Cuventul, septembrie 1928 (Anul 4, nr. 1207-1236)
1928-09-01 / nr. 1207
NOU! EDITURA „EMINESCU“ ! Cu prilejul centenarului marelui scriitor rus LEW N. TOLSTOI a apărut romanul său interesant. MOARTEA lui IVAN ILIC! Preţul Lei 30 In noaptea nuntii Roman de HENRI MURGER Preţul 25 Lei Biblioteca inimii Tenacitatea in dragoste Adaptare din limba arabă Preţul 20 Lei Editura Sos. Anon. „EMINESCU“, Bucureşti, Str. Parlamentului, 2 NOU! Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY &RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE si PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann persoanele de încredere condiţiuni favorabile de lată II. IN „GAZETA DE DUMINICA“ cu data de 1 Septembrie 1928 C i t i 1 i : FEPdEILE OOALE DE LA OLIMPIADA Sportul nu ucidă gratia. — Aruncătoarea da disc. — Japoneza care aleargă. — Prvingătoarea cu floreta. — Fetele din Canada. — Spectatoarale. PLOEŞTI, 29. — Membrii consiliului de administraţie a Camerei de comerţ şi industrie din Ploeşti s’au întrunit astăzi după amiază într’o importantă şedinţă. A prezidat d. ing. Ch. Balif, preşedintele Camerei, asistat de d-nii Radu Constantinescu, vice-preşedinte şi M. Ionescu-Mişu, secretar. D. ing. Gh. Balif, preşedintele Camerei a făcut o amplă expunere asupra evenimentelor de ordin economic, petrecute în intervalul de la ultima scadenţă până astăzi. D-sa a arătat că atât comerţul cât şi Industria se găsesc actualmente la un punct de dezorientare, dar stabilizarea monetară pe care guvernul actual este pe cale de a o realiza va schimba în curând această situaţie. CHESTIUNEA SOC. DE ASIGUGURARE RECIPROCA Cu privire la modul de funcţionare a numeroaselor societăţi de «asigurare reciprocă» care au luat fiinţă în localitate, d. ing. Balif, arată operaţiunile făcute de aceste societăţi, ai căror componenţi spre a induce lumea în eroare, nu au îndrăznit să-şi pună numele pe firmele societăţilor, ci s’au intitulat şoc. anonime spre a ascunde numele acelora cari operau în spatele acestor firme. Consiliul Camerei a sesizat încă de la început parchetul spune d. Balif, ba ceva mai mult, le-a acţionat direct în justiţie pentru călcarea dispoziţiunilor legei firmelor, acţiune al cărui rezultat se va putea şti la 17 Octombrie crt, când este fixat termenul de judecată. Tr. ing. Balif arată cu privire la campania dusă pentru desfiinţarea legei speculei, că această chestiune s’a rezolvat prin creiarea unui regulament al legei care îndulceşte asperităţile de odinioară ale legei. În conformitate cu acest nou regulament Camera urmând să aibe un delegat şi un supleant în comisia de judecată a contravenienţilor la această lege, consiliul a ales ca reprezentant pe d. George N. N. Iosifescu iar ca supleant pe d. G. N. Rădulescu. ÎNFIINŢARE DE ABATOARE Consiliul dă apoi împuternicire d-lor Radu G. Constantinescu şi George N. N. Iosifescu, să trateze amănunţit cu primăria municipiului chestiunea înfiinţării unor antrepozite în oraşul nostru, chestiune care în pricipiu a fost aprobată atât de primărie cât şi de Cameră. S’a citit referatul d-lor Const Derussi şi M. Ionescu- Mişcu cu privire la modificările ce urmează să se aducă legii pentru unificarea contribuțiunilor directe, pe care consiliul îl aprobă în principiu, decizând să se tipărească acest referat care apoi va fi distribuit fiecărui consilier în parte. Aceștia la rândul lor vor trimite biroului Camerei observațiunile ce au de făcut. D. Gogu T. Hristescu-Livadea a arătat că administraţia financiară prin organele ei face dese razii pe la comercianţi, încheiându-le procese verbale de contravenţie pentru faptul neţinerii la zi a registrelor. Aceste razii — spune d. Hristescu nefiind legale — o recentă jurisprudenţă stabilind că registrele comercianţilor pot fi daute şi lunar, — roagă consiliul să intervină locului în drept spre a înceta cu ele. D. Radu Constantinescu, vice-preşedintele Camerei, a răspuns d-lui Gogu Hristescu, că a intervenit personal la administraţia financiară şi în urma discuţiei avute cu d. administrator financiar, a primit asigurări din partea acestuia, că aceste razzi vor fi suprimate, ele, neavând ca efect decât întărirea asperităţilor ce există de acum între fisc şi contribuiabil. * Punându-se în discuţie chestiunea înfiinţării unui bâlci în comuna Brazi, consiliul a respins cererea pe motiv că această comună este situată în imediata apropiere a oraşului nostru. Iv. ---- Adunarea membrilor consiliului de administraţie este în toate timpurile, bunul comun al tuturor. Dacă e aşa, cum trebue să fim ? Trecutul ne-a fost dat, ca să învăţăm pentru viitor. Nu trebue să credem în întoarcerea aceloraşi împrejurări, în cicluri magice care urmează absolut să se repete. Trebue să scrutăm spiritul istoriei şi legile care decurg din ea. Dar iată legea care trebue să prevaleze pentru noi: a fi gata pentru orice cale care promite să ne ducă mai sus. De când Dumnezeu s’a revenit oamenilor, de când Christos a venit în lume aducând foc, petru ca acest foc să ardă, forţa adevărului divin este purtată de-a lungul secolelor în umanitate. Acum suntem datori noi să ţinem această forţă. Nu se cuvine să aşezăm făclia sub obroc. Ea trebuie să ilumineze toate domeniile vieţii omeneşti, trebue să pătrundă în chestiunile sociale şi economice ale timpului nostru. Să nu ne înspăimânte nici un curent de aer pentru ea. Dar înainte de toate, să nu ne îndoim de capacitatea sa, de forţa sa de iluminare. Să ne ferim, prin urmare, de-a lua în mână în locul acestei forţe, alte lumini. Aceste lumini n’au nimic comun cu flăcările care se ridică din inima Domnului Nostru, şi forţa lor nu provine decât din ageaţia animelor omeneşti nerăbdătoare şi lesne de descurajat. A. A. W. S A APARUT No. 36 din gi „oglinda mnu cu următorul sumar: Pelerinajul legionarilor englezi pe câmpia de luptă din Franţa. — Băile de mare şi de soare, în străinătate. — O ceremonie militară la Paris. — Omni maşină. — Un nou record de viteză.Dansuri răsboinoc executate de negri. — Start vertical de avioane. — Regate în China și în Germania. — Un primar de 100 de ani. — Cel mai mare palat de dans. — Mamut reconstruit. — Sport de porumbei călători. — Olandezul zburător. — Pagina femeii. — Pagina jocurilor cu numele deslegătorilor. LEI 7. EXEMPLARUL Pentru un mare roman dobrogean Pentru a colabora la serbările dobrogene, Universitatea liberă «Coasta de Argint» din Balde de sub conducerea d-lui Octavian Moşescu, institue un premiu de 25.000 lei pentru cel mai bun roman cu subiect de viaţă românească, acţiunea petrecându-se în Dobrogea şi de preferinţă în Balde. Juriul va fi format de un grup de scriitori, un membru al Academiei şi directorul Universităţii libere. Manuscrisele se vor trimete până la 30 Decembrie 1028. Pentru Ministerele de Finanţe şi Interne 9 I Ce e cu ajutorarea plugarilor din Ialomiţa păgubiţi de grindină In zilele de 16 şi 17 Iunie a. c., a căzut în circa 20 comune din Ialomiţa, Plevna, Mihai-Viteazu, Cuza- Vodă, Rasa, Bogata, Carol I., Independenţa, Murgeanca, Gura Ialomîţei, etc. grindină de o excepţională mărime, distrugând complect semănăturile pe sute de hectare. Faţă cu această calamitate Ministerele de Finanţe şi Interne au dispus ca delegaţi ai fiscului şi ai judeţului să facă constatări individuale a celor dăunaţi pentru a fi scutiţi complect de impozitul agricol pe anul 1028 pentru suprafeţele bătute de grindină, aceasta desigur prin o largă interpretare a art. 69 din legea contribuţiilor directe. Constatările acelei comisiuni au fost înaintate Ministerului de Finanţe în primele zile ale lunei August şi spre mirarea tuturor se pare că direcţia Contribuţiilor nu a făcut absolut nici o scădere a impozitului. Desigur această hotărâre s-a luat fără avizul d-lui ministru de finanţe, ad-interim Al. Lapedatu, care nu putea lua o asemenea hotărâre în contradicţie cu spiritul de ajutor ce intenţiona să dea agricultorilor când s’au dat ordinele de constatare a pagubelor. Nu înţelegem de ce parlamentarii în frunte cu d. C. Banu şi prefectul judeţului, cari au promis că dăunaţii plugari mici şi mari vor fi ajutaţi cel puţin cu scutirea impozitului, sunt indiferenţi faţă cu hotărîrea ministerului. Aşteptăm totuşi hotărârea promisă. Arestarea unui defraudator în Capitală Comisarul de siguranţă Jean Panova a arestat astă noapte în Capitală pe Nicolae Petrescu, de la percepţia 10 comunală care în Ianuarie a dispărut cu o sumă de 300 mii lei. El a colindat toată ţara şi acum câteva zile a revenit în Capitală şi s-a instalat la o concubină a sa, unde a și fost arestat. ------ooxxxoo- Apele Dunării scad Apele Dunării scad simţitor înspre gurile ei. De mai multe zile, scăderea continuă. Din această cauză şi bara de la Sulina nu mai este atât de adâncă şi de abea poate suporta vapoarele cu tonaj mare. Şi aceasta, tocmaiacum, când începe exportul şi când vapoarele de mare trebue să părăsească porturile Dunărene. Deci, ca şi în anii trecuţi, situaţia p-- Dunăre începe a fi îngrijorătoare. ------xxooxx----- Cooperatorii regăţeni vizitează Basarabia Din iniţiativa Federalei Ilfov s’a organizat o excursiune în Basarabia a cooperatorilor din Ilfov şi Capitală. Ei au sosit Sâmbăta trecută cu vaporul de 3 în oraşul nostru. Dela debarcader unde li s’a făcut o primire frumoasă, cooperatorii au asistat la un Te-Deum oficiat în catedrala oraşului, după care au luat ceaiul la federală şi au vizitat apoi soc. coop, agricultura «Stupăria» şi băncile populare «Ismail» şi «înfrăţirea». Seara federala sud basarabeană a dat oaspeţilor un banchet la restaurantul «Trandafirilor». Excursioniştii au fost fotografiaţi în grup. La federală s’a examinat situaţia precară a recoltei de anul acesta ceea ce va avea ca urmare o lipsă accentuată pentru ţărani, mai ales că seceta continuă de mai mulţi ani şi s’au avizat la energice intervenţiuni pe lângă guvern pentru acordarea de credite suficiente cu care să se poată cumpăra cereale pentru populaţie. D. inspector Voroniev a expus modul cum sunt organizaţi pescarii de la Vâlcov prin cooperative şi superioritatea icrelor negre de Basarabia care înainte de război erau desfăcute permanent pe piaţa Berlinului unde cooperativele de pescari aveau un oficiu de desfacere, ceea ce a făcut să le aducă un foarte important beneficiu. D. Theodorescu, vice-preşedintele federalei Ilfov, felicită cooperativele că au dispus de atâta căldură încât au putut topi «Frigul» (soc. Frigul). De la Ismail excursioniştii au plecat cu o saluptă la Vâlcov, iar de acolo vor vizita restul Basarabiei prin Cet. Albă—Chişinău etc. ------ooxxxoo----- ---OOîjcOO---- Doamna misterioasă din Galaţi. Casele în cari s’a născut „prinţul“. Convenţiunea cu gazda. Studiile ,,prinţului“. Călătoriile şi căsătoria lui. Ce spun membrii familiei sale adoptive. Concluziuni. In anul 1884, într’un apartament modest din Galaţi, str. Română 84, proprietatea preotului Ghiţă Ion, locuia familia Gliki, compusă din tatăl, mama şi doi fii. Intr’una din zilele lui Iulie, o trăsură de casă, luxoasă, opreşte în faţa casei în care locuia familia Gliki, şi din trăsură descinde o doamnă elegant îmbrăcată, care solicită ospitalitate pentru un copil nou născut, în schimbul unei frumoase recompense, D-na Gliki, întrevăzând posibilitatea unui frumos câştig accesoriu, primeşte oferta eleganţei misterioase, care s’a prezentat scurt şi fără alte explicaţiuni : Dona Maria. Dar, în loc de copil, după câteva ore de la plecarea doamnei acesteia, în face apariţia în curtea caselor familiei Gliki, un convoi bizar, un doctor (decedatul dr. Scurtu) două infirmiere şi o moaşă (cunoscuta d-nă Engelmayer), cari preced o t targă acoperită. Pe targă, o femee cu faţa voalată ! O naştere puţin obişnuită D-na Gliki, care era singură acasă la timpul acela, primeşte, de voe, de nevoe, ca întregul cortegiu să intre în casă, şi sub imperiosul stimulent al unei bancnote de 10(!) lei, pregăteşte cele necesare pentru o apropiată naştere... Cam pe la orele 6 seara totul se consumase, lehuza a fost reaşezată pe targa care o adusese cu 3 ore înainte, şi cortegiul a părăsit curtea, minus 01., infirmieră, care apoi s’a dovedit că venise angajată ca doică pentru noul născut. Un pact Aceiaşi doamnă misterioasă care venise şi solicitase ospitalitate pentru copil, a vizitat în fiecare zi familia Gliki, şi totdeauna venea însoţită de un servitor încărcat cu nenumărate pachete cu de-ale mâncărei şi îmbrăcăminte pentru toţi ai casei. După vre-o 2—3 luni, doamna a încheiat un pact cu d-na Gliki, care s-a obligat să vegheze la creşterea şi educaţia copilului, în schimbul unui onorar de 1500 lei lunar, câtă vreme copilul are nevoe de doică, şi 1000 lei lunar, după acest timp. Copilul a crescut frumos şi în urma botezului în religia ortodoxă, a primit numelede Constantin, fiind trecut în starea civila cu acest nume, ca copil g&BfcKgi adoptat de familia Gliki. sf) In Ce stiudii a urmat copilul După terminarea celor 4 clase primare la Galaţi, Constantin Gliki, venind la Tulcea sa viziteze familiile celor doi fii ai d-nei Gliki, a fost reţinut aci pentru inteligenţa sa precoce şi dat la învăţătură în liceul din localitate «Pr. Carol». Printre elevii de frunte, a absolvit cu frumoasă distincţiune liceul — şi apoi s’a reîntors la Galaţi. Intre timp n’a mai sosit nici o veste dela Dona Maria şi întrucât soţul d-nei Gliki decedase, resursele modeste ale familiei nu îngăduiau studierea mai departe a silitorului şi dornic de învăţătură, Constantin, copil care devenise drag familiei. La Galaţi, Constantin a fost apreciat mult, pentru scrierile sale literare. L-am cunoscut personal. * Mânat de dorinţa călătoriilor prin ţări străine, Constantin nu a putut sta mult pe acasă, şi a plecat. La Cairo a făcut cunoştinţa unei tinere modiste, cu care căsătorinduse, a revenit în ţară, la Constanţa. Aci, Maria Roserdos, soţia lui, s’a angajat ca şefă a atelierului de mode din cassa Lascaridis. Curând, însă, a plecat în America, luând cu sine şi pe bătrâna d-nă Gliki, care, murind acolo, a fost incinerată şi cenuşa ei adusă la Tulcea, unde a fost predată d-lui Al. Gliki, funcţionar la agenţia N. F. R. Membrii familiei Gliki, spun că se prea poate ca «Constantin», să fi descoperit tainele originei sale, din moment ce susţine cu tărie că este principe de Bourbon. Concluziuni Lunad ca bază cele petrecute în 1884 la Galaţi şi mai ales, asemănarea uimitoare a lui «Constantin» cu regele Alfonso al Spaniei, pe care abia acum o remarc, cu ocazia ştirilor din ziare în legătură cu afirmaţia tânărului arestat de poliţia vieneză, nu este exclus ca sărmanul înstrăinat de la Galaţi, să fie în adevăr prinţul Alfonso Louis de Bourbon. ST. STAUB Ziarist, directorul ziarului «Progresul» Noui tratative pentru înfiinţarea soc. conductelor de petrol In primele zile ale lunei Septembrie vor fi reluate tratativele dintre reprezentanţii ministerelor de industrie şi comunicaţii şi cei ai industriaşilor de petrol pentru înfinţarea societăţii comercializate a conductelor de petrol. --OXO Curierul judiciar -pompa----- FRAUDE DE 14 MILIOANE LA O COOPERATIVA In ultimul timp parchetul trimise numeroase reclamaţiuni contra soc. cooperative de credit «România» din calea Plevnei. Afacerea fiind repartizată spre cercetarea d-lui Imre-instructor Bolintin, d-sa în urma investigaţiunilor făcute a putut descoperi ca autor al fraudelor pe d. Zoltán Zöldi care de fapt era aproape unicul membru al cooperativei al cărui preşedinte şi director era tot el. Dela primele cercetări s’a putut constata că Zöldi a mâncat toate sumele depuse spre... fructificare în valoare totală de 14 milioane lei. In casa de fier nu s’a mai găsit nici un ban. Zoltán Zöldi a fost arestat ori. Cercetările continuă. Tribunalul de Comerţ a fost sesizat pentru facerea formalităţilor de declarare în stare de faliment. FRAUDELE PETROLIFERE Mersul instrucţiei După cum am anunţat acum trei zile, d. consilier Enescu a plecat ori dimineaţă «pe teren» în judeţul Dâmboviţa. D. jude instructor e însoţit de d. colonel Sebastian Georgescu şi d. Enăceanu directorul cadastrului din ministerul de industrie, aceasta întrucât pe ziua de eri urma a se face la faţa locului identificarea terenurilor «insolidate». In acest scop au fost citaţi, tot pe teren, şi un mare număr de săteni concedenţi spre a se putea lămuri câteva puncte obscure. Dată fiind absenţa d-lui consilier Enescu din Bucureşti, ori culoarul instrucţiei a fost complect «deblocat».Se crede că în cursul nopţei să se fi întors şi magistratul instructor. NEREGULILE DE LA CAREŞTI Pe ziua de Stănescu a legătură cu falsificările de recipise de cauţiuni. Au fost confruntaţi autorii şi complicii falsurilor precum şi alţi deţinuţi cari aveau cunoştinţă de ele printre care şi Găetan. Tot eri s’a anunţat din Craiova, că a fost prins acolo şi Grigore Roşianu, cel de al patrulea liberat cu o recipisă falsificată. S’a deschis acţiune publică şi contra lui Niculae Stoicescu, pentru complicitate, fiind acuzat că a intermediat între deţinuţi «afacerea». S-au dat mandate de arestare contra lui I. Sichitin, Ioan Rădulescu şi Nic. Forau zis Florescu. -------ooxxxoo----- CAPITALA ACCIDENT MORTAL DE AUTOMOBIL Paznicul Dinu Ion, de la garajul P. T. T. din calea Plevnei No. 18, vroind să aranjeze un autocamion a pornit motorul nebăgând în seamă că viteza era deschisă. Autocamionul a pornit și paznicul a fost surprins între un alt camion şi cel ce îl pornise, lovindu-l grav în stomac şi în picioare. Transportat la spitalul Filantropia, după câteva ore, a încetatdin viaţa. FURTURI DE... SEZON Odată cu plecarea în vilegiatură a celor ce-şi pot permite luxul unei deplasări din pCapitala căldurilor toride, s-au înmulțit furturile la casele văduvite de stăpâni. D-nei Popovici din strada Spătarul No. 10, plecată la o vie hoţii i-au devalizat casa furându-i numeroase obiecte. La magazinul de pielărie H. Carnon din strada 13 Septembrie No. 132 hoţi rămaşi necunoscuţi până în momentul de faţă au intrat forţând o fereastră şi au furat mărfuri în valoare de 80 mii lei. Poliţia a întreprins cercetările de rigoare. EXCROC ARESTAT Comisarul de siguranţă D. G. Vasilescu, din prefectura poliţiei Capitalei, a arestat ori pe cunoscutul VA- excroc Leon Scherzer urmărit de câtăva vreme pentru un sistem speeri de judo-instructoroial de excrocherie. Seberzsi pâncontinuat cercetările în dea pe provincialii cari veneau săşi câştige existenţa în Capitală, le promitea, servici «grase» şi le cerea garanţii. După ce incasa garanţiile, dispărea, avea obiciul să lucreze în fața unei case cu două ieșiri Eri i s’a înfundat însă. Comisarul Vasilescu l’a surprins tocmai în momentul când recruta o , noul victimă. Bloc-Motes SPECTACOLE Teatre TEATRUL OTETELEŞANU. — «Divorţul d-lui Duval». TEATRUL CARABUS. — «Intre ciocan şi Nicovală». TEATRUL MIC DE VARA, calea Griviţei No. 94. — Satyrni. GRADINA LIEBLICH (Jignita). — «Americaner Bebetin» cu Nelly Gasman. TEATRUL NOU.—Inimă de mireasă. MAXIM D’ETE. — Comicul parizian Moron secondat de un program de variete. Cinematografe Cinema SELECT Sonia, Păpuşa Barcelonai cu Lilly, Damita şi Warnick Ward şi o comedie în 2 acte. CINEMA EFORIA. O mie şi una de nopţi cu Nicolas Rimsky şi Nathalie Kovanko. CINEMA CAPITOL Sala şi Grădina. Obraznicuţa cu Harry Liedke şi Mari Pandler. CINEMA LIPSCANI. — «Intre el şi ele» cu Marie Prevost. Seara la orele 9. Când bărbatul vrea, jucată de compania «Azais». Cinema BULEVARD PALACE: Copiii prigoniţi cu iscot. CINEMA SCALA Revista Să nu te superi că te ’njur şi filmul Puntea pisicii. CINEMA MARNA: Azi Seria II Evreul Rătăcitor. TEATRU TRIANON CINEMA.— «SIF» Femeia care a ucis, cu Paul Wegener şi Grete Mosheim. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Cabiria, războaiele către Carthagene şi Roma şi revista Să nu te superi că te’njur. CINEMA VICTORIA SI SELECT: Căminul fetelor seduse cu Lois Moran, Noah Berry şi Louise Dresser şi o comedie în 2 acte. CINEMA MARCONI: Cocoşatu de la notre dame din Paris. Cu Lon Chaney. CINEMA MODEL. — Dubla existentă a d-rului Bessol cu contesa Esherhazi GRADINA CINEMA «AURORA« Orientul cu Maria Iacobini, Mary Liedtke. CINEMA JUPITER. _ «Mica Babete cu Lya Mara, Ilarry Liedtke şi Ernest Verebed. CINEMA REX (Dudeşti). _ Fecioara din Harem şi o comedie în 2 acte. Teatrul Cărăbuş . Intre Ciocan şi Nicovală revista d-lor A. de Herz şi Nic. Vlădoianu, a ajuns la a 25-a reprezentaţie, jucându-se în fiecare seară cu un succes crescând. Scenele cele mai aplaudate sunt: «banca», «lume mare,« lume mică», «ultimul tramvai cu cai», «salutul primăverei», şi povestea Dunărei». Creaţiile d-lor C. Tănase, P. Codruţ, Giugaru, Şerbănescu, Natalia Pavelescu, Lizica Petrescu, Violeta Ionescu, şi d-na Marilena Vodescu-Vlădoianu provoacă entuziasmul spectatorilor. Teatrale La Jignitza NELLY CASMAN obţine în fiecare seară un strălucit succes în «Americaner Rebelin» operetă în 3 acte de Steinberg. Unul din rolurile principale este deţinut de autor.• La PARCUL OTETELIŞEANU continuă în fiecare seară reprezentaţiile cu marele succes al stagiunei. «DIVORŢUL D-lui DUVAL» farsă în trei acte de Bisson, jucată de ansamblul companiei dramatice TEATRUL NOSTRU. In distribuţie d-nele Anicuţa Cârje, Nelly Caraconi, Fanta Stancovici, Margareta Nicolau şi d-nii G. Timică, Al. Ghiberlon, Roland de Iassy, C. Hociung, etc. Pe scena TEATRULUI MIC se repetă zilnic sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare, melodrama poliţistă «BRODWAY», unul din reputatele succese ale repertoriului american modern. ----ssite»— -----pojîpe-----li Cum a decurs solemnitatea Ploeşti 30. Astăzi, joi împlinindu-se 50 de ani de la luarea redutei Griviţa, «Asociaţiunea veteranilor prahoveni» împreună cu auorităţile civile şi militare au organizat mari serbări naţionale. Se ştie că în luptele cari au avut loc la Griviţa, a luat parte, având un rol hotărâtor, batalionul 2 vânători, format din prahoveni. Cu această ocazie s’a aniversat şi o jumătate de secol dela răsboiul pentru independenţa patriei 1877—1878 şi sfinţit drapelul naţional al veteranilor. Oraşul a fost frumos pavoazat cu drapele tricolore iar pe bulevardul Independenţei s’au ridicat arcuri de brad. Tedeum-ul La orele 10 dimineaţa se aflau în biserica Sf-ţii împăraţi d-nii: I. Mihăileanu, prefectul judeţului, general Gh. Manu, comandantul garnizoanei, I. G. Obrocea, primarul municipiului, general Ioan Popescu, Gh. Bârzescu, prefectul poliţiei, colonel Alexandrescu, comandantul pieţei, Barbu Georgescu Ştefan Săndulescu, Gogu Hristescu Ilie Nedelcovici şi Mitică Mircescu membrii ai delegaţiei permanente a municipiului, Nic. Prusan, preşedintele asoc. invalizilor I. Socolescu, consilier agricol, I. C. Petrescu, director de poliţie, dr. Vasiliu, dr. Petre Tomoşoiu, Victor Hormeziu, Radu D. Constantinescu, vicepreşdintele Camerei de comerţ; apoi d-nii coloneii Const. Palada, Gh. Boboc, Al. Georgescu, Zagoritz, maiori Ştefănescu şi Aurică Stoicescu, căpitan Ene Manolescu, căpitan Virgil Ariton, comandatul companiei de jandarmi, Const. Ghimpu, delegatul «U. D. R», inspector de poliţie Enăchescu, poliţai Nelu Rădulescu, delegaţii de veterani din toată ţara, reprezentanţii societăţilor patriotice precum şi un public numeros. Preoţii Const. Petre, protoereul judeţului Eugen Saftu, confesorul garnizoanei, I. Brezeanu, Slivneaneanu, Grigorescu, au oficiat apoi un serviciu divin, răspunsurile fiind date de corul ceremonial. După slujbă reprezentanţii autorităţilor au trecut în revistă trupele care se aflau în faţa catedralei iar d. general Gh. Nianu, a ţinut ostaşilor o scurtă cuvântare arătând eroismul celor ce au luptat la Griviţa. Solemnitatea de la statuia vânătorilor La orele 11 întreaga asistenţă a format un lung cortegiu care s’a îndreptat spre statuia vânătorilor de pe bulevardul Independenţei». In faţa statuiei careSimbolizează eroismul prahovenilor în răsboiul dela 1877—1878, un sobor de preoţi a oficiat un parastas în amintirea oştenilor morţi pe câmpul de luptă. S’a procedat apoi la sfinţirea şi botezarea drapelului naţional al veteranilor, bătându-se de către cei prezenţi tradiţionalele ţinte. Cuvântările ţinute De general adjutant, Gh. Manu, comandantul garnizoanei luând cuvântul arată însemnătatea luprei Griviţei, când tânăra oştire româ-Tirîjrui,. «ta.no’’ şi a făcut cea mai strălucită dovadă a redeşteptării vitejiei strămoşeşti înăbuşită veacuri întregi sub apăsarea umilinţei străine. Veteranii răsuri liri dela 3E77 — 1878 — spune d. general Manu, — însufleţiţi de cele mai frumoase gânduri, au găsit, astăzi un fericit prilej pentru sfinţirea drapelului lor, la care am ţinut ca ofiţerii garnizoanei să asiste în corpore, alături de autorităţi şi cetăţenii ploeşteni. O firească şi unanimă pornire a adunat astăzi laolaltă în jurul gloriosului moment pe noi, veterani încărunţiţi cari ne-aţi câştigat neatârnarea pe d-voastră, general, ofiţeri, şi soldaţi, viteji luptători ai răsboiului de întregire şi pe voi oşteni tineri cari formaţi chezăşia viitorului. In ceasul în care veştile din străinătate aduc tot mai accentuată sparanţa că în viitor oamenirea va putea fi scutită de răsboaie putem să ne mândrim că de la redeşteptarea noastră naţională, răsboaiele ce am purta, au avut un scop, drept şi sfânt. Fie ca drapelul ţinut de mâinile încă vânjoase ale veteranilor din 1877 să ne călăuzească încă multă vreme pe calea dreaptă a credinţei şi iubirei de ţară — încheie vorbitorul. Predarea drapelului După terminarea cuvântărei d. grtneral Manu, a înmânat drapelul bătrânului Nic. Prusan, preşedintele asociaţiunei veteranilor, care într’o frumoasă şi emoţionantă cuvântare îşi arată mulţumirea ce o simte astăzi când după 50 de ani de la luptele de la Griviţa este hărăzit de soartă să i se încredinţeze drapelul veteranilor. Au mai ţinut cuvântări veteranii Gheorghe Potop şi Panait N. Cons-tantinescu-Vaslui. D. I. MIHAILEANU, prefectul judeţului citeşte apoi pergamentul pe care era scris extractul de botez al drapelului naţional al veteranilor. • In sunetele muzicei militare a reg. 7 Prahova de sub conducerea d-lui loeot. Planino s’a primit apoi defilarea unităţilor din regimentele 7 Prahova, 32 Mircea, 6 cavalerie şi 19 obuziere. La orele 12 jumătate primăria municipiului a oferit o masă comună veteranilor şi reprezentanţilor autorităţilor în grădina «Concordia», masă servită de d. Costică Negulescu. , , In timpul mesei, dela restaurantul «Concordia» s’au ridicat toasturi de către d-nii general GH. MANU, NIC. PRUŞAN şi I. MIHAILEANU prefectul judeţului. D. I. G. OBROCEA, primarul municipiului, în numele cetăţenilor ploeşteni îşi arată satisfacţia că în oraşul nostru s’a sfinţit astăzi drapelul eroilor dela 1877—1878. In tot cursul zilei, atât dimineaţa la parada militară cât şi după amiază când muzicile militare cântau pe pieţele oraşului cu toată afluenţa publicului datorită măsurilor luate de d. GH. BÂRZESCU prefectul poliţiei, — care merită un cuvânt de laudă, — a domnit cea mai desăvârşită ordine. ------nniîvnn-------