Cuventul, mai 1927 (Anul 3, nr. 748-772)

1927-05-01 / nr. 748

un apel Un cărturar în înaltul în­ LISTA DE SUBSCRIPŢIE ţeles al cuvântului« iubind Lista precedentă 1.225.026 cultura pentru toate bunu­rile sufleteşti ce le cuprin­de, marele nostru profesor N. Iorga, creiase la Vălenii de Munte, între alte aşeză­minte şi un orfelinat şi o tipografiei Erau mângâee­rile supreme ale unui su­flet în necontenită revăr­sare generoasă, erau sur­sele de împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată s-au fost protivnice-Un foc năprasnic a dis­trus atât orfelinatul cât și tipografia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfa prin neostenita râv­nă de faptă a profesorului N. Iorga. Mu este numai o tristeţă nemărginită pen­tru ctitorul acelor aşeză­minte, dar şii o reală pier­dere pentru centrul de via­ţa naţională şi culturală pe care ii înseamnă Vălenii de Munte­ Socotind că o datorie ele­mentară a conştiinţei ro­mâneşti,, refacerea aşeză­mintelor devastate de vi­tregia întâmplării, ziarul­­cuvantul» deschide o lis­tă de subscripţie redacţia înscriindu-se cu 30.000 lei Total lei 1.243.326 Din lista, care a apărut în ziarul cu data de 23 Aprilie a. c. din eroa­re de tipografie au fost omise eleve­le cl. IV Sc. Normală din Beiuș cu lei 189. Lista precedentă Colecta personalului Casei civile și militare a M. S. Regelui V. Vâlcovici Ing. Lasian Ing. I. V. Vlad Ing. Balasz Ing. T. Butoescu Ing. Const. Popovici Ing. E. Trufin Prof. I. Maghieru C. Baron Prof. C. Gândea Prof. Dr. Andronescu Prof. V. Alaci Prof. C. Stăncescu Prof. M. Bănărescu Prof. A. Nicolau Ing. H. Hristea O. Pândele Gh­. Ionescu T. Bârsescu E. Pândele Dr. I. Doboșan S. Szava Ing. S. Vidrighin Dr. Iuliu Coste­lan Oprea Dr. L. Gabor Dr. L. Gheorghevici 12.000 500 100 100 100 200 50 50 300 100 100 50 100 200 200 200 100 50 50 100 500 1.000 500 500 500 300 300 tai »in vapirulii Jninlil Traiai" — ad­ic-i»---­ — O propunere — Informaţii vagi apărute prin u­­nele ziare, arătau că se încearcă scoaterea la larg a vaporului «îm­păratul Traian», prin distrugerea cu explozive a stâncei pe care este aşezat vasul. Nu avem amănunte precise asupra stării actuale a va­sului, totuşi credem că vasul are suficiente deschideri în pereţii lui, pentru ca apa mării să pătrundă în el în cantităţi, pe care pompele de evacuare a apei din interiorul vasului, să nu le poată depăşi. E clar că în asemenea condiţii, a­tra­ge vasul înspre larg, unde adânci­mea fundului mării e mai mare, în­semnează a scufunda şi mai adânc vasul. Poate fi aceasta o soluţie de salvare ! Hotărât că nu şi credem, că lucrările de salvare angajate în această direcţie, nu pot duce la alt rezultat decât pierderea definitivă a vasului. Singura soluţie posibilă de salvare a vaporului ,împăratul Traian, credem că este acela, în care se va încerca punerea vasului în stare de plutire, asigurându-i-se o flotabilitate (volumul nescufun­­dat) superioară aceleia pe care o avea în momentul eșuării. E clar că mijloacele proprii ale vasului în starea actuală nu pot realiza a­­ceastă flotabilitate; atunci e nece­sară producerea ei în chip artifi­cial, prin deslocuirea unui volum de apă necesar obţinerei acestei flo­tabilităţi. Producerea ei, prin scufundarea unei plute mari de lemn, ar cere prea mult timp pentru construirea plutei şi poate o cheltuială de bani prea mare, întrebuinţând însă re­zervoare de tablă (ne gândim în special la Kz-urile C. F. n­.) chestiu­nea devine simplă şi foarte uşor de pus în practică. S’ar lega cazanele în grupe de câte trei, cu lanţuri, aşa ca domu­rile de încărcare să fie îndreptate în jos; pe ambele laturi ale vaporu­lui, s’ar așeza un număr suficient din aceste grupe de cazane; robi­netele lor de scurgere ar fi legate la un compresor de aer comprimat (5 atmosfere). Deschizându-se aceste robinete la fiecare grupă de cazane, apa mării ar pătrunde încet în interior şi ca­­zanele s’ar scufunda pe încetul. Le­gând lanţurile grupelor de cazane la carena vasului şi comprimând aerul în cabane, se obţine evacua­rea apei din interiorul lor şi se va produce astfel prin diferenţa de densitate apă-aer, o forţă ascensio­nală a cazanelor, suficient de mare ca să provoace ridicarea vaporului şi menţinerea lui în stare de plu­tire. Credem că această modalitate de salvare e uşor realizabilă şi singu­rul neajuns pe care îl are, acela de a sustrage circulaţiei un număr de cazane, se poate remedia prin in­tensificarea circulației restului de vagoane cazane. Ing. G. S. Declaraţii cari se contrazic.­­ Totuşi Terente nu e în baltă Brăila. — Pentru a pune la punct chestiunea reapariţiei lui Terente în baltă vom relata mai jos tot ce se vorbeşte pe seama banditului Terente. Ce declară unii lipoveni Unii lipoveni de prin satul Ca­­rcaliu, declară că au văzut cu o­­chii lor pe Terente şi în acest sens au şi dat declaraţii în faţa şefului de post. Alţi lipoveni — din cei mai ti­neri susţin că nici pomeneală nu-i de Terente pe la ei. Ce spune mama lui Te­rente Mama lui Terente susţine că nu lar fi văzut pe fiul ei şi că — de altfel — nici nu mai vrea să ştie de el. Bătrâna îl blesteamă mereu din cauza neajunsurilor ce a avut de suprtat, în urma aventurilor lui. Ce declară d. prefect de Tulcea D. Gr. Gr. Vasiliu — prefectul ju­dețului Tulcea — declară: — «Terente a revenit la locul lui natal, ca să sfideze că nu va fi intins. «Sa înconjurat satul Carcaliu, nu fiindcă ar bănui cineva că Te­rente se află acolo, dar pentru a evita de la început orice contact între dânsul şi lipovenii devotaţi din această comună». E sau nu e Terente? Prin urm­are, din declaraţiile d-lui prefect Vasiliu reese clar că, deşi Terente a «revenit la locul lui natal», totuş, s’a înconjurat satul «nu fiindcă ar bănui cineva că Te­rente se află acolo». Deci, însuşi d. prefect Vasiliu, se contrazice în declaraţiunile sale şi că I­o se ştie precis dacă «lovi­turile» d­e Sâmbăta Paştelui, au fost date într’adevăr de Terente sau de un borfaş are i-a împrumu­tat numele. E posibilă şederea lui Te­rente în baltă ? ! Şi, dacă totuş, Terente în carne şi oase şi-a făcut reapariţia la Car­naliu şi apoi s’ar fi refugiat în baltă — după cum se presupune — dece nu se explorează bălţile, mai ales că acum apele Dunărei fiind scăzute, temutul bandit ar putea fi uşor prinsî! Unii cetăţeni de prin Carcaliu şi împrejurimi, susţin că, dacă în­tr’adevăr Terente ia vizitat, atunci banditul nu se va mulţumi numai cu două-trei lovituri, ci va mai da şi altele. Numai atunci putem­­ convinşi că avem de-a face cu faimosul Te­rente. --------oo-^oo-----— Şedinţa Comitetului Uniunei generale a indust­iaşilor Comitetul Uniunii generale a In­dustriaşilor întrunit în şedinţa de ieri după amiază a discutat ches­tiunea notelor de reduceri la noul tarif vamal şi­ a hotărât să inter­vină pe lângă Ministerul de Finan­ţe ca aceste note de reduceri — cami de fapt sunt o stânjenire a protec­­țiunii industriei — să fie acordate de Ministerul de Industrie împreu­nă cu comisia industrială. înstrăinarea oraşelor fie la graniţa de Vest (Continuarea articolului din pag. l­ a­ apostolat, prin suprimarea sporului acordat în aşa zisa „zonă cultu­rală». De la 1 Oct. 1926 acest spor repre­zentând un adaos de salariu de 50% a fost suprimat, fără a se reveni a­­supra acestei măsuri nejustificate, deşi profesorii au reclamat în repe­tate rânduri acordarea acestui spor, pe care-l primeau de atâţia ani. Dacă vina principală a acestei stări de lucruri cade în sarcina gu­vernului, nu e mai puţin adevărat ca însăşi administraţia locală con­tribuie într-o largă măsură la în­străinarea oraşului, fie prin totala indiferenţă ce o arată intereselor na­ţionale, fie chiar prin cointeresarea cu străinii la diferite întreprinderi cu apetisante beneficii materiale. Astfel se explică cum la Primărie marea majoritate a funcţionarilor sunt străini, iar la direcţiunea uzi­nelor electrice de la director şi pâ­nă la uşier, toate posturile sunt o­­cupate de unguri. Deasemeni cele două cinematografe în care e coin­­terest oraşul n’au nici un român printre funcţionarii lor. Nu e deci de mirare că oraşul cu şase sinagoge şi cu impunătoare bi­serici maghiare, unde şcoala şi ad­ministraţia românească e desconsi­derată de însuşi statul român — situat între cele două graniţe: un­gară şi cehoslovacă — n’a întârziat să devie centrul odioaselor contra­bande atât de dăunătoare Statului şi adăpostului traficanţilor din ce­le trei ţări învecinate, traficanţi care au trăit todeauna din exploa­tarea bunurilor­ altora. Vom reveni într’un articol viitor asupra pericolului desnaţionaliză­­rei în satele româneşti de la grani­ţa apuseană, analizând primejdia alcoolismului în această regiune şi felul condamnabil cum a căpătat realizare problema colonizărilor. — Peregrinus —­­ -------po-;£go——— Eli lin FRAUDA DE LA BANCA GENERALA A TARII ROMANESTI La această importantă bancă au fost săvârşte frauda în dauna ei caii trec de un milion lei. Autorul lor, Ştefan Sion, şeful serviciului expediţiei, proceda ast­fel: La recomandatele expediate se percepe o taxă poştală. Pe borde­­roul recomandatelor punea înain­tea cifrei de cost un «unu», majo­rând, în acest chip, costul de ex­pediere al recomandatelor, reali­zând, faţă cu enormul stoc de scri­sori expediate recomandat, un be­­neficii de aproape 1000 lei zilnic. Operaţia aceasta o făcea Ştefan Sion încă de la începutul lui 1926. Direcţia băncei observând frau­da, a sezisat parchetul care a dele­gat pe d. judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cap. 7. D-sa a făcut cercetări chiar în timpul săr­bătorilor de Paşte stabiind vinovă­ţia acestui bătrân funcţionar. Parchetul a deschis acţiune pu­blică împotriva lui Ştefan Sion pentru fals şi abuz de încredere. Pe baza acţiunei publice deschi­să, d. judecător de instrucţie Stă­­nescu a emis mandat de arestare. Acest mandat, în urma concluzii­lor puse de d. procuror Ionel Pe­­trescu, s. III a tribunaului Ilfov, a confirmat eri acest mandat. IN JURUL FRAUDELOR CU AVEREA MINOREI JUHACS DIN TIMI­­ŞOARA Cabinetul 2 instrucţie de pe lângă tribunalului din Timişoara a cerut parchetului de Ilfov ca, prin comi­sie rogatorie, să facă anume cerce­tări aci în Capitală privitoare la deporedarea minorei Iuhaco de în­semnata ei avere care se cifrează la peste 60 de milioane lei. Parchetul a delegat pe d. judecă­tor de instrucţie Ioan Stănescu, de la cab. 7, cu aducerea la îndepli­nire a acestor cercetări. D-sa, în­soţit de d. procuror Al. Procop-Du­mitrescu, a făcut perchiziţiei la do­miciliul mamei minorei, d na Iu­­hacs, la hotel Boulevard, la d. a­­vocat Ludovic Variassy str. Arme­nească 36 ş­i d. Marin Conea şef de birou în direcţia afacerilor ju­diciare din Ministerul de Justiţie, în str. Sanzei No. 1. S’au ridicat dela aceşti implicaţi preţioase do­cumente în legătură cu aceasta frustrare de avere. Iar aceşi trei beneficiari ai ave­­rei importante au fost invitaţi la Prefectura Poliţiei Capitalei care avea ordin să execute de îndată mandatele de aducere emise de la cabinetul de instrucţie din Timi­­şoara. Cu un agent special, d-na Iuliacs, d-nii L. Vardassy şi Conea au fost transportați la Timișoara. --------oo^ao-------­ Situaţia atmosferică Timpul probabil de la 29—30 Apri­lie, orele 13. Timp frumos cu cerut mai mult senin şi vânt slab din diferite direc­ţiuni. Temperaturile staţionare în nord şi în uşoară creştere în sud. Pe alocuri ploi de scurtă durată în­soţite de manifestaţiuni electrice. ---------00-000-------­ 1 | Presa maghiară și procesul ziarului „Cuvântul“ ——«difceo---- 11 ; '<­V] . _ '_ Ziarul Újság oficiosul partidului maghiar ocupându-se de procesul ziarului «Cuvântul» după ce ex­puse împrejurările care au prece­dat condamnărei d-lui Titus Ena­­covici, scrie următoarele: *F­aptul acesta a fost comentat cu indignare de întreaga presă din Capitală. Numai ziarul guvernului se câşnea să-i găsească explica­­ţiuni. Asociaţiile de presă s-au întrunit şi­ au, declarat în unanimitate soli­darizarea cu ziaristul condamnat, ca un protest faţă de violarea liber­tăţei presei. Expresiunea acestei solidarităţi rezidă în faptul că fie­care ziar din Capitală, accentuează în numeroa­se articole ilegalitatea acestei con­damnări. . .­­ Este interesant să amintim, con­tinuă ziarul, că nu numai ziarele din şianumita presă» dar şi cele li­berale şi cele «sovirdstep(I) sunt u­­nanime în protestul lor. Aceasta denotă că îngrădirea li­­bertăţei presei şi nesiguranţa ei, nu convine nici acelora cari ar­ fi putut beneficia în mod trecător de aceste restricţiuni, în favoarea sus­ţinerei unor puncte exagerate, aceştia recunosc că în, ultimul lor au nevoe de un regim de libertate­. (mii pini al pHIor ionian Descărcarea gestiune). Banchetul dat de Primărie ----m%p»---­(Prin telefon de la corespondentul nostru) Constanţa 29 Aprilie. — Şedinţa se deschide la orele 3.30. D. profesor Garabet, secretar ge­­neral al Asociaţiei a spus câteva cuvinte în amintirea decedatului Hildenbrand Frolo, profesor de lim­ba latină fost secretar general al a­­sociaţiei. După aceea d-sa a citit darea de seamă asupra activităţii comitetu­lui centru­ din 1926 şi până în pre­zent. Adunarea a votat, darea de sea­­mă. După aceasta d. Emil Stoenes­­cu a citit raportul cenzorilor cerând descărcarea casierului asociaţiei , care se şi votează. D. Ionescu Sibiu a cerut ca înain­te de a se proceda la alegerea comi­tetului să se intervertească ordinea de zi pentru modificarea statutului. D. Popovici-Ploeşti a spus că are mandat limitat din partea secţiunei sale, aşa că nu poate vota, decât chestiunile la ordinea zilei. D. Fodor-Constanţa, complectează cele spuse de d. Popovici. Mai vor­beşte d. Breaza-Caracal. D. prof. Andreescu-Bucureşti cere ca nouile modificări să fie legiuite de adunare. Punându-se la vot adunarea a vo­tat cu 15 voturi contra 13 propune­rea d-lui Ionescu-Sibiu, pentru in­­tervestirea ordinei de zi. După aceea a avut loc diferite dis­cuţiuni pentru bunul m­ers al asocia­ţiei la care au luat­ cuvântul di­verşi delegaţi. Şedinţa a fost ridicată la orele 7,30 seara. La orele 9 seara a avut loc un banchet de 100 de tacâmuri dat de municipiul Constanţa în onoarea congresiştilor. La şampanie a vorbit de Scarlat Hoculescu, delegatul primăriei care în câteva cuvinte a arătat că mu­nicipiul Constanţa se simte onorat că profesorii secundari au ales Con­stanţa ca loc pentru ţinerea congre­sului . Arată munca depusă de profesori în cei 50 de ani în Dobrogea. D-ra Pancu-Bucureşti se simte mulţumită de primirea congresişti­lor la Constanţa, închină pentru prosperitatea corpului didactic. A mai vorbit d. Gh. Dragu, ară­tând importanţa Învăţământului se­cundar pentru trecerea la Universi­tate. Banchetul a luat sfârşit la orele 11 noaptea. Mai departe a arătat că modifica­rea radicală a statutului ar fi o im­posibilitate acum şi e de părere să se modifice numai art. 8 în sensul că în comitetul central să fie repre­zentate şi provinciile prin opt dele­gaţi. Membrii asociaţiei din ţară trebue să se solidarizeze cu cei şease mem­bri cari sunt trimişi de centrul cer­cului Bucureşti în comitetul cen­tral. D. profesor Gh. Dragu-Bucureşti a cerut să se facă o largă discuţie asupra acestei chestiuni, iar votarea să se facă cu unanimitate de voturi. D. Candrea-Cluj, a propus să se termine discuţia în chestia introdu­ceri reprezentanţilor din provincie. Pusă la vot, închiderea discuţiei este admisă. D. Clinciu-Bucureşti a arătat că adunarea a primit propunerea d-lui Ionescu-Sibiu ca provinciile să aibe câte nouă reprezentanţi în comite­tul central, aceştia fiind aleşi tem­porari până la înfiinţarea regiona­lelor. D. Mavrodin propune formarea unei comisiuni din profesori mai în vârstă prezenţi la congres pentru a­­legerea candidaţilor a fi reprezen­tanţii provinciilor. D. Petre Ionescu-Orăştie cere ca numărul reprezentanţilor provinciei să fie mărit de la 9 la 12. Propunerea d-lui Ionescu-Sibiu a­­supra modificării art. 8 a fost vo­tată, cu unanimitate de cei prezenţi. D. Popovici se declară contra can­didaturilor scrise. In urmă d. Clin­­ciu a propus suspendarea şedinţei pentru a se proceda la complectarea buletinelor de vot. La disputarea scrutinului au reu­şit în comitetul central nouă dele­gaţi din provincie şi patru din Bu­cureşti pentru complectarea treimei din comitetul central. Au fost aleşi: Fornic-Cernăuţi, Flandrea-Cluj, Marinescu-Bucureşti Popa-Lizeanu-Bucureşti, M. Iones­­cu-Sibiu, Tohăneanu-Galaţi, Gr. Ro­­şu-Constanţa, Dăscălescu-Piteşti, Gr. Roşu-Constanţa, Dăscălescu-Chişi­­nău, Vârcol-T.­Severin, Roşu-­Bucu­­reşti şi Baia-Caransebeş. Aceştia sunt nouii membri aleşi în comitetul central ca reprezentanţi ai regiunilor din întreaga ţară. Şedinţa s-a terminat la ora 1 şi jumătate. După amiază la orele 4, va avea loc a patra şedinţă la care va lua cuvântul d-l profesor Gh. Adam­e­­scu din Bucureşti. D-sa va face o comunicare asupra congresului in­ternaţional al profesorilor secun­dari ce va avea loc în Bucureşti la sfârşitul lui August, anul curent. După aceasta vor urma discu­­ţiuni în chestiunea salarizării a pro­fesorilor secundari în legătură cu legea salarizării profesorilor. Mâine dimineaţă la orel­e6.30 con­gresiştii se vor îmbarca pe vasul Principesa Maria plecând în excur­sie la Balcic. Astăseară va avea loc un banchet dat de prefectura judeţului. Mâine seară un alt banchet va fi oferit de Camera de comerţ din localitate. Gh. Tănăsescu ZIUA II Şedinţa de dimineaţă Complectarea cerni­­e­ru­­­lui. — Cine sunt nouii aleşi Azi la orele 9.30, s’a deschis a treia şedinţă sub preşedinţia d-lui c’odor­ Constanţa, vice­preşedinte. D. Ionescu-Sibiu face o declaraţie că pe nedrept a fost acuzat că face politică în şcoală. D-sa nu înţelege să facă politică. In ceea ce priveşte darea de seamă a activităţii comite­tului central, d-sa nu ia cuvântul de­oarece vicepreşedintele activ al Asociaţiei lipseşte. D-sa a renunţat, deci la orice discuţie în chestia dă­rii de seamă. lei lanii mp litor Ordonanţa va intra în vigoare pa ziua de 1 Mai 1927 Se va aplica şi Divizia de circulaţie de pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, a dat o nouă ordonanţă cu privire la re­­gulamentarea circulaţiunei vehicu­lelor. Dispoziţiunile din ordonanţa pu­blicată, are în vedere desele acciden­te ce se produc din cauza circula­ţiei neregulate a vehiculelor şi mai ales, din cauza neobişnuinţei pieto­nilor de a lăsa cu totul liberă par­tea căruţabilă a străzilor. Ordonanţa prevede dispoziţiuni ge­nerale pentru circulaţiunea tuturor vehiculelor şi se va pune în aplica­re cu începere de la 1 Mai 1927. Pentru abaterile de la dispoziţiu­nile prevăzute în ordonanţă, s’au hotărât sancţiuni severe, conform amenda pe dată dispoziţiunilor legilor şi regulamen­telor­ în vigoare. In cazuri de recidivă, conducătorii lor de vehicule, li se vor retrage permisele de conducere, pe timp mărginit sau definitiv. Toţi ofiţerii, agenţii de poliţie şi delegaţii ministerului de interne sunt însărcinaţi cu aducerea la în­deplinire a acestei ordonanţe. Ordonanţa mai prevede, în afară de pedepsele prevăzute în legea cir­culaţiei automobilelor şi cele prevă­zută în codul penal, că se mai poa­te aplica conf. art. 271 din legea pentru unificarea ad-tivă şi amen­da pe dată între 160 şi 1000 lei, în folosul municipiului Bucureşti. --------noi scop---------­ BloC­ Notes „FRACUL“ pentru a 100 oară la Teatrul Mic rectorii de ziare din Bucureşti, au Joi seara în faţa unei săli arhi­pline, s-a jucat la Teatrul Mic pen­tru a suta oară «Fracul» faimoasa comedie a lui Gabor­ Dregelly. Fiecare interpret şi-a şlefuit ro­lul în decursul victorioasei cariere a «Fracului»; replicele curg în mod firesc una după alta, întrerupte doar de hohotele de râs ale publi­cului; jocurile de scenă sunt exploa­tate de maximum posibil şi totuşi nu cad în şarja supărătoare. D. Mişu Fotino are, neîndoios, una din cele mai bune creaţiuni din cariera d-sale atât de fericită, în Anton Kor­nos de Sentiori. Aseară însă, s’a întrecut pe sine însuşi. Alături de d-sa, perechea soţilor Regnest de Eprellert, interpelată de d-na Renée-Annie şi de d. Ionel Ţăranu, a înveselit numerosul public­­aşi bune cuvinte despre toţi iutei în­eţii.• Dar spectacolul de ieri seară, a mai fost interesant şi prin mani­festarea specială pe care a prile­juit-o. luntr’adevăr pe lângă numeroşi cronicari dramatici şi mai toţi di­­ n •lr“ mai ţinut să asiste la această «săr­bătoare a muncei» cum a intitulat-o d. Fotino, şi d. Trancu-Iaşi, minis-­ trul muncei; d. Alexandru Modoş, directorul general al Teatrului Na-­­ţional; d. Ion Marin Sadoveanu, inspectorul general al artelor, et­c.; Dar în afară de aceste persoane,­­ a căror prezenţi în sala Teatrului­ Mic, constituiau o onoare, dar nu e o surpriză, a mai cinstit cu pre­zenţa sa acest spectacol şi Exce-­ lenţa Sa d. Velljany, ministrul Un­gariei la Bucureşti, care împreună cu întreg personalul superior al Legaţiei Ungare, a crezut de dato­ria sa să asiste la acest spectacol jubiliar, al unui autor ungur, ju­cat pe o scenă românească, în lim­ba română şi cu actori români. Excelenţa Sa a venit în fiecare pauză în culise, felicitând călduros pe d. Mişu Fotino şi pe camarazii­ săi şi a oferit în numele guvernu­lui său d-lui Mişu Fotino, posibili­tatea de a se duce şi juca la Buda- Pesta, în afară de «Fracul», şi o piesă sau două «originale româ­nești», care apoi, traduse în limba maghiară, vor continua a fi jucate de către vecinii noştri. A apărut pe anul 1927, ediţia II-a din «ANUARUL ROMANIEI» pen­tru comerţ, industrie, meserii şi a­­gricultură. Ce conţine ANUARUL ROMA­NIEI 1 , 1­1. Peste 1.060.000 adrese ale indus­triei, comerţului, finanţei, agricul­torilor (cu peste 30 ha.) meseriaşi­lor, avocaţilor, medicilor, dentişti­lor, hotelurilor, cafenelelor, etc., din cele cca. 16.000 localităţi ale Ro­­mâniei Mari. Nomenclatura actuală exactă a tuturor localităţilor României Mari iar suplimentar indicatoare cu de­numirile vechi. Adresele tuturor autorităţilor din ţară. Indicaţii generale şi titulatura branşelor în 11 limbi: română, ger­mană, franceză, ungară, rusă, cehă, sârbă, poloneză, italiană, engleză şi esperanto. O hartă în 4 culori întocmită pe baza nouei împărţiri solid legat în pânză. L­î -Ai i £■ I Preţul: Lei 4000 franco. Se poate procura de la : Editura «RUDOLF MOSSE» Soc. Anon. Bucureşti, Calea Victoriei 31 Fundaţiunea Regele Ferdinand Prin deciziunea din 1 Aprilie 1927, a Consiliului Fundaţiunii «Regele Ferdinand I», cu Înalta aprobare a M. S. Regelui, au fost numiţi: d. G. T. Kirileanu, bibliotecarul M. S. Re­gelui, ca director administrativ al secţiunii pentru încurajarea şi edu­caţiunea culturală a tineretului şi pentru cercetările ştiinţifice consa­crate cunoaşterii României, iar d. general în rezervă Ion I. Florescu ca director administrativ a secţiu­­nii pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor. D-lui G. T. Kirileanu i s’au încre­dinţat şi atribuțiunle de secretar, general al Consilului Fundațiunii. De la teatrul Popular Azi, 30 Aprilie are loc la Teatrul Po­pular premiera pieselor MIRELE şi UZINA de Isaiia Răcăciuni cu d-nii Sergiu Dumitrescu, I. Marinescu, M. Constantinescu şi d-rele Maria Anto­nov, Suzana Munte, El. Iacobescu. Spectacole Opera Română: Ebrea. Teatrul Naţional, matineu: Viole­­niile lui Scapcin; seara: Hoţii. Teatrul Regina Martai Necunos­cuta. Teatrul Mic: Fracul, --------oo­jjoc-------­ „Banca Eurogeana“ a fost devarata în stare de faliment J ' # ■—«*«■— Arestarea administratorilor delegaţi acu­zaţi de bancrută frauduloasă Se înfiinţase, ca atâtea alte bănci apărute în aceste vremuri, o bancă a cărei denumire era «banca Eu­ropeană. In consiliul de administraţie au fost solicitaţi şi au acceptat situa­ţia de membrii diverşi politiciani cari credeau în geniul financiar, al celor doi improvizaţi oameni de bancă şi la adăpostul cărora au început să opereze cei doi admini­stratori delegaţi ai băncei: d-nii Armand Weis Pia şi Radwaner. Cum opera banca Anunţând şi afişând operaţiunile ce le fac, cu un capital d’abia de un milion lei, cei doi administra­­tori-delegaţi, înşelând buna cre­dinţă şi naivitatea multor capita­lişti, cari le-au încredinţat avutul lor, s’au lansat în afaceri riscate din care, probabil că au câştigat ei, căci nu se explică astfel traiul larg ce-i duceau şi calificarea de bancrută frauduloasă ce a dat par­chetul faptului ce se imputa lor. In aceste operaţiuni, mergând din greşeli în greşeli, cari mai a­­poi s’au transformat în fraude în dauna creditorilor depunătorii, fa­tal, aceasta a determinat pe cei doi administratori delegaţi să săvâr­şească şi să treacă prin toată gama delicte prevăzute de codul penal. Declararea in stare de faliment Creditorii s-au adresat cu cerere de declarare în stare de faliment a Băncei Europene şi s. I a tribu­nalului comercial a admis aceasta cerere declarând în stare de fali­ment această bancă. Dosarul a fost înaintat parchetu­lui care a sezisat cab. 7 instrucţie cu facerea cercetărilor. D. judecă­tor de instrucţie Ioan Stănescu cer­cetează de aproape două luni acest faliment. Au fost ascultaţi credito­rii reclamanţi, păgubiţi prin opera­ţile celor doi administratori, dife­riţi oameni de afaceri şi i­n servi­ciul băncei, cari au confirmat ope­raţiile dubioase şi riscate ale ace­­stora. C­linif Stabilirea fraudei S’a numit o expertiză care a sta­bilit în mod neîndoios frauda. D-nii Weis Armand Pia şi Radvaner au fost ascultaţi de nenumărate ori căutând să se apere. D. judecător de instrucţie Stăne­scu furnizând toate aceste elemente de vinovăţie stabilite în mod pre­cis, parchetul a deschis acţiune pu­blică împotriva lui Weis Armand Pia şi Radvaner pentru bancruta simplă, săvârşită de două ori şi pen­tru bancrută frauduloasă. Arestarea «celor doi» Pe baza acţiunei publice, d. jude­cător de instrucţie Ioan Stănescu a emis ori mandate de arestare îm­potriva lui Weis Armand Pia şi Radvaner. Ei au fost depuşi aseară la Văcăreşti. Mandatele de arestare vor veni azi la confirmare înaintea s. III a tri­bunalului Ilfov. ---------oolfroo—------- I HIPPISM Floreasca. — Ziua XI de galop. Sâmbătă 30 Aprilie a. c. FAVORIŢII NOŞTRI I) Pr. căpitan N. Vulturescu (gar­duri). — Baron; Fra-Diavolo. II) Pr. Comişani. — Kemal, Hy­­malaia, Vignette. III) Pr. Zibău. — Gr. Marghilo­man; Totalisateur. IV) H’capul Lovrin. — Odette, Re­veica, Gallus. V) Premiul Otopeni. — Midnight, Roysterer. VI) H’capul Mormon. — Pollinoi­­se, Vesta, Cucu. VII) H’capul Ghioceilor (trap).— Pallaş, Vrăjmaş, Lişca. VIII) Pr. Cărţunaşilor (trap). -- Electra, Doamna, Pajura, Banat, ----------polifoc­i—-----

Next