Cuventul, februarie 1927 (Anul 3, nr. 674-697)

1927-02-02 / nr. 674

SE ÎNGRIJEȘTI SECOrm­BATE Toate maladiile CAILOR, respiratoare, PRIN ÎNTREBUINȚAREA PASTILELOR ANTISEPTICE '——------------­VALDA FAC­ SIML REDUS, AL CUTIEI' OC VÂNZARE LA. TOAT6 farmaciiule Curierul judiciar ----perooo- DAŢI IN JUDECATA PENTRU FURTURI CU SPARUIRI D. judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cap. 7, a dat ordo­nanţă definitivă prin care trimite în judecată pentru o serie de fur­turi simple şi furturi cu spargere pe Antofie ştefan şi Aurel Boeru, cari sunt arestaţi. Tot arestaţii au fost trimişi în judecată pentru tă­inuire: Suzana Marin, Parize, Sur­culescu, Tom­a Niculescu, Paul Fo­­lotescu. TERMINAREA INSTRUC­TIEI IN AFACEREA AL­­SCHER SI CAMPUS ORUM­ANIA DEFINI­TIVA D. judecător de instrucţie al ca­binetului 5, Papadopol, terminând cercetările în afacerile săvârşite de Alschek şi Campus, a dat era or­donanţa definitivă de dare în jude­­cată a lui I. Alschek şi Lazăr Cam­pus pentru delictele de bancrută simplă, abuz de încredere şi excro­­cherie. Din raportul de expertiză a d-lor experţi reese că aceşti doi posoado-bancheri, au sold deficitar de 5 milioane lei. După situaţia reală au sold deficitar de 15 mili­oane lei. Ci au fost trimişi in judecata tribunalului corecţional BANCRUTA FRAUDU­LOASA Parchetul a deschis acţiune pu­blică pentru bancrută frauduloasă împotriva comerciantului Isac G. Albert din str. Câmpineanu 15. Cu facerea cercetărilor a fost de­legat de judecător de instrucţie al cabinetului 3, Codin Ştefănescu. PROCES DE TRAFIC DE INFLUENŢA ŞI ESCRO­CHERIE Sub trecuta guvernare averesca­­nă, când afacerile erau în toiu­şi goana după rapidă îmbogăţire era aprigă, la Bucureşti, în oraşele din provincie, peste tot, nu era vorba decât de afaceri. Astfel, la Târgo­­vişte, cu dr. Const. Popescu, depu­tat, membru în comisia interimară şi director al băncei ţărăneşti din localitate, a confundat toate aceste demnităţi cu un singur scop: prile­jul nemerit de a se îmbogăţi. Cumulând calitatea de director al băncci ţărăneşti cu cea de mem­bru în comisia interimară, d. dr. Popescu încheia contracte de apro­vizionare intre banca ţărănească şi primăria oraşului Târgovişte, pe muc, cu influenţa de deputat, le a­­proba la centru. Contractele erau încheiate în scopul aparent ca ban­ca să aprovizioneze primăria lo­cală cu alimente: făină, grâu de măcinat, ovăz pentru vite. După ce obţinea aprobarea, d. dr. C. Po­­pescu, de conivenţă cu un comer­ciant I. Braunstein, specula aceste ali­mente realizând câştiguri însem­nate. In urma cercetărilor făcute de ju­ducătorul de instrucţie al cabinetu­lui de pe lângă tribunalul Târgovi­şte, d. dr. C. Popescu şi I. Braun­stein au fost arestaţi şi daţi în ju­decată, cei dintâi pentru trafic de influenţă (art. 146 c. p.), cel de al doilea pentru abuz de încredere. In unul de judecător de instruc­ţie l-a pus în libertate pe cel dintâi pe o cauţiune de 30.000 lei, iar ce­­alt pe o cauţiune de 15.000 lei. A mai fost dat în judecată, prin aceeaşi ordonanţă definitivă şi un comerciant Avram Istăcescu, care, profitând de învău­măşeagul acela de afaceri, a săvârşit şi el, în legă­tură cu contractele băncei, o es­crocherie în dauna primăriei Târ­govişte. Procesul urma să se judece la Târgovişte. Inculpaţii au făcut ce­rere de strămutare pe care s. II a înaltei curţi de casaţie le-a admi­­s-o strămutând procesul la Bucu­reşti. Procesul s’a înfăţişat ori la s. H civilo-corecţională a trib. Il­fov, prezidat de d. judecător Gra­­dişteanu. S’au luat interogatoriile inculpaţilor, după care procesul s’a amânat la 11 Februarie. DIVERSE La s. III c. trib. Ilfov, prezidată de d. judecător Mayer, asistat de d. judecător Florin Foişoreanu, a început judecarea procesului nere­gulilor de la The Bank of Româ­nie. Procesul s’a amânat la 29 Mar­tie. — Procesul neregulelor puse în sarcina fostului director general al închisorilor, I. Ionescu-Mariţa din lipsă de procedură, s’a amânat la 1 Martie. Apoi a fost sosit­ şi timpul să se fa­că o unificare cât mai desăvârşită în toate domeniile şcoalei. Şi în­­sfârşit, dacă e vorba de unificare, care altă categorie de oameni din această ţară avea misiunea să mun­cească, înţeleagâ şi să dorească mai mult unificarea pe toate terenurile, dacă au invăţători­l ce e drept cu ocazia unificării 11 a fost prudent, că nu sa ţinut seamă şi de unele lucruri bune existente în aceste părţi.­­ Dar nu toţi inspectorii ajunşi aici din vechiul Regat au fost oameni cu perspective largi, pătrunzători şi înţelegători a situaţiilor specifice din Ardeal. Unii au ştiut să realize­ze opera unificării, căutând şi dând soluţii potrivite chestiunilor speci­fice, fără a produce nemulţumii. Şi în acele regiuni şcolare nici până astăzi învăţătorii n’au nimic de re­clamat. Dar au fost alţii, cari faţă cu stările specifice îşi făceau o am­biţie deşartă de a-şi impune menta­litatea specifică. Ei considerau de favoruri şi avantagii drepturile pe este învăţătorii ardeleni se câştiga­ră cu grele lupte de decenii şi în care i-a pus evoluţia şcoalei de aici. Şi atunci rapoarte în scris şi verba­le la Bucureşti, pentru a se pune odată capăt favorurilor de care se bucură învăţătorii ardeleni, căci sitiţt e periclitată marea operă a unificării şcolare. Avem la îndemuână acte şi rapoar­te din care reese cat de plastic ştiau aceşti domni inspectori să prezinte Ministerului din Bucureşti pericolul ce ameninţă unificarea invăţamântu­lui, dacă favorurile acordate învăţă­torilor ardeleni nu vor fi retrase, ln special s’au remarcat primre inspec­torii categoriei­­ din urmă d-nii Gheorghe Stoenescu şi Hanton Con­­stantinescu. in regiunile şcolare păs­torite de d­ior­e­miai mare numârul acelora, cari se simt stânjeniţi in drepturile lor câştigate. Rapoartele defavorabile despre si­taţia de aici făcute de către inspec­tori în Bucureşti şi-au găsit pe ade­văratul lor interpret. Era fostul di­rector general al învăţământului priami-normal, d. Petre Ghiţescu. D. Petre Ghiţescu, încă cam din a­nul 1920 a lăsat a se înţelege, că nu se poate împăca cu frgul de a vedea lucrurile a învăţătorilor din Ardeal. Astfel erau toate bine aranjate când la începutul anului 1924 a apă­rut ord. Ministerului No. 154338/1923 în care între altele se zicea, că mot­ul de încadrare în leafă a învă­ţătorilor ardeleni ma departe nu se adm­ite fără trecerea examenului de definitivat şi înaintare, etc. Ne putem inchipui, cât de dreaptă a fost această măsură şi ce penibilă impresie a produs în rândurile în­vă­ţatorilor avizaţi, când mulţi dintre ei trecuseră de mult peste vârsta şi tipul de serviciu ce-i prevedeau legile şcolare din vechiul Regat, pen­tru a fi în drept a te supune la exa­menul de definitivat şi înaintare, precum şi ca să li se facă inspecţiile speciale. Deodată cei, cărora până atunci li se spunea că sunt favoriţi, au ajuns a fi cei mai neîndreptăţiţi şi degradaţi. Noroc, că dispoziţiile acestui ordin nu s au aplicat pe toa­tă linia numai în regiunile şcolare mie d­lor inspectori Gh. Stoinescu şi Hariton Constantinescu şi numai în parte rare cazuri faţă de câte un coleg din alte regiuni şcolare. UN ÎNVĂȚĂTOR DIN ARDEAL Duelul Al.­­I. Teortoreanu- dr. Vârnav Vineri după amiază a avut loc la Societatea de Tir din Capitală duelul între d-nii Al. O. Teodorea­­nu—dr. Vârnav. ,au schimbat patru gloanţe fără rezultat. Adversarii s’au împăcat pe teren. Un mare furt de bijuterii în Capitală Jockeyt Stecker complice Un mare furt de bijuterii s’a să­vârşit Sâmbătă în Capitală. D. general C. Răzvan constatând lipsa a diferite bijuterii in valoare de peste două milioane lei, precum și a diferite obiecte casnice în va­loare de peste 100000 lei, a recla­mat cazul prefecturei poliţiei şi d. comisar Aurel Ionescu a fost însăr­cinat cu cercetările. Poliţia a stabilit că autorii furtu­lui sunt menagera d-lui general, Constanţa Lebrun, zisă Dumitrescu şi concubinul ei, jockeul Stecker. Toate bijuteriile şi mare parte , obiectele de valoare furate au fost găsite îngropate în pivniţa casei lui Stecker. Autorii turla lui au fost înaintaţi parchetului care i-a depus la Văcă­reşti. Jockeul va fi expulzat. L furt -----­ Scandalul „Cufturei " itiutrăie Ulii L­UJ (Continuarea articolului d­e pag. l-a; ’a făcut pr­­ituri act arbitrar al d-lui director Z. Bârsan care-l pri­veşte. Primiţi etc. ) Bogdan-Duisă W. Dragaţi , Cluj, 27 Ianuarie 1927. Va să zică d-na Bârsan joacă din nou. Dar nu în urma unei hotărâri nejustificate — a comitetului de eatură, cum anunţasem noi. Ci du­pă simplă dispoziţia abuzivă a d-lui . rector, in­potriva părerii fundate chip explicit a comitetelor, reu­nite ale teatrului. Si anume — atragem atenţia d-lui ...ş — au protestat d-nii N. Dră­­ganu şi G. Bogdan-Duică, ambii pro, »ori ai universităţii e­ujene. A­­­re nici o valoare un asemenea pro­st . Nu mai înţelegem nimic ! Ce e petrece la Cluj, şi care sunt înal­­­te protecţii de care se bucură d-1 Ilarsan, încât fără nici un fel de pu­­dioare se poate deda, nepedepsit, ia­­t felul de abuzuri . D-l Ştefânescu-Voangă demisio­­neazâ motivat. Nu se ia nici o mâ­na. D-1 Bârsan continuă a­„ ad­ministra. Demisionează actori şi di­­-actori de scenă. Protestează meni­uri în comitet, la râs nimic. Minis­trul ordona anchetă. Ancheta sta­­­deste lucruri grave. Dar hotărârea iitarzie. Iar d-1 Bârsan operează, e­ste o sfidare. Încă odată, d-1 ministru e dator a­șa o hotărâre. O așteptăm. Avem _ informaţâimi din celle mai precise ca trenuri cu jandarmi transporta noui efective în Bucure­şti, — şî servesc la nume­­roase desîac»j*-\ ca şi cum ar fi tremur, militare în .tmp de manevră. Această manevră este în orce cas ciudată şi lumea care altă, călător­ind, ace­ste transporturi, începe să se alarmeze. E sigur că jandarmii nu sunt puşi în circulaţie pen­tru.... interesele apărărei naţionale. Iar în fără e destulă lini­şte. — oro— Adunarea generală a „Intin­aiului transin­or“ Alegerea noilor membri în com­itet, jurii de onoare şi cenzori Duminică dimineaţă sa ţinut a­­dunarea generală anuala a «Sindi­catului Ziariştilor» in palatul pro­priu din strada cantacuzino. A pre­zinut d. Patnin­ treicaru, preşedin­tele sindicatului. D-sa a facut o expunere asupra si­tuaţiei morale şi materiale a sin­dicatului in cursul anului 19­26 si­ a facut elogiul fostului preşedinte, de­cedatul Barbu Voinescu. Adunarea a dat necuaroare comi­tetului de gestiunea sa. Continuându-se cu ordinea de zi adunarea a procedat la alegerea a patru noui membri în comitetul de conducere, în locul ce g i­eşiţi la sorţi. In urma votului au fost a­­leşi d-nii: Em. Ciuceanu («Univer­sul»), N. Georgescu («Neamul Ro­mânesc»), G. A. Mitache («Cuvân­­d­»), şi Al. Săndulescu («Viitorul»). Deasemenea au mai fost aleşi în juriul de onoare dnii: V. Bilciures­­cu (Universul»), M. Mora («Uni­versul») şi I. Totu («Viitorul»), iar ca cenzori d­nii: Naum Apostoles­­(«Indreptarea») şi Haralamb Io­­nescu («Universul»). Procedându-se apoi la alegerea de noi m­embri în sindicat, din 22 de candidaţi au fost declaraţi aleşi (în ordinea numărului de voturi) d-nii: Vladimir Ionescu («Cuvân­tul»), C. Şoldan («Universul»), Isa­­ia Tolan («Cuvântul»), M. Predes­­eu («Universul») şi Al. Cazaban («Viitorul»). CUVÂNTUL Dezbaterile parlamentare I . A îl E R A Şedința de la 31 Ianuarie Se deschide la orele 3 luni. sub asigurări de stabilitate pentru per-preşedinţia d-lui C. Brăescu. Pe banca ministeriala d-nii general Vă­leanu, Dori Popovici, Mitilineu, ge­neral Ionescu, Meissner, senatul C. F. R. precum şi partici­parea la beneficii sub formă de prime şi alte avantaje. Articolele se votează fără modi­­ficări Se votează nemodificate art. 17- 40. La art. 41, d. D. R. Ioaniţescu, propune un amendament, prin care cere ca şi industria mică naţio­nală, să se bucure de reduceri la transporturi Amendamentul este respins. La art. 42 tot d-sa, cere ca transportu­rile cu caracter politic, în vederea manifestațiilor congreselor de par­tid, etc., în nici un caz, să nu fie avantajate de reduceri sau gratui­tăți. (Ilaritate pe băncile majorită­ții liberale). VOCI : Asta-i o aberaţie. Se votează nemodificate şi restul articolelor. Votul în total cu bile se amână pentru şedinţa viitoare. Şedinţa se ridică la orele 6 şi jumătate. Comunicări -----OXO­­ D, general IANCOVESCU (majo­ritar) supune Adunărei doleanţele invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război întruniţi Duminecă în con­gres. Roagă guvernul şi Camera să a­­corde toată solicitudinea dezidera­telor formulate la congres. D. p­reşedinte BR.aleSUU promi­te că va stărui pe lângă membrii guvernului ca doleanţele expuse de d. Iancovescu să fie aduse la în­deplinire cât mai curând. D. TONI (iorgist) arată că in va­liza congresişti au fost aruscaţi de armată, atunci când ei manifestau paşnic pe străzile Capitalei D. V. V. HANEŞ ia act cu satis­facţie de Ueeiuravia preşedintelui dunării expunându-şi totdeodată speranţa că guvernul va veni in cu­rând cu o reformă sănătoasă pen­tru îndreptarea situaţiei invalizilor orfanilor şi văduvelor de război. Pretinsele societăţi, cari îşi arogă dreptul de a apara interesele inva­lizilor trebuesu desfinţate. D. Ha­­yes cere înfiinţarea de căminuri pentru orfanii cari se găsesc intro stare mizerabilă. A. B. bt­A spune că problema ascu­­tata azi de ante­vorbitori are­­ mare importanţă naţională. Nu voiu, adauga d. Laza—să se disunta regen­ua suferuiţeior ace­­or cari s au jernit pentru realiza­ta aspiraţiilor româneşti. Pentru aceasta, invalizii cer mai m­ire decât vorbe; ei cer soluţiona­rea imediata a nevoilor lor. Anunţa constituirea unui birou parlamentar care se va ocupa cu voleanţele invalizilor, văduvelor şi b­anilor de razboiu­­luv.la parti­dul liberal să-şi trimeată un dele­gat. .. V. BRATIANU crede că rezol­­irea acestei probleme depinde de osibilitaţile financiare ale statului. D. N. N. SAVEA­NU susţine şi d-sa acest lucru, stăruind pentru mărirea prevederilor bugetare. D. general IANUOVECIU dă ex­plicaţii cu privire la modul cum au fecui-o manifestaţiile de Duminecă ale invalizilor.­­ D. general VALEANTI în numele guvernului, răspunde că va avea dată solicitudinea pentru invalizi, orfani şi văduvele de război. D. MITILINEU depune un pro­iect de lege pentru ratificarea u­­nei convenţii internaţionale P. T. I. încheiată la Stokholm. D. FLOREA (naţ.-ţăr) cere m­i­­nistrului de lucrări publice să ia măsuri pentru reptirarea drumuri­­ui din Satu Mare. D. MEISSNER, recunoaşte că si­tuaţia drumurilor este destul de rea nu numai în Satu Mare, dar în toată ţara. Noua lege ce se va­ întocmi va da posibilitatea guver­nului să creeze mijloace pentru în­dreptarea acestei situaţii. D. ION BUZDUGAN semnalează pus candidat, şicanele ce se fac de către organele fiscale, ţăranilor din Basarabia, că­rora li se cer plata integrală a lotu­rilor de pământ. Vorbitorul cere amânarea acestor plăţi, descriind situaţia nevolnică a ţăranilor. Miniştrii de Agricul­tură şi Finanţe au datoria să inter­vină de urgenţă. LEGEA DE ORGANIZARE C. F. R. Discuţia pe articole Intrându-se în ordinea de zi se începe discuţia pe articole a legei de reorganizare a căilor ferate. La art. 4 d.­ A. C. CUZA cere suprimarea alimiatu­lui privitor la cooptarea a doi reprezentanţi ai capitalului străin în consiliul de administraţie. D. general VALEANU susţine că formula din proeict este destul de practică şi trebue menţinută. D. V. MADGEARU, propune un amendament prin ca­re cere ca în consiliul de administraţie al C­ F. R. să fie reprezentate: competinţa prin 3 ingineri cu o vechime de cel puţin 5 ani la căile ferate ; Statul, printr’un reprezentant al ministe­rului de Finanţe ; Ştiințele econo­mice, etc. D. general VALEANU combate amendamentul. Articolul se votea­ză nemodificat. D. D. R. IOANIŢESCU la art. 10, evidențiază necesitatea de a se preciza incompatibilitatea între ca­litatea de furnizor al căilor ferate şi cea de membru în consiliul de a a­ministraţie. Articolul se votează nemodificat în urma stăruinţelor d-lui Văieanu La art. 11 d. D. R. TO A­NTIFSCU­ propune un amendament în sensul "de a se da membrilor consiliului de administraţie, toate garantele­­ de stabilitate. Dacă se respinge a-. ’est amendament — subliniază vor­bitorul _ atunci guvernul dove­­deşte că voeşte să introducă poli- Moianismul la O­F. R­D. R IO­­NU­FI CU­ la cuvântul şi la art. 1* cerând să se prevadă SENATUL .Ş edinta dela 31 Ianuarie La orele 3.40 şedinţa s’a deschis sub preşedinţia d-lui Darvari. Erau de faţă d-nii miniştri Gr. Trancu­­li şi Cudalbu. D. ST. POPF (naţional-ţărănist) face o comunicare asupra neregu­lilor dela liceul de fete din Ploeşti, şi cere mai multe acte şi dosare a­­supra acestei chestiuni, D. GR. TRANCU-IAŞI depune proectul de lege pentru Camerile de muncă şi înfiinţarea consiliului superior al muncii. D. ministru al muncii cere urgenţa. D. ST. UERUB.DE protestează con­tra urgenţei şi spune că se pierde vremea cu discuţii personale şi când este vorba să se discute o lege se cere urgenţa. D. TRAN­U-IAŞI spune că acest proect a fost trimis la Camerile de comerţ şi la Uniunea Oamenilor de comerţ aşa că d. Cerchez putea a­­vea cunoştinţă despre proect. D. TNG­ALA (majoritar) arată că d. Cerce­z are dreptate că în secţiuni logie se trec cu o mare iuţeală, Ară să fie studiate în mod serios. Se mai depune proectul de lege ,pentru expropierea pentru utilita­­tea publica a imobilului din str. Po­pacare, proprietatea minorilor Kio­­sani. Şedinţa s-a ridicat la orele 4, se­natorii au trecut apoi în secţiuni, astăzi şedinţa la orele 8 jumătate. La şedinţa de eri a Senatului a dat parte şi d. Pan. Halippa, noul es al judeţului Chişinău. Rezultatul alegerii de se­nator de,a t­şin­u Reuşita d-lui Pan. Halippa Sâmbătă s'a efectuat în jud. Lă­­puşna, alegerea parţială de sena­tor, în locul roman vacant prin de­misia d-lui Tirolsohn. La această alegere guvernul n’a­­u întrunit: D. PAN HALIPPA (naţional-ţă­­rănist), 8520 de voturi și d. AN­DREI IONESCU (torgist) 2014 vo­turi. 1­. Pan Halippa a fost proclamat ales. D. Goga şi statuia lui Mihail Eminescu din Iaşi Iaşi 31.­­ D. colonel Manolache, preşedintele comitetului de acţiune pentru ridicarea în Iaşi a monumen­tului lui Mihail Eminescu, a primit înştiinţarea de la Sadoveanu că d. ministru Goga a donat 100.000 lei pentru sporirea sumelor necesare statuei din Iași. D. ministru de interne a promis că în curând va da și alte sume. -------Go.j­oo------­ Moartea lui Cantacuzino* Paşcanu Const. Cantacuzino-Paşcanu a mu­rit, într’o clinică de la Neuilly, în urma unei operaţii. Defunctul a fost de două ori pre­şedinte al Camerei şi era, acum, senator de drept. Cantacuzino-Paşcanu care-şi a­­vea domiciliul politic la Roman, a fost unul dintre cei mai intimi şi devotaţi prieteni ai lui Take Iones­cu, pentru care a părăsit, în 1­908, partidul conservator, fiind unul din fondatorii partidului conservator democrat. Spectacole TEATRUL NATIONAL: Greşa­­la lui Dumnezeu. TEATRUL REGINA MARIA : Moarte­a civilă. TEATRUL MIC : Prostul. TEATRUL FANTASIO: Azaia. TEATRUL EFORIA : Vivat ! TEATRUL CENTRAL : O nun­tă la ţară. n chestiunea d­zolvării I ligi­o -----«pîtîoo Enervarea din rândurile minoritarilor.-Ziarele ma­ghiare şi declaraţiile d-lui dr. Uticu.-Consiliul va fi dizolvat Braşov 31. — Ziarele «Brassói Lapok» şi «Kronstandtischer Zei­tung» din 29, 30 şi 81 Ianuarie, pu­blică în fruntea lor o parte din re­portajul ziarului «Cuvântul» refe­ritor la disolvarea consiliului co­munal din Braşov. Comentând acest reportaj cu o violenţă de limbaj, pe care o uita­seră de câtva timp, ziarele acestea organizaţiile politice locale, care se ridică, cu vehemenţă, împotriva atitudinei adoptată de organizaţiile politice locale, cari cer disolvarea consiliului municipal din Braşov. Ziarul «Brassói Lapok», într'un articol de fond, critică, pe două co­­loane, declaraţiile făcute «Cuvântu­lui» de d. dr. Laţicu, preşedintele organizaţiunei locale averescane, şi prefect al judeţului , declaraţii pe care d. dr. Laţicu le menţine în sen­sul că anacronismul — care’l con­­stitue consiliul comunal — trebue distrus. Consiliuli comunal — du­pă declaraţiile d-lui dr. Laţicu tre­bue dizolvat şi înlocuit fie printr’o comisiune interimară, fie printr-un alt consiliu, ca rezultat al unor noui alegeri. Alcătuirea unei liste co­mune a românilor Pentru cazul din urmă, organiza­­ţiun de politice locale sunt de acord pentru alcătuirea unei liste comu­ne, desemnându-se, de fiecare orga­nizaţie, un număr proporţional de candidaţi, spre a da, astfel, posibi­litate de reuşită listei cetăţeneşti româneşti. Conform cu hotărârea organiza­­ţiunilor politice, d. dr. Moga, pri­­marul municipiului, a primit, de la organizaţiunea averescană însărci­narea de a cere d-lui ministru de Interne şi să solicite şi d-lui gene­ral Averescu obţinerea unui decret de dizolvare a consiliului, spre a se putea aduce, astfel, linişte în sânul populaţiei din Braşov şi a se înlătura în mod definitiv, pre­ponderenţa pe care minoritarii au instalat-o în gospodăria comunală. Pentru lămurirea d-lui Goga, a fost adusă, ieri, de către d. dr. So­­caciu — care a plecat să supue bu­getul spre aprobare — şi darea de seamă, în extenso, a discuţiilor ce­­au avut loc în cele două şedinţe comunale. Domneşte părerea generală că, chiar în cursul acestei săptămâni, consiliul comunal din Braşov va fi dizolvat. Fruntaşii politici locali despre­ atitudinea minori­tari­lor Faţă de atitudinea enervantă a­­doptată de fruntaşii minoritarilor am ţinut să aflăm părerea frunta­şilor politici locali din toate parti­dele. * D-nii dr. Deliu şi Valeria Brani­şte din partidul naţional ne-au de­clarat că ei sunt solidari cu decla­raţiile făcute de d-nii Voicu Niţes­­cu şi Aurel Dobrescu. Ei înţeleg ca, în această chestiune, să treacă peste orice considerente politice şi să se alăture hotărârii ce vor lua toate organizaţiile politice româ­neşti, pentru a determina guvernul să adopte o atitudine fermă faţă de manifestaţiile iredentiste ale mi­noritarilor locali. D. Alexandru Lapedatu fost mi­nistru liberal, venit aci cu ocazia unei conferinţe ne-a declarat că — atât ca şef al partidului liberal din localitate cât ca şi ca român — nu vede altă soluţie, decât aceea pe care o vor adopta toate organiza­ţiile locale. D. Al. Lapedatu s’a arătat sur­prins că guvernul a lăsat să se a­­jungă la încordarea relaţiilor din­tre minoritari şi români şi că nu a găsit, până acum, soluţia împăciui­toare, în conflictul cu exponenţii minoritarilor. CORESP. ISPRAVA UNUI ESCROC Promiţând unei fe­te că o va lua în căsă­torie a înşelat-o luându-i banii In ultimul timp se pripăşise în Capitală un cunoscut escroc senti­mental anume Traian Lintea, ori­ginar din oraşul Caraş (Transilva­nia), fost funcţionar la adminis­­­traţia financiară din Oradea Mare. Venit în Capitală, unde nu avea nici o ocupaţie tânărul escroc, s’a introdus prin câteva familii, cunos­când după puţin pe fata Maria Spo­ială, de profesiune maniqurieasă. Cunoştinţa între cei doui, a de­venit repede o adevărată prietenie, şi nici n’a întârziat propunerea u­­nei căsătorii fericite. Hotărârea fiind definitiv luată, într’una din zilele trecute, s’au pre­zentat ambii la oficiul stărei civile unde au introdus formele de căsă­torie. Motivul căsătoriei era faptul că escrocul aflase că fata Maria Spo­­ială, avea din economii adunată o sumă de bani, pe care intenţiona să pune mâna. Escrocul retrage actele A doua zi după depunerea hâr­tiilor la oficiul stărei civile, escro­cul s’a prezentat la bi­rou şi a retras actele. Acest lucru l’a ţinut ascuns şi biata fată nutrea în fie­care zi, speranţele unei căsătorii. Escrocul pretextând că termenul căsătoriei este mai îndelungat, a propus prietenii lui, să facă un vo­iaj cu el, la Oradea Mare. Plecaţi la Oradea Mare, au locuit la un hotel şi după câteva zile, terminându-se banii, escrocul ia cerut un livret de la banca Marmo­­rosch Blank, unde mai avea econo­mii adunate în sumă de 16 mii lei. Victima furată şi de ulti­­mu­l ban Insistenţa pe care escrocul o pu­nea să i se dea livretul, de­oarece după câteva zile, va încasa bani, şi va restitui suma, a dat să înţe­leagă fetei că are de a face cu un escroc. Refuzul de a-i da livretul n’a descurajat pe escroc, şi într’o noap­te ia furat livretul şi a dispărut, lăsând pe Maria Spoială la hotel. Escrocul a încasat banii cu ajutorul altei femei Având în posesie livretul escro­cul s’a prezentat la bancă prezen­tând pe o altă cunoştinţă drept Ma­ria Spoială şi a încasat banii. După încasarea banilor, escrocul a scăpat şi de a doua prietenă cu multă uşurinţă, plecând la S­pin. In acest oraş, părându­­-se că este suspectat, a plecat în Timi­­şoara unde a rămas câteva zile. De la Timişoara sosind în Capitală, a­­genţii de la siguranţa Capitalei Pe­tre Iliescu şi Vasile Ionescu, au pus mâna pe escroc, aducându-l la prefectura de poliție. Comisarul Scarlat Haralam­b an­chetează cazul. Victima încearcă să se si­nucidă Maria Spoială nuna să ia un ho­tel fără nici un ban, văzând neno­rocirea în care căzuse, a încercat să se sinucidă. A fost însă salvată la timp. Cu ajutorul bunei voinţe a loca­tarilor din hotel, nenorocita fată, căzută victima unui escroc, a că­pătat printr’o listă de subscripţie, suma de bani necesară, cu care a venit în Capitală. Rezultatul anchetei a dovedit că numele escrocului nu este adevă­rat; el se numeşte Vasile Lebrun zis Bucuţă, cunoscut pungaş şi fra­te cu cunoscuta pungăşoaică Con­stanţa Lebrun. D După terminarea anchetei, es­crocul cu actele dresate, va fi îna­intat parchetului. Propaganda culturală n ţară Revizorii şcolari din întreaga ţară au­ fost convocaţi eri dimineaţă la Casa Şcoalelor in vederea unei consfătuiri la­ legătură cu propaganda culturală la ţară. A prezidat d. ministru I. Petrovici. După cum se ştie mai de mult țara a fost împărţită ia şapte regiuni cul­turale având centre şi subcentre cultu­­rale. Se vor organiza şezători festive de două ori pe lună in toate centrele le care sunt obligaţi să participe toți mem­brii corpului didactic. Asemenea şeză­tori se vor fine fi la sate. Directivele pentru organizarea cultu­rală vor fi date de comisia centrali culturală care va funcționa pe lângă Casa Şcoalelor. Activitatea centrelor culturale va in­­cepe in fiecare an la 15 Octombrie fi ve dura până la 15 Mai. Chestiunea asigurărilor de boală Ministerul muncii, a terminat răs­punsul ce trebuie dat Biroului in­ternaţional din Geneva, cu privire la chestiunea asigurărilor de boală care figurează pe ordinea de zi a conferinţei ce va avea loc la 25 Mai la Geneva. Ministerul s-a pronunţat pentru principiul asigurărei obligatorie contra boalei a salariaţilor, prin­­­cipiu admis şi legislaţia noastră actuală , probabil ca asupra a­­cestei chestiuni conferinţa să adop­te un proect de convenţie. Asupra celor două materii de pe ordinea de zi şi anume : Liberta­­tea sindicală şi metoda de fixare a salariilor minime în special pen­tru cei cu domiciliul în industrii, conferinţa va face discuţie gene­rală examinând legislatura din fie­care stat şi va încerca să degajeze principiile­­ generale ce se impun pentru a fi cuprinse în deciziile sale. Aceste decizii vor fi amânate pentru anul viitor.

Next