Cuventul, septembrie 1928 (Anul 4, nr. 1207-1236)

1928-09-01 / nr. 1207

NOU! EDITURA „EMINESCU“ ! Cu prilejul centenarului mare­lui scriitor rus LEW N. TOLSTOI a apărut romanul său interesant. MOARTEA lui IVAN ILIC! Preţul Lei 30 In noaptea nuntii Roman de HENRI MURG­ER Preţul 25 Lei Biblioteca inimii Tenacitatea in dragoste Adaptare din limba arabă Preţul 20 Lei Editura Sos. Anon. „EMINESCU“, Bucureşti, Str. Parlamentului, 2 NOU! Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY &RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE si PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann persoanele de încredere condi­­ţiuni favorabile de lată II. IN „GAZETA DE DUMINICA“ cu data de 1 Septembrie 1928 C i t i 1 i : FEPdEILE OOALE DE LA OLIMPIADA Sportul nu ucidă gratia. — Aruncătoarea da disc. — Ja­­poneza care aleargă. — Pr­­vingătoarea cu floreta. — Fetele din Canada. — Spec­­tatoarale. PLOEŞTI, 29. — Membrii consi­liului de administraţie a Camerei de comerţ şi industrie din Ploeşti s’au întrunit astăzi după amiază într’o importantă şedinţă. A prezidat d. ing. Ch. Balif, pre­şedintele Camerei, asistat de d-nii Radu Constantinescu, vice-preşedin­­te şi M. Ionescu-Mişu, secretar. D. ing. Gh. Balif, preşedintele Ca­merei a făcut o amplă expunere a­­supra evenimentelor de ordin eco­nomic, petrecute în intervalul de la ultima scadenţă până astăzi. D-sa a arătat că atât comerţul cât şi Industria se găsesc actual­mente la un punct de dezorientare, dar stabilizarea monetară pe care guvernul actual este pe cale de a o realiza va schimba în curând a­­ceastă situaţie. CHESTIUNEA SOC. DE ASIGU­­G­URARE RECIPROCA Cu privire la modul de funcţio­nare a numeroaselor societăţi de «asigurare reciprocă» care au luat fiinţă în localitate, d. ing. Balif, a­­rată operaţiunile făcute de aceste societăţi, ai căror componenţi spre a induce lumea în eroare, nu au în­drăznit să-şi pună numele pe fir­mele societăţilor, ci s’au intitulat şoc. anonime spre a ascunde nume­le acelora cari operau în spatele acestor firme. Consiliul Camerei a sesizat încă de la început parchetul spune d. Ba­lif, ba ceva mai mult, le-a acţionat direct în justiţie pentru călcarea dispoziţiunilor legei firmelor, ac­ţiune al cărui rezultat se va putea şti la 17 Octombrie crt, când este fixat termenul de judecată. Tr. ing. Balif arată cu privire la campania dusă pentru desfiinţarea legei speculei, că această chestiune s’a rezolvat prin creiarea unui re­gulament al legei care îndulceşte asperităţile de odinioară ale legei. În conformitate cu acest nou re­gulament Camera urmând să aibe un delegat şi un supleant în comi­sia de judecată a contravenienţilor la această lege, consiliul a ales ca reprezentant pe d. George N. N. Io­­sifescu iar ca supleant pe d. G. N. Rădulescu. ÎNFIINŢARE DE ABATOARE Consiliul dă apoi împuternicire d-lor Radu G. Constantinescu şi George N. N. Iosifescu, să trateze amănunţit cu primăria municipiu­lui chestiunea înfiinţării unor an­trepozite în oraşul nostru, chestiu­ne care în pricipiu a fost aprobată atât de primărie cât şi de Cameră. S’a citit referatul d-lor Const Derussi şi M. Ionescu- Mişcu cu pri­vire la modificările ce urmează să se aducă legii pentru unificarea contribuțiunilor directe,­­ pe care consiliul îl aprob­ă în principiu, de­­cizând să se tipărească acest refe­rat care apoi va fi distribuit fiecă­rui consilier în parte. Aceștia la rândul lor vor trimite biroului Ca­merei observațiunile ce au de făcut. D. Gogu T. Hristescu-Livadea a arătat că administraţia financiară prin organele ei face dese razii pe la comercianţi, încheiându-le pro­cese verbale de contravenţie pentru faptul neţinerii la zi a registrelor. Aceste razii — spune d. Hristescu nefiind legale — o recentă jurispru­denţă stabilind că registrele com­er­cianţilor pot fi daute şi lunar, — roagă consiliul să intervină locului în drept spre a înceta cu ele. D. Radu Constantinescu, vice-pre­şedintele Camerei, a răspuns d-lui Gogu Hristescu, că a intervenit per­sonal la administraţia financiară şi în urma discuţiei avute cu d. ad­ministrator financiar, a primit a­sigurări din partea acestuia, că a­­ceste razzi vor fi suprimate, ele, neavând ca efect decât întărirea as­perităţilor ce există de acum­ între fisc şi contribuiabil. * Punându-se în discuţie chestiunea înfiinţării unui bâlci în comuna Brazi, consiliul a respins cererea pe motiv că această comună este situa­tă în imediata apropiere a oraşu­lui nostru. Iv. ----­ Adunarea membrilor consiliului de administraţie este în toate timpurile, bunul co­mun al tuturor. Dacă e aşa, cum trebue să fim ? Trecutul ne-a fost dat, ca să învă­ţăm pentru viitor­. Nu trebue să cre­dem în întoarcerea aceloraşi împre­jurări, în cicluri magice care ur­mează absolut să se repete. Trebue să scrutăm spiritul istoriei şi legile care decurg din ea. Dar iată legea care trebue să prevaleze pentru noi: a fi gata pentru orice cale care pro­mite să ne ducă mai sus. De când Dumnezeu s’a revenit oamenilor, de când Christos a venit în lume a­­ducând foc, petru ca acest foc să ardă, forţa adevărului divin este purtată de-a lungul secolelor în u­­manitate. Acum suntem datori noi să ţinem această forţă. Nu se cu­vine să aşezăm făclia sub­ obroc. Ea trebuie să ilumineze toate domeniile vieţii omeneşti, tre­bue să pătrundă în chestiunile sociale şi economice ale tim­pului nostru. Să nu ne înspăimânte nici un curent de aer pentru ea. Dar înainte de toate, să nu ne îndoim de capacitatea sa, de forţa sa de iluminare. Să ne ferim, prin urma­re, de-a lua în mână în locul acestei forţe, alte lumini. Aceste lumini n’au nimic comun cu flăcările care se ridică din inima Domnului Nostru, şi forţa lor nu provine decât din ageaţia animelor omeneşti nerăbdătoare şi lesne de descurajat. A. A. W. S­ A APARUT No. 36 din gi­ „oglinda mnu cu următorul sumar: Pelerinajul legionarilor englezi pe câmpia de luptă din Franţa. — Băile de mare şi de soare, în străinătate. — O ceremonie mili­tară la Paris. — Omni maşină. — Un nou record de viteză.­­­­Dansuri răsboin­oc executate de negri. — Start vertical de avioa­ne. — Regate în China și în Ger­mania. — Un primar de 100 de ani. — Cel mai mare palat de dans. — Mamut reconstruit. — Sport de porumbei călători. — O­­landezul zburător. — Pagina fe­meii. — Pagina jocurilor cu nu­mele deslegătorilor. LEI 7. EXEMPLARUL Pentru un mare roman dobrogean Pentru a colabora la serbările dobrogene, Universitatea liberă «­Coasta de Argint» din Balde de sub conducerea d-lui Octavian Mo­­şescu, institue un premiu de 25.000 lei pentru cel mai bun roman cu subiect de viaţă românească, acţiu­nea petrecându-se în Dobrogea şi de preferinţă în Balde. Juriul va fi format de un grup de scriitori, un membru al Academiei şi direc­torul Universităţii libere. Manuscrisele se vor trimete până la 30 Decembrie 1028. Pentru Ministerele de Fi­nanţe şi Interne 9 I Ce e cu ajutorarea pluga­rilor din Ialomiţa păgu­biţi de grindină In zilele de 16 şi 17 Iunie a. c., a căzut în circa 20 comune din Ialo­miţa, Plevna, Mihai-Viteazu, Cuza- Vodă, Rasa, Bogata, Carol I., Inde­pendenţa, Murgeanca, Gura Ialo­­mî­ţei, etc. grindină de o excepţio­nală mărime, distrugând complect semănăturile pe sute de hectare. Faţă cu această calamitate Mi­nisterele de Finanţe şi Interne au dispus ca delegaţi ai fiscului şi ai judeţului să facă constatări indivi­duale a celor dăunaţi pentru a fi scutiţi complect de impozitul agri­col pe anul 1028 pentru suprafeţele bătute de grindină, aceasta desigur prin o largă interpretare a art. 69 din legea contribuţiilor directe. Constatările acelei comisiuni au fost înaintate Ministerului de Fi­nanţe în primele zile ale lunei Au­gust şi spre mirarea tuturor se pare că direcţia Contribuţiilor nu a făcut absolut nici o scădere a im­pozitului. Desigur această hotărâ­re s-a luat fără avizul d-lui minis­tru de finanţe, ad-interim Al. La­­pedatu, care nu putea lua o aseme­nea hotărâre în contradicţie cu spi­ritul de ajutor ce intenţiona să dea agricultorilor când s’au dat ordi­nele de constatare a pagubelor. Nu înţelegem de ce parlamentarii în frunte cu d. C. Banu şi prefectul judeţului, cari au promis că dău­naţi­i­ plugari mici şi mari vor fi ajutaţi cel puţin cu scutirea impo­zitului, sunt indiferenţi faţă cu ho­tărîrea ministerului. Aşteptăm totuşi hotărârea pro­misă. Arestarea unui defrau­­dator în Capitală Comisarul de siguranţă Jean Pa­nova a arestat astă noapte în Capi­tală pe Nicolae Petre­scu, de la per­cepţia 10 comunală care în Ianua­rie a dispărut cu o sumă de 300 mii lei. El a colindat toată ţara şi acum câteva zile a revenit în Capitală şi s-a instalat la o concubină a sa, unde a și fost arestat. ------ooxxxoo- Apele Dunării scad Apele Dunării scad simţitor în­spre gurile ei. De mai multe zile, scăderea continuă. Din această cau­ză şi bara de la Sulina nu mai este atât de adâncă şi de abea poate su­porta vapoarele cu tonaj mare. Şi aceasta, tocmai­­acum, când începe exportul şi când vapoarele de mare trebue să părăsească porturile Du­nărene. Deci, ca şi în anii trecuţi, situa­ţia p-- Dunăre începe a fi îngrijo­rătoare. ------xxooxx-----­ Cooperatorii regăţeni vizitează Basarabia Din iniţiativa Federalei Ilfov s’a organizat o excursiune în Ba­sarabia a cooperatorilor din Ilfov şi Capitală. Ei au sosit Sâmbăta trecută cu vaporul de 3 în oraşul nostru. Dela debarcader unde li s’a făcut o primire frumoasă, coo­peratorii au asistat la un Te-Deum oficiat în catedrala oraşului, după care au luat ceaiul la federală şi au vizitat apoi soc. coop, agricul­tura «Stupăria» şi băncile popu­lare «Ismail» şi «înfrăţirea». Seara federala sud basarabeană a dat oaspeţilor un banchet la restauran­tul «Trandafirilor». Excursioniştii au fost fotografiaţi în grup. La federală s’a examinat situa­ţia precară a recoltei de anul aces­ta ceea ce va avea ca urmare o lip­să accentuată pentru ţărani, mai ales că seceta continuă de mai mulţi ani şi s’au avizat la energice intervenţiuni pe lângă guvern pen­tru acordarea de credite suficiente cu care să se poată cumpăra cerea­le pentru populaţie. D. inspector Voroniev a expus modul cum sunt organizaţi pescarii de la Vâlcov prin cooperative şi su­perioritatea icrelor negre de Basa­­rabia care înainte de război erau desfăcute permanent pe piaţa Ber­linului unde cooperativele de pes­cari aveau un oficiu de desfacere, ceea ce a făcut să le aducă un foar­te important beneficiu. D. Theodorescu, vice-preşedintele federalei Ilfov, felicită cooperati­vele că au dispus de atâta căldură încât au putut topi «Frigul» (soc. Frigul). De la Ismail excursioniştii au plecat cu o saluptă la Vâlcov, iar de acolo vor vizita restul Basara­biei prin Cet. Albă—Chişinău etc. ------ooxxxoo-----­ ---OOîjcOO----­ Doamna misterioasă din Galaţi. Casele în cari s’a născut „prinţul“. Convenţiunea cu gazda. Studiile ,,prinţului“. Călătoriile şi căsătoria lui. Ce spun membrii familiei sale adoptive. Concluziuni. In anul 1884, într’un apartament modest din Galaţi, str. Română 84, proprietatea preotului Ghiţă Ion, locuia familia Gliki, compusă din tatăl, mama şi doi fii. Intr’una din zilele lui Iulie, o tră­sură de casă, luxoasă, opreşte în faţa casei în care locuia familia Gliki, şi din trăsură descinde o doamnă elegant îmbrăcată, care so­licită ospitalitate pentru un copil nou născut, în schimbul unei fru­moase recompense, D-na Gliki, în­­trevăzând posibilitatea unui frumos câştig accesoriu, primeşte oferta ele­ganţei misterioase, care s’a prezen­tat scurt şi fără alte explicaţiuni : Dona Maria. Dar, în loc de copil, după câteva ore de la plecarea doamnei acesteia, în face apariţia în curtea caselor familiei Gliki, un convoi bizar, un doctor (decedatul dr. Scurtu) două infirmiere şi o moaşă (cunoscuta d-nă Engelmayer), cari preced o t targă acoperită. Pe targ­ă, o femee cu faţa voalată ! O naştere puţin obişnuită D-na Gliki,­ care era singură aca­să la timpul acela, primeşte, de voe, de nevoe, ca întregul cortegiu să intre în casă, şi sub imperiosul stimulent al unei bancnote de 10(!) lei, pregăteşte cele necesare pentru o apropiată naştere... Cam pe la orele 6 seara totul se consumase, lehuza a fost reaşezată pe targa care o adusese cu 3 ore înainte, şi cortegiul a părăsit cur­tea, minus 01., infirmieră, care a­­poi s’a dovedit că venise angajată ca doică pentru­ noul născut. Un pact Aceiaşi doamnă misterioasă care venise şi solicitase ospitalitate pen­tru copil, a vizitat în fiecare zi fa­milia Gliki, şi totdeauna venea în­soţită de un servitor încărcat cu nenumărate pachete cu de-ale mân­cărei şi îmbrăcăminte pentru toţi ai casei. După vre-o 2—3 luni, doamna a încheiat un pact cu d-na Gliki, care s-a obligat să vegheze la creşterea şi educaţia copilului, în schimbul unui onorar de 1500 lei lunar, câtă vreme copilul are nevoe de doică, şi 1000 lei lunar, după acest timp. Copilul a crescut frumos şi în ur­ma botezului în religia ortodoxă, a primit­ numele­­de Constantin, fiind trecut în starea civila cu acest nu­me, ca copil g&BfcKgi adoptat de fa­milia Gliki. sf) In Ce stiudii a urmat copilul După terminarea celor 4 clase pri­mare la Galaţi, Constantin Gliki, ve­nind la Tulcea sa viziteze familiile celor doi fii ai d-nei Gliki, a fost reţinut aci pentru inteligenţa sa precoce şi dat la învăţătură în li­ceul din localitate «Pr. Carol». Printre elevii de frunte, a absol­vit cu frumoasă distincţiune liceul — şi apoi s’a reîntors la Galaţi. In­tre timp n’a mai sosit nici o veste dela Dona Maria şi întrucât soţul d-nei Gliki decedase, resursele mo­deste ale familiei nu îngăduiau stu­dierea mai departe a silitorului şi dornic de învăţătură, Constantin, copil care devenise drag familiei. La Galaţi, Constantin a fost apre­ciat mult, pentru scrierile sale lite­rare. L-am cunoscut personal. * Mânat de dorinţa călătoriilor prin ţări străine, Constantin nu a putut sta mult pe acasă, şi a plecat. La Cairo a făcut cunoştinţa unei ti­nere modiste, cu care căsătorindu­­se, a revenit în ţară, la Constanţa. Aci, Maria Roserdos, soţia lui, s’a angajat ca şefă a atelierului de mo­de din cassa Lascaridis. Curând, însă, a plecat în Ameri­ca, luând cu sine şi pe bătrâna d-nă Gliki, care, murind acolo, a fost in­cinerată şi cenuşa ei adusă la Tul­cea, unde a fost predată d-lui Al. Gliki, funcţionar la agenţia N. F. R. Membrii familiei Gliki, spun că se prea poate ca «Constantin», să fi descoperit tainele originei sale, din moment ce susţine cu tărie că este principe de Bourbon. Concluziuni Lunad ca bază cele petrecute în 1884 la Galaţi şi mai ales, asemăna­rea uimitoare a lui «Constantin» cu regele Alfonso al Spaniei, pe care abia acum o remarc, cu ocazia şti­rilor din ziare în legătură cu afir­maţia tânărului arestat de poliţia vieneză, nu este exclus ca sărmanul înstrăinat de la Galaţi, să fie în a­­devăr prinţul Alfonso Louis de Bourbon. ST. STAUB Ziarist, directorul ziarului «Progresul» Noui tratative pentru înfiinţarea soc. conduc­telor de petrol In primele zile ale lunei Septem­brie vor fi reluate tratativele din­tre reprezentanţii ministerelor de industrie şi comunicaţii şi cei ai industriaşilor de petrol pentru în­­finţarea societăţii comercializate a conductelor de petrol. --OXO­ Curierul judiciar -pompa-----­ FRAUDE DE 14 MILIOANE LA O COOPERATIVA In ultimul timp parchetul trimi­se numeroase reclamaţiuni contra soc. cooperative de credit «Româ­nia» din calea Plevnei. Afacerea fiind repartizată spre cercetarea d-lui Imre-instructor Bo­lintin, d-sa în urma investigaţiuni­­lor făcute a putut descoperi ca au­tor al fraudelor pe d. Zoltán Zöldi care de fapt era aproape unicul membru al cooperativei al cărui preşedinte şi director era tot el. Dela primele cercetări s’a putut constata că Zöldi a mâncat toate sumele depuse spre... fructificare în valoare totală de 14 milioane lei. In casa de fier nu s’a mai gă­sit nici un ban. Zoltán Zöldi a fost arestat ori. Cercetările continuă. Tribunalul de Comerţ a fost sesi­zat pentru facerea formalităţilor­­ de declarare în stare de faliment. FRAUDELE PETROLI­FERE Mersul instrucţiei După cum­ am anunţat acum trei zile, d. consilier Enescu a plecat ori dimineaţă «pe teren» în jude­ţul Dâmboviţa. D. jude instructor e însoţit de d. colonel Sebastian Georgescu şi d. Enăceanu directorul cadastrului din ministerul de indu­strie, aceasta întru­cât pe ziua de eri urma a se face la faţa locului identificarea terenurilor «insoli­­date». In acest scop au fost citaţi, tot pe teren, şi un mare număr de să­teni concedenţi spre a se putea lă­muri câteva p­uncte obscure. Dată fiind absenţa d-lui consi­lier Enescu din Bucureşti, ori cu­­loarul instrucţiei a­ fost complect «deblocat».­­Se crede că în cursul nopţei să se fi întors şi magistratul instruc­tor. NEREGULILE DE LA CAREŞTI Pe ziua de Stănescu a legătură cu falsificările de recipise de cauţiuni. Au fost confruntaţi autorii şi complicii falsurilor precum şi alţi deţinuţi cari aveau cunoştinţă de ele printre care şi Găetan. Tot eri s’a anunţat din Craiova, că a fost prins acolo şi Grigore Roşianu, cel de al patrulea liberat cu o recipisă falsificată. S’a deschis acţiune publică şi contra lui Niculae Stoicescu, pen­tru complicitate, fiind acuzat că a intermediat între deţinuţi «aface­rea». S-au dat mandate de arestare con­tra lui I. Sichitin, Ioan Rădulescu şi Nic. Forau zis Florescu. -------ooxxxoo-----­ CAPITALA ACCIDENT MORTAL DE AUTOMOBIL Paznicul Dinu Ion, de la garajul P. T. T. din calea Plevnei No. 18, vroind să aranjeze un autocamion a pornit motorul nebăgând în sea­mă că viteza era deschisă. Autoca­mionul a pornit și paznicul a fost surprins între un alt camion şi cel ce îl pornise, lovindu-l grav în sto­mac şi în picioare. Transportat la spitalul Filantropia, după câteva ore, a încetat­­din viaţa. FURTURI DE... SEZON Odată cu plecarea în vilegiatură a celor ce-şi pot permite luxul unei deplasări din pCapitala căldurilor toride, s-au înmulțit furturile la ca­sele văduvite de stăpâni. D-nei Popovici din strada Spăta­rul No. 10, plecată la o vie hoţii i-au devalizat casa furându-i numeroase obiecte. La magazinul de pielărie H. Car­non din strada 13 Septembrie No. 132 hoţi rămaşi necunoscuţi până în momentul de faţă au intrat for­ţând o fereastră şi au furat mărfu­ri în valoare de 80 mii lei. Poliţia a întreprins cercetările de rigoare. EXCROC ARESTAT Comisarul de siguranţă D. G. Va­­silescu, din prefectura poliţiei Ca­­­­pitalei, a arestat ori pe cunoscutul VA-­­ excroc Leon Scherzer urmărit de­­ câtăva vreme pentru un sistem spe­­eri de judo-instructor­­­oial de excrocherie. Seberzsi pân­­continuat cercetările în dea pe provincialii cari veneau să­şi câştige existenţa în Capitală, le promitea, servici «grase» şi le cerea garanţii. După ce incasa garanţiile, dispărea, avea obiciul să lucreze în fața unei case cu două ieșiri Eri i s’a înfundat însă. Comisarul Vasi­­lescu l’a surprins tocmai în m­omen­tul când recruta o , noul victimă. Bloc-Motes SPECTACOLE Teatre TEATRUL OTETELEŞANU. — «Divor­ţul d-lui Duval». TEATRUL CARABUS. — «Intre ciocan şi Nicovală». TEATRUL MIC DE VARA, calea Gri­­viţei No. 94. — Satyrni. GRADINA LIEBLICH (Jignita). — «Americaner Bebetin» cu Nelly Gasman. TEATRUL NOU.—Inimă de mireasă. MAXIM D’ETE. — Comicul parizian Moron secondat de un program de variete. Cinematografe Cinema SELECT Sonia, Păpuşa Barcelonai cu Lilly, Damita şi Warnick Ward şi o comedie în 2 acte. CINEMA EFORIA.­­ O mie şi una de nopţi cu Nicolas Rimsky şi Nathalie Kovanko. CINEMA CAPITOL Sala şi Gră­dina. Obraznicuţa cu Harry Liedke şi Mari Pandler. CINEMA LIPSCANI. — «Intre el şi ele» cu Marie Prevost. Seara la orele 9. Când bărbatul vrea, jucată de com­­pania «Azais». Cinema BULEVARD PALACE: Copiii prigoniţi cu i­scot. CINEMA SCALA Revista Să nu te superi că te ’njur şi filmul Pun­tea pisicii. CINEMA MARNA: Azi Seria II Evreul Rătăcitor. TEATRU TRIANON CINEMA.— «SIF» Femeia care a ucis, cu Paul Wege­ner şi Grete Mosheim. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Ca­biria, războaiele către Carthagene şi Roma­ şi revista Să nu te superi că te’njur. CINEMA VICTORIA SI SE­LECT: Căminul fetelor seduse cu Lois Moran, Noah Berry şi Louise Dresser şi o comedie în 2 acte. CINEMA MARCONI: Cocoşatu de la notre dame din Paris. Cu Lon Chaney. CINEMA MODEL. — Dubla existentă a d-rului Bessol cu contesa Esherhazi GRADINA CINEMA «AURORA« Orientul cu Maria Iacobini, Mary Liedtke. CINEMA JUPITER. _ «Mica Babete cu Lya Mara, Ilarry Liedtke şi Er­nest Verebed. CINEMA REX (Dudeşti). _ Fecioara din Harem şi o comedie în 2 acte. Teatrul Cărăbuş . Intre Ciocan şi Nicovală revista d-lor A. de Herz şi Nic. Vlădoianu, a ajuns la a 25-a reprezentaţie, ju­­cându-se în fiecare seară cu un succes crescând. Scenele cele mai aplaudate sunt: «banca», «lume mare,« lume mică», «ultimul tramvai cu cai», «salutul primăverei», şi povestea Dunărei». Creaţiile d-lor C. Tănase, P. Co­druţ, Giugaru, Şerbănescu, Natalia Pavelescu, Lizica Petrescu, Viole­ta Ionescu, şi d-na Marilena Vode­­scu-Vlădoianu provoacă entuzias­mul spectatorilor. T­eatrale La Jignitza NELLY CASMAN obţine în fiecare seară un strălucit succes în «Americaner Rebelin» o­­peretă în 3 acte de Steinberg. Unul din rolurile principale este deţinut de autor.• La PARCUL OTETELIŞEANU continuă în fiecare seară reprezen­taţiile cu marele succes al stagiu­­nei. «DIVORŢUL D-lui DUVAL» farsă în trei acte de Bisson, jucată de ansamblul companiei dramatice TEATRUL NOSTRU. In distribuţie d-nele Anicuţa Cârje, Nelly Caraconi, Fanta Stan­­covici, Margareta Nicolau şi d-nii G. Timică, Al. Ghiberl­on, Roland de Iassy, C. Hociung, etc. Pe scena TEATRULUI MIC se repetă zilnic sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare, melodrama poliţistă «BRODWAY», unul din reputatele succese ale repertoriului american modern. ----ssite»— -----po­jîpe-----­li Cum a decurs solemnitatea Ploeşti 30.­­ Astăzi, joi împlinin­du-se 50 de ani de la luarea redutei Griviţa, «Asociaţiunea veteranilor prahoveni» împreună cu au­orită­ţile civile şi militare au organizat mari serbări naţionale. Se ştie că în luptele cari au avut loc la Gri­viţa, a luat parte, având un rol hotărâtor, batalionul 2 vânători, format din prahoveni. Cu această ocazie s’a aniversat şi o jumătate de secol dela răsboiul pentru inde­pendenţa patriei 1877—1878 şi sfin­ţit drapelul naţional al veteranilor. Oraşul a fost frumos pavoazat cu drapele tricolore iar pe bule­vardul Independenţei s’au ridicat arcuri de brad. Tedeum-ul La orele 10 dimineaţa se aflau în biserica Sf-ţii împăraţi d-nii: I. Mihăileanu, prefectul judeţului, general Gh. Manu, comandantul garnizoanei, I. G. Obrocea, prima­rul municipiului, general Ioan Po­­pescu, Gh. Bârzescu, prefectul po­liţiei, colonel Alexandrescu, co­mandantul pieţei, Barbu Georgescu Ştefan Săndulescu, Gogu Hristescu Ilie Nedelcovici şi Mitică Mircescu membrii ai delegaţiei permanente a municipiului, Nic. Prusan, pre­şedintele asoc. invalizilor I. Soco­­lescu, consilier agricol, I. C. Petre­scu, director de poliţie, dr. Vasiliu, dr. Petre Tom­oşoiu, Victor Horme­­ziu, Radu D. Constantinescu, vice­­preşdintele Camerei de comerţ; a­­poi d-nii coloneii Const. Palada, Gh. Boboc, Al. Georgescu, Zagoritz, maiori Ştefănescu şi Aurică Stoi­­cescu, căpitan Ene Manolescu, că­pitan Virgil Ariton, comandatul companiei de jandarmi, Const. Ghimpu, delegatul «U. D. R», in­spector de poliţie Enăchescu, poli­ţai Nelu Rădulescu, delegaţii de veterani din toată ţara, reprezen­tanţii societăţilor patriotice pre­cum şi un public numeros. Preoţii Const. Petre, protoereul judeţului Eugen Saftu, confesorul garnizoanei, I. Brezeanu, Slivnea­­neanu, Grigorescu, au oficiat apoi un serviciu divin, răspunsurile fiind date de corul ceremonial. După slujbă reprezentanţii auto­rităţilor au trecut în revistă tru­pele care se aflau în faţa catedra­lei iar d. general Gh. Nianu, a ţi­nut ostaşilor o scurtă cuvântare a­­rătând eroismul celor ce au luptat la Griviţa. Solemnitatea de la statuia vânătorilor La orele 11 întreaga asistenţă a format un lung cortegiu care s’a în­dreptat spre statuia vânătorilor de pe bulevardul Independenţei». In faţa statuiei care­­Simbolizează eroismul prahovenilor în răsboiul dela 1877—1878, un sobor de preoţi a oficiat un parastas în­ amintirea oştenilor morţi pe câmpul de luptă. S’a procedat apoi la sfinţirea şi botezarea drapelului naţional al ve­teranilor, bătându-se de către cei prezenţi tradiţionalele ţinte. Cuvântările ţinute De general adjutant, Gh. Manu, comandantul garnizoanei luând cu­vântul arată însemnătatea luprei Griviţei, când tânăra oştire româ-Tirîjrui,. «ta.no’’ şi a făcut cea mai strălucită dovadă a redeşteptării vitejiei strămoşeşti înăbuşită veacuri întregi sub apă­sarea umilinţei străine. Veteranii răsuri li­ri dela 3E77 — 1878 — spune d. general Manu, — însufleţiţi de cele mai frumoase gân­duri, au găsit, astăzi un fericit pri­lej pentru sfinţirea drapelului lor, la care am ţinut ca ofiţerii garni­zoanei să asiste în corpore, alături de autorităţi şi cetăţenii ploeşteni. O firească şi unanimă pornire a adunat astăzi laolaltă în jurul glo­riosului moment pe noi, veterani în­cărunţiţi cari ne-aţi câştigat nea­târnarea pe d-voastră, general, ofi­ţeri, şi soldaţi, viteji luptători ai răsboiului de întregire şi pe voi oş­teni tineri cari formaţi chezăşia vii­torului. In ceasul în care veştile din stră­inătate aduc tot mai accentuată spa­ranţa că în viitor oamenirea va pu­tea fi scutită de răsboaie putem să ne mândrim că de la redeşteptarea noastră naţională, răsboaiele ce am purta, au avut un scop, drept şi sfânt. Fie ca drapelul ţinut de mâi­nile încă vânjoase ale veteranilor din 1877 să ne călăuzească încă mul­tă vreme pe calea dreaptă a credin­ţei şi iubirei de ţară — încheie vor­bitorul. Predarea drapelului După terminarea cuvântărei d. grt­neral Manu, a înmânat drapelul bă­trânului Nic. Prusan, preşedintele asociaţiunei veteranilor, care într’o frumoasă şi emoţionantă cuvântare îşi arată mulţumirea ce o simte as­tăzi când după 50 de ani de la lup­tele de la Griviţa este hărăzit de soartă să i se încredinţeze drapelul veteranilor. Au mai ţinut cuvântări veteranii Gheorghe Potop şi Panait N. Cons-­­­tantinescu-Vaslui. D. I. MIHAILEANU, prefectul ju­deţului citeşte apoi pergamentul pe care era scris extractul de botez al drapelului naţional al veteranilor. • In sunetele muzicei militare a reg. 7 Prahova de sub conducerea d-lui loeot. Planino s’a primit apoi defi­larea unităţilor din regimentele 7 Prahova, 32 Mircea, 6 cavalerie şi 19 obuziere. La orele 12 jumătate primăria mu­nicipiului a oferit o masă comună veteranilor şi reprezentanţilor auto­rităţilor în grădina «Concordia», masă servită de d. Costică Negules­­cu. , , In timpul mesei, dela restaurantul «Concordia» s’au ridicat toasturi de către d-nii general GH. MANU, NIC. PRUŞAN şi I. MIHAILEANU prefectul judeţului. D. I. G. OBROCEA, primarul mu­nicipiului, în num­ele cetăţenilor plo­eşteni îşi arată satisfacţia că în o­­raşul nostru s’a sfinţit astăzi dra­pelul eroilor dela 1877—1878. In tot cursul zilei, atât dimineaţa la parada militară cât şi după a­­miază când muzicile militare cân­tau pe pieţele oraşului cu toată a­­fluenţa publicului datorită măsuri­lor luate de d. GH. BÂRZESCU pre­fectul poliţiei, — care merită un cu­vânt de laudă, — a domnit cea mai desăvârşită ordine. ------nniîvnn-------

Next