Cuventul, martie 1929 (Anul 5, nr. 1386-1416)
1929-03-01 / nr. 1386
Recursul lui Dobrogeanu-Gherea dri dimineaţă a venit înaintea consiliului de revizie al armatei recursul lui Al. Dobrogeanu-Gherea, condamnat la 8 ani recluziune de către consiliul de război . Motivele de recurs au fost susţinute de către d-nii avocaţi Cruceanu şi L. D. Pătrăşcanu, şi combătute de comisarul regal d, colonel Stătescu. După o deliberare de 10 minute, la orele 2,10 d. a. consiliul respinge ■ Quartetul de coarde «Regina toate motivele de casare şi deci re-iria» de sub conducerea d-lui cursul. ro Bărbatul original e un latifundiar. Confesiunea sa nu trebuie să fie niciodată o renunţare la proprietate. Bărbatul original ştie că e mai puţin original decât îl cred alţii. Nu se deosebeşte de ei decât când semenii îl deosebesc- Originalitatea însăşi e un premiu acordat de colectivitate. Nu trebuesc niciodată respinse premiile. Aţi observat că mările nu refuză tributul apelor fluviale. Un om cu tendinţe originale suge forţă de pretutindeni. E o mare care acceptă firesc haraciul afluenţilor. Ştie că nu se naşte nimeni singular. Originalitatea nu e decât accidentală. Monstrul, e fără îndoială, singurul capriciu pe care şi-l îngăduie natura in mersul ei lent, anevoios, exemplarul greşit, care a ieşit din atelierul unde se trage fauna şi flora în serie. Dar monştrii sunt ciudăţenii rarei. Sufragiul universal a chemat în pieţele publice massele la meeting. Numărul retorilor trebuie înmulţit. Şi retorii trebuie să se deosebească de vulg. Un retor trebuie să fie un exemplar unic. Monstruozitatea trebuie înfăptuită prin exerciţiu. Pornirea firească suplinită prin educaţie. Am arătat cândva, că lupta cea mare care desparte pe oameni, dealungul veacurilor istorice, cel puţin, e războiul dintre limbuţi şi tăcuţi. Dacă te naşti printre tăcuţi şi dacă prin umilinţa ta, prin dispreţul tău pentru izbutiri sociale, te retragi în tine, confesia ta va putea cândva fi fecundă, dar nu va fi nici pentru tine, nici pentru alţii certitudine. Un drum care duce undeva, un itinerar spiritual pentru îndrumarea altora şi a ta. • Confesiunile fiind notale de agendă pentru sine, pijamale de purtat în casă, sunt fatal neglijente. Exprimă, desordonat, ilogic contradictoriu sentimente, care în public, sunt sentinţe. Deaceia, cred că e îngăduit, când vorbeşti de confesiuni să fii şi incoherent. • In vocabularul insului singular, confesiunea e sinonimă cu profesia de credinţă. Originalitatea nefiind decât o noţiune convenţională, şi confesia originalului—ca să se menţină în constelaţia aceasta — trebuie să rămână riguros socială- In clipele de desnădejde chiar confesia — dacă mi se îngăduie un sfat — trebuie să-ţi fie controlată Regreţi confesiile cele adevărate făcute prietenului, fiindcă ele devin şantaj sentimental, mai târziu, împotriva ta. Dar şi confesia semenului atins într’o clipă de graţia sincerităţii trebuie s’o refuzi: nu urăşti pe nimeni mai mult decât pe omul căruia i-ai mărturisit tainele tale. Decela şi confesiile cele mai preţuite sunt cele scrise: nu implică riscuri, Ion Călugări e Convocare Se aduce la cunoştinţa d-lor acţionari că adunarea generală ordinară va avea loc în localul Băncii din Bucureşti, str. Smârdan No. 3, in ziua de Marţi, 5 Martie, 1929, ora 15, cu următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă a consiliului de administraţie şi raportul censorilor pe exerciţiul 1928. I 2. Aprobarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere pe exerciţiul 1928 şi descărcarea consiliuluide administraţie, a cenzorilor şi adirecţiunii de gestiunea lor pe acest exerciţiu. I 3. Propunerea consiliului de administraţie privitoare la împărţirea beneficiilor realizate. • 4. Ratificarea cooptării ca membri în consiliul de administraţie al d-lor s Gr. C. Bălăceanu-Stolnici, profesor dr. I. Cantacuzino, Ferinand Carlier, Eugeniu Colibăşeannu, Ion C. Marinescu, Sever I. Ple- Hiceanu şi Cavalerul de Wouters. 5. Alegerea membrilor consiliuluide administraţie, prin reînoirea anuală prevăzută de art. 8 din statute. 6. Numirea censorilor. Fixarea retribuţiunii lor pe exerciţiul 1929. 7. Numirea censorilor supleanţi. Conform art. 18, alin. 2 din statute, d-nii acţionari cari doresc a lua parte la adunare, trebuie să depună acţiunile lor până în ziua de 27 Februarie 1929, inclusiv, la Banca Comercială Română din Bucureşti sau la filialele sale din Brăila, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Ploeşti, ,unde li se vor elibera chitanţe de primire cari vor servi ca buletine de legitimare, pentru a putea participa la această adunare. Consiliul de Administraţie Convoacă pe acţionarii săi la o adunare generală extraordinară, Care va avea loc în localul Băncii din Bucureşti, strada Smârdan No. 8, în ziua de Marţi, 5 Martie 1929, la ora 15,30. Ordinea de zi este următoarea- : 1. Sporirea capitalului social de la lei 100.000.000, la 500.000.000 lei. I Emisiunea unei prim părţi de lei 200.000.000. 1 2. Fixarea condiţiunilor şi modalităţilor acestei emisiuni, realizarea ei in parte prin aportul activelor şi pasivelor sucursalelor din Românie ale Băncii Beige pour FEtrang*i din Bruxelles. 8. Autorizară consiliului pentru a efectua restul sporirii capitalului de 200.000.000 lei 4. Modificarea art 8, alin. I In chipul următor: „Capitalul social autorizat este de lei 500.000.000 din care lei 300.000.000 deplin vărsat, restul de lei 200.000.000 va fi realizat prin una sau mai multe emisiuni ulterioare cari vor fi făcute de consiliul de administraţie, învestit cu acest mandat de adunarea generală extraordinară din 5 Martie 1929, cu drept de a fixa el însuşi epocile, modalităţile, condiţile şi preţul acestor emisiuni“. Intercalarea a două aliniate între alin. 1 şi 2 ale art. 5, astfel că actualul aliniat 2 modificat va forma ultima parte a acelui de al doilea aliniat intercalat: „Capitalul social autorizat de lei 500.000.000, este împărţit în 1.000.000 de acţiuni la purtător de cei 500 valoarea nominală fiecare, numerotate de la 1—1.000.000“. „Se vor putea emite şi titluri cumulative de 5, 10, 25, 50 şi 100 de acţiuni fiecare“. „In caz de sporiri da capital când consiliul de adninistraţie va decide, ca preţul acţiunilor să se verse treptat cu apelurile cari le va adre-sa, aceste apeluri vor fi anunţate, cu cel puţin 10 zile înainte, printr’un aviz publicat conform art. 3 de maii sus“. Modificarea art. 4, punctele b şi e in chipul următor: b) „De la un administrator cu directorul general sau cu un director, director-adjoint, subdirector sau împuternicit“; ‘ c) „De la directorul general, un director, director-adjoint sau subdirector cu un alt director, directoradjoint, subdirector sau împuternicit“. Modificarea art. 8, alin. 1, precum urmează: „Societatea va fi administrată de un consiliu compus din 10 administratori cel puţin şi din cel mult 30“. Modificarea art. 8, alin. 7, precum urmează: „Cât timp numărul de 30 de ad-ministratori nu este atins, consiliul are dreptul să se completeze, prin cooptare, cu noul membri, deriziunea trebuind să fie luată cu majoritate de voturi“. „Orice cooptare se va supune ratificării celei mai apropiate adunări generale". „In orice caz dacă numărul membrilor ar deveni Inferior de 16, consiliul va fi ţinut să se complecteze până la acest număr prin procedarea de mai sus". „Funcţiunea fiecărui membru cooptat, în caz când el înlocueşte pe un alt administrator decedat sau demisionat în cursul mandatului. M part. l1, alin. 1 şi 2, aliniat, expiră la epoca la care ar fi Încetat mandatul administratorului înlocuit“. Modificarea came vor forma un singur ultima frază a aliniatului 2 rămat] nând ultima a acestui nou aliniaţi „Consiliul se Întruneşte In urma convocării preşedintelui, sau in lipta sa, a vice preşedintelui activ, sau a fiecăruia din vice-preşedinţii activi, dacă sunt doi, sau a administratorului-delegat, dacă există“. ] Modificarea art 11, alin. 4, în chipul următor: Orice administrator poate să dea puterile sale unui alt administra- tor în scop de a vota în locul și penalul dânsul, cu toate acestea mandatarul nu va putea avea mai mult decât 5 voturi împreună cu al său“. Modificarea art. 11, alin. 5 a că- rui primă frază rămâne neschimbată în chipul următor: „Pentru ca consiliul să poată deli-’ bera în mod valabil, va fi necesar ca jumătate cal puţin din administratorii in funcţiune să fie prezenţi sau reprezentaţi, sau să fi expri-i mat voturile lor prin scrisoare sau depeşe şi ca 7 administratori cel puţin să asiste la şedinţă. Modificarea art 23, alin. 1, In chipul următor: „Deriziunile adunării generale cari poartă asupra chestiunilor prevăzute la alin. f, g, h şi i din procedntul articol, nu vor fi valabile decât dacă acţionarii cari iau parte la adunare reprezintă prin propriile lor acţiuni sau în virtutea proemrilor 50 la sută, cel puţin din capitalul social şi dacă propoziţiunea întruneşte două treimi din voturile emise“. Conform art 18, alin. 2 din statute, d-nii acţionari cari doresc să iaparte la această adunare, trebuie sădepună acţiunile lor cel mai târziu î până în ziua de 27 Februarie 1929 , inclusiv, la Banca Comercială Română din Bucureşti, sau la sediile sale din Brăila, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Ploeşti, unde 11 se vor elibera chitanţe de primire cari vor, servi ca buletine de legitimare pitru a putea participa la aceasi adunare. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢII Banca Comercială Română, BucureștiACTIV BILANȚ GEMEOL încheiat la 31 Decembrie 1928^ PASIV 1 Consiliul de administrație. Șeful contabilității, Oscar Neiger. Verificat și găsit conform cu datele din registrele de contabilitate, Censori: Col N. Mm, & & Gille/gi, O, Stefäneaeu-ßrätla, Sergiy, ZmfimM, Cassa: Numerar, disponibil la Banca Naţională a României, monezi, cupoane exigibile----------------------Corespondenţi »Nostro*— — — — Portofoliu: Efecte de primit-----------— — — Titluri şi participaţiuni: Efecte publice---------------— — — Participaţiuni şi sindicate — — Avansuri garantate cu: Efecte comerciale----------------— — Cereale, mărfuri şi documente— Cesiuni şi garanţii--------------Debitori in cont curent: Bănci și bancheri - —--------— — Diverşi debitori----------------------Debitori prin aval și scrisori de garanții-------------------22.802.803,74 Debitori prin accep-64.963.500, rațiuni — 87.766.303,74 Imobile Mobilier, casse de fier și safes — Cassa de pensii a funcționarilor: Efecte publice: Valoare nominală----------- 7.379.600,—1. 357.261 II. 568.884 65.868.355 60.791.085 48.750.306 68.806.849 217583365 53.008.596 555176798 261713140 66.934.150 659515932 93112.926.145 14.377.021 75 50 46 55541481799962 57 61 608185395 80 18 25.572.521 95 30 Casa de pensii a funcționarilor -Numerar------------------------------Efecte publice val. nom— — — - Dividente nereclamate — — — — Conturi curente creditoare------— Angajamente de reescont la Banca Națională a României---------Depuneri la vedere şi pe termen fix— Cecuri şi dispoziţiuni neprezentate spre plată-------------------------Garanţii prin aval şi scrisori de la Garanţii prin acceptaţiuni —------22.802.803 64.963.500 Cont transitortu — — — — — — Profit şi pierdere — — — — — — 7.379.600 87.766.303 100000000 36000000 2989529 4377151495968417 112139762 1339340279 74 74 13980127 5689851 24478569 28 53 2181024271 - 495.0002131024271 495000 Cauțiuni de gestiune------------------— H 495.000-||Depunători cauțiuni de gestiune -| — ÎS 21, §5 Conferinele Ateneului „N. Iorga“ Luni 4 Martie, ora 5 d. a- se va ţine la Teatrul Naţional a XVIII-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul «N. Iorga». D- prof. G. Ţiţoica, va vorbi despre: Ce se înţelege prin cultura generală. Vor mai da preţiosul concurs: d-na Elena Drăgulinescu-Stinghe, d. Cincinal Pavelescu, lectură și laprof. C. C. Nottara- CUVAIVOC Înştiinţare Banca Naţională a României aduce la cunoştinţa publicului că este cumpărătoare de orice cantitate din monetele specificate mai jos, la cursurile arătate: Monete de aur de 20 lei, 20 franci francezi, 20 lire Italiene, 20 franci Belgieni, şi 20 franci elveţieni lei 643.55. Mo.net© de aur de 10 lei, 10 franci Francezi, 10 lire Italiene 10 franci Belgieni, şi 10 franci Elveţieni, lei 821,80. GERMANIA.—Monet© de aur de câte 10 Mărci, cu lei 397,25; Monete de aur de câte 20 mărci cu lei 794,50. ANGLIA. — Monete de aur de câte o jumătate de livră sterling lei 405,80; Monete de aur de câte o livră sterling, cu lei 811,60. OLANDA. — Monete de aur de câte 10 Florin Oland, cu lei 67030. « RUSIA — Monete de aur de câte 10 ruble, emisiunea 1886, cu lei 1.287,10; Monete de aur de câte 5 ruble, emisiunea 1886, cu lei 643,55; Monete de aur de câte 15 ruble, emisiunea 1897, cu lei 1.287,10; Monete de aur de câte 7,50 ruble, emisiunea 1897, cu lei 643,60; Minete de aur de câte 10 ruble, emisiunea 1897, cu lei 858,05; Monete de aur de câte 5 ruble, emisiunea 1897, cu lei 429. STATELE UNITE. — Monete de aur de un dolar, cu ?ri 166 75. Monete de aur de câte 2,50 dolari, cu ir- 417; Monete de aur de câte 5 dolari cu lei 834. AUSTRIA. Monete de aur de câte 10 coroane, cu lei 837,90; Monete de aur de câte 20 coroane, cu lei 675 80; Un galben mic, cu lei 381,55; Un galben mare, cu lei 1.526. MONETE JUBILIARE ROMANESTI. — Monete de aur de câte 12,50, lei cu lei 402,25; Monete de aur de câte 20, lei cu lei 643,55; Monete de aur de câte 25 lei, cu lei 804,50; Monete de aur de câte 50 lei, cu lei 1608,90; Monete de aur de câte 100 lei cu lei 3.217,75. TURCIA — Monete de aur de câte o jumătate de liră otomană, cu lei 866,55; Monete de aur de câte una liră otomană, cu lei 733,10. AZI număr nou: A Ilustraţi oul la actualitate, lipi- I nj 1 UU rita io offsot, 24 pagini Lui I Edit IG. HERTZ, Bucureşti Vineri I Martie APARE yOUÎÎtW M.MI1NTARA 20 Pagini. “—hippiat punţi Caricaturi de ROSS şi DRALEX iun Comunicarea d-lui Ion Gruia la Institutul de ştiinţe administrativa Luni seară la ora 9 luni. a avut Stat, este rezultatul unei confuzii,la o şedinţă săptămânală la Instituni între regionalism care este omul de Ştiinţe administrative, la ca stare de fapt şi regiunea care este cultatea de drept din Bucureşti. Dion V. Gruia a făcut comunicare asupra problemei organizării administrative a ţării pe regiune. Şedinţa a fost prezidată de d-l Const. Dimitriu şi a asistat un numeros şi select auditoriu. Conferenţiarul a schiţat în termeni precişi noţiunea descentralizării şi raportul dintre organizarea administrativă descentralizatoare şi democraţie. Raportează problema la Statul român şi face un scurt istoric al problemei examinând, printre altele şi criticând proectul Carp din 1912 şi proectul Argetoianu din 1921, care nu sunt proecte descentralizatoare, ci proecte centralizatoare, deplasând doar atribuţiunile puterii centrale, la organe, mai apropiate de localitate, dar tot aşa de înăbuşitoare pentru localitate- Examinează apoi criticile aduse regiunii de antiregionalişti, critici formulate de către Bienvenn Martin în Franţa Wilson în Statele Unite, Gneist în Germania, Oust. Dimitriu în România, supune unei analize severe obiecţiunile aduse de d-l Const. Georgescu şi le înlătură ca neserioase. Obiecţiunea lui Berthélemy şi Const. Dimitriu că regiunea reprezintă o tendinţă centrifugală în un organ administrativ. Regionalismul nu este separatism. Dovadă că regionalismele întemeiate pe unitatea etnică au dus la unitatea Statului în Germania, Italia şi România. Nu trebue confundată deasemeni descentralizarea administrativă regională, cu descentralizarea politică regională, cu descentralizarea puterii de comandă a Statului, cu descentralizarea suveranităţii cu federalismul lui Bonconi şi Renaud şi cu regionalismul profesional şi politic al lui Maurras. D-l Gruia arată că regiunea trebuie să organizeze interesele superioare ale judeţelor. Trebue să aibă un organ deliberant alcătuit din delegaţi ai judeţelor, un organ executiv, un administrator reprezintând puterea centrală şi un director reprezintând administraţiunea locală. Regiunea trebue de asemenea să desconcentreze serviciile centrale şi să le coordoneze activitatea. Invoacă consideraţiunile economice puternice cari poruncesc crearea regiunei şi arată consideraţiunile partizanilor ei. D-1 Const- Dimitriu, prof. Parteniu, prof. Negulescu, prof- Alexianu şi D-na Alexandrina Cantacuzino au adus elogii conferențiarulului. De la Asociaţia Inginerilor Agonomi Comunicarea d-lui ing. agronom Virgil Economu In ciclul de comunicări agricole organizat de Asociaţia inginerilor agronomi, a vorbit aseară d. ing agr. Virgil Economu ,despre directive îti organizarea exploatărilor model ale statului. D-sa a spus: Când Consiliul Asociaţiei inginerior agronomi s-a prezentat d-lui ministru al agriculturii, am fost solicitata să ne ocupăm de organizarea agriculturii. Scopul ciclului nostru de comunicări agricole este de a da directive şi soluţii. După ce ceteşte (după lege) scopurile exploatărilor model (forme, puncte agronomice, pepiniere viticole, horticole, etc.) ,-sa spune: înfiinţarea primelor exploatări model s-a făcut fără plan şi fără program. Nu totdeauna la conducerea lor au fost chemate elementele cele mai capabile. Elevii şcolilor au putut face practică şi la multe exploatări particulare model. Pentru îmbunătăţirae animalelor s-a făcut puţin în 30 de ani. Credem că actualii conducători vor părăsi mentalitatea din trecut Dupe război s-au înfiinţat exploatări model în conace ruinate şi în condiţiuni neprielnice. La şcoala medie de horticultură de la fierăstrău după ce s-au făcut clădiri şi instalaţii, s-a constatat că terenul nu este propriu scopului Am luat, în teritoriile alipite exploatări model frumoase cam azi au decăzut In 1927 bugetul s-a redus, dar s-a ups obligaţia rentabilităţii. S-au urcat preţurile şi veniturile au fost realizate. Aceasta fără ca Statul să fi făcut ceva pentru a mări şi perfecta producţia. Trecem printr-o criză agricolă generală. D. Garofilo îi dă soluţia: credit, organizare, îndrumare. Intervenţionismul comercial de stat trebuie să înceteze. Statul trebuie să încurajeze producţia particulară, nu s-o concureze. Când ea se va mări, se iveşte şi concurenţa. Producţia şi stabilimentele se perfecţionează, produsele se ieftinesc. Statul să subvenţioneze şi să îndrumeze pe producătorii de merit- Exploatările model să rămână în legătură cu Institutul de cercetări. Să se studieze speciile, varietăţile. Rolul, aclimatizarea, maşinile Să se ajute specializarea inginerilor agronomi în zootechnie arhitectură rurală, bolile plantelor şi alte ramuri în care nu avem specialişti, sau avem 1-2. Prof. N. O. Popovîcî-Lupa. Fermele şi pepinierele şi-au avut rolul lor atunci când internaţionalismul direct şi-a avut rostul lui. Organizarea lor trebuie revizuită. Ele pot deveni instituţii ştiinţifice, dar chestia rentabilităţii trebuie să rămână căci ele trebuie să servească mai departe şi ca modele de bună exploatare Trebuiesc mai bine repartizate pe suprafaţa ţării şi adaptate, în special, nevoilor micului plugar. Ing. agr. Iamandi: Primele ferme au corespuns nevoilor şi au avut un plan lângă ele staţiuni experimentale. Ing. agr. Mihăilescu: Ne lipseşte o deorganizare. Trebuia să facem pe recţie a agriculturii experimentale. Una este îndrumarea plugarilor, alta este experienţa. Exploatările model nu sunt necesare. Şi la noi, ca şi în Roşia, trebuie îndrumat fiecare plugar în gospodăria Ini. Trebuie organizat ministerul agriculturii pe specialităţi. Să se trimită anual zeci de ingineri agronomi sa se specializeze în străinătate, dar nu numai în Franţa şi Germania, ci, mai ales, în America. Exploatările model să se transforme în institute experimentale, cari să se administreze singure şi să nu 11 se ceară venituri nete- Prof. M. Chiriţescu-Arva. Azi exploatările model sunt organisme complexe, fără caractere precise. Ferma model să fie model în sensul de a putea fi copiată de agricultori. Ni se spune — şi credem — că vor fi reorganizate şi specializate — în experiimentale şi demonstrative — după nevoile regiunei Unor astfel de instituţii nu li se poate cere rentabilitate. Prof. N. Corăţeanu: Fermele şi-au avut rolul lor. Ing. agr. Florea Amărăscu, directorul fermelor, promite o comunicare despre : Ce au făcut fermele model. Joi 28 Februarie, ora 6 d. prof. Agricola Cardaş, senator al camerelor agricole, va vorbi despre : rolul camerelor agricole în înnaintarea agriculturei româneşti. Sala Sfatului Negustoresc, Pasagiul Imobiliara, scara B, etajul I (prin Calea Victoriei). TÎT7TI -------poxsxoo Şedinţa Academiei Române Acaemia Română va ţie Vineri 1 Martie crt, ora 8 d. a. şedinţă publică. D. Ne Iorga va face o comunicare despre: Note istorice asupra editării operei poetice a lui M. Eminescu, şi D. General R. Rosetti va face o comunicare despre: Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu. 37 Februarie 1939. --------noxxxoo------- Epidemie în Capitală Epi erau în Capitală 225 cazuri scarlatină, 6 angină difterică, 18 febră tifoidă, 3 tifos exantematic, 2 meningită, 2 paralzie infantilă, 15 erizipel şi un caz de antrax. La spitalul de izolare din Ploeşti se află 3 leproşi şi 8 tuberculoşi Medicul primar al acestui spital a cerut ministerului sănătăţii să ia măsurile necesare de izolare specială a acestor bolnavi. Spaia Sangelo Spectacole OPERA: Giani Schiphi şi Petruşca. TEATRUL NATIONA: Matineu şi seara: «Trecutul». REGINA MARIA: Societate. . TEATRUL ALHAMBRA : Desiré. TEATRUL MIC: Panţarola. Cinematografe EFORIA : Tragedia Bouianoviljr şi revista: Fiecare cu a lui. CAPITOL: Furtuna. SCALA: La lumina felinarului și revista: Să nu te superi c& te 'njur. BULEVARD PALACE : Rose Maria. TRIANON: Tara« Triasselo. CERCUL MILITAR: Coliba luf Moş Toma. LIPSCANI: Nixcbeu. ELITE: L'eau du NIL ODEON : Femeia în flăcari. SELECT: Maison Crevette. MARIA: Dragoste de husar. VOLTA BUZESTI: Rapsodia ungară. CINEMA GOLESCU: Suferinţei« unui tânăr sărac. ooxxxooi SPORT Feneralia pe sporturi Am publicat în numărul de eri.i Franţa a învins Uniarkt informaţii complecte, asupra dorin DIn Paris( primim firea senzaţiei cluburilor de tennis, de a se grultjotială că Franța a reuşit Bă îapa întro uniune Această dorinţă, vingă Ungaria cu 36 Rezultatul asocietăţile cari practică sportul rachetei, şi-au manifestat-o într’un memoriu înaintat comitetului central F. S. S. R. Se pare că această acţiune, a creat oarecare indispoziţie în rândurile membrilor forului superior Nimeni n’ar fi crezut că, sportivii consideaţi ca cei mai disciplinaţi, să facă primii, acest pas către autonomie. Totuşi s’a făcut şi F. S. S. R., are datoria să nu opună rezistenţă acestei tendinţe. Interesele personale, ambiţiile de a poza în conducători trebuesc lăsate la o parte A sosit momentul când anumite sporturi suficient emancipate, ca să continue să evolueze, trebue să încerce un sistem nou de organizare. Tennisul are interese, în sportul rachetei se pun probleme care nu pot fi rezolvate de actuala organizare a sportului românesc. Dorinţa de autonomie a tennisului este legitimă. O vom susţine căci în interesul snortului • Strök, adoptând naţionalitatea ungară, şi-a schimbat numele în Török. Duminecă la Budapesta, Ujpest şi Hungaria au terminat nedecis matchul lor amical , scorul este 2-2. cesta nebănuit produce senzaţie. Invingând categoric echipa Ungariei, Franţa a reuşit să se revanşeze pentru înfrângerea cu 13-1, suferita anul trecut la Budapesta. Pentru Franţa au marcat Banide şi Nicolas (2). Au asistat la match 30.000 persoane. La Cardiff, echipa de rugby a Ţarei Galilor a învins pe cea a Franţei cu 8-3. Materiul de rugby Scoţia-Irlanda, disputat la Belfast, s-a terminat cu victoria Scoțienilor. Scorul esta 7-3. DIVERSE • • RADIO* Programul pentru Joi București 396,S- Orele 17: Orchestra — Știri — Ora veselă 23: Orchestra. Bratislava 2SS.6. Orele 17: Concert popular. 18 30: Lectură- 19.10: Muzică de gramofon. 20: Din Praga 23.20: Muzică populară. Breslau 321.3. Orele -7: Pentru gospo-' dine. 17.30: Concert. 19,15: Conf. alpinista 20,25: Conf poștală. 20,50: Curs comercial. 21.15: Teatru 22,15: Concert vocal. 23 50: Curs. Budapesta 551.S. Orele 17: Pentru copii 1810: Conf 18,40: Orch. de țigani 19.50: Franceza. 20.30: Conf. 21,50: Concert 23 20: Muzică militară. Langenberg 1622. Orele 17.25: Ora Poetică. 18,45: Concert seral. 19,80: Conf. 20.15: Limba engleză. 20,40: Ora cărţilor. 21 30: Concert Madrid 131.8. Orele 21: Concert. 22: Conf. 24: Concert soprană. 2,30: Informaţii. Paris 1750. Orele 17.45: După amiază muzicală 20,45: Gramofon. 22: Literatură. 22.80: Simfonic-Praga 313? Orele 17: Conf. 17.25: Concert. 18.25: Limba engleză. 1915: Inf. 2005 : Gramofon. 20.45: Teatru 23.20: Concert popular. 24 Ora precisă. Viena 5192 orele 17: Lieduri de Marx 19.15: Sportul săptămânei- 1930: Meteorologie practică. 20 30: Italiană. 21: Bem nai orar. 21,05: Teatru. I MARTIŞOME frumoase de la 30 lei bucata precum şi de aur şi argint cu preţuri convenabile la EŞANU-Str. BREZOIANU, 4 bis. V Memoriul înaintat d-lui Iuliu Maniu din dimineaţa o numeroasă delegaţie compusă din reprezentaţii tuturor breslelor din Capitală, meseriaşi şi mici industriaşi 3’a prezentat d-lui Iuliu Maniu la preşedinţia Consiliului căruia i-au expus doleanţele lor. După aceasta, delegaţia urmată de o mulţime de meseriaşi, a venit la Miniserul de Industrie şi Comerţ şi apoi la Finanţe, unde a fost primită de d-nii V. Madigearu şi M. Popovici. După ce doleanţele lor au fost ascultate, reprezentanţii meseriaşilor au înaintat un memoriu care a rămas să fie studiat şi soluţionat în punctele lui esenţiale de d-nii miniştri de Finanţe şi Industrie. Redăm mai jos punctele din memoriul care a fost prezentat d-lui prim-ministru. 1. Păsuirea plătei impozitelor fără dobândă, pe timp de 3 luni de zile şi plata vechilor impozite rămase în restanţă plătibile în 12 rate, a micilor industriaşi, meseriaşi şi lucrători, care din cauza situaţîunei în care ne găsim, sunt puşi în imposibilitate de plată, aceasta bine înţeles dela caz la caz. 2. Desfiinţarea impozitului cifrei de afaceri pentru meseriaşi, care ni s’a promis în repetate rânduri. 3. Reducerea impozitului comunal la valoarea rocativă a atelierelor, meseriaşilor cât şi a acelora dintre meseriaşi care au locuinţa dimpreună cu atelierul sau prăvălia. 4. Deschiderea lucrărilor de urgenţă la Stat, judeţ şi comună, unde să fie preferiţi toţi meseriaşii români cu atelierele proprii. 5. Oprirea cu desăvârşire a intrării în ţară a lucrătorilor străini. 6. Cerem credit pentru micii industriaşi şi meseriaşi, într-o măsură mai largă prin Creditul Naţional Industrial, alocându-ise un fond important din tranşa noului împrumut, pe care ţara l’a făcut. 7. Modificarea articolului 103 din actuala lege a meseriilor, printr’un articol unic, în sensul ca privilegiul la lucrările de Stat, judeţ şi comună, care după citata lege este până la suma de lei 30.000, ţinând seama de aprecierea leului să se majoreze până la circa 1.500.000 lei. 8. Cerem stăruitor ca în actualul proiect al contractului de muncă și de ucenicie, care se află depus pe biroul Camerei, să se modifice articolul 2 în sensulnu pot avea ucenici, decât numai patronii care posedă titluri de capacitate profesională și exercită meseria în atelierele lor proprii, precum şi art. 13 în sensul ca ucenicul pentru complectarea instrucţiei şi cunoştinţelor teoretice, să urmeze cursurile în orele libere, nu cele 8 ore de lucru. 9. Cerem plata despăgubirilor de război suferite de meseriaşi şi dovedite cu hotărârile judecătoreşti, sau recunoaşterea acestor sume şi primite treptat în contul impozitelor. 10. Cerem stăruitor consultarea acestor organizaţiuni profesionale în legătură cu legiunle cu caracter profesional, social şi naţional şi reprezentarea acestor organizaţiuni in instituţiile profesionale oficiale, cele de Stet judeţ şi comună. Memoriul menţionează apoi că pe ziua de 21 Aprilie se va ţine un congres, unde se vor discuta următoarelea) Majorarea pensiilor pentru meseriaşi şi muncitori asiguraţi, precum şi reducerea anilor la limita de vârstă. b) Respectarea art. 104 din legea meseriilor relativ la reducerea de 50% pe C. F. R. c) Garantarea plăţei lucrului efectuat. d) Revizuirea tarifului vamal. e) Revizuirea legei repauzului duminical. f) Formarea Federalei Breslelor şi Corporaţiunilor din Romănia. g) Formarea Camerelor de Miserii.