Cuventul, mai 1927 (Anul 3, nr. 748-772)
1927-05-01 / nr. 748
un apel Un cărturar în înaltul în LISTA DE SUBSCRIPŢIE ţeles al cuvântului« iubind Lista precedentă 1.225.026 cultura pentru toate bunurile sufleteşti ce le cuprinde, marele nostru profesor N. Iorga, creiase la Vălenii de Munte, între alte aşezăminte şi un orfelinat şi o tipografiei Erau mângâeerile supreme ale unui suflet în necontenită revărsare generoasă, erau sursele de împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată s-au fost protivnice-Un foc năprasnic a distrus atât orfelinatul cât și tipografia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfa prin neostenita râvnă de faptă a profesorului N. Iorga. Mu este numai o tristeţă nemărginită pentru ctitorul acelor aşezăminte, dar şii o reală pierdere pentru centrul de viaţa naţională şi culturală pe care ii înseamnă Vălenii de Munte Socotind că o datorie elementară a conştiinţei româneşti,, refacerea aşezămintelor devastate de vitregia întâmplării, ziarulcuvantul» deschide o listă de subscripţie redacţia înscriindu-se cu 30.000 lei Total lei 1.243.326 Din lista, care a apărut în ziarul cu data de 23 Aprilie a. c. din eroare de tipografie au fost omise elevele cl. IV Sc. Normală din Beiuș cu lei 189. Lista precedentă Colecta personalului Casei civile și militare a M. S. Regelui V. Vâlcovici Ing. Lasian Ing. I. V. Vlad Ing. Balasz Ing. T. Butoescu Ing. Const. Popovici Ing. E. Trufin Prof. I. Maghieru C. Baron Prof. C. Gândea Prof. Dr. Andronescu Prof. V. Alaci Prof. C. Stăncescu Prof. M. Bănărescu Prof. A. Nicolau Ing. H. Hristea O. Pândele Gh. Ionescu T. Bârsescu E. Pândele Dr. I. Doboșan S. Szava Ing. S. Vidrighin Dr. Iuliu Costelan Oprea Dr. L. Gabor Dr. L. Gheorghevici 12.000 500 100 100 100 200 50 50 300 100 100 50 100 200 200 200 100 50 50 100 500 1.000 500 500 500 300 300 tai »in vapirulii Jninlil Traiai" — adic-i»--- — O propunere — Informaţii vagi apărute prin unele ziare, arătau că se încearcă scoaterea la larg a vaporului «împăratul Traian», prin distrugerea cu explozive a stâncei pe care este aşezat vasul. Nu avem amănunte precise asupra stării actuale a vasului, totuşi credem că vasul are suficiente deschideri în pereţii lui, pentru ca apa mării să pătrundă în el în cantităţi, pe care pompele de evacuare a apei din interiorul vasului, să nu le poată depăşi. E clar că în asemenea condiţii, atrage vasul înspre larg, unde adâncimea fundului mării e mai mare, însemnează a scufunda şi mai adânc vasul. Poate fi aceasta o soluţie de salvare ! Hotărât că nu şi credem, că lucrările de salvare angajate în această direcţie, nu pot duce la alt rezultat decât pierderea definitivă a vasului. Singura soluţie posibilă de salvare a vaporului ,împăratul Traian, credem că este acela, în care se va încerca punerea vasului în stare de plutire, asigurându-i-se o flotabilitate (volumul nescufundat) superioară aceleia pe care o avea în momentul eșuării. E clar că mijloacele proprii ale vasului în starea actuală nu pot realiza această flotabilitate; atunci e necesară producerea ei în chip artificial, prin deslocuirea unui volum de apă necesar obţinerei acestei flotabilităţi. Producerea ei, prin scufundarea unei plute mari de lemn, ar cere prea mult timp pentru construirea plutei şi poate o cheltuială de bani prea mare, întrebuinţând însă rezervoare de tablă (ne gândim în special la Kz-urile C. F. n.) chestiunea devine simplă şi foarte uşor de pus în practică. S’ar lega cazanele în grupe de câte trei, cu lanţuri, aşa ca domurile de încărcare să fie îndreptate în jos; pe ambele laturi ale vaporului, s’ar așeza un număr suficient din aceste grupe de cazane; robinetele lor de scurgere ar fi legate la un compresor de aer comprimat (5 atmosfere). Deschizându-se aceste robinete la fiecare grupă de cazane, apa mării ar pătrunde încet în interior şi cazanele s’ar scufunda pe încetul. Legând lanţurile grupelor de cazane la carena vasului şi comprimând aerul în cabane, se obţine evacuarea apei din interiorul lor şi se va produce astfel prin diferenţa de densitate apă-aer, o forţă ascensională a cazanelor, suficient de mare ca să provoace ridicarea vaporului şi menţinerea lui în stare de plutire. Credem că această modalitate de salvare e uşor realizabilă şi singurul neajuns pe care îl are, acela de a sustrage circulaţiei un număr de cazane, se poate remedia prin intensificarea circulației restului de vagoane cazane. Ing. G. S. Declaraţii cari se contrazic. Totuşi Terente nu e în baltă Brăila. — Pentru a pune la punct chestiunea reapariţiei lui Terente în baltă vom relata mai jos tot ce se vorbeşte pe seama banditului Terente. Ce declară unii lipoveni Unii lipoveni de prin satul Carcaliu, declară că au văzut cu ochii lor pe Terente şi în acest sens au şi dat declaraţii în faţa şefului de post. Alţi lipoveni — din cei mai tineri susţin că nici pomeneală nu-i de Terente pe la ei. Ce spune mama lui Terente Mama lui Terente susţine că nu lar fi văzut pe fiul ei şi că — de altfel — nici nu mai vrea să ştie de el. Bătrâna îl blesteamă mereu din cauza neajunsurilor ce a avut de suprtat, în urma aventurilor lui. Ce declară d. prefect de Tulcea D. Gr. Gr. Vasiliu — prefectul județului Tulcea — declară: — «Terente a revenit la locul lui natal, ca să sfideze că nu va fi intins. «Sa înconjurat satul Carcaliu, nu fiindcă ar bănui cineva că Terente se află acolo, dar pentru a evita de la început orice contact între dânsul şi lipovenii devotaţi din această comună». E sau nu e Terente? Prin urmare, din declaraţiile d-lui prefect Vasiliu reese clar că, deşi Terente a «revenit la locul lui natal», totuş, s’a înconjurat satul «nu fiindcă ar bănui cineva că Terente se află acolo». Deci, însuşi d. prefect Vasiliu, se contrazice în declaraţiunile sale şi că Io se ştie precis dacă «loviturile» de Sâmbăta Paştelui, au fost date într’adevăr de Terente sau de un borfaş are i-a împrumutat numele. E posibilă şederea lui Terente în baltă ? ! Şi, dacă totuş, Terente în carne şi oase şi-a făcut reapariţia la Carnaliu şi apoi s’ar fi refugiat în baltă — după cum se presupune — dece nu se explorează bălţile, mai ales că acum apele Dunărei fiind scăzute, temutul bandit ar putea fi uşor prinsî! Unii cetăţeni de prin Carcaliu şi împrejurimi, susţin că, dacă într’adevăr Terente ia vizitat, atunci banditul nu se va mulţumi numai cu două-trei lovituri, ci va mai da şi altele. Numai atunci putem convinşi că avem de-a face cu faimosul Terente. --------oo-^oo-----— Şedinţa Comitetului Uniunei generale a industiaşilor Comitetul Uniunii generale a Industriaşilor întrunit în şedinţa de ieri după amiază a discutat chestiunea notelor de reduceri la noul tarif vamal şi a hotărât să intervină pe lângă Ministerul de Finanţe ca aceste note de reduceri — cami de fapt sunt o stânjenire a protecțiunii industriei — să fie acordate de Ministerul de Industrie împreună cu comisia industrială. înstrăinarea oraşelor fie la graniţa de Vest (Continuarea articolului din pag. l a apostolat, prin suprimarea sporului acordat în aşa zisa „zonă culturală». De la 1 Oct. 1926 acest spor reprezentând un adaos de salariu de 50% a fost suprimat, fără a se reveni asupra acestei măsuri nejustificate, deşi profesorii au reclamat în repetate rânduri acordarea acestui spor, pe care-l primeau de atâţia ani. Dacă vina principală a acestei stări de lucruri cade în sarcina guvernului, nu e mai puţin adevărat ca însăşi administraţia locală contribuie într-o largă măsură la înstrăinarea oraşului, fie prin totala indiferenţă ce o arată intereselor naţionale, fie chiar prin cointeresarea cu străinii la diferite întreprinderi cu apetisante beneficii materiale. Astfel se explică cum la Primărie marea majoritate a funcţionarilor sunt străini, iar la direcţiunea uzinelor electrice de la director şi până la uşier, toate posturile sunt ocupate de unguri. Deasemeni cele două cinematografe în care e cointerest oraşul n’au nici un român printre funcţionarii lor. Nu e deci de mirare că oraşul cu şase sinagoge şi cu impunătoare biserici maghiare, unde şcoala şi administraţia românească e desconsiderată de însuşi statul român — situat între cele două graniţe: ungară şi cehoslovacă — n’a întârziat să devie centrul odioaselor contrabande atât de dăunătoare Statului şi adăpostului traficanţilor din cele trei ţări învecinate, traficanţi care au trăit todeauna din exploatarea bunurilor altora. Vom reveni într’un articol viitor asupra pericolului desnaţionalizărei în satele româneşti de la graniţa apuseană, analizând primejdia alcoolismului în această regiune şi felul condamnabil cum a căpătat realizare problema colonizărilor. — Peregrinus — -------po-;£go——— Eli lin FRAUDA DE LA BANCA GENERALA A TARII ROMANESTI La această importantă bancă au fost săvârşte frauda în dauna ei caii trec de un milion lei. Autorul lor, Ştefan Sion, şeful serviciului expediţiei, proceda astfel: La recomandatele expediate se percepe o taxă poştală. Pe borderoul recomandatelor punea înaintea cifrei de cost un «unu», majorând, în acest chip, costul de expediere al recomandatelor, realizând, faţă cu enormul stoc de scrisori expediate recomandat, un beneficii de aproape 1000 lei zilnic. Operaţia aceasta o făcea Ştefan Sion încă de la începutul lui 1926. Direcţia băncei observând frauda, a sezisat parchetul care a delegat pe d. judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cap. 7. D-sa a făcut cercetări chiar în timpul sărbătorilor de Paşte stabiind vinovăţia acestui bătrân funcţionar. Parchetul a deschis acţiune publică împotriva lui Ştefan Sion pentru fals şi abuz de încredere. Pe baza acţiunei publice deschisă, d. judecător de instrucţie Stănescu a emis mandat de arestare. Acest mandat, în urma concluziilor puse de d. procuror Ionel Petrescu, s. III a tribunaului Ilfov, a confirmat eri acest mandat. IN JURUL FRAUDELOR CU AVEREA MINOREI JUHACS DIN TIMIŞOARA Cabinetul 2 instrucţie de pe lângă tribunalului din Timişoara a cerut parchetului de Ilfov ca, prin comisie rogatorie, să facă anume cercetări aci în Capitală privitoare la deporedarea minorei Iuhaco de însemnata ei avere care se cifrează la peste 60 de milioane lei. Parchetul a delegat pe d. judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cab. 7, cu aducerea la îndeplinire a acestor cercetări. D-sa, însoţit de d. procuror Al. Procop-Dumitrescu, a făcut perchiziţiei la domiciliul mamei minorei, d na Iuhacs, la hotel Boulevard, la d. avocat Ludovic Variassy str. Armenească 36 şi d. Marin Conea şef de birou în direcţia afacerilor judiciare din Ministerul de Justiţie, în str. Sanzei No. 1. S’au ridicat dela aceşti implicaţi preţioase documente în legătură cu aceasta frustrare de avere. Iar aceşi trei beneficiari ai averei importante au fost invitaţi la Prefectura Poliţiei Capitalei care avea ordin să execute de îndată mandatele de aducere emise de la cabinetul de instrucţie din Timişoara. Cu un agent special, d-na Iuliacs, d-nii L. Vardassy şi Conea au fost transportați la Timișoara. --------oo^ao------- Situaţia atmosferică Timpul probabil de la 29—30 Aprilie, orele 13. Timp frumos cu cerut mai mult senin şi vânt slab din diferite direcţiuni. Temperaturile staţionare în nord şi în uşoară creştere în sud. Pe alocuri ploi de scurtă durată însoţite de manifestaţiuni electrice. ---------00-000------- 1 | Presa maghiară și procesul ziarului „Cuvântul“ ——«difceo---- 11 ; '<V] . _ '_ Ziarul Újság oficiosul partidului maghiar ocupându-se de procesul ziarului «Cuvântul» după ce expuse împrejurările care au precedat condamnărei d-lui Titus Enacovici, scrie următoarele: *Faptul acesta a fost comentat cu indignare de întreaga presă din Capitală. Numai ziarul guvernului se câşnea să-i găsească explicaţiuni. Asociaţiile de presă s-au întrunit şi au, declarat în unanimitate solidarizarea cu ziaristul condamnat, ca un protest faţă de violarea libertăţei presei. Expresiunea acestei solidarităţi rezidă în faptul că fiecare ziar din Capitală, accentuează în numeroase articole ilegalitatea acestei condamnări. . . Este interesant să amintim, continuă ziarul, că nu numai ziarele din şianumita presă» dar şi cele liberale şi cele «sovirdstep(I) sunt unanime în protestul lor. Aceasta denotă că îngrădirea libertăţei presei şi nesiguranţa ei, nu convine nici acelora cari ar fi putut beneficia în mod trecător de aceste restricţiuni, în favoarea susţinerei unor puncte exagerate, aceştia recunosc că în, ultimul lor au nevoe de un regim de libertate. (mii pini al pHIor ionian Descărcarea gestiune). Banchetul dat de Primărie ----m%p»---(Prin telefon de la corespondentul nostru) Constanţa 29 Aprilie. — Şedinţa se deschide la orele 3.30. D. profesor Garabet, secretar general al Asociaţiei a spus câteva cuvinte în amintirea decedatului Hildenbrand Frolo, profesor de limba latină fost secretar general al asociaţiei. După aceea d-sa a citit darea de seamă asupra activităţii comitetului centru din 1926 şi până în prezent. Adunarea a votat, darea de seamă. După aceasta d. Emil Stoenescu a citit raportul cenzorilor cerând descărcarea casierului asociaţiei , care se şi votează. D. Ionescu Sibiu a cerut ca înainte de a se proceda la alegerea comitetului să se intervertească ordinea de zi pentru modificarea statutului. D. Popovici-Ploeşti a spus că are mandat limitat din partea secţiunei sale, aşa că nu poate vota, decât chestiunile la ordinea zilei. D. Fodor-Constanţa, complectează cele spuse de d. Popovici. Mai vorbeşte d. Breaza-Caracal. D. prof. Andreescu-Bucureşti cere ca nouile modificări să fie legiuite de adunare. Punându-se la vot adunarea a votat cu 15 voturi contra 13 propunerea d-lui Ionescu-Sibiu, pentru intervestirea ordinei de zi. După aceea a avut loc diferite discuţiuni pentru bunul mers al asociaţiei la care au luat cuvântul diverşi delegaţi. Şedinţa a fost ridicată la orele 7,30 seara. La orele 9 seara a avut loc un banchet de 100 de tacâmuri dat de municipiul Constanţa în onoarea congresiştilor. La şampanie a vorbit de Scarlat Hoculescu, delegatul primăriei care în câteva cuvinte a arătat că municipiul Constanţa se simte onorat că profesorii secundari au ales Constanţa ca loc pentru ţinerea congresului . Arată munca depusă de profesori în cei 50 de ani în Dobrogea. D-ra Pancu-Bucureşti se simte mulţumită de primirea congresiştilor la Constanţa, închină pentru prosperitatea corpului didactic. A mai vorbit d. Gh. Dragu, arătând importanţa Învăţământului secundar pentru trecerea la Universitate. Banchetul a luat sfârşit la orele 11 noaptea. Mai departe a arătat că modificarea radicală a statutului ar fi o imposibilitate acum şi e de părere să se modifice numai art. 8 în sensul că în comitetul central să fie reprezentate şi provinciile prin opt delegaţi. Membrii asociaţiei din ţară trebue să se solidarizeze cu cei şease membri cari sunt trimişi de centrul cercului Bucureşti în comitetul central. D. profesor Gh. Dragu-Bucureşti a cerut să se facă o largă discuţie asupra acestei chestiuni, iar votarea să se facă cu unanimitate de voturi. D. Candrea-Cluj, a propus să se termine discuţia în chestia introduceri reprezentanţilor din provincie. Pusă la vot, închiderea discuţiei este admisă. D. Clinciu-Bucureşti a arătat că adunarea a primit propunerea d-lui Ionescu-Sibiu ca provinciile să aibe câte nouă reprezentanţi în comitetul central, aceştia fiind aleşi temporari până la înfiinţarea regionalelor. D. Mavrodin propune formarea unei comisiuni din profesori mai în vârstă prezenţi la congres pentru alegerea candidaţilor a fi reprezentanţii provinciilor. D. Petre Ionescu-Orăştie cere ca numărul reprezentanţilor provinciei să fie mărit de la 9 la 12. Propunerea d-lui Ionescu-Sibiu asupra modificării art. 8 a fost votată, cu unanimitate de cei prezenţi. D. Popovici se declară contra candidaturilor scrise. In urmă d. Clinciu a propus suspendarea şedinţei pentru a se proceda la complectarea buletinelor de vot. La disputarea scrutinului au reuşit în comitetul central nouă delegaţi din provincie şi patru din Bucureşti pentru complectarea treimei din comitetul central. Au fost aleşi: Fornic-Cernăuţi, Flandrea-Cluj, Marinescu-Bucureşti Popa-Lizeanu-Bucureşti, M. Ionescu-Sibiu, Tohăneanu-Galaţi, Gr. Roşu-Constanţa, Dăscălescu-Piteşti, Gr. Roşu-Constanţa, Dăscălescu-Chişinău, Vârcol-T.Severin, Roşu-Bucureşti şi Baia-Caransebeş. Aceştia sunt nouii membri aleşi în comitetul central ca reprezentanţi ai regiunilor din întreaga ţară. Şedinţa s-a terminat la ora 1 şi jumătate. După amiază la orele 4, va avea loc a patra şedinţă la care va lua cuvântul d-l profesor Gh. Adamescu din Bucureşti. D-sa va face o comunicare asupra congresului internaţional al profesorilor secundari ce va avea loc în Bucureşti la sfârşitul lui August, anul curent. După aceasta vor urma discuţiuni în chestiunea salarizării a profesorilor secundari în legătură cu legea salarizării profesorilor. Mâine dimineaţă la orele6.30 congresiştii se vor îmbarca pe vasul Principesa Maria plecând în excursie la Balcic. Astăseară va avea loc un banchet dat de prefectura judeţului. Mâine seară un alt banchet va fi oferit de Camera de comerţ din localitate. Gh. Tănăsescu ZIUA II Şedinţa de dimineaţă Complectarea cernierului. — Cine sunt nouii aleşi Azi la orele 9.30, s’a deschis a treia şedinţă sub preşedinţia d-lui c’odor Constanţa, vicepreşedinte. D. Ionescu-Sibiu face o declaraţie că pe nedrept a fost acuzat că face politică în şcoală. D-sa nu înţelege să facă politică. In ceea ce priveşte darea de seamă a activităţii comitetului central, d-sa nu ia cuvântul deoarece vicepreşedintele activ al Asociaţiei lipseşte. D-sa a renunţat, deci la orice discuţie în chestia dării de seamă. lei lanii mp litor Ordonanţa va intra în vigoare pa ziua de 1 Mai 1927 Se va aplica şi Divizia de circulaţie de pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, a dat o nouă ordonanţă cu privire la regulamentarea circulaţiunei vehiculelor. Dispoziţiunile din ordonanţa publicată, are în vedere desele accidente ce se produc din cauza circulaţiei neregulate a vehiculelor şi mai ales, din cauza neobişnuinţei pietonilor de a lăsa cu totul liberă partea căruţabilă a străzilor. Ordonanţa prevede dispoziţiuni generale pentru circulaţiunea tuturor vehiculelor şi se va pune în aplicare cu începere de la 1 Mai 1927. Pentru abaterile de la dispoziţiunile prevăzute în ordonanţă, s’au hotărât sancţiuni severe, conform amenda pe dată dispoziţiunilor legilor şi regulamentelor în vigoare. In cazuri de recidivă, conducătorii lor de vehicule, li se vor retrage permisele de conducere, pe timp mărginit sau definitiv. Toţi ofiţerii, agenţii de poliţie şi delegaţii ministerului de interne sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a acestei ordonanţe. Ordonanţa mai prevede, în afară de pedepsele prevăzute în legea circulaţiei automobilelor şi cele prevăzută în codul penal, că se mai poate aplica conf. art. 271 din legea pentru unificarea ad-tivă şi amenda pe dată între 160 şi 1000 lei, în folosul municipiului Bucureşti. --------noi scop--------- BloC Notes „FRACUL“ pentru a 100 oară la Teatrul Mic rectorii de ziare din Bucureşti, au Joi seara în faţa unei săli arhipline, s-a jucat la Teatrul Mic pentru a suta oară «Fracul» faimoasa comedie a lui Gabor Dregelly. Fiecare interpret şi-a şlefuit rolul în decursul victorioasei cariere a «Fracului»; replicele curg în mod firesc una după alta, întrerupte doar de hohotele de râs ale publicului; jocurile de scenă sunt exploatate de maximum posibil şi totuşi nu cad în şarja supărătoare. D. Mişu Fotino are, neîndoios, una din cele mai bune creaţiuni din cariera d-sale atât de fericită, în Anton Kornos de Sentiori. Aseară însă, s’a întrecut pe sine însuşi. Alături de d-sa, perechea soţilor Regnest de Eprellert, interpelată de d-na Renée-Annie şi de d. Ionel Ţăranu, a înveselit numerosul publicaşi bune cuvinte despre toţi iutei îneţii.• Dar spectacolul de ieri seară, a mai fost interesant şi prin manifestarea specială pe care a prilejuit-o. luntr’adevăr pe lângă numeroşi cronicari dramatici şi mai toţi di n •lr“ mai ţinut să asiste la această «sărbătoare a muncei» cum a intitulat-o d. Fotino, şi d. Trancu-Iaşi, minis- trul muncei; d. Alexandru Modoş, directorul general al Teatrului Na-ţional; d. Ion Marin Sadoveanu, inspectorul general al artelor, etc.; Dar în afară de aceste persoane, a căror prezenţi în sala Teatrului Mic, constituiau o onoare, dar nu e o surpriză, a mai cinstit cu prezenţa sa acest spectacol şi Exce- lenţa Sa d. Velljany, ministrul Ungariei la Bucureşti, care împreună cu întreg personalul superior al Legaţiei Ungare, a crezut de datoria sa să asiste la acest spectacol jubiliar, al unui autor ungur, jucat pe o scenă românească, în limba română şi cu actori români. Excelenţa Sa a venit în fiecare pauză în culise, felicitând călduros pe d. Mişu Fotino şi pe camarazii săi şi a oferit în numele guvernului său d-lui Mişu Fotino, posibilitatea de a se duce şi juca la Buda- Pesta, în afară de «Fracul», şi o piesă sau două «originale românești», care apoi, traduse în limba maghiară, vor continua a fi jucate de către vecinii noştri. A apărut pe anul 1927, ediţia II-a din «ANUARUL ROMANIEI» pentru comerţ, industrie, meserii şi agricultură. Ce conţine ANUARUL ROMANIEI 1 , 11. Peste 1.060.000 adrese ale industriei, comerţului, finanţei, agricultorilor (cu peste 30 ha.) meseriaşilor, avocaţilor, medicilor, dentiştilor, hotelurilor, cafenelelor, etc., din cele cca. 16.000 localităţi ale României Mari. Nomenclatura actuală exactă a tuturor localităţilor României Mari iar suplimentar indicatoare cu denumirile vechi. Adresele tuturor autorităţilor din ţară. Indicaţii generale şi titulatura branşelor în 11 limbi: română, germană, franceză, ungară, rusă, cehă, sârbă, poloneză, italiană, engleză şi esperanto. O hartă în 4 culori întocmită pe baza nouei împărţiri solid legat în pânză. Lî -Ai i £■ I Preţul: Lei 4000 franco. Se poate procura de la : Editura «RUDOLF MOSSE» Soc. Anon. Bucureşti, Calea Victoriei 31 Fundaţiunea Regele Ferdinand Prin deciziunea din 1 Aprilie 1927, a Consiliului Fundaţiunii «Regele Ferdinand I», cu Înalta aprobare a M. S. Regelui, au fost numiţi: d. G. T. Kirileanu, bibliotecarul M. S. Regelui, ca director administrativ al secţiunii pentru încurajarea şi educaţiunea culturală a tineretului şi pentru cercetările ştiinţifice consacrate cunoaşterii României, iar d. general în rezervă Ion I. Florescu ca director administrativ a secţiunii pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor. D-lui G. T. Kirileanu i s’au încredinţat şi atribuțiunle de secretar, general al Consilului Fundațiunii. De la teatrul Popular Azi, 30 Aprilie are loc la Teatrul Popular premiera pieselor MIRELE şi UZINA de Isaiia Răcăciuni cu d-nii Sergiu Dumitrescu, I. Marinescu, M. Constantinescu şi d-rele Maria Antonov, Suzana Munte, El. Iacobescu. Spectacole Opera Română: Ebrea. Teatrul Naţional, matineu: Violeniile lui Scapcin; seara: Hoţii. Teatrul Regina Martai Necunoscuta. Teatrul Mic: Fracul, --------oojjoc------- „Banca Eurogeana“ a fost devarata în stare de faliment J ' # ■—«*«■— Arestarea administratorilor delegaţi acuzaţi de bancrută frauduloasă Se înfiinţase, ca atâtea alte bănci apărute în aceste vremuri, o bancă a cărei denumire era «banca Europeană. In consiliul de administraţie au fost solicitaţi şi au acceptat situaţia de membrii diverşi politiciani cari credeau în geniul financiar, al celor doi improvizaţi oameni de bancă şi la adăpostul cărora au început să opereze cei doi administratori delegaţi ai băncei: d-nii Armand Weis Pia şi Radwaner. Cum opera banca Anunţând şi afişând operaţiunile ce le fac, cu un capital d’abia de un milion lei, cei doi administratori-delegaţi, înşelând buna credinţă şi naivitatea multor capitalişti, cari le-au încredinţat avutul lor, s’au lansat în afaceri riscate din care, probabil că au câştigat ei, căci nu se explică astfel traiul larg ce-i duceau şi calificarea de bancrută frauduloasă ce a dat parchetul faptului ce se imputa lor. In aceste operaţiuni, mergând din greşeli în greşeli, cari mai apoi s’au transformat în fraude în dauna creditorilor depunătorii, fatal, aceasta a determinat pe cei doi administratori delegaţi să săvârşească şi să treacă prin toată gama delicte prevăzute de codul penal. Declararea in stare de faliment Creditorii s-au adresat cu cerere de declarare în stare de faliment a Băncei Europene şi s. I a tribunalului comercial a admis aceasta cerere declarând în stare de faliment această bancă. Dosarul a fost înaintat parchetului care a sezisat cab. 7 instrucţie cu facerea cercetărilor. D. judecător de instrucţie Ioan Stănescu cercetează de aproape două luni acest faliment. Au fost ascultaţi creditorii reclamanţi, păgubiţi prin operaţile celor doi administratori, diferiţi oameni de afaceri şi in serviciul băncei, cari au confirmat operaţiile dubioase şi riscate ale acestora. Clinif Stabilirea fraudei S’a numit o expertiză care a stabilit în mod neîndoios frauda. D-nii Weis Armand Pia şi Radvaner au fost ascultaţi de nenumărate ori căutând să se apere. D. judecător de instrucţie Stănescu furnizând toate aceste elemente de vinovăţie stabilite în mod precis, parchetul a deschis acţiune publică împotriva lui Weis Armand Pia şi Radvaner pentru bancruta simplă, săvârşită de două ori şi pentru bancrută frauduloasă. Arestarea «celor doi» Pe baza acţiunei publice, d. judecător de instrucţie Ioan Stănescu a emis ori mandate de arestare împotriva lui Weis Armand Pia şi Radvaner. Ei au fost depuşi aseară la Văcăreşti. Mandatele de arestare vor veni azi la confirmare înaintea s. III a tribunalului Ilfov. ---------oolfroo—------- I HIPPISM Floreasca. — Ziua XI de galop. Sâmbătă 30 Aprilie a. c. FAVORIŢII NOŞTRI I) Pr. căpitan N. Vulturescu (garduri). — Baron; Fra-Diavolo. II) Pr. Comişani. — Kemal, Hymalaia, Vignette. III) Pr. Zibău. — Gr. Marghiloman; Totalisateur. IV) H’capul Lovrin. — Odette, Reveica, Gallus. V) Premiul Otopeni. — Midnight, Roysterer. VI) H’capul Mormon. — Pollinoise, Vesta, Cucu. VII) H’capul Ghioceilor (trap).— Pallaş, Vrăjmaş, Lişca. VIII) Pr. Cărţunaşilor (trap). -- Electra, Doamna, Pajura, Banat, ----------polifoci—-----