şosele: Turda,Abrud, in valoare de 5.000.000 lei, Constanţa . Techirghiol - Mangalia (prin sistemul de silicatare aplicat pe calcar) în valoare de 12.000.000 lei, Mi­­zil-Buzău în valoare de 7.000 000 lei, Vaslui Pungeşti Blaşca . Dragomireşti- Bacău, în valoare de 5 000 000 lei. Cer­­năuţi-Siret,Vatra­ Doinei,­ cu sili­a­ de sodiu în Suceava, în valoare de 7.000.000 lei. Bistriţa Vatra Doinei, în valoare de 3.000 000 lei, Siria Păuliş în valoare de 7.000.000 lei Haşfalău-Ghimeş, în valoa­re de 1.000.000 lei (cu traversarea O­­dorheiului) Mizil-Baba Ana-Boldeşti, în valoare de 1 500.000 lei Viforeni-Sco­rojeneni, în valoare de 400.000 lei. Tău­­ţii de jos Nistru în valoare de 500.000 lei. Bucureşti Ploesni în valoare de lei 15.000 000 ploeşni-Câmp­ia în valoare de 5.000 000 lei. Câmpina-Braşov în va­loare de 5.000.000 lei. Buzău-Braşov în valoare de 3.500 000 lei.­­ Vodă Giur­giu Silistra.Ostrov, în valoare de 1 000 000 lei. București-Brăila în valoare de 3.000 000 lei­­. Măgurele-Islaz cu accesoriile, în valoare de 15.000.000 lei Bârlad.Ungheni-Fă’ciu-Huşi în valoare de 5.000 000 lei. Dorohoi-Darabani Ră­dăuţi, în valoare de 2.000.000 lei Do­­rohoi-Vorniceni-Borzeşti Săveni-Şeşpe­n’ţa în valoare de 3.000.000 lei Iaşi Pă­­duceneni Huşi în valoare de 2 o­ m.ooo lei, Ha{eg-Petroşani-Surduc în valoare de 1 000 000 lei Deva.B­a'i-Ora'tia Mare în valoare de 1.000 000 lei. Valea lui Mihai Sighet în valoare de 1200000 lei BU­CTIPESTT TIT­ZAU IN VALOARE DE 3 000 000 LET sosele’e d’n jud. Bi­­r’ta Năsăud în va’oare de 1.000 000 lei Năsăud — G­rl’haba, în va’oare de 2 000 000 lei Beclean Mrcs­i în valoare de 3 000 coo lei Bucureşri-Ploeşti, par­­tea veche In va’oare de 1.200 000 Bu­­cureşti-Ploeşti în va’oare de 8oo_0oo 1»’ Bucureşri - Măgurele în valoare de 700 noo lei Bucureşti • Giurii”, in valo­. re de 1 800.000 lei B­uresri-Urzi­eni în valoare de 2 000 000 lei. Bucureşri Târ­govi­şte în valoare de 2­­00.000 lei Bobta-ttordana în vioare de 400 pao lpi Buzău.Briîîla în valoare de 1.500 000­­ şi Turda Sibiu.Braşov, în valoare de ton 000 lei Refacerea podurilor.— Su­mele reclamate In privinţa podurlor, planul de lucru al anului 1926 prevede următoarele lu­crări: Reconstrucţia podurilor metalice peste Iatone­ta şi Prahova şos naţională Bu­cureşti Braşov, peste Trieojan şoseaua Ploeşti-Buzău peste Olt la Stalina şi R. Vâlcea şi peste Argeş la Copăceni în valoare de 31.­000.000 lei. Podurile de pe şoseaua Turda-Câm­­peni distruse cu prilejul inundaţiilor catastrofale din Decembrie 1923, in va­loare de 5.000.000 iei podul peste Bis. Reţeaua de sos­ele a Româ­niei întregite Şoselele naţionale din întreaga­­ară numără un total de 11000 kim. Pe aceste fosele se găsesc: a Poduri def­nitorp­e mui me­talice in lungime de 47.000 metri. b. Poduri de lemn in lungime totală de 00 000 metri. Şoselele judeţene, vie in vie­ci comu­nale au o întindere de 90.000 k­m• Si pe ele se găsesc: a. Poduri definitive, sidărie sau me­­talice in lungime totală de 45 000 metri. b. Poduri de lemn in lungime de 148.000 metri fi Man. Importante scăderi la taxele de export Hotărârile delegaţiei economice a gu­vernului din seară a avut loc la locuinţa­ cărbunelui de pământ va fi liber­ă lui Alex. Constantinescu şedinţa­ fără auorizaţia specială. Tot astfe delegaţiei economice a guvernului, şi cu exportul păcurei, S’a discutat reducerea taxelor la export hotărându se în principiu ca pentru produsele petrolifere ,­ cele industriale taxele să fie redu­se cu valoarea actuală a­supra taxe­lor de transport (50%) aplicată de căile ferate pentru produsele expor­tabile. Ministerul de industrie şi cel de Finanţe vor face calcule pen­tru fiecare articol. După toate pro­babilităţile la motorină se va per­cepe 520 Iei vagonul, lampantul şi păcura cam 300, benzinele 5000 v., uleiurile nerafinate 300 lei v. şi ra­finate 1500 V. PRODUSELE LEMNOASE Deasemenea s’a admis pentru pro­dusele lemnoase mai multe scăderi a tabele de export care se vor fixa cu precizie în urma calculelor ce se vor face Ponderi mai importan­te, atingând chiar peste 30% din taxele actuale sunt pentru oheres­tea de brad La stejar reducerea a­­t­inge 40% din taxele actuale. TAXELE LA VITE La vitele mari se vor scădea taxe ic cu cel puţin 2000 lei de cap şi 400 la porci Exportul pentru mobile: dela 40o0 lei vagonul. CĂRBUNI Şî PĂCURĂ S’a admis apoi exportul cărbune­­lemn cu o taxă statistică. Cel ăl In ceia ce priveşte taxele la grâu se vor scădea dela 10 000 v. 1* 15.080, Făină albă la 15 000. Făină integrală 20 000. Paste făinoase 10.000. Orzul 10 000 dela 12 000. Răpită 15­­lîlft dela 30 000. Secara 10.000 dela 20.000. Onsoarea consistentă dela lei la 1500. Tărâta 2096 lei în loc de 4900. Şedinţa viitoare Marti la orele 11 dim. ALTE REDUCERI 7590 LEUL LA PARIS n.40. LA ZURICH 2.195. Rentenmark 56,50 BURSA DIN ZURICH București *195 Berlin **3.75 Amsterdam 208 IO New York 5,19­3 4 Londra 25 26 % Paris 1 9.151 Milano 2087 Va 1 *539 H ' Praga Budapesta 7* 80. 913 H 1 Belgrad Varsovia 64,50­­ Viena 73,*5 . BURSA OFICIALA a fost stat, In cursul dimineţei piaţa a­ţională. S'au făcut puţine tranzacţii la cursuri inferioare celor precedente. Astra Română 9450 Steaua Română 40O0 Concordia *925 Redevenţa 620 Petrol Book 660 Petrolul Românesc 3700 Govora Petrol 3000 Credit minier opt 2870 Credit minier pui I 2180 Credit minier pui II 2280 I. R. D P. opt 1460» I. R. D. P. pui I • 870 I, R. D. P. opt II 080 Reşiţa 1320 Mica 690 Banca Românească 700 Banca Blank I640 Banca de Scont 380 Banca Națională 6000 Renta împropriet. 440 CAPITALA ACCIDENT DE AUTOMOBIL Copilul Grigorie Racoviceanu în etate de 5 ani, fiind însoţit de bona sa, pe când trecea pe bul. Schitu Măgureanu, a fost lovit de automo­bili No. 346 B. Din cauza loviturei copilul s’a a­­les cu o rană la cap Cu o ambu­lanţă a spc. de salvare, a fost dus la sitalul Brâncovenesc, unde a fost internat. RĂNIRE Băiatul Ştefan Ton de 20 ani dom­in str. Costache Negri No. 14 du­cân­du-se eri pe calea Văcăreşti, din motive care nu se cunosc a fost ră­nit cu un entit în spate de un alt bă­iat anume Ion Iordan în etate de 18 ani, dom. în str. Sf Spiridon No. 17. Rănitul a fost internat la Spitalul Brâncovenesc, iar crdiniranul a fost arestat de circumscripţia respecti­vă. INCENDIU Dri dimineaţă la orele 10, un In­cendiu s’a declarat la imobilul d-lu’ Paul Cromvald, din bnl. Domniţei No 35. Focul a luat naştere din pivniţa casei unde se aprinsese o cantitate de pac, pentru ambalat Cu ajutorul pompărilor, focul a fost localizat, evitându-se pericolul care amenința întreaga clădire. -00- Hrul ai Camerei iip Comprţ în Crisi'îul Comuna^ Capitalei Secţiunea comercială a consiliu­lui de administraţie a fost con­vocată pentru ori dimineaţă, la orele 10, pentru a alege 3 membri în Consiliul Comunal. Şedinţa a fost prezidată de d­l dr. Ştefan Cerkez. Au fost aleşi : pentru sectoml verde: dl V Dumitrescu Milita­i pentru sectorul albastru d-1 O. N’ m’nu si pentru sectorul negru d-1 Fftimie Predoleanu. »n«VENTÜL» Balanţa comercială şi balanţa plăţilor Conferenţiarul începe prin a ară­ta cât de mari sunt confuziile care se fac în definirea balanţei plăţilor şi cât de greşită este ideea de a se considera nomai balanţa comercia­lă, adică importul şi exportul de mărfuri ca indicaţie pentru mone­dei naţionale. Alături de exportul şi importul de mărfuri trebuie socotit schimbul de servicii între ţară şi străinătate transporturi, etc, precum şi impor­tul şi exportul de capitaluri. Căutând o definiţie a balanţei plăţilor, care să corespundă cât mai bine raportului între balanţa şi va­lută. D-1 Manoilescu precizează că adevărata­ balanţă a plăţilor este acea în care se socotesc toate ope­raţiile care dau naştere la o trans­formare imediată din lei în valută străină sau invers. In primul caz operaţia se socoteşte în pasivul ba­lanţei, în al doilea caz în activul ei­­Expunând cu cifre balanţa plăţi­lor României întocmită de d-sa în colaborare cu d. inginer Lotin, con­ferenţiarul arată că dela 1922 în­coace balanţa comercială e activă în acelaşi interval însă plăţile către străinătate pentru datoriile Statutului şi ale particularilor ar fi făcut ca balanţa plăţilor să fie pasivă, cea ce ar fi atras ca urma­re o depreciere continuă a leului Din fericire însă efectul datorii­lor plătite în străinătate a fost com­pensat de către nouile credite şi nouile investiţiuni industriale cons­tituite de către capitalul străin, aşa că balanţa plăţilor în întregul ei a fost aproape în echilibru­­ în anii 1922—923 şi 1924, ceace a dus la stabilizarea relativă a leului. Mai departe, d-l Manoilescu ara­tă că România veche primea în fie­care an din străinătate sub forma investiţiilor în Industrii, a credite­lor în bancă şi a împrumuturilor de stat capitaluri străine în suma de 300 milioane lei aur sau peste 12 miliarde lei actuali. Dacă acest vechiu aflux de capi­tal dinainte de război şi stabiliza­rea leului ar fi cu totul asigurată. Conferenţiarul accentuează apoi importanţa mare pe care o are îm­bunătăţirea balanţei plăţilor în ca­zul unei eventuale stabilizări ofi­ciale a leului şi preconizează un complex de măsuri economice şi fi­nanciare menite să asigure în acest caz echilibrul balanţei- D-1 Manoilescu, termină preconi­zând nu numai noi metode de lu­cru, dar și o nouă orientare în po­litica economică și financiară. Cheltueli de administrație, salarii, im­pozite, dobânzi, etc....................... Beneficiul anului 1925 ................. Vice­președinte, Dr. C. Lauger Director, C. Popovici Administrator-delegat, O. Negrețu Șeful contabilităței, Eug. Constantinescu, Expert­ contabil Am verificat prezentul bilanţ conform art. 186 din codul comercial, şi l-am găsit în concordanţă cu registrele Cenzori: N. Tâ­poşeanu, I. Popa­­ vă intră ca fără Injecţiuni. Pen­­tru­ a căpăta POFTA DE MÂNCARE, DE LUCRU luaţi bom­boanele de Îngrăşat: (MARCA DEPUSA) preparate ştiinţifice d­e de către Dr. NA­GY (Dr. In farmacie). Cutia lei 120. 5 cutii lei 550. Se vând la Farmacii dro­guerii, etc. Unde nu se găsesc le trimite contra sumei trimisă prin mandat postal Pepres, exclusivl • REDUCTOR» Str. Reg. Maria, 32, Cluj Efecte garantat satisfăcătoare. Răspândiţi „Cuvântul“ Reclama este sufletul comerţului Tacâmuri Servicii de masa în ALPAGA cu„ Marca “URS.,­ sunt cele mai bune Se gasesc la toate Magazinele Speciale Depozit gen. „ALBINA“ Fabrică de Argintărie BENDORF S. A.—București Str.C. A­ IMIEITIN­). 3. 395.471 337.868 733.348 Dobânzi de scont, comisioane și di­verse beneficii................................. î­ n Teatrul „CAPITOL” Cinema (fost CLASIC) Bulevardul Elisabeta, 14 Dh££ 1 laj Francul francez e staţionar la Zurich, unde cotează 19.15. Leul e neschimbat la Zurich. Pe piaţa noastră devizele au fost de­­ dimineaţă ceva mai susţinute.La amiaz}­­ă piaţa devine calmă. Francul francez 876 Francul belgian *0,79 Francul elvețian 4570 Lira steri­nă XI52 Lira italiană 9,53 Dolarul *36,75 Coroana cehă 703 Shillingul austriac 3345 COSTEL NICOLAU «I fost Dir. Cinematografelor comunale din Timișoara NESTOR CASSVAN Directorul Revistei «Cinema» PREMIERA ÎI? m PREMIERA III AZI DRMINCĂ NORMA TAXIMAIXAE, J. Schildkrant „ BAIADERA”1­00 Ultima product­ă a marei stele şi premiată în America Orchestra cu totul adaptată filmului Monopol sub conducerea maestrului MARCU «Minerva» film IULTIMELE TREI AVENTURI ALE LUI 9 acte de râs continua. M ALEC Preţurile locurilor 20-30-40 Azi Premiere de Comedii PUTINII LUI MALEC 3 acte MALEC în GHEŢARII DJ HORO­­ 3 acte MALEC LA VARIETEE 3 acte m&mm Cinema Teatru M. VOICULESCU (Palatul Cercului Militar) Direcţia Transatlanticfilm cu începere de astazi ELIXIRUL VIEŢII ŞI AL HORŢII Captivantă dramă de moravuri fin 7 mari acte cu BESJIE LORE rivala lui LILLIAN GN­H La sine: Parodia la HOȚUL DIN BAGDAD comedie Orientala «■iim'WlWMBWur U)'.wmu»ji Iiumni msaspDM»» MONOPOL TRANS ATLANTICFILM —-------PgaFlTflȚI DE OCAZIUNE w Grăbiţi-vă. Numai scurt timp MAGAZINUL LA VIE PARISIENNE CALEA VICTORIEI No. 83 (colt cu str. Fântânei) Continuă să SOLDEZE PREȚURI NEMAIPOMENIT DE EFTINE CU Pepeline superioare Gabardine Serjuri Marchizele Stofe Moderne culorile cele mai noi Mătăsuri Pânzeturi Zefir­uri Velour de lână« Velour Obîfon, Velour acote toate culorile cu preturi extrem de reduse W * QRABITI­VA. NUMAI SCURT TIMP *£g Institutul Economic :r Românesc Conferinţa d-lui M'HbIR Ma­noilescu în Institutul Eco­nomic Românesc Orient Societate anonimă — Craiova CAPITAL LEI 5.000.000 CONVOCARE Domnule acţionar, In conformitate cu art. 38, 41, 42 şi 13 din statute şi potrivit votului con­siliului general al băncii din 6 Februarie 1926, sunteţi rugat a lua parte la adu­narea generală ordinară a acţionarilor Băncii de Orient, societate anonimă care va avea Inc Duminică 14 Martie raportului. 1926, la ora 10 a. m la sediul Băncii 4. Alegerea a 2 membri în consiliul­­ Orient strada­­Unirii No. 50 având de administraţie în locul d lor C. C. a vă rosti asupra următoarei ordine Popa şi I Giurescu Ieşiţi la sorţi, con­de­zi: ,­form art. 18 din statut, 1. Darea de seamă a consiliulu de 5. Alegerea a 3 censori şi 3 censori administraţie şi raportul cenzorilor pe supleanţi în locul membrilor ale căror exerciţiul 1925, mandate au­ expirat. 7. Aprobarea bilanţului, a contului de In caz de neîntrunire a numărului de profit şi pierdere încheiat la 31 Decenii- acţionari prevăzut de "Statute, adunarea brie 1925 şi descărcarea consiliului de se va amâna pentru ziua de 21 Martie administraţie şi a drecţiunii de gestiu- 1926 când se va ţine la aceeaş oră şi în nea sa pe anul 1925, acelaş loc, oricare ar fi numărul activ. 3 Distribuirea beneficiilor conform narilor prezenţi. Consiliul de administraţie p. conformitate. Banca de Orient Societate anonimă C. Negruţă. C. Popovici ACTIV Bilanţul încheiat la 31 Decemvrie 1925 PASIV Numerar în casă şi disp. la bănci Efecte scontate................................. Conturi curente............................. Acționari •»»*««»•••. Mobilier............................................. Efecte spre încasare..................... Cauțiuni statutare......................... • Efecte în garanție ........ 605.077­4.374.550 15 „ . . 1 emis. I la const. Iei 1.000001 Capital t « ii« Iulie 19254.000.000 5.000.000 201.67470 Dep. spre fructificare și cont curent. 1.466.60340 1.566.970— Remitenți de efecte spre încassare . 2.593.836— Depuneri de cauțiuni statutare . . . 1.377.500— 2.593.836— « « efecte în garație . . 154.000— 1.377.500— Profit și pierdere, beneficiul net pe 1925 337.86045 154 .COP— 10.929.807851 10.929.80735 DSBIT Contul de Profit A. Pierdere încheiat la 3" Decemvrie 1995 CRECHT !"\

Next