Cuventul, februarie 1927 (Anul 3, nr. 674-697)

1927-02-02 / nr. 674

lu­i Stabilirea principiilor legii Louusia alcătuită din d-nii Mur-­­înţe, dar şi la aceştia, cu condiţia gâşeaua, Darvari, Grozdea, Rudea­­nu, Gornescu, etc, sa întrunit a­­seară la ora 6 la ministerul de jus­tiţie sub preşedinţia d-lui ministru Cudalbu. S’a căzut de acord, în urmna discuţiunilor urmate, asupra principiilor călăuzitoare ale aces­­­tei legi. Principiul: tendinţa de normali­zare a raporturilor dintre chiriaşi şi proprietari, libera tranzacţie. Bine­înţeles, s-au prevăzut excep­ţii pentru funcţionarii Statului, ju­deţelor şi comunelor, pensionari, invalizi şi orfani de război. Pentru celelalte categorii nepre­văzute la aceste excepţii, s’a admis o păsuire de 6 luni de zile, în care timp, aceştia să-şi poată găsi locu­să n’aibă un venit mai mare de ■­00.000 lei. S’a prevăzut înlesnirea ca pro­prietarii funcţionari, cari sunt chi­riaşi să­-şi poată evacua pe chiriaşi, dar şi aci, ei să aibă precădere asu­pra funcţionarilor chiriaşi. S’au stabilit cotele. Ele vor varia între 19 şi 30 de ori chiria de la 1916, după venitul stabilit de comi­siile arbitrale. S’a prevăzut o procedură sumară pentru judecarea cererilor de eva­cuare, fără putinţa din partea chi­riaşilor de a tergiversa procesul. Discuţiile vor continua astăseară la ora 9 juni, la ministerul de Jus­tiţie. firewraft I n t o r m a ţ i u n i Abonamente la „Cuvântul“ LEI 700 pe an „ 3»o»o w t» luni Pentru o alto­, »naututiuu şi Admi­nistraţii ruduce, iVvi» «uimii, treuuu biroului««e, un an 1700, MIJII cad, o iUUi dud. Aponamemd­e încep la 1 şi 15 ale necare, luni hamdată, potrivit unei hotarari «atervoare, M. as. Regele a începui un trains­ment rauiu.erap.c, stun «*i­­recfiunea u-iui or. asmus din wuxelles, asistat ue u. Comerentiar dr. un. beve­­reatiu. Instalarea a fost va cutes* de d. inginer ivestiier. faptul acesta a tost auus la cunost.nta publica jprin­­ti^im cuviun.cat a« ntims­­ti-wiitii Casei Itegare putfi­­cat in ziarele pe ilumenica dimineaţă. Se desminte ştirea cum ca d. ge­neral Mircescu, ministrul de răz­boi, va pleca în curând într’o mi­siune la Paris. Membrii Uniunii ziariştilor pro­fesionişti sunt convocaţi in Aduna­re generală extraordinară (a doua convocare) pentru Dumineca 6 Fe­bruarie, ora 1­1 dimineaţa în loca­lul Camerei de Comerţ. Militare La 6 Februarie se va face încon­purarea contingentului 1927. Cercurile de recrutare şi coman­damentele au prmnit toate ordinile necesare. D. general Mircescu, ministru de război, va pleca Duminică la Sinaia pentru a asista la concursul de „Skw” ale regimentelor de vânători de munte. Universitate D-l prof- D. Ouaţi va deschide cursul d-sale de Sociologie Generală azi 1 Februarie cor. ora 5 d. a. in amfiteatrul «Titu Maiorescu» din noul local al Fa­cultăţii de Litere şi Filozofie, vorbind despre: «Sociologia Universităţii». In zilele de 1, 2, 8, 4 şi 5 Februa­rie se vor prezenta la examenul de drept roman (anul I de licenţă) se­riile: XII, XIII, XIV, Vil şi Vlll-a. Examenul de drept public cu stu­denţii anului I de licenţă va începe astăzi, cu seria l-a: în zilele de 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10 Februarie, se vor prezenta seriile II-X-a. D. prof. G. G. Mironescu, va ţine examenul de enciclopedia dreptului cu studenţii dela seriile Vl-a şi VlII-a în zilele de 1 şi 3 Februarie. Examenul de drept roman cu stu­denţii de la anul al II-a de licenţă, va începe astăzi 1 Februarie, cu se­ria I-a. Joi 3 Februarie se vor pre­zenta candidaţii din seria II-a. Examenul se va ţine în sala XI-a a Universităţii­ Şcolare Proiectul de reformă al învăţământu­lui secundar, căruia i s-au adus modi­­ficările de amănunt cerute de * Asocia­­ţia profesorilor secundarii a fost tri­mis ori consiliului legislativ. Absolvenţii Şcoalelor Practice de Comerţ ale ministerului Mun­cii, sunt cu insistenţă rugaţi să ia parte la consfătuirea ce va avea loc în seara zilei de 1 Februarie 1927, ora 8 seara, în localul şcoalei «Cultura» din strada dr. Cim Ili­escu No. 11 bis (fostă Sborului), unde se va discuta între altele şi chestiunea admiterii acestor absol­venţe în Şcolile Superioare de Co­merţ serale. D-ra Adela Ivaşcu a fost numită di­rectoare la şcoala „Centrals’* de fete din Bucureşti. Diverse Azi Marţi ! Feltr, orele 9 seara va fi la teatrul Popular, «A doua seară de jocuri româneşti» din ciclul orga­­zat de comitetul de doamne al Ligei Cul­turale­­» folosul palatului Ligii. Intrare« 80 lei, pentru studenţi 80 lei. D. Tetelbaum din Iaşi a recla­mat poliţiei că un hoţ îi s’a intro­dus în magazin, furând postavuri în valoarea de 400.000 lei. Societatea studenţaior architecţi dă un bal deschis şi costumat în ziua de Joi 3 Februarie 1927, in ca­sa Cercului Militar, sub patronajul d-lux şi d-nei Pangrati, pentru mă­rirea fondurilor bibliotecei, ajuto­rarea studenţi­or şi pentru excursii de studii în ţară şi străinătate. Având în vedere scopul frumos pe care societatea îl urmăreşte, Onor, publicul este rugat a parti­cipa la acest bal, în număr cât mai mare. Centrala Cooperativelor anunţă societăţile cooperative că contribu­ţia locuitorilor satelor la plata guarzilor comunali, este dela 10 la 100 lei anual pentru ţăranii mun­citori de pământ şi dela 100—1000 lei pentru comercianţi, industriaşi, proprietari mijlocii şi mari, fiind cu totul interzis a depăşi maximul acestor sume. In comunele situate in apropierea oraşelor sau în regiu­nile industriale şi miniere, contri­buţia primei categorii poate fi ex­cepţional ridicată la 200 lei. In «Monitorul Oficial» din 30 Ianua­rie a apărut legea pentru ratificarea convenţiunii încheiate de stat cu repre­zentanţii Compagnie Belge de Chemins de fer et d’entreprises din Bruxelles de­­tentoarea acţiunilor soc. de căi ferate Arad-Ceanad, Matra-Coşana şi Bihore­­ne. Sâmbătă 5 Februarie, ora 9 seara in saloanele Sindicatului Ziarişti­lor (Bulevardul Carol I) va avea loc babil dat de Asociaţia Cercuri­lor Studenţeşti, Alba lulia, Bihor şi Hunedoara, sub patronajul d-lui ministru Octavian Goga. Beneficiul va fi destinat pentru minarea unui cămin studenţesc. Joi 8­­ curt.ar.c, min. 7 şi juni. d. a., se va ţine în str. Ştirbey-Vodă No- 43 adunarea generală a comitetelor de bresle şi de corporaţii din Capitală. La şedinţă va lua parte şi d. inginer Stavri Cunescu, directorul meseriilor şi învăţământului muncitoresc din ministee­­rul muncii Acum câteva zile s’a început pescuitul în largul Mării Negre cât şi în lacurile din Jiul­ Constanţa. In mujentate s’a pescuit guvizi­ In primăvară se va da o deosebită intensi­ficare pescuitului In Marea Neagră, acor­­dându-se mari avantagii vânătorilor pes­­cari. D. inginer Vidraşcu, directorul gene­­ral al pescăriilor, s’a înapoiat ori dela Constanta. D.sa s’a interesat acolo de preţurile ce se obţin din vânzarea la li­citaţie a peştelui. TLATOUL EI­ORIA COMPANIA C. FANASE astăzi marele succes VIVAT revista de d-nii Vladoianu şi V. Rodan mare montare, mare balet fast extraordinar număr de senzaţie Cu d-nele Nataliţa Pavelescu, Ecat. Vasiliu, Lizica Petrescu, Violeta Io­nescu, D-nii Tănase, Protopopescu Codruţ, Şerbănescu, Lorentz,­­Doi­ni, şi d-na Zuchi Eremia. Biletele la cassa teatrului Vîrco Avansări in Ministerul Comentar B au făcut urmatoaruie avansări de funcționari in ministerul de domenii: L­­. M. Lincuiescu director general cl. I-a. D.­­roma Ionescu director general cla­­sa iiI-a. II. V. Mărculescu subdirector general clasa l-a. It. G. Ştefănescu-Guna inspector gene­ral clasa l-a. D. G. Limfe director clasa ll.a, d mi .jt- Antonescu, Aurel Mihăescu, Buruiana și N. Gribau inspectori generali clasa ili-a. I». Parasch­iv Ştefănescu subdirecto­r clasa I. D-nii Gr. Ioandeiescu, I. Dragoş, C- O­ rescu, Alex. Minoescu, A. Pădureiu­u, M. Aiexandrescu, I­. Boicescu şi Dem- Xo­nescu subdirectori clasa a II-a. D-nii X. Antonescu, I. G. Botez, G. M- constantinescu şi Gr. Corneanu agronomi inspectori generali. D-nii G- Btrauiescu, Tr. Danescu, D. Cocila şi Al. Bcobai agronomi inspectori clasa X. D-nii: Drugan Tudoriu, V. Danielescu și N. Năstase consilieri agricoli clasa 1 a. D-nii V lache Ileaha, Bogdan Cerchez, Ir. Boeru, I­ Beutaru și V. Bergheanu consilieri agricoli clasa II. I. Iunian, St. Popescu şi I. Cfilugăru, inspectori agronomi cl. II­D.na Maria Manoliu șef de birou. CUVÂNTUL . Congresul general al invalizării orfan­lor şi văduvelor de războiu „Te-Deum“-ul dela Patriarhie. Deschiderea congresului. Moţiunea Dumiuma s’a ţinut In «Cercul sou ofiţerilor» congresul invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război. La orele la a. m. sa oficiat un Te-Deum­ la Patriarhie şi un paras­tas pentru eroii morţi. Serviciul di­vin a fost făcut de episcopul mili­tar dr. Stroia, asistat de clerul Pa­triarhiei. D. colonel invalid Rădulescu a ţi­nut o cuvântare in care a preamă­rit pe eroii morţi in războiul de in­­tregire al neamului. De la Patriar­­hie asistenţa s’a îndreptat în corpo­re la statuia lui Ixti­iai Viteazul unde s’a depus o coroană. La orele 2 d. a. s’a deschis congresul în sala «Cercului subofiţerilor» sub preşedin­ţia de onoare a d-lui general lanco­vescu, deputat şi fost ministru, şi a d-lui general invalid Barlmiescu. Corul seminarului «înnol» şi co­piii orfanilor de război au intonat «imnul regal» şi cântece patriotice. Degeneral Burbuiescu urează să­nătate Suveranului (invalizii eva­­loueaza îndelung). D. V. Călin salută pe congresişti cari au venit în număr aşa de mare din toate unghiurile ţării. Afirmă ca congresul nu are nici un subtrat irun­tic şi nu este subven­ţionat de nimeni. D-sa spune ca de opt ani dreptu­rile invalizilor au fost nesocotite. D. colonel Şt. Zăvoianu face un expozeu asupra rostului congresu­lui. Arată că s'au făcut legi pentru ■ invalizi, văduve şi orfani, cari însâ I nu s’au respectat nici odată. Face apel la solidaritatea tuturor invalizilor pentru a-şi îndrepta soar­ta. Propune o serie de soluţii în acest scop. Cere împroprietărirea la oraşe şi sate şi murirea pensiilor pentru ca invalizii să înceteze de a mai fi cerşetori. D. V.­­toni, deputat, aduce omagii invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război. Promite că va susţine în Parla­ment toate revendicările congresiş­­tilor. Am văzut la noi invalizi cer­şetori şi am vâzut ce s’a făcut pen­tru ei în Franţa. A face o compa­raţie n’ar fi o cinste pentru noi. Copilul Naum­, orfan de război, spune ca toţi orfană au şi azi ini­mile frânte şi rosteşte cântecul po­pular : «Strugurel bătut de piatră. Rău e Doamne, fără tată. De’i călca din piatră n piatră Din străin n’ai face tata» Cuvintele orfanului au emoţionat adânc asistenţa. D. Tanasi K­ejan­, invalid orb, purtând pe piept 9 decoraţii, îşi ex­primă mulţumirea că se află la con­gres între camarazii săi. Cere uni­­r­ea tuturor invalizilor căci numai astfel vor reuşi. D-na colonel Mitrescu (Craiova) roagă pe congresişti să se ridice în picioare în semn de pietate pentru cei morţi. Întreabă care e vina văduvelor pentru a suferi atât de greu — îm­preună cu copiii — când soţul lor a murit eroic. .. . vintilă lonescu (om) protestează că s’a refuzat împro­prietărirea invalizilor orbi pentru motivul că nu văd cum să mun­cească. Acelaş lucru sa­ractic şi pen­tru cei fără de braţe şi picioare. D. capitan tavaim­peteuţa spune că pe timpul alegerilor s’a permis ungurilor să poarte drapele ungu­reşti, iar invalizii au fost opriţi să­­şi desfăşure steagul lor tricolor, p­entru invalizi avem legi destul de nune, dar nu se aplică. D-na Şouianescu cere aplicarea legilor în favoarea legilor de război. 1­. A. C. Cuza, deputat arata că s a interesat întotdeauna de soarta invalizilor şi ca va continua sâ-i susţină în­­Parlament. Pensiile de azi sunt o ruşine. Propune să se alcătuiască un co­mitet din parlamentarii prezenţi la congres care să faca imediat inter­venţiile necesare pentru îndeplini­rea doleanţelor invalizilor. D. general Iancovescu vorbeşte ca fost comandant de armată şi mi­nistru de răsboi pe timpul războiu­­lui Evidenţiaza faptul că pana a­­sum nu avem o statistica exactă a ,mustraţilor de război. Liga Naţiu­nilor ne cere de un an de zile aceas­tă statistică şi ea nu s’a trimis. Spune câ se va strădui ca miciul I. V. V. să treacă la ministerul de război, iar legile privitoare la acest m­iciu să devie o realitate. D. V. V. Haneş deplânge starea de mizerie în care se găsesc orfanii de război aflaţi în orfelinate. Sărmanii sunt bolnavi, n’au hai­ne şi cărţi. Propune ca aceşti invalizi să fie educaţi pe seama statului. Mai vorbesc invalizii Andreiuş şi căpitan Berb­eeanu, Morcovescu, Peten şi Năvârlie. Da­că piaţa n­eleuţa declară că nu admite îmbunătăţirea situaţiei in­valizilor ofiţeri, până ce nu se va soluţiona situaţia gradelor inferioa­re, a văduvelor şi a orfanilor. Vorbesc apoi in numele stu­denţi­­unii d-nii Iulian Sârbu şi Tudose Po­pescu. D. tr. A. Mitache, ziarist, vorbeşte în numele presei promiţând tot con­cursul pentru cauza celor cari s’au jertfit pentru realizarea marelui i­­deal naţional. D. general Bărbulescu propune să se trimeată telegrame omagiale Su­veranului, primului ministru, mi­nistrului de război şi d-lui general Răşcanu, comisar al guvernului pen­tru Basarabia şi Bucovina. După aceasta se citeşte următoa­rei Moţiune 1. Legea pentru ameliorarea şi unifi­carea pensiilor invalizilor, orfanilor şi văduveior de războiu, sa fie prezentat separat d­e legea generală de unificare a pensiilor şi anume să fie propusă de iVimisterul ue Laz­emu de care va de­pinde Dr. N. 1. O. V ■ Bensuie ofițerilor să fie calculate pe baza principiului Dgei dmn n­.2o consa­crat şi ue jualiţie, auica sa se uii de baza solda ui vigoare a gradelor corespunză­toare active cu indemnitatea de activita­te pms f/5, ţinându-ie totdeauna la ni­­velu lor, inclusiv scum­perea in aceiaşi proporţie. ineubia gradelor inferioare se va baza pe un minimum de existenţă, la ţara şi la oraşe şi care minimum va fi la oraşe de 6ou lei pentru somaţi şi caporali ileO iei pentru sergenţi, ca pensie de ba­ză. P­entru incapaoni de munca: (ofiţeri şi gr­­ini,) orbi, demenţi, paralitici, lip­sa ambelor mami sau picioare, etc. se va provenea un plus de 51­ la sută la pensia totală. eiorom sa se acorde pensie tuturor in­valizilor care azi nu primesc nimic și de a se acorda un termen scurt, pentru valorificarea dresturilor la pensie acelo­ra cari au întârziat, din vina autorită­ţilor, cu completarea actelor. 21 Ba sa impr­opnetarească toţi invali­zii, orfanii şi văduvele de râznoiu cu na, teren de cultură, dându-se şi dife­renţa celor care au primit mai puţin, cum şi loturi de casă celor de la oraşe, cu inlesniri de plată. In regiunile de co­lonizare şi la graniţă, să se dea 25 ha. 3. Să se înfiinţeze imediat­­Jassa de Credit ca să Înlesnească construcţia de locuinţe, chioşcuri de fier şi procurarea de unelte agricole, etc. 4. Să se achite cu precădere şi integral despăgubirile de războiu. 5. Să fie plasaţi cu precădere în orice fel de funcţiuni corespunzătoare aptitu­­dinei, gradului şi culturei, dându-se şi sporul de scumpete la salariu indepen­dent de pensiune, precum şi pensia pen­tru anii de serviciu conform art. 40 din legea 1. O- V. 1020. 0. Să se acorde reducere de 75 la sută pe C. F. R., N. F. R. şi S. M. R. soţiilor şi copiilor invalizilor, iar pentru: orbi, demenţi, paralitici, lipsa ambelor mâini sau picioare, etc, adică toţi acei cari au nevoe de un însoţitor, gratuitate pentru ei şi însoţitorii lor. 7. Articolele monopolizate de stat: tu­tun, ţigări, chibrituri, sare şi brevetele de băuturi spirtoase, etc­, să fie date în exploatare numai la invalizi şi văduve de războiu şi să li se redea preferinţă la restaurantele şi chioşcurile din gări sau cele de prin oraşe proprietatea pri­­măriilor fără licitaţii; de asemenea şi cunoscurile de ziare ce­ au fost concesio­nate Fundaţiei Principele Carol. 8. Cei cari sunt chiriaşi, să se bucure de prelungirea contractelor de închirie­re oricare ar fi natura lor ca şi func­ţionarii statului, se vor bucura da pre­lungire şi contractele invalizilor şi vă­duvelor de războiu, făcute prin bună în­voială şi cari n’au fost încă prelungite. 9. să se facă înaintarea onorifică a o­­fiţerilor, anuarul lor, precum şi anual statistica invalizilor, orfanlor şi vădu­velor de războiu. 11. Intreg personalul Of. I. O. V. ca şi al tuturor societăţilor care vor mai ră­mâne a funcţiona, să fie recrutat nu­mai dintre invalizi, orfani şi văduve de războiu. 10. Bă se voteze legea de reorganizare a Of. N. I. O­ V. astfel ca aplicaţiunea ei să devină o realitate. 12. Bă se suprime subvenţiile de aju­toare în bani etate diferitelor societăţi, ca să înceteze şi cerşetoria; societăţile să facă asistenţa medicală, juridică, pro­teze, etc. şi să se ocupe cu reeducaţia profesională a invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu­ 13. Să se acorde aceleaşi pensii şi cu aceleaşi sporuri şi avantaje tuturor in­valizilor, orfanilor și văduvelor de răz­­boiu din întreg cuprinsul ţarei întregi­te. Ordonanţa prefecturii de politie Următoarea ordonanţă, semnată de d. Muzicescu, secretar general şi N. T. lonescu, director general in ministerul de interne, a emis ori prefectura politiei capitalei, cuprin­zând noui taxe pentru sălile de spec­tacol în timpul serei în Capitală, iată cuprinsul, ordonanţei: Prefectura Poliţiei Capitalei adu­ce la cunoştinţă ca cu începere de­la 1 Februarie 1927,,,toate sălile pu­blice unde se dansează, vor fi su­puse taxelor de mai jos: Dela orele 4 (16) înainte, până la ora 9 (21) câte două mii lei, pe oră, iar dacă accesul în sală este cu bi­let de intrare taxa va fi îndoită. Dela ora 10 (22) până la 12 (24) câte trei mii lei pe oră, iar dela miezul nopţei în sus, câte cinci m­ii lei pe oră. Şi seara dacă sunt bilete de intra­re, taxele vor fi dublate. La aceste taxe sunt supuse şi tea­trele de varieteuri, dacă în afară de numerele din program se dansează, fie de artistele localului, fie de că­tre public. Ori­ce dispensă totală sau par­ţială de aceste taxe este exclusă. Taxele se vor încasa de către Pre­fectură. Intr­un­rea Chiriaş lor la „teatrul Popular“ Duuunecă dimineaţa a avut loc la «Teatrul Popular» o întrunire convoca­tă de «Liga Chiriaşilor». A prezidat d. dr. Rădulescu. Iau cuvântul d-nii av. Iuma Simione­­scu, prof. univ. Ianculescu, Ganea Ma­­rinescu, F. Segall, Cristescu, consilier comunal, dr­ Luduiescu, etc. Toţi vorbitorii au stăruit asupra re­lelor consecinţe ce vor decurge pentru chiriaşi votarea liberei tranzacţii pe care o propune actualul ministru al Jus­tiţiei. C­hiriaşii cer o prelungire de 5 ani, a tuturor contractelor. up­ă p— Procesul fraudelor mili­tare din Basarabia La consiliul de război al corpu­lui II armată, secţia I-a a continuat ori procesul fraudelor militare din Basarabia. Preşedintele consiliului de general Cleante Davidoglu, comandantul di­viziei a IV-a a deschis şedinţa la orele 9 dimineaţa. Grefierul consiliului, d. Matei Iliescu, a continuat citirea ordo­nanţei definitive de dare în jude­cată, ordonanţă care conţine cape-­ tele de acuzare împotriva d-lor lt.­­col. Anastasiu, maior Ştefanovici şi lt. leanescu. Şedinţa s-a ridicat la ora 1 d. a. ­eo^îe»------­HIPPISM FLOREASCA - ZIUA XV-a Suplimentară de trap Dumineca 30 Ianuarie a. c. REZULTATUL TECHNIC I. PR. TRAMPFAST: L Bun ve­nit. 2. Gornist. 3. Sic. T. C. 14— 10,50, 11. IL PR. JUSTICE BROOKE: L Badea Tell. 2. Domnișoru. T. 33— 17—17. III. PR. MALCOLM FORBES: 1. Vijelia. 2. Badea. 3. Măciuca. 4. Vulpea. T. 29-28-28-23. IV. PR. BU­GEN­SIEK­­L Be­­ghindra. 2. Căprioara. 3. Pădurar. T. C. 68—29—32. V. PR. DOSITHA: 1. Prima. 2. Japonica. 3. Beby. T. C- 40—26— 29—19. VI. PR. ATLANTIC EXPRE­S: 1. Lastosca. 2. Hârtop. 3. Texas. 4. Kadet. T. C. 89-13—15-24. VII. Pr. NELUSKO: L Dragos­tea. 2. J. Draga. 3. Bruma. T. 27— 13-»- 23. Ziarul nostru a indicat pe Bun Venit» Rteghindra, Dragostea, Bar­dea, B­ârton, Pădurar. Apelul d-lui judecător N. Strejan la comisia de iUtifeurd superioara dinpotriva deciziei de restituire, d-l N. Strajan, judecător la tribu­nalul Ilfov, a făcut apel la Comi­sia de judecată compusă din d-l pr­im-preşedinte al Înaltei Curţi Buzdugan cei trei prezidenţi ai sec­ţiilor înaltei Curţi : Oscar Nicu­­­lescu, D. Tăzlâoanu, E. Miclescu, Matei Balş, G. Brăn­oiu, Lazăr Mun­teanu, Bălăşescu şi Eftimie Anto­nescu. D-l judecător N. Strajan şi-a dezvoltat apelul. D-l procuror Stambulescu­­a combătut. D-l judecător Strajan a avut cu­vântul în replică. Orele fiind îna­intate, comisia va continua azi la ora 4 d. a. judecata apelului. -------20.00------­întrunirea proprietarilor Duminică dim. a avut loc în str. Câmpineanu No. 4 o întrunire a pro­prietarilor urbani. D. I. C. Negulescu a protestat îm­potriva proectului de lege al chirii­lor care nemulţumeşte pe proprie­tari şi împotriva impozitelor im­puse de ministerul muncii. D. Emil Lahovary care ca proprie­tarii să intre în posesiunea caselor lor, acordându-se libera tranzacţie. Au mai luat cuvântul d-nii Nico­­lau Ceat, colonel Valeriu Neamţu din Cernăuţi, Al. Dobrescu, Bosniei Paraschivescu, Petre Frunzescu şi d-na Victoria Hadaschi, întrunirea a luat sfârșit la ora 1. 3 Leul Zurich 282 1/2 Paris 1370 Piaţa calmă. Devizele uşoare. Li­ra sterlină încheie la 897. Francul francez staţionar. Francul francez 732 Francul elveţian 3575 Lira sterlina 97 Lira italiană 8 Dolarul 184,75 Coroana cehă 547 Schilingul austriac 2615 Rentenmark 44 BURSA DIN PARIS București 1370 Londra 12315 Brüssel 1­7550 Milano 109 Zurich 48850 Amsterdam 1015 BURSA BURSA DIN ZURICH București 282,50 Berlin 123,15 Amsterdam 20770 New­ York 520 Londra 2522 Paris 2248 Milano 2230 Praga 1539 Budapesta 9090 Belgrad 912 Varșovia 5750 Viena 7330 BURSA OFICIALA Astra Română 4650 Steaua Română 2450/500 Concordia 1650/700 Credit Minier optate 2240/45 Mica 475 Reşița 430 Banca Blank 960/80 La„I Dacia“ s’a protestat împotriva fis­calităţii excesive Pentru începerea unei acţiuni de ma­să, în legătură cu criza economică, «or­­ganizaţiunile unite au convocat negus­torii Capitalei la o întrunire publică în sala «Dacia». Au participat următoarele organizaţiuni: «Sindicatul comercianţi­lor şi industriaşilor», «Sfatul comercial» şi «Cercul comercial şi industrial». Des;;i'äisees*2ii mL-isstirii A prezidat d- Temistocle Alexandres­­u, preşedintele «Sfatului Economic» Ca­re a arătat greaua criză economică pro­vocată de fiscalitatea excesivă Negusto­­rimea trebue să înceapă o acţiune uni­­■ ă pentru afirmarea revendicărilor atât pe calea întrunirilor săptămâale de car­tier cât şi prin meetinguri lunare. Impozitul pe cifra de afa­ceri D. RADUŢ­ESCLT, vice-preşedintele «Blocului comerical şi industrial», arată că impozitul pe cifra de afaceri trebue să se schimbe într’un impozit de vamă sau locul de producţie. Afirmă că came­le de comerţ nu şi-au făcut datoria, şi e dizolvarea lor. D. C. DOIBRESCU, preşedintele «Ce­cului comercial şi industrial» vestejeşte, atitudinea Camerii de comerţ în toate chestiunile interesând negustorimea­p ontfiscarea deghizată a a­­verilor D. N­ BUTNARU, preşedintele «Sin­dicatului comericanţilor şi industraşi­­lor», afirmă că, aşa cum e organizat astăzi fiscul el se dedă la o adevărata confiscare a averilor negustorimei. Legea speculei D. GOGU ROŞEANU cere abrogarea legii speculei. Se ocupă de chestiunea falimentelor cari arată, prin numărul lor graviatea crizei com­erţului. Mai vorbesc d-nii: Tarcu Marinescu, Iorgu Stroescu macelar, D. A. Vainouro­­pol, etc. Nevoia unei acţiuni uni­tare D. TEMISTOCLE ALEXANDRES­­CU, arată că, desfiinţarea impozitului pe­­cifra de afaceri e in­ funcţiune de acţiune unitară a negustorimei­spi-uoa ou menţine numai prin atitudinea­­guvernelor care o menţine în scopuri demagogice. E necesară înfiinţarea unui credit co­mercial pentru ameliorarea crizei de nu­merar­ iu ineheero, d. Tmistocle Alexandres­cu arată că, datorită atitudine) organi­­zaţiunilor unite taxa «advalorem» nu se ui-.ui l a Capitala, ueş. l­ aniera de co­merţ se pronunţase afirmativ. Aceloraşi organizaţiuni se datoreşte înlăturarea e­­tichetelor pentru produsele fabrcaţiunei pâinei. Face apel la solidaritatea comercian­ţilor. D. Tem. Alexandrescu citeşte apoi următoarea Moţiune Comercianţii şi industriaşii din Capi­tală, întruniţi astăzi 20 ianuarie in sala Dacia, şi analizând situaţia creiata co­merţului prin abuzul de fiscalitate şi le­gile vexatorii cer: i. Impozitul pe cifra de afaceri şi lux, care s’a dovedit şi nepractic şi vexatoriu, să fie trecut la vamă şi la locul de pro­ducţie­­. «a tu supruniu carnetul pentru taxa pe consumaţie, deoarece s a dovedit că aceste carnete sunt un mijloc de şicane şi în al donea rând este o anomalie de a consider­a lux hrana zilnică a acelora ce sunt nevoiţi să mănânce in localuri de consumaţie . Să se dea comerţului libertatea şi sprijinul pentru a propâşi, nu sâ i-se pună tot felul de piedici, pentru că nu numai în buna stare a comerţului rezidă­­on­orirea economiei naţionale. 4. Să se ia măsuri pentru asigurarea creditului lesnicios, şi convenabil înlă­­turâdu-se specula capitalului, devenită astăzi cea mai grea pocară a vieţii eco­­nora­ce. 5.­­Luând act de atitudinea duşmănoa­să a Camerii de comerţ, care pun glasul preşedintelui, s a pronunţat pentru men­ţinerea unei cote de 0,50 la sută la de­verul anual, dezaprobă această atitudi­­ne şi cum s’a dovedit că actuala condu­cere a celui mai autorizat institut al co­merţului şi industriei n­u corespunde in­tereselor generale, cere disolvarea şi mo­dficarea legii Camerei de comerţ,­Consii'an­^i ue iaijjtcoUi'âri s. ue' nevoi ' omercianţii şi industriaşii vor stărui în apta icepu­tă pân­ă când vor convinge uvernul şi Corpurile legiuitoare de gra­­■tatea situaţiei şi vor determina înfâp. a­rea cererilor lor. întrunirea s’a terminat la ora­x­­um Inspetori ai muncii cari se ţin de afaceri Primim de la ministerul muncii următoarea informaţie : «Ministerul muncii fiind informat că anumite persoane se prezintă pt­­ diferite întreprinderi comerciale şi industriale dândui-se drept ins­­extetori ai muncii, tară a avea ace­as­­tă calitate, aducem la cunoştinţa ce­­lor interesaţi că inspectorii şi sub­­inspectorii muncii au asupra lor pentru legitimare o delegaţie per­­onala litografiată şi lipita pe pân­ză de culoare roş închis cu No...de ridice şi semnată de şeful departa­mentului». «Orice alte legitaţii, precum car­­tete de identitate pe C. F. R. sau la ordine sau de negaţiuni scrise, nu vor fi luat în consideraţie, po­sesorii lor nefiind inspectori ai di­­recţiunei generale a muncii». Aceste abuze se datoresc faptu­­lui­ că d. Trancu-Iaşi, imediat după instalarea sa ca ministru, a numit peste 150 de inspectori d­urni­şti, cari, ne­având nici o atribuţie se ţin de afaceri pe la alte autorităţi. ——XXCXX­—— BOLNAVII DE PLAMANI astmatici anemici bolnavi da piegt «arac« de stistaioii demişi află mult dorita uşurare a suferinţelor lor prin i I K O t* n h V £ şi X E di Se întrebuinţează încă la: tuşă mîgurească, rachitis (boală englezească), scuipat de sânge, boale femeeşti, precum şi la tot felul de slăbiciuni Mii şi mii scrisori de recunoştinţă dovedesc efectul Siropului Vertes. Gust foarte plăcut. Premiat la Paris, Londra, Ostende­­ şi Roma. Un colet poştal conţinând 4 sticle 540 lei de la Farmacia VulTuiruLui Lugoj Strada Regale Ferdinand Ne. rO ppezele poştale şi ambalat In regie proprie *îXcul?Model 6 REMINGTON NOISELESS Para. nici un sgomot »URNiroQii cucTii*t­uit NICOLAE IVANOVICI&Co CAL-VlCTORlEl PAS. VIU-AGU05 BUCUDESn

Next