Cuvântul, octombrie 1926 (Anul 3, nr. 373-399)

1926-10-01 / nr. 373

Consiliul de administraţie se va menţine."Desfiin­ţarea direcţiilor de exploatare Am vorbit în m­imult timp despre intenţiunile pe care le are guvernul de a modifica actuala lege de au­tonomie a căilor ferate. Motive de ordin politic determi­nau această schimbare dacă nu şi noua concep­tie a ministrului de co­municatii în ceea ce priveste condu­cerea drumului de fier. In ultimul timp unele ziare din Capitală s’au ocupat de această ches­tiune publicând fapte al căror con­trol reclamau o exactă punere la punct a problemei sugerate . revizuirea vechei legi de AUTONOMIE Am căutat, ca în­totdeauna, să ne informăm direct de la sursă, consul­tând în această privinţă persoanele cele mai autorizate a ne da lămu­riri în această privinţă. Relatările obţinute le transcriem întocmai. Este adevărat că la ministerul co­municaţiilor s-a întocmit de curând un ante proect de lege tinzând la modificarea actualei legi de organi­­zare și exploatare a căilor ferate. Acest ante­ proect, complect redac­tat, este menit să complecteze vechea lege, aducând în acelaș timp, unele modificări în ceea ce privește orga­nul firesc de conducere al drumului de fier. In primele zile ale lunei octom­brie va fi convocată în Capitală o comisiune specială care va vedea acest proect, înainte de a fi depus în Parlament. Din această comisiune vor face parte d-nui general Văleanu minis­trul comunicaţiilor, general Mihail Ionescu, subsecretar de stat la ace­laş departament, doi membrii din ac­tualul consiliu de administraţie al căilor ferate — unul dintre ei este probabil să fie însuşi preşedintele acestui consiliu, d. inginer Al Cot­­tescu — trei parlamentari guverna­mentali şi câte un specialist în ma­terie de căi ferate din Basarabia şi Transilvania. Intr’un cuvânt vechea lege de au­tonomie a drumului de fer va fi modificată fără a se aduce vreo a­­tingere principiilor cari stau la ba­za ei. CONSILIUL DE ADMINISTRA­­ŢIE NU SE DESFIINŢEAZĂ avonuri sporadice, cari au pă­truns până şi în presă, au afirmat cum că în intenţiunea actualilor conducători ai căilor ferate ar fi să se desfinţeze consiliul de adminis­traţie C. F. R. Din izvor autorizat am fost soli­citaţi să dăm cea mai categorică desmintire acestor svonuri şi in­­serţiuni. Fapt stabilit este că se va aduce o modificare in alcătuirea actualu­lui consiliu, care a fost numit sub regimul trecut. Există membrii în consiliul de ad­ministraţie al căilor ferate cari sunt incompatibili de a ocupa aceste dem­nităţi, cu toate prevederile clare ale legei de organizare. Aceşti membrii sunt bine înţeles partizani politici cari nu convin ac­tualului guvern. Legea de organizare şi exploatare a cfr. este categorică în această pri­vinţă. In consiliul de administraţie nu vor putea intra personagii, cari ocu­pă diverse situaţiuni la stat. Totuşi printre membrii actualu­lui consiliu se găsesc doi profesori la şcoala politechnică din Capitală. Incomptabilitatea este deci dove­dităă în mod elocvent. Ministerul de c­omunicaţii sesizat de acest fapt va lua măsuri în con­secinţă. Totuşi nu este exclus ca preveni­­rea cadrelor consiliului de adminis­traţie să prevadă şi alte personali­tăţi cari, după cum am mai spus, nu convin regimului actual la cârmă. Locurile cari vor deveni vacante se vor complecta cu personalităţi din tabăra guvernamentala. Ni se mai af­irmă, totodată, că nu­mărul membrilor din consiliu va fi diminuat potrivit modificărilor pe care le va aduce proectul întocmit de ministerul comunicaţiilor. SE REÎNFIINŢEAZĂ REGIONA­LELE Actualmente căile ferate sunt ex­ploatate cu ajutorul a 14 direcţiuni de exploatare, cu reşedinţa la Bu­cureşti, Buzău, Piteşti, Craiova, Timişoara, Arad, Satu Mare, Cluj, Braşov, Cernăuţi, Iaşi, Bacău, Ga­laţi şi Chişinău. Experienţa de până acum ar fi dovedit inutilitatea acestor direcţiu­ni de exploatare, întregul serviciu funcţionând prin oficiul inspecţiu­­nilor de mişcare, întreţinere şi tracţiune. In consecinţă proectul pentru mo­dificarea legei de autonomie se de■ clară pentru desfiinţarea acestor direcţiuni şi­ înlocuirea lor prin pa­tru sau cinci direcţiuni regionale, cari existaseră înainte de autonomi­zarea căilor ferate. Aceste direcţini ar urma să fie instalate la Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj şi Iaşi. Principiul descentralizării va fi larg aplicat, pentru a da posibili­tate intregei administraţii c. f. r. să se desvolte în condiţiuni norma­le şi fără nici o îngrădire. Cum circuit frenurile pentru Cernăuţi Din cauza deplasării podului provizo­riu de peste apa Siretului, situat la k­m. 817, circulaţia tuturor trenurilor peste a­­cest pod a fost întreruptă până azi la orele 1. Trenul expres No. 52 Cernăuţi-Bucu­­reşti, din ziua de 28 Septembrie, a fost anulat pentru întreaga distanţă, iar tre­nul eccelerat No- 504 Cernăuţi-Bucureş­­ti a suferit o întârziere de 200 minute. A mai fost anulat deasemeni şi tre­nul No. 532 pe distanţa Vadul Siretului- Galaţi. Circulaţia normală se reia azi joi 30 Septembrie la ora 1­ Anuh­­iSTERUL Comunica­ŢIILOR ISI ACHITA creanţele — Consiliul de miniştrii a aprobat deschiderea pe seama ministerului de comunicaţii a unui credit în va­loare de 16 milioane lei pentru a­­chitarea creanţelor vech­i de la căile ferate şi poştă. --------oo;j:oo-------­ Misiune militară română în Pntania D. general Munteanu. Inspectorul ge­neral al armanentului s’a prezentat p rî dim. d-lui general Mircescu, minis­trul de război, căruia i-a expus vizita pe care misiunea militară română a făcut-o în Polonia. Misiunea a vizitat toate fabricele de arme, muniţiuni, aeroplane, harnaşa­­ment din oraşele Lyon, Rodov, Kato­­vitza, cât şi numeroase alte localităţi­­— — — HIPPISM BANEASA (Ziua 8). — Joi 30 Septembrie a. c. FAVORIŢII NOŞTRI I. Pr. Ciocăneşti. — Gr. Schlessin­­ger. Cérés. II. Pr. Dudeşti.—Pillgrim’s March, Szita, Leuştean II. III. Pr. Sinaia. — Ostgold, Fidi­busz. IV. Premiul Prinţul Gh­ica. — Gr. Schwartz, Reverca, Duduia. V. Premiul Favara. — Johny, Dej ce nul Zimandul. VI. Premiul Leurdeni. — Enkiki­­neur, Beilina, Tiber. VII. Premiul Belăngatele. — Gr. Schlessinger, Confidens, Clemi (sur­priză Faima). Inf­ormaţiuni Universitare D. Eug. Chiri­oagă, doctor în chi­mie, a fost numit asistent la Institu­tul de chimie din Bucureşti. Sanitare La ministerul sănătăţii publice o comisiune specială se ocupă cu stu­dierea anteproectului de lege cu privire la comerţul medicamentelor stupefiante. Acest ante­proect va fi depus in Parlament în primele zile ale sesiunei ordinare de toamnă. D. dr. Sabin Manoilă a fost de­legat inspector general sanitar al regiunei Cluj. Eri s’a întrunit la ministerul să­nătăţii publice comisiunea însărci­nată cu redactarea definitivă a an­teproectului de lege pentru comba­terea boalelor venerice şi suprave­gherea prostituţiei. Economice Astăzi la orele 11 se întruneşte la Mi­nisterul de Industrie şi Comerţ delega­ţia economică a guvernului. Astăzi după amiază la orele 4 se în­truneşte la ministerul de Industrie Co­mitetul naţional­ român de foraje pentru a discuta proectul de regulament al con­gresului internaţional de foraje şi pro­gramul de lucru al comitetului naţional­­rom­ân. Pe ziua de 5 octombrie petroliştii sunt invitaţi la Ministerul de Industrie (Di­recţia Minelor) pentru a redacta regula­mentul definitiv de administraţie şi po­liţie minieră aplicat la petrol. Şcolare Examenul de capacitate pentru absol­virea şcoalei normale începe la 2 Oct. a. c. ora 8 dim. în următoarele centre : Botoşani, Iaşi, Chişinău, Bacău, Galaţi, Bucureşti, Constanţa, Ploeşti, Piteşti, C.­­Lung, Alexandria, Cluj, Oradea, Tg. Mu­reş, Deva, Timişoara, Craiova. Şcoalele normale din Buzău, R.­Sărat sunt repartizate la Ploeşti, şcoala nor­mală băeţi din Focşani, la Galaţi. «Casa şcoalelor» aduce la cunoştinţa amatorilor că s’a înfiinţat o secţie pen­tru perfecţionarea în fotografie pentru elevii şcolilor secundare din Capitală-D. inginer Costandache a fost numit profesor de productologie la şcoala superioară de comerţ din Timişoara. Cunoscuţii neurologi d-nii Clovi­­ce Vincent din Paris şi prof. von Economos din Viena se răsese în Galaţi, 29 Septembrie. — Piaţa Ga­laţului trece printr’o criză foarte a­­cută. Aceasta, datorită urcării verti­ginoase a navlurilor de cereale. Navlul pentru Rotterdam care a co­tat cu 21 s’a urcat în mai puţin de câteva zile la 27. Urcarea se dato­trecere prin Bucureşti. Prezenţa c­reşte, in mare parte, nesiguranţei lor , în legătură cu boala unui pe care o au armatorii de bara de mare financiar român, director de bancă, care se crede că suferă de encefalită letargică. Prof. von Economos, rudă cu bol­navul, e unul din primii nervologi care s'au ocupat de această boală. ------------------------------------------------------- --------- - Plata bonurilor de rechiziţie INSTRUCŢIUNILE MINISTERU­LUI DE FINANŢE Comisiunea centrală pentru acor­darea despăgubirilor de război a ho­tărît în ultima sa şedinţă să achite o parte din bonurile de rechiziţie emise în timpul războiului. Suma prevăzută de guvernul trecut în a­­cest scop, este de o sută milioane lei. Pentru punerea în aplicare a a­­cestei dispoziţiuni ministerul de fi­nanţe dorind să cunoască suma to­tală a bonurilor de rechiziţie emise până la 30 Decembrie 1918, a trimis azi un ordin circular administraţi­ilor din ţară punându-le în vedere ca de urgenţă să întocmească tablo­uri de toate sumele datorate în a­­cest scop. Administraţiile financiare vor pu­ne imediat în vedere percepţiilor ur­bane să anunţe populaţia posesoare de asemenea bonuri să se prezinte pentru înregistrarea sumei şi nume­lui pe care au fost emise bonurile de­ rechiziţie. Cu aceste indicaţii se vor întocmi borderouri care vor fi de urgenţă trimise ministerului de finanţe. --------UBîfîOO-------­ Urcarea navlului la Galati la Sulina* Ca o compelsatie a acesteia, ne vine azi o ştire de la serviciul hidraulic că bara de la Sulina a scăzut 1a 17 picioare. Situaţia a devenit foar­te alarmantă «Cuvantul» 11Economice şi financiare BURSAI­ ­­L~ -Paris 1840 ț I AUI Zurich 264 mm *tst mm » Londra 955 •­Lira încheind Tendință slabă. Devizele cedează la 949.­­ * Francul francez staţionar. Francul francez 550 Francul belgian 530 Francul elveţian 3795 Lira sterlină 949 Dolarul 195% Coroană cehă 586 Schilingul austriac 28 Rentemark 47.25 BURSA DIN PARIS București 1840 Londra 173.25 Brusseli­a 590 H Milano 135.20 * Zurich 689.50 Amsterdam 142950 BURSA DIN ZURICH București 264 Berlin 12325 Amsterdam 20725 New-York 517 3/8 Londra 2510 Paris 1447­­ Milano 1970 Fraga 15321^ Belgrad 914.75 Viena 7302x4 bursa" DIN LONDRA New-York 485 7/32 -v Paris 17325 , ? Belgrad 18037 Italia 127.75 si Zurich 2509,% Praga 16381 Best 2037 Viena 3437 Budapesta 2775 București 955 Belgrad 275 BURSA ACŢIUNILOR Acţiunile fără mare schimbare. Astra Română 6500 Steaua Română pui 2400 Credit Minier optate 2256—55—50 Credit Minier c. v. 9 luni Redevența 365 S. T. B. 340 B. C. R. 490- 500 Mica 415 Reşiţa 410 4 Banca Românească 585 pui 570 Banca de Scont 330.25 Postav Buhuși 300 I Petrol Block 415 Credit Technic put. 340 ---- -V "Tî?- ■; 1-----­ina pgijjp ie den Grave neînţelegeri în sânul comitetului Eri după amiază a avut loc la Camera de Comerţ din Capitală şe­dinţa adunărei generale a Camerei de Comerţ. Prezidează d. §t. Cerkez care a­­rată că în conformitate cu legea miembrii de drept sunt concilieri atât timp cât au mandatul de depu­tat. Noii membrii sunt d-nii Miti­­lineu, Trancu-Iaşi, Manoilescu, An. Teodorescu, Argeşiu şi Voiculescu. Se anunţă apoi că regulamentul Camerii va fi întocmit de o comisie compusă din d-nii Brancovici, N. Goldştein, dep. D. R. loaniţescu, Goldştein, deputat Voiculescu, Weis­sengrün şi Butculescu. DESCHIDERI DE CREDITE Se ia în discuţie chestiunea des­chiderilor de credite. D. Saroga spune că toate cererile să treacă prin comisia bugetară. Se cere un împrumut de 4 mili­oane pentru Camera de Comerţ din Galaţi. D. Ion e de părere ca să se dea a­­ceastă sumă sub formă de ajutor. D. Niculescu-Rietz răspunde că ar aproba acest ajutor dacă fondu­rile Camerii n'ar avea altă desti­naţie. Avem nevoe adaugă d-sar de antreprezite şi e suficient să vă aduc la cunoştinţă că comitetul a refuzat 500.000 lei pentru şcoala practică de Comerţ. In acest timp se naşte un incident între d. Niculescu-Rlitz şi d. Stal­­covici. Preşedintele voeşte să ridice şe­dinţa, dar majoritatea protestează. Alţi consilieri cer închiderea dis­cuţiei. Urmează vociferări între consilieri. D. D. R. loaniţescu, indică Adu­nării normele care trebuesc avute în vedere pentru ca discuţia să ur­meze în mod civilizat subliniind totodată regularitatea şedinţelor. D. Şaraga cere explicaţii privitor a neînţelegerile din sânul condu­cerii Camerei. Se pune la vot continuarea şedin­­ţi. D. Niculescu e pentru; d. Stai­­covici, contra. Majoritatea votează continuarea şi şi d­. Staicovici părăseşte scaunul de vice-preşedinte declarând că so­coteşte continuarea şedinţei ca ile­gală. Rămâne în sală ca simplu spec­tator. SPORUL FUNCŢIONARILOR CAMERII D.­­Argeşiu citeşte o comunicare în legătură cu neplata, sporului la funcţionarii Camerii de Comerţ. Cere ca să i se pue la dispoziţie toate datele pentru a dezvolta o in­terpelare la Camera de comerţ sau eventual la Camera deputaţilor. Re­leva între altele cazul profesorului Tănăsescu căruia nu i se plăteşte salariul. D. Preşedinte Cerb­ez dă lămuriri, arătând că această chestiune este în studiu. CONFLICTUL D. Nicu­lescu-Bietz dă şi d-sa ex­­plicaţiuni adăugând că va avea toată solicitubdinea pentru funcţio­nari. Examinând cazul Tănăsescu, d. Niculescu dă în vileag neînţele­gerile ce domnesc la conducerea Ca­meri din pricina d-lui Staicovici care are «vederi dictatoriale» Anin­ţă Camera că nu mai poate colabo­ra cu d-sa şi o invită să tragă con­secinţele. D. Staicovici declară că va răs­punde în şedinţa viitoare deoarece astăzi nu recunoaşte legalitatea şe­dinţei. D. Cassasovici explică pentru ce Camera se găseşte în imposibilitate de a satisface pe profesorul Tănă­­sescu după care şedinţa se ridică la orele 7. Deschid°rea expoziţii in­dustriale din Cernăuţi In ziua de 25 ort. s-a deschis în capitala Bucovinei expoziţia şi târ­gul volant al Uniunii camerelor de comerţ din România, participând la solemnitate toţi fruntaşii buco­vineni şi mulţi vizitatori din res­tul ţări. Au ţinut cuvântări d-nii C. A. Botez, preşedintele camerei de co­merţ din Cernăuţi I. P. S. S. Mitro­poli­tul Nectarie, care a insistat a­­supra independenţei economice, şi alţii. . Guvernul ponsionează o serie de tanciioruri pentru lin­it de vârsta5­ V“­­­ CE FUNCŢIONARI VOR FI SCO­ŞI LA PENSIE LA 1 IANUARIE Printr’o dispoziţie ministerială da­tă în anul 1925, unii din funcţionarii cari au fost puşi în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, pe 1 Octombrie, au fost rechemaţi în ser­viciu încă pentru un an, adică până la 1 Octombrie 1926. Cu o parte din aceşti funcţioari înainte de a le expira acest termen prin petiţiuni adresate fie direct mi­nisterului, fie prin administraţiile financiare au cerut să li se mai a­­corde o prelungire încă de un an, adică până la 1 octombrie 1927 şi cum unora din aceştia ministerul le-a acordat această prelungire mai înainte de a se lua prin Consiliul de Miniştri, dispoziţia că sub nici un motiv funcţionarii cari au atins limita de vârstă (60 ani) şi care au fost puşi în retragere să nu mai fie rechemaţi în serviciu Ministerul fi­nanţelor pune în vedere administra­ţiilor că, acestor funcţionari,­­care au fost rechemaţi şi după 1 Octom­brie 1926 le încetează această reche­mare la data de 31 Decembrie 1926. O celebră stea de Cinema explică ce bărbaţilor le plac artistele Ultimul ei film «LES DEUX GOSSES» a avut un imens succes la Paris. Ea a devenit celebră în Anglia, în America tot aşa ca şi în Fraţa, în­cât se cuvine să figu­reze printre stelele de cinema din ele mai celebre din lume. Ea neşte talentul cel mai rar unei fr­umusefi cu adevărat remarcabile. fie Datorită profesiunei mele am putinţa de a cunoaşte un mare număr de artiste de scenă şi ale ecranului. Eu ştiu multe lucruri despre bărbaţii cu cari ele se întâlnesc cât şi de atenţiunile speciale de cari ele se bucură din partea bărbaţilor. De asemeni mai ştiu de ce sunt ele atât de plăcute bărbaţilor. Ca să fiu sinceră eu nu cred că artistele sunt în general mai frumoase­ decât celelalte femei. Dv. singuri aţi văzut artiste ce le ştiţi în vârstă de 40 de ani şi cari păreau să nu aibe mai mult decât 20 de ani. Au­ mai văzut de asemeni alte cari la vârsta de 50 de ani păreau să aibă 30. Acest lucru îşi are explicaţia lui, ceea ce nu-i decât foarte simplu. Artistele cunosc secretul unui ten pose­dând toată frăgezimea tinereţei. Ele ştiu cum să-şi conserve o piele catifelată, netedă şi albă, multă vreme după ce tinereţea le-a părăsit şi această frumuseţe tinerească ce pare a nu se altera niciodată face ca bărbaţii să se amorezeze de ele. Dacă dv. doriţi să arătaţi mai tânără cu mai mulţi ani şi mai frumoasă, dacă voiţi să evi­taţi porii dilataţi, zbârciturile sau alte defectuozităţi desgustătoare atunci vă recomand o mică reţetă de frumuseţe ce majoritatea artistelor o păstrează cu multă gelozie. Amestecaţi puţină spumă de cremă cu spumă de orez ce o utilizaţi de obicei. Spuma de cremă va face să adere în mod perfect pudra de pielea fetei dv., încât ea se va menţine toată ziua în ciuda căldurei, vântului sau a timpului ploios, asigurându-vă în acelaş timp un obraz minu­nat şi aspectul unei fete tinere de 20 de ani. Spuma de cremă va împedica de asemeni ca pudra să absorbe umiditatea naturală a pielii, de a o usca şi de a-i pricinui riduri sau smarcituri şi alte defectuozităţi neplăcute. Dv. aveţi putinţa a vă procura scam­a de cremă şi un aparat­ special pentru a face amestecul acesta, în oricare magazin de articole farmaceutice şi a vă prepara singur pudra dv.; este însă mult mai recomandabil să vă procuraţi, aşa cum fac eu, pudra de orez cunoscută sub numele de PUDRA «TOKALON», celebra pudră pariziană, în care este deja amestecată o spumă de cremă în mod ştiinţific, dozată cu alte ingrediente preţioase pentru reîntinerirea pielii. Eu am întrebuinţat PUDRA «TOKALON» în America, în Anglia şi în Franţa şi v-o pot spune în mod sincer, că ei îi datorez un frumos ten de care eu sunt mândră. Mulţumită acestei pudre, pielea capătă o frumuseţe naturală şi devine catifelată, fragedă şi delicios de netedă. PUDRA «TOKALON» se găseşte de vânzare în toate farma­ciile, drogheriile şi marile magazine din ţară. Dacă furnizorul dv. nu v-o poate procura, rugăm adresaţi lei 80, PARFUMERIE1 ELI­­TEF, Bucureşti, calea Victoriei 39 şi veţi primi imediat cutia cu pudră «TOKALON». Domnişoara GINA BELLY CAPITALA ACCIDENTUL MORTAL DE TRAMVAI DIN BUL. ELISABETA Nuși Cazin, de origină albaneză, portar la­ ziarul «Politica» a fost călcat ori la orele 10 a. m. de un tramvai electric de pe linia 15-a. Portarul, care mergea într’un ca­mion, a sărit jos tocmai în momen­tul când în urma lui, venea vago­nul de tramvai. Ne mai având timp să se ferească, victima mei fost lovită cu putere, de vagonul care venea cu viteză. Ro­ţile vagonului trecând peste corpul nenorocitului portar l’a mutilat­ în­grozitor. UN ADULTER CU TRA­­GICE URMĂRI Din noapte la orele 8 şi­ jumă­tate s’a prezentat la circumscripţia a 8-a de poliţii d-na Leia Grim­­berg, cu autorizaţia parchetului de Ilfov. No. 705ini cerând comisaru­lui de serviciu ca în baza autori­­zaţiunei să facă o descindere în strada 10 Septembrie Nr. 13, unde soţul ei st­­ătea în tovărăşia unei femei. Subcomisarul Miloş, plecând la a­­dresa indicată împreună cu soţia reclamantă, a făcut descinderea, prinzând în flagrant delict de a­­dulter pe Moritz Grumberg, soţul reclamantei, care era în compania, d-nei Elena Stoenescu. Flagrantul delict, fiind consta­tat, comisarul a invitat pe cei două reclamanţi, la circumscripţia res­pectivă, pentru a încheia procesele verbale, de constatarea adulterului. înainte de a se începe luarea in­terogatorului Moritz Grumberg a fost lăsat pe sala circumscripţiei în paza sergentului major de oraş cu seria 175, iar soţia reclamantă şi prietena lui Moritz Grumberg au fost introduse în biuroul circum­scripţiei, unde se făcea ancheta. La un moment dat lui Moritz Grumberg i s-a făcut rău şi a că­zut jos pe duşumeaua coridorului. Comisarul fiind încunoştiinţat despre această întâmplare, a luat măsurile necesare. Cu o ambulanţă a soc. de Salvare Moritz Grumberg a fost dus la Spitalul Colţea, unde a încetat din viaţă în camera de gardă. Inştiinţându-se parchetul de Il­fov, cadavrul lui Moritz Grumberg a fost ridicat şi dus la institutul medico legal, unde azi, d. dr. Mina Minovici, va proceda la facerea autopsiei, pentru a stabili cauza morţei. SINUCIDEREA UNUI FUNCŢIONAR DE LA TRI­BUNAL Virgil Giroşeanu, funcţionar la Tribunalul Ilfov, domiciliat la ho­telul Radu Vodă, a încercat să se sinucidă ori, în camera sa, înghe­­ţând câteva pastile de veronal. Locatarii hotelului auzind raitele care veneau din camera lui au deschis uşa, dând peste victimă, care se svârcolea în dureri atroce. In stare gravă el a fost­ dus la Spitalul Brâncovenesc, unde a fost internat. In cameră pe o măsuţă s’au gă­sit patru scrisori, din care reese că a încercat să se sinucidă de­oare­ce suferea de tuberculoză. HB m­­ I i -------' ­ Incendiul de la aerodromul Pipera A ARS UN AVION MARCA «BREGUET» Un incendiu s’a declarat eri dimi­neaţă la orele 8, la aerodromul mi­litar Pipera, din care cauză a fost distrus de flăcări un avion «Bre­­guet». Focul a luat naştere dela depozi­tul de benzină, situat într’un hangar în care se aflau zece aeroplane. In timpul când se aducea benzina pentru a fi depusă în depozit, dela care urma să se aprovizioneze re­zervoarele aparatelor cu care tre­buiau să se facă exerciţii de sbo­­wur, un soldat care nu era la descăr­carea benzinei, a aruncat o ţigară jos. Benzina s’a aprins. Flăcările au cuprins un aparat care era aşezat în apropierea depozitului, şi l-au distrus în întregime. Celelalte nouă aparate au putut fi scoase, la timp, afară din han­gar. Hangarul fiind construit din be­ton şi tablă zincuită, n’a suferit nici o stricăciune. La locul incendiului a fost d. ge­neral Eracle Nicoleanu, prefectul poliţiei. Focul a fost stins de trupa aero­dromului, condusă de ofiţerii gru­pului de aviaţie care erau, toţi, pe platou IN RATIS LUCREAZĂ CROITORIA BĂRBĂTEASCA ALEX PETRESCU , Diplomat al Academiei din Paris Strada Barbu Catargi c­olț cu Calea Victoriei Stofe engleze ji franceze. — Provincia e servilă In 24 ore. — On paries frangaisa UBBHHpiatbian­ ............. Societata Anonimă pentru Distribuirea Produselor PetrofenTin Bucureşti - Strada General Budişteanu No. 11 bis. —- Bn^rc*-'r­OSIN ulei special pentru Automobile Ulei special pentru: Motoare Riesel Tractoare Maşini Industriale şi agricole din fabricaţiunea societăţilor Steaua Români Astra Români Româno-Americană Asigură perfecta funcţionare a automobilelor şi maşinelor de vânzare la depozitele societăţei noastre, la principalele­ garaje, depozite de benzină şi magazine de automobile din fără. MINISTERUL INSTRUCŢIUNII «Casa Şcoalelor» şi a Culturii Poporului Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de... Octombrie 1926, ora 11 se va ţine licitaţiune publică, cu termen scurt la prefectura judeţu­lui Gorj, pentru darea în întreprin­dere a lucrărilor de reparaţiuni ne­cesare la conacul moşiei Vădeni, judeţul Gorj, în sumă de lei 77.440, după deviz. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu legea contabilităţii publice art. 72—83. D-nii concurenţi vor depune o garanţie de 10 la sută din valoa­rea lucrărilor în numerar sau în efecte garantate de stat. Devizul se poate vedea în zilele de lucru la prefectura judeţului Gorj. No. 33854 din 1926. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de Naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalită­ţii române, se publică următoarea cere­re de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, In conformitate cu art. 10 paragraful 1 din legea pentru constatarea naţiona­lităţii române, cu onoare rog încetățeni­rea mea cu întreaga familie în baza do­cumentelor anexate. Timişoara la 5 Decemvrie 1925. Cu toată stima, (ss) Iva Subony- Purgen Bayer cel mai ideal Purgary De V­á­n­­ are­­ la ho­re tv Farmaciile

Next