Cuvântul, octombrie 1926 (Anul 3, nr. 373-399)
1926-10-01 / nr. 373
Consiliul de administraţie se va menţine."Desfiinţarea direcţiilor de exploatare Am vorbit în mimult timp despre intenţiunile pe care le are guvernul de a modifica actuala lege de autonomie a căilor ferate. Motive de ordin politic determinau această schimbare dacă nu şi noua conceptie a ministrului de comunicatii în ceea ce priveste conducerea drumului de fier. In ultimul timp unele ziare din Capitală s’au ocupat de această chestiune publicând fapte al căror control reclamau o exactă punere la punct a problemei sugerate . revizuirea vechei legi de AUTONOMIE Am căutat, ca întotdeauna, să ne informăm direct de la sursă, consultând în această privinţă persoanele cele mai autorizate a ne da lămuriri în această privinţă. Relatările obţinute le transcriem întocmai. Este adevărat că la ministerul comunicaţiilor s-a întocmit de curând un ante proect de lege tinzând la modificarea actualei legi de organizare și exploatare a căilor ferate. Acest ante proect, complect redactat, este menit să complecteze vechea lege, aducând în acelaș timp, unele modificări în ceea ce privește organul firesc de conducere al drumului de fier. In primele zile ale lunei octombrie va fi convocată în Capitală o comisiune specială care va vedea acest proect, înainte de a fi depus în Parlament. Din această comisiune vor face parte d-nui general Văleanu ministrul comunicaţiilor, general Mihail Ionescu, subsecretar de stat la acelaş departament, doi membrii din actualul consiliu de administraţie al căilor ferate — unul dintre ei este probabil să fie însuşi preşedintele acestui consiliu, d. inginer Al Cottescu — trei parlamentari guvernamentali şi câte un specialist în materie de căi ferate din Basarabia şi Transilvania. Intr’un cuvânt vechea lege de autonomie a drumului de fer va fi modificată fără a se aduce vreo atingere principiilor cari stau la baza ei. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE NU SE DESFIINŢEAZĂ avonuri sporadice, cari au pătruns până şi în presă, au afirmat cum că în intenţiunea actualilor conducători ai căilor ferate ar fi să se desfinţeze consiliul de administraţie C. F. R. Din izvor autorizat am fost solicitaţi să dăm cea mai categorică desmintire acestor svonuri şi inserţiuni. Fapt stabilit este că se va aduce o modificare in alcătuirea actualului consiliu, care a fost numit sub regimul trecut. Există membrii în consiliul de administraţie al căilor ferate cari sunt incompatibili de a ocupa aceste demnităţi, cu toate prevederile clare ale legei de organizare. Aceşti membrii sunt bine înţeles partizani politici cari nu convin actualului guvern. Legea de organizare şi exploatare a cfr. este categorică în această privinţă. In consiliul de administraţie nu vor putea intra personagii, cari ocupă diverse situaţiuni la stat. Totuşi printre membrii actualului consiliu se găsesc doi profesori la şcoala politechnică din Capitală. Incomptabilitatea este deci dovedităă în mod elocvent. Ministerul de comunicaţii sesizat de acest fapt va lua măsuri în consecinţă. Totuşi nu este exclus ca prevenirea cadrelor consiliului de administraţie să prevadă şi alte personalităţi cari, după cum am mai spus, nu convin regimului actual la cârmă. Locurile cari vor deveni vacante se vor complecta cu personalităţi din tabăra guvernamentala. Ni se mai afirmă, totodată, că numărul membrilor din consiliu va fi diminuat potrivit modificărilor pe care le va aduce proectul întocmit de ministerul comunicaţiilor. SE REÎNFIINŢEAZĂ REGIONALELE Actualmente căile ferate sunt exploatate cu ajutorul a 14 direcţiuni de exploatare, cu reşedinţa la Bucureşti, Buzău, Piteşti, Craiova, Timişoara, Arad, Satu Mare, Cluj, Braşov, Cernăuţi, Iaşi, Bacău, Galaţi şi Chişinău. Experienţa de până acum ar fi dovedit inutilitatea acestor direcţiuni de exploatare, întregul serviciu funcţionând prin oficiul inspecţiunilor de mişcare, întreţinere şi tracţiune. In consecinţă proectul pentru modificarea legei de autonomie se de■ clară pentru desfiinţarea acestor direcţiuni şi înlocuirea lor prin patru sau cinci direcţiuni regionale, cari existaseră înainte de autonomizarea căilor ferate. Aceste direcţini ar urma să fie instalate la Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj şi Iaşi. Principiul descentralizării va fi larg aplicat, pentru a da posibilitate intregei administraţii c. f. r. să se desvolte în condiţiuni normale şi fără nici o îngrădire. Cum circuit frenurile pentru Cernăuţi Din cauza deplasării podului provizoriu de peste apa Siretului, situat la km. 817, circulaţia tuturor trenurilor peste acest pod a fost întreruptă până azi la orele 1. Trenul expres No. 52 Cernăuţi-Bucureşti, din ziua de 28 Septembrie, a fost anulat pentru întreaga distanţă, iar trenul eccelerat No- 504 Cernăuţi-Bucureşti a suferit o întârziere de 200 minute. A mai fost anulat deasemeni şi trenul No. 532 pe distanţa Vadul Siretului- Galaţi. Circulaţia normală se reia azi joi 30 Septembrie la ora 1 AnuhiSTERUL ComunicaŢIILOR ISI ACHITA creanţele — Consiliul de miniştrii a aprobat deschiderea pe seama ministerului de comunicaţii a unui credit în valoare de 16 milioane lei pentru achitarea creanţelor vechi de la căile ferate şi poştă. --------oo;j:oo------- Misiune militară română în Pntania D. general Munteanu. Inspectorul general al armanentului s’a prezentat p rî dim. d-lui general Mircescu, ministrul de război, căruia i-a expus vizita pe care misiunea militară română a făcut-o în Polonia. Misiunea a vizitat toate fabricele de arme, muniţiuni, aeroplane, harnaşament din oraşele Lyon, Rodov, Katovitza, cât şi numeroase alte localităţi— — — HIPPISM BANEASA (Ziua 8). — Joi 30 Septembrie a. c. FAVORIŢII NOŞTRI I. Pr. Ciocăneşti. — Gr. Schlessinger. Cérés. II. Pr. Dudeşti.—Pillgrim’s March, Szita, Leuştean II. III. Pr. Sinaia. — Ostgold, Fidibusz. IV. Premiul Prinţul Ghica. — Gr. Schwartz, Reverca, Duduia. V. Premiul Favara. — Johny, Dej ce nul Zimandul. VI. Premiul Leurdeni. — Enkikineur, Beilina, Tiber. VII. Premiul Belăngatele. — Gr. Schlessinger, Confidens, Clemi (surpriză Faima). Informaţiuni Universitare D. Eug. Chirioagă, doctor în chimie, a fost numit asistent la Institutul de chimie din Bucureşti. Sanitare La ministerul sănătăţii publice o comisiune specială se ocupă cu studierea anteproectului de lege cu privire la comerţul medicamentelor stupefiante. Acest anteproect va fi depus in Parlament în primele zile ale sesiunei ordinare de toamnă. D. dr. Sabin Manoilă a fost delegat inspector general sanitar al regiunei Cluj. Eri s’a întrunit la ministerul sănătăţii publice comisiunea însărcinată cu redactarea definitivă a anteproectului de lege pentru combaterea boalelor venerice şi supravegherea prostituţiei. Economice Astăzi la orele 11 se întruneşte la Ministerul de Industrie şi Comerţ delegaţia economică a guvernului. Astăzi după amiază la orele 4 se întruneşte la ministerul de Industrie Comitetul naţional român de foraje pentru a discuta proectul de regulament al congresului internaţional de foraje şi programul de lucru al comitetului naţionalromân. Pe ziua de 5 octombrie petroliştii sunt invitaţi la Ministerul de Industrie (Direcţia Minelor) pentru a redacta regulamentul definitiv de administraţie şi poliţie minieră aplicat la petrol. Şcolare Examenul de capacitate pentru absolvirea şcoalei normale începe la 2 Oct. a. c. ora 8 dim. în următoarele centre : Botoşani, Iaşi, Chişinău, Bacău, Galaţi, Bucureşti, Constanţa, Ploeşti, Piteşti, C.Lung, Alexandria, Cluj, Oradea, Tg. Mureş, Deva, Timişoara, Craiova. Şcoalele normale din Buzău, R.Sărat sunt repartizate la Ploeşti, şcoala normală băeţi din Focşani, la Galaţi. «Casa şcoalelor» aduce la cunoştinţa amatorilor că s’a înfiinţat o secţie pentru perfecţionarea în fotografie pentru elevii şcolilor secundare din Capitală-D. inginer Costandache a fost numit profesor de productologie la şcoala superioară de comerţ din Timişoara. Cunoscuţii neurologi d-nii Clovice Vincent din Paris şi prof. von Economos din Viena se răsese în Galaţi, 29 Septembrie. — Piaţa Galaţului trece printr’o criză foarte acută. Aceasta, datorită urcării vertiginoase a navlurilor de cereale. Navlul pentru Rotterdam care a cotat cu 21 s’a urcat în mai puţin de câteva zile la 27. Urcarea se datotrecere prin Bucureşti. Prezenţa creşte, in mare parte, nesiguranţei lor , în legătură cu boala unui pe care o au armatorii de bara de mare financiar român, director de bancă, care se crede că suferă de encefalită letargică. Prof. von Economos, rudă cu bolnavul, e unul din primii nervologi care s'au ocupat de această boală. ------------------------------------------------------- --------- - Plata bonurilor de rechiziţie INSTRUCŢIUNILE MINISTERULUI DE FINANŢE Comisiunea centrală pentru acordarea despăgubirilor de război a hotărît în ultima sa şedinţă să achite o parte din bonurile de rechiziţie emise în timpul războiului. Suma prevăzută de guvernul trecut în acest scop, este de o sută milioane lei. Pentru punerea în aplicare a acestei dispoziţiuni ministerul de finanţe dorind să cunoască suma totală a bonurilor de rechiziţie emise până la 30 Decembrie 1918, a trimis azi un ordin circular administraţiilor din ţară punându-le în vedere ca de urgenţă să întocmească tablouri de toate sumele datorate în acest scop. Administraţiile financiare vor pune imediat în vedere percepţiilor urbane să anunţe populaţia posesoare de asemenea bonuri să se prezinte pentru înregistrarea sumei şi numelui pe care au fost emise bonurile de rechiziţie. Cu aceste indicaţii se vor întocmi borderouri care vor fi de urgenţă trimise ministerului de finanţe. --------UBîfîOO------- Urcarea navlului la Galati la Sulina* Ca o compelsatie a acesteia, ne vine azi o ştire de la serviciul hidraulic că bara de la Sulina a scăzut 1a 17 picioare. Situaţia a devenit foarte alarmantă «Cuvantul» 11Economice şi financiare BURSAI L~ -Paris 1840 ț I AUI Zurich 264 mm *tst mm » Londra 955 •Lira încheind Tendință slabă. Devizele cedează la 949. * Francul francez staţionar. Francul francez 550 Francul belgian 530 Francul elveţian 3795 Lira sterlină 949 Dolarul 195% Coroană cehă 586 Schilingul austriac 28 Rentemark 47.25 BURSA DIN PARIS București 1840 Londra 173.25 Brusselia 590 H Milano 135.20 * Zurich 689.50 Amsterdam 142950 BURSA DIN ZURICH București 264 Berlin 12325 Amsterdam 20725 New-York 517 3/8 Londra 2510 Paris 1447 Milano 1970 Fraga 15321^ Belgrad 914.75 Viena 7302x4 bursa" DIN LONDRA New-York 485 7/32 -v Paris 17325 , ? Belgrad 18037 Italia 127.75 si Zurich 2509,% Praga 16381 Best 2037 Viena 3437 Budapesta 2775 București 955 Belgrad 275 BURSA ACŢIUNILOR Acţiunile fără mare schimbare. Astra Română 6500 Steaua Română pui 2400 Credit Minier optate 2256—55—50 Credit Minier c. v. 9 luni Redevența 365 S. T. B. 340 B. C. R. 490- 500 Mica 415 Reşiţa 410 4 Banca Românească 585 pui 570 Banca de Scont 330.25 Postav Buhuși 300 I Petrol Block 415 Credit Technic put. 340 ---- -V "Tî?- ■; 1-----ina pgijjp ie den Grave neînţelegeri în sânul comitetului Eri după amiază a avut loc la Camera de Comerţ din Capitală şedinţa adunărei generale a Camerei de Comerţ. Prezidează d. §t. Cerkez care arată că în conformitate cu legea miembrii de drept sunt concilieri atât timp cât au mandatul de deputat. Noii membrii sunt d-nii Mitilineu, Trancu-Iaşi, Manoilescu, An. Teodorescu, Argeşiu şi Voiculescu. Se anunţă apoi că regulamentul Camerii va fi întocmit de o comisie compusă din d-nii Brancovici, N. Goldştein, dep. D. R. loaniţescu, Goldştein, deputat Voiculescu, Weissengrün şi Butculescu. DESCHIDERI DE CREDITE Se ia în discuţie chestiunea deschiderilor de credite. D. Saroga spune că toate cererile să treacă prin comisia bugetară. Se cere un împrumut de 4 milioane pentru Camera de Comerţ din Galaţi. D. Ion e de părere ca să se dea această sumă sub formă de ajutor. D. Niculescu-Rietz răspunde că ar aproba acest ajutor dacă fondurile Camerii n'ar avea altă destinaţie. Avem nevoe adaugă d-sar de antreprezite şi e suficient să vă aduc la cunoştinţă că comitetul a refuzat 500.000 lei pentru şcoala practică de Comerţ. In acest timp se naşte un incident între d. Niculescu-Rlitz şi d. Stalcovici. Preşedintele voeşte să ridice şedinţa, dar majoritatea protestează. Alţi consilieri cer închiderea discuţiei. Urmează vociferări între consilieri. D. D. R. loaniţescu, indică Adunării normele care trebuesc avute în vedere pentru ca discuţia să urmeze în mod civilizat subliniind totodată regularitatea şedinţelor. D. Şaraga cere explicaţii privitor a neînţelegerile din sânul conducerii Camerei. Se pune la vot continuarea şedinţi. D. Niculescu e pentru; d. Staicovici, contra. Majoritatea votează continuarea şi şi d. Staicovici părăseşte scaunul de vice-preşedinte declarând că socoteşte continuarea şedinţei ca ilegală. Rămâne în sală ca simplu spectator. SPORUL FUNCŢIONARILOR CAMERII D.Argeşiu citeşte o comunicare în legătură cu neplata, sporului la funcţionarii Camerii de Comerţ. Cere ca să i se pue la dispoziţie toate datele pentru a dezvolta o interpelare la Camera de comerţ sau eventual la Camera deputaţilor. Releva între altele cazul profesorului Tănăsescu căruia nu i se plăteşte salariul. D. Preşedinte Cerbez dă lămuriri, arătând că această chestiune este în studiu. CONFLICTUL D. Niculescu-Bietz dă şi d-sa explicaţiuni adăugând că va avea toată solicitubdinea pentru funcţionari. Examinând cazul Tănăsescu, d. Niculescu dă în vileag neînţelegerile ce domnesc la conducerea Cameri din pricina d-lui Staicovici care are «vederi dictatoriale» Aninţă Camera că nu mai poate colabora cu d-sa şi o invită să tragă consecinţele. D. Staicovici declară că va răspunde în şedinţa viitoare deoarece astăzi nu recunoaşte legalitatea şedinţei. D. Cassasovici explică pentru ce Camera se găseşte în imposibilitate de a satisface pe profesorul Tănăsescu după care şedinţa se ridică la orele 7. Deschid°rea expoziţii industriale din Cernăuţi In ziua de 25 ort. s-a deschis în capitala Bucovinei expoziţia şi târgul volant al Uniunii camerelor de comerţ din România, participând la solemnitate toţi fruntaşii bucovineni şi mulţi vizitatori din restul ţări. Au ţinut cuvântări d-nii C. A. Botez, preşedintele camerei de comerţ din Cernăuţi I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie, care a insistat asupra independenţei economice, şi alţii. . Guvernul ponsionează o serie de tanciioruri pentru linit de vârsta5 V“ CE FUNCŢIONARI VOR FI SCOŞI LA PENSIE LA 1 IANUARIE Printr’o dispoziţie ministerială dată în anul 1925, unii din funcţionarii cari au fost puşi în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, pe 1 Octombrie, au fost rechemaţi în serviciu încă pentru un an, adică până la 1 Octombrie 1926. Cu o parte din aceşti funcţioari înainte de a le expira acest termen prin petiţiuni adresate fie direct ministerului, fie prin administraţiile financiare au cerut să li se mai acorde o prelungire încă de un an, adică până la 1 octombrie 1927 şi cum unora din aceştia ministerul le-a acordat această prelungire mai înainte de a se lua prin Consiliul de Miniştri, dispoziţia că sub nici un motiv funcţionarii cari au atins limita de vârstă (60 ani) şi care au fost puşi în retragere să nu mai fie rechemaţi în serviciu Ministerul finanţelor pune în vedere administraţiilor că, acestor funcţionari,care au fost rechemaţi şi după 1 Octombrie 1926 le încetează această rechemare la data de 31 Decembrie 1926. O celebră stea de Cinema explică ce bărbaţilor le plac artistele Ultimul ei film «LES DEUX GOSSES» a avut un imens succes la Paris. Ea a devenit celebră în Anglia, în America tot aşa ca şi în Fraţa, încât se cuvine să figureze printre stelele de cinema din ele mai celebre din lume. Ea neşte talentul cel mai rar unei frumusefi cu adevărat remarcabile. fie Datorită profesiunei mele am putinţa de a cunoaşte un mare număr de artiste de scenă şi ale ecranului. Eu ştiu multe lucruri despre bărbaţii cu cari ele se întâlnesc cât şi de atenţiunile speciale de cari ele se bucură din partea bărbaţilor. De asemeni mai ştiu de ce sunt ele atât de plăcute bărbaţilor. Ca să fiu sinceră eu nu cred că artistele sunt în general mai frumoase decât celelalte femei. Dv. singuri aţi văzut artiste ce le ştiţi în vârstă de 40 de ani şi cari păreau să nu aibe mai mult decât 20 de ani. Au mai văzut de asemeni alte cari la vârsta de 50 de ani păreau să aibă 30. Acest lucru îşi are explicaţia lui, ceea ce nu-i decât foarte simplu. Artistele cunosc secretul unui ten posedând toată frăgezimea tinereţei. Ele ştiu cum să-şi conserve o piele catifelată, netedă şi albă, multă vreme după ce tinereţea le-a părăsit şi această frumuseţe tinerească ce pare a nu se altera niciodată face ca bărbaţii să se amorezeze de ele. Dacă dv. doriţi să arătaţi mai tânără cu mai mulţi ani şi mai frumoasă, dacă voiţi să evitaţi porii dilataţi, zbârciturile sau alte defectuozităţi desgustătoare atunci vă recomand o mică reţetă de frumuseţe ce majoritatea artistelor o păstrează cu multă gelozie. Amestecaţi puţină spumă de cremă cu spumă de orez ce o utilizaţi de obicei. Spuma de cremă va face să adere în mod perfect pudra de pielea fetei dv., încât ea se va menţine toată ziua în ciuda căldurei, vântului sau a timpului ploios, asigurându-vă în acelaş timp un obraz minunat şi aspectul unei fete tinere de 20 de ani. Spuma de cremă va împedica de asemeni ca pudra să absorbe umiditatea naturală a pielii, de a o usca şi de a-i pricinui riduri sau smarcituri şi alte defectuozităţi neplăcute. Dv. aveţi putinţa a vă procura scama de cremă şi un aparat special pentru a face amestecul acesta, în oricare magazin de articole farmaceutice şi a vă prepara singur pudra dv.; este însă mult mai recomandabil să vă procuraţi, aşa cum fac eu, pudra de orez cunoscută sub numele de PUDRA «TOKALON», celebra pudră pariziană, în care este deja amestecată o spumă de cremă în mod ştiinţific, dozată cu alte ingrediente preţioase pentru reîntinerirea pielii. Eu am întrebuinţat PUDRA «TOKALON» în America, în Anglia şi în Franţa şi v-o pot spune în mod sincer, că ei îi datorez un frumos ten de care eu sunt mândră. Mulţumită acestei pudre, pielea capătă o frumuseţe naturală şi devine catifelată, fragedă şi delicios de netedă. PUDRA «TOKALON» se găseşte de vânzare în toate farmaciile, drogheriile şi marile magazine din ţară. Dacă furnizorul dv. nu v-o poate procura, rugăm adresaţi lei 80, PARFUMERIE1 ELITEF, Bucureşti, calea Victoriei 39 şi veţi primi imediat cutia cu pudră «TOKALON». Domnişoara GINA BELLY CAPITALA ACCIDENTUL MORTAL DE TRAMVAI DIN BUL. ELISABETA Nuși Cazin, de origină albaneză, portar la ziarul «Politica» a fost călcat ori la orele 10 a. m. de un tramvai electric de pe linia 15-a. Portarul, care mergea într’un camion, a sărit jos tocmai în momentul când în urma lui, venea vagonul de tramvai. Ne mai având timp să se ferească, victima mei fost lovită cu putere, de vagonul care venea cu viteză. Roţile vagonului trecând peste corpul nenorocitului portar l’a mutilat îngrozitor. UN ADULTER CU TRAGICE URMĂRI Din noapte la orele 8 şi jumătate s’a prezentat la circumscripţia a 8-a de poliţii d-na Leia Grimberg, cu autorizaţia parchetului de Ilfov. No. 705ini cerând comisarului de serviciu ca în baza autorizaţiunei să facă o descindere în strada 10 Septembrie Nr. 13, unde soţul ei stătea în tovărăşia unei femei. Subcomisarul Miloş, plecând la adresa indicată împreună cu soţia reclamantă, a făcut descinderea, prinzând în flagrant delict de adulter pe Moritz Grumberg, soţul reclamantei, care era în compania, d-nei Elena Stoenescu. Flagrantul delict, fiind constatat, comisarul a invitat pe cei două reclamanţi, la circumscripţia respectivă, pentru a încheia procesele verbale, de constatarea adulterului. înainte de a se începe luarea interogatorului Moritz Grumberg a fost lăsat pe sala circumscripţiei în paza sergentului major de oraş cu seria 175, iar soţia reclamantă şi prietena lui Moritz Grumberg au fost introduse în biuroul circumscripţiei, unde se făcea ancheta. La un moment dat lui Moritz Grumberg i s-a făcut rău şi a căzut jos pe duşumeaua coridorului. Comisarul fiind încunoştiinţat despre această întâmplare, a luat măsurile necesare. Cu o ambulanţă a soc. de Salvare Moritz Grumberg a fost dus la Spitalul Colţea, unde a încetat din viaţă în camera de gardă. Inştiinţându-se parchetul de Ilfov, cadavrul lui Moritz Grumberg a fost ridicat şi dus la institutul medico legal, unde azi, d. dr. Mina Minovici, va proceda la facerea autopsiei, pentru a stabili cauza morţei. SINUCIDEREA UNUI FUNCŢIONAR DE LA TRIBUNAL Virgil Giroşeanu, funcţionar la Tribunalul Ilfov, domiciliat la hotelul Radu Vodă, a încercat să se sinucidă ori, în camera sa, îngheţând câteva pastile de veronal. Locatarii hotelului auzind raitele care veneau din camera lui au deschis uşa, dând peste victimă, care se svârcolea în dureri atroce. In stare gravă el a fost dus la Spitalul Brâncovenesc, unde a fost internat. In cameră pe o măsuţă s’au găsit patru scrisori, din care reese că a încercat să se sinucidă deoarece suferea de tuberculoză. HB m I i -------' Incendiul de la aerodromul Pipera A ARS UN AVION MARCA «BREGUET» Un incendiu s’a declarat eri dimineaţă la orele 8, la aerodromul militar Pipera, din care cauză a fost distrus de flăcări un avion «Breguet». Focul a luat naştere dela depozitul de benzină, situat într’un hangar în care se aflau zece aeroplane. In timpul când se aducea benzina pentru a fi depusă în depozit, dela care urma să se aprovizioneze rezervoarele aparatelor cu care trebuiau să se facă exerciţii de sbowur, un soldat care nu era la descărcarea benzinei, a aruncat o ţigară jos. Benzina s’a aprins. Flăcările au cuprins un aparat care era aşezat în apropierea depozitului, şi l-au distrus în întregime. Celelalte nouă aparate au putut fi scoase, la timp, afară din hangar. Hangarul fiind construit din beton şi tablă zincuită, n’a suferit nici o stricăciune. La locul incendiului a fost d. general Eracle Nicoleanu, prefectul poliţiei. Focul a fost stins de trupa aerodromului, condusă de ofiţerii grupului de aviaţie care erau, toţi, pe platou IN RATIS LUCREAZĂ CROITORIA BĂRBĂTEASCA ALEX PETRESCU , Diplomat al Academiei din Paris Strada Barbu Catargi colț cu Calea Victoriei Stofe engleze ji franceze. — Provincia e servilă In 24 ore. — On paries frangaisa UBBHHpiatbian ............. Societata Anonimă pentru Distribuirea Produselor PetrofenTin Bucureşti - Strada General Budişteanu No. 11 bis. —- Bn^rc*-'rOSIN ulei special pentru Automobile Ulei special pentru: Motoare Riesel Tractoare Maşini Industriale şi agricole din fabricaţiunea societăţilor Steaua Români Astra Români Româno-Americană Asigură perfecta funcţionare a automobilelor şi maşinelor de vânzare la depozitele societăţei noastre, la principalele garaje, depozite de benzină şi magazine de automobile din fără. MINISTERUL INSTRUCŢIUNII «Casa Şcoalelor» şi a Culturii Poporului Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de... Octombrie 1926, ora 11 se va ţine licitaţiune publică, cu termen scurt la prefectura judeţului Gorj, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparaţiuni necesare la conacul moşiei Vădeni, judeţul Gorj, în sumă de lei 77.440, după deviz. Licitaţia se va ţine în conformitate cu legea contabilităţii publice art. 72—83. D-nii concurenţi vor depune o garanţie de 10 la sută din valoarea lucrărilor în numerar sau în efecte garantate de stat. Devizul se poate vedea în zilele de lucru la prefectura judeţului Gorj. No. 33854 din 1926. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de Naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, In conformitate cu art. 10 paragraful 1 din legea pentru constatarea naţionalităţii române, cu onoare rog încetățenirea mea cu întreaga familie în baza documentelor anexate. Timişoara la 5 Decemvrie 1925. Cu toată stima, (ss) Iva Subony- Purgen Bayer cel mai ideal Purgary De Ván are la hore tv Farmaciile