Cuventul, martie 1929 (Anul 5, nr. 1386-1416)

1929-03-01 / nr. 1386

Recursul lui Dobr­o­g­eanu-Gher­ea dri dimineaţă a venit înain­tea consiliului de revizie al arma­tei recursul lui Al. Dobrogeanu-Ghe­rea, condamnat la 8 ani recluziune de către consiliul de război . Motivele de recurs au fost susţi­­nute de către d-nii avocaţi Crucea­­nu şi L. D. Pătrăşcanu, şi combătu­te de comisarul regal d, colonel Stă­tescu.­­ După o deliberare de 10 minute, la orele 2,10 d. a. consiliul respinge ■ Quartetul de coarde «Regina toate motivele de casare şi deci re-iria» de sub conducerea d-lui cursul. ro Bărbatul original e un latifun­diar. Confesiunea sa nu trebuie să fie niciodată o renunţare la pro­prietate. Bărbatul original ştie că e mai puţin original de­cât îl cred alţii. Nu se deosebeşte de ei­ decât când semenii îl deosebesc- Origina­litatea însăşi e un premiu acordat de colectivitate. Nu trebuesc nici­odată respinse premiile. Aţi obser­vat că mările nu refuză tributul a­­pelor fluviale. Un om cu tendinţe originale suge forţă de pretutindeni. E o mare care acceptă­­ firesc ha­raciul afluenţilor. Ştie că nu se naşte nimeni singular. Originalita­tea nu e decât accidentală. Mon­strul, e fără îndoială, singurul capriciu pe care şi-l îngăduie na­tura in mersul ei lent, anevoios, exemplarul greşit, care a ieşit din atelierul unde se trage fauna şi flora în serie. Dar monştrii sunt ciudăţenii rarei. Sufragiul univer­sal a chemat în pieţele publice mas­sele la meeting. Numărul retorilor trebuie înmulţit. Şi retorii trebuie să se deosebească de vulg. Un retor trebuie să fie un exemplar unic. Monstruozitatea trebuie înfăptuită prin exerciţiu. Pornirea firească suplinită prin educaţie. Am arătat cândva, că lup­ta cea mare care des­parte pe oameni, dealungul veacu­rilor istorice, cel puţin, e războiul dintre limbuţi şi tăcuţi. Dacă te naşti printre tăcuţi şi dacă prin umilinţa ta, prin dispreţul tău pen­tru izbutiri sociale, te retragi în tine, con­fesia ta va putea cândva fi fecundă, dar nu va fi nici pen­tru tine, nici pentru alţii certitu­dine. Un drum care duce undeva, un itinerar spiritual pentru îndru­marea altora şi a ta. • Confesiunile fiind notale de agen­dă pentru sine, pijamale de purtat în casă, sunt fatal neglijente. Ex­primă, desordonat, ilogic contradic­toriu sentimente, care în public, sunt sentinţe. Deaceia, cred că e în­găduit, când vorbeşti de confesiuni să fii şi incoherent. • In vocabularul insului singular, confesiunea e sinonimă cu profesia de credinţă. Originalitatea nefiind decât o noţiune convenţională, şi confesia originalului—ca să se men­ţină în constelaţia aceasta — tre­buie să rămână riguros socială- In clipele de desnădejde chiar confe­sia — dacă mi se îngăduie un sfat — trebuie să-ţi fie controlată Regreţi confesiile cele adevărate fă­cute prietenului, fiindcă ele devin şantaj sentimental, mai târziu, îm­potriva ta. Dar şi confesia semenu­lui atins într’o clipă de graţia since­rităţii trebuie s’o refuzi: nu urăşti pe nimeni mai mult decât pe omul căruia i-ai mărturisit tainele tale. Decela şi confesiile cele mai pre­ţui­te sunt cele scrise: nu implică riscuri, Ion Călugări­ e Convocare Se aduce la cunoştinţa d-lor ac­ţionari că adunarea generală ordi­nară va avea loc în localul Băncii­­ din Bucureşti, str. Smârdan No. 3, in ziua de Marţi, 5 Martie, 1929, ora 15, cu următoarea ordine de zi:­­ 1. Darea de seamă a consiliului de administraţie şi raportul censorilor pe exerciţiul 1928. I 2. Aprobarea bilanţului şi a con­tului de profit şi pierdere pe exerci­ţiul 1928 şi descărcarea consiliului­­de administraţie, a cenzorilor şi a­­direcţiunii de gestiunea lor pe acest exerciţiu. I 3. Propunerea consiliului de ad­ministraţie privitoare la împărţirea­­ beneficiilor realizate. • 4. Ratificarea cooptării ca membri în consiliul de administraţie a­l d-lor s Gr. C. Bălăceanu-Stolnici,­ profesor dr. I. Cantacuzino, Fer­­inand Carlier, Eugeniu Colibăşea­­nnu, Ion C. Marin­escu, Sever I. Ple- Hiceanu şi Cavalerul de Wouters.­­ 5. Alegerea membrilor consiliului­­de administraţie, prin reînoirea anuală prevăzută de art. 8 din sta­tute. 6. Numirea censorilor. Fixarea retribuţiunii lor pe exer­ciţiul 1929. 7. Numirea censorilor supleanţi. Conform art. 18, alin. 2 din sta­tute, d-nii acţionari cari doresc a lua parte la adunare, trebuie să de­pună acţiunile lor până în ziua de 27 Februarie 1929, inclusiv, la Ban­­­ca Comercială Română din Bucu­reşti sau la filialele sale din Brăila, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Ploeşti, ,unde li se vor elibera chitanţe de primire cari vor servi ca buletine de legitimare, pentru a putea parti­cipa la această adunare. Consiliul de Administraţie Convoacă pe acţionarii săi la o adunare generală extraordinară, Care va avea loc în localul Băncii din Bucureşti, strada Smârdan No. 8, în ziua de Marţi, 5 Martie 1929, la ora 15,30. Ordinea de zi este următoarea-­ : 1. Sporirea capitalului social de la lei 100.000.000, la 500.000.000 lei. I Emisiunea unei prim părţi de lei 200.000.000. 1­ 2. Fixarea condiţiunilor şi moda­lităţilor acestei emisiuni, realizarea ei in parte prin aportul activelor şi pasivelor sucursalelor din Românie ale Băncii Beige pour FEtrang*­­i din Bruxelles. 8. Autorizară consiliului pentru a efectua restul sporirii capitalului de 200.000.000 lei 4. Modificarea art 8, alin. I In chipul următor: „Capitalul social autorizat este de lei 500.000.000 din care lei 300.000.000 deplin vărsat, restul de lei 200.000.000 va fi realizat prin una sau mai multe emisiuni ulterioare cari vor fi făcute de consiliul de administra­ţie, învestit cu acest mandat de adunarea generală extraordinară din 5 Martie 1929, cu drept de a fixa el însuşi epocile, modalităţile, con­­diţile şi preţul acestor emisiuni“. Intercalarea a două aliniate între alin. 1 şi 2 ale art. 5, astfel că ac­tualul aliniat 2 modificat va forma ultima parte a acelui de al doilea aliniat intercalat:­­ „Capitalul social autorizat de lei 500.000.000, este împărţit în 1.000.000­­ de acţiuni la purtător de cei 500 va­loarea nominală fiecare, numerota­te de la 1—1.000.000“. „Se vor putea emite şi titluri cu­mulative de 5, 10, 25, 50 şi 100 de ac­ţiuni fiecare“. „In caz de sporiri da capital când consiliul de adninistraţie va deci­de, ca preţul acţiunilor să se verse treptat cu apelurile cari le va adre-­­sa, aceste apeluri vor fi anunţate, cu cel puţin 10 zile înainte, printr’un aviz publicat conform art. 3 de maii sus“. Modificarea art. 4, punctele­ b şi e in chipul următor: b) „De la un administrator cu di­rectorul general sau cu un director, director-ad­joint, subdirector sau îm­puternicit“; ‘ c) „De la directorul general, un di­rector, dir­ector-adjoint sau sub­director cu un alt director, director­­adjoint, subdirector sau împuterni­cit“. Modificarea art. 8, alin. 1, precum urmează: „Societatea va fi administrată de un consiliu compus din 10 adminis­tratori cel puţin şi din cel mult 30“. Modificarea art. 8, alin. 7, precum urmează: „Cât timp numărul de 30 de ad-­­ministratori nu este atins, consiliul­ are dreptul să se completeze, prin cooptare, cu noul membri, deriziu­nea trebuind să fie luată cu majo­­­ritate de voturi“. „Orice cooptare se va supune ra­tificării celei mai apropiate adunări generale". „In orice caz dacă numărul mem­brilor ar deveni Inferior de 16, con­siliul va fi ţinut să se complecteze până la acest număr prin proceda­rea de mai sus". „Funcţiunea fiecărui membru cooptat, în caz când el înlocueşte pe un alt administrator decedat sau demisionat în cursul mandatului. M p­art. l1, alin. 1 şi 2, aliniat,­ expiră la epoca la care ar fi Încetat mandatul administratorului înlo­cuit“. Modificarea came vor forma un singur ultima frază a aliniatului 2 rămat­] nând ultima a acestui nou aliniaţi „Consiliul se Întruneşte In urma­ convocării preşedintelui, sau in lip­­­ta sa, a vice preşedintelui activ, sau a fiecăruia din vice-preşedinţii ac­tivi, dacă sunt doi, sau a adminis­­tratorului-delegat, dacă există“. ] Modificarea art 11, alin. 4, în chi­pul următor: Orice administrator poate să dea puterile sale unui alt administra-­ tor în scop de a vota în locul și pen­alul dânsul, cu toate acestea man­datarul nu va putea avea mai mult decât 5 voturi împreună cu al său“. Modificarea art. 11, alin. 5 a că-­ rui primă frază rămâne neschim­bată în chipul următor: „Pentru ca consiliul să poată deli-’ bera în mod valabil, va fi necesar ca jumătate cal puţin din adminis­tratorii in funcţiune să fie prezen­ţi sau reprezentaţi, sau să fi expri-i mat voturile lor prin scrisoare sau depeşe şi ca 7 administratori cel puţin să asiste la şedinţă. Modificarea art 23, alin. 1, In chipul următor: „Deriziunile adunării generale cari poartă asupra chestiunilor pre­văzute la alin. f, g, h şi i din pro­­cedntul articol, nu vor fi valabile decât dacă acţionarii cari iau parte la adunare reprezintă prin propriile lor acţiuni sau în virtutea proem­rilor 50 la sută, cel puţin din capi­talul social şi dacă propoziţiunea în­truneşte două treimi din voturile e­­mise“. Conform art 18, alin. 2 din statu­te, d-nii acţionari cari doresc să ia­­­parte la această adunare, trebuie să­­depună acţiunile lor cel mai târziu î până în ziua de 27 Februarie 1929 , inclusiv, la Banca Comercială Ro­mână din Bucureşti, sau la sediile sale din Brăila, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Ploeşti, unde 11 se vor eli­bera chitanţe de primire cari vor, servi ca buletine de legitimare pi­tru a putea participa la aceasi adunare. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢII­ Banca Comercială Română, București­ACTIV BILANȚ GEMEOL încheiat la 31 Decembrie 1928^ PASIV 1 Consiliul de administrație. Șeful contabilității, Oscar Neiger. Verificat și găsit conform cu datele din registrele de contabilitate, Censori: Col N. Mm, & & Gille/gi, O, Stefäneaeu-ßrätla, Sergiy, ZmfimM, Cassa: Numerar, disponibil la Banca Na­ţională a României, monezi, cu­poane exigibile----------------------­Corespondenţi »Nostro*— — — — Portofoliu: Efecte de primit-----------— — — Titluri şi participaţiuni: Efecte publice---------------— — — Participaţiuni şi sindicate — —­­ Avansuri garantate cu: Efecte comerciale----------------— — Cereale, mărfuri şi documente— Cesiuni şi garanţii--------------­Debitori in cont curent: Bănci și bancheri - —--------— — Diverşi debitori----------------------­Debitori prin aval și scrisori de ga­ranții-------------------22.802.803,74 Debitori prin accep-64.963.500, rațiuni — 87.766.303,74 Imobile Mobilier, casse de fier și safes — Cassa de pensii a funcționarilor: Efecte publice: Valoare nominală----------- 7.379.600,—­1. 357.261 II. 568.884 65.868.355 60.791.085 48.750.306 68.806.849 217583365 53.008.596 555176798 261713140 66.934.150 659515932 93112.926.145 14.377.021 75 50 46 55541481799962 57 61 608185395 80 18 25.572.52­­1 95 30 Casa de pensii a funcționarilor -Numerar------------------------------­Efecte publice val. nom— — — - Dividente nereclamate — — — — Conturi­ curente creditoare------— Angajamente de reescont la Banca Națională a României---------­Depuneri la vedere şi pe termen fix— Cecuri şi dispoziţiuni neprezentate spre plată-------------------------­Garanţii prin aval şi scrisori de la Garanţii prin acceptaţiuni —------22.802.803 64.963.500 Cont transitortu — — — — — — Profit şi pierdere — — — — — — 7.379.600 87.766.303 100000000 36000000 2989529 437715­­1495968417 112139762 1339340279 74 74 13980127 5689851 24478569 28 53 2181024271 - 495.000­­2131024271 495000 Cauțiuni de gestiune------------------— H 495.000-||Depunători cauțiuni de gestiune -| — ÎS 21, §5 Conferinele Ateneului „N. Iorga“ Luni 4 Martie, ora 5 d. a- se va ţine la Teatrul Naţional a XVIII-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul «N. Iorga». D- prof. G. Ţiţoica, va vorbi des­pre: Ce se înţelege prin cultura ge­nerală. Vor mai da preţiosul concurs: d-na Elena Drăgulinescu-Stinghe, d. Cincinal Pavelescu, lectură și la­­prof. C. C. Nottara- CUVAIV­OC Înştiinţare Banca Naţională a României adu­ce la cunoştinţa publicului că este cumpărătoare de orice cantitate din monetele specificate mai jos, la cursurile arătate: Mo­nete de aur de 20 lei, 20 franci francezi, 20 lire Italiene, 20 franci Belgieni, şi 20 franci elveţieni lei 643.55. Mo.net© de aur de 10 lei, 10 franci Francezi, 10 lire Italiene 10 franci Belgieni, şi 10 franci Elveţieni, lei 821,80. GERMANIA.—Monet© de aur de câte 10 Mărci, cu lei 397,25; Monete de aur de câte 20 mărci cu lei 794,50. ANGLIA. — Monete de aur de câte o jumătate de livră sterling lei 405,80; Monete de aur de câte o livră sterling, cu lei 811,60. OLANDA. — Monete de aur de câte 10 Florin Oland, cu lei 67030. « RUSIA — Monete de aur de câte 10 ruble, emisiunea 1886, cu lei 1.287,10; Monete de aur de câte 5 ru­ble, emisiunea 1886, cu lei 643,55; Mo­nete de aur de câte 15 ruble, emi­siunea 1897, cu lei 1.287,10; Monete de aur de câte 7,50 ruble, emisiunea 1897, cu lei 643,60; Minete de aur de câte 10 ruble, emisiunea 1897, cu lei 858,05; Monete de aur de cât­e 5 ruble, emisiunea 1897, cu lei 429. STATELE UNITE. — Monete de aur de un dolar, cu ?ri 166 75. Mo­nete de aur de câte 2,50 dolari, cu ir- 417; Monete de aur de câte 5 do­lari cu lei 834. AUSTRIA.­­ Monete de aur de câte 10 coroane, cu lei 837,90; Mo­nete de aur de câte 20 coroane, cu lei 675 80; Un galben mic, cu lei 381,55; Un galben mare, cu lei 1.526. MONETE JUBILIARE ROMA­NESTI. — Monete de aur de câte 12,50, lei cu lei 402,25; Monete de aur de câte 20, lei cu lei 643,55; Monete de aur de câte 25 lei, cu lei 804,50; Monete de aur de câte 50 lei, cu lei 1608,90; Monete de aur de câte 100 lei cu lei 3.217,75. TURCIA — Monete de aur de câte o jumătate de liră otomană, cu lei 866,55; Monete de aur de câte una liră otomană, cu lei 733,10. AZI număr nou: A Ilustraţi oul la actualitate, lipi- I nj 1 UU rita io offsot, 24 pagini Lui I Edit IG. HERTZ, Bucureşti Vineri I Martie APARE y­OUÎÎtW M.MI1NTARA 20 Pagini. “—hippiat punţi Caricaturi de ROSS şi DRALEX iun Comunicarea d-lui Ion Gruia la Institutul de ştiin­ţe administrativa Luni seară la ora 9 luni. a avut Stat, este rezultatul unei confuzii­­,la o şedinţă săptămânală la Institu­­ni între regionalism care este o­mul de Ştiinţe administrative, la ca stare de fapt şi regiunea care este cultatea de drept din Bucureşti. D­ion V. Gruia a făcut c­omunicare asupra problemei organizării admi­nistrative a ţării pe regiune. Şedin­­ţa a fost prezidată de d-l Const. Dimitriu şi a asistat un numeros şi select auditoriu. Conferenţiarul a schiţat în termeni precişi noţiunea descentralizării şi raportul dintre organizarea administrativă descen­tralizatoare şi democraţie. Rapor­tează problema la Statul român şi face un scurt istoric al problemei examinând, printre altele şi criti­când proectul Carp din 1912 şi pro­­ectul Argetoianu din 1921, care nu sunt proecte descentralizatoare, ci proecte centralizatoare, deplasând doar atribuţiunile puterii centrale, la organe, mai apropiate de locali­tate, dar tot aşa de înăbuşitoare pentru localitate- Examinează apoi critici­le aduse regiunii de antire­­gionalişti, critici formulate de că­tre Bienvenn Martin în Franţa Wilson în Statele Unite, Gneist în Germania, Oust. Dimitriu în Ro­mânia, supune unei analize severe obiecţiunile aduse de d-l Const. Georgescu şi le înlătură ca nese­rioase. Obiecţiunea lui Berthélemy şi Const. Dimitriu că regiunea repre­zintă o tendinţă centrifugală în un organ administrativ. Regionalis­mul nu este separatism. Dovadă că regionalismele întemeiate pe uni­tatea etnică au dus la unitatea Sta­tului în Germania, Italia şi Româ­nia. Nu trebue confundată dease­­meni descentralizarea administra­tivă regională, cu descentralizarea politică regională, cu descentraliza­rea puterii de comandă a Statului, cu descentralizarea suveranităţii cu federalismul lui Bonconi şi Re­­naud şi cu regionalismul profesio­nal şi politic al lui Maurras. D-l Gruia arată că regiunea trebu­ie să organizeze interesele superioare ale judeţelor. Trebue să aibă un organ deliberant alcătuit din delegaţi ai judeţelor, un organ executiv, un administrator reprezintând puterea centrală şi un director reprezin­tând administraţiunea locală. Re­giunea trebue de asemenea să des­concentreze serviciile centrale şi să le coordoneze activitatea. Invoacă consideraţiunile economice puter­nice cari poruncesc crearea regiu­nei şi arată consideraţiunile parti­zanilor ei. D-1 Const- Dimitriu, prof. Parte­­niu, prof. Negulescu, prof- Alexia­­nu şi D-na Alexandrina Cantacu­­zino au adus elogii conferențiaru­­lului. De la Asociaţia Inginerilor Ag­onomi Comunicarea d-lui ing. agronom Virgil Economu In ciclul de comunicări agricole or­ganizat de Asociaţia inginerilor agro­nomi, a vorbit aseară d. ing agr. Vir­gil Economu ,despre­ directive îti orga­nizarea exploatărilor model ale statu­lui. D-sa a spus: Când Consiliul Asociaţiei inginerior agronomi s-a prezentat d-lui ministru al agriculturii, am fost solicitata să ne ocupăm de organizarea agriculturii. Scopul ciclului nostru de comunicări a­­gricole este de a da directive şi soluţii. După ce ceteşte (după lege) scopurile exploatărilor model (forme, puncte a­­gronomice, pepiniere viticole, horticole, etc.) ,-sa spune: înfiinţarea primelor exploatări mo­del s-a făcut fără plan şi fără pro­gram. Nu totdeauna la conducerea lor au fost chemate elementele cele mai capabile. Elevii şcolilor au putut face practică şi la multe exploatări parti­culare model. Pentru îmbunătăţirae ani­malelor s-a făcut puţin în 30 de ani. Credem că actualii conducători vor pă­răsi mentalitatea din trecut Dupe război s-au înfiinţat exploatări model în conace ruinate şi în condiţi­­uni neprielnice. La şcoala medie de hor­ticultură de la fierăstrău după ce s-au fă­cut clădiri şi instalaţii, s-a constatat că terenul nu este propriu scopului Am luat, în teritoriile alipite exploatări model frumoase cam­ azi au decăzut In 1927 bugetul s-a redus, dar s-a ups obli­gaţia rentabilităţii. S-au urcat preţu­rile şi veniturile au fost realizate. A­­ceasta fără ca Statul să fi făcut ceva pentru a mări şi perfecta producţia. Trecem printr-o criză agricolă gene­rală. D. Garofilo îi dă soluţia: credit, organizare, îndrumare. Intervenţionismul comercial de stat tre­buie să înceteze. Statul trebuie să în­curajeze producţia particulară, nu s-o concureze. Când ea se va mări, se iveşte şi concurenţa. Producţia şi stabilimen­tele se perfecţionează, produsele se ief­tinesc. Statul să subvenţioneze şi să în­­drumeze pe producătorii de merit- Ex­ploatările model să rămână în legătură cu Institutul de cercetări. Să se studieze speciile, varietăţile. Rolul, aclimatizarea, maşinile Să se ajute specializarea in­ginerilor agronomi în zootechnie arhi­tectură rurală, bolile plantelor şi alte ra­muri în care nu avem specialişti, sau avem 1-2. Prof. N. O. Popovîcî-Lupa.­ Fermele şi pepinierele şi-au avut rolul lor a­­tunci când internaţionalismul direct şi-a avut rostul lui. Organizarea lor trebuie revizuită. Ele pot deveni insti­tuţii ştiinţifice, dar chestia rentabili­tăţii trebuie să rămână căci ele trebuie să servească mai departe şi ca modele de bună exploatare Trebuiesc mai bine repartizate pe suprafaţa ţării şi adap­tate, în special, nevoilor micului plu­gar. Ing. agr. Iamandi: Primele ferme au corespuns nevoilor şi au avut un plan lângă ele staţiuni experimentale. Ing. agr. Mihăilescu: Ne lipseşte o de­­organizare. Trebuia să facem pe recţie a agriculturii experimentale. Una este îndrumarea plugarilor, alta este experienţa. Exploatările model nu sunt necesare. Şi la noi, ca şi în Roşia, tre­buie îndrumat fiecare plugar în gos­podăria Ini. Trebuie organizat ministe­rul agriculturii pe specialităţi. Să se trimită anual zeci de ingineri agronomi sa se specializeze în străinătate, dar nu numai în Franţa şi Germania, ci, mai ales, în America. Exploatările model să se transforme în institute experimen­tale, cari să se administreze singure şi să nu 11 se ceară venituri nete- Prof. M. Chiri­ţescu-Arva.­ Azi exploa­tările model sunt organisme complexe, fără caractere precise. Ferma model să fie model în sensul de a putea fi copi­ată de agricultori. Ni se spune — şi cre­dem — că vor fi reorganizate şi specia­lizate — în experiimentale şi demonstra­tive — după nevoile regiunei Unor ast­fel de instituţii nu li se poate cere ren­tabilitate. Prof. N. Corăţeanu: Fermele şi-au avut rolul lor. Ing. agr. Florea Amărăscu, directorul fermelor, promite o comunicare despre : Ce au făcut fermele model. Joi 28 Februarie, ora 6 d. prof. Agri­cola Cardaş, senator al camerelor agri­cole, va vorbi despre : rolul camerelor agricole în înnaintarea agriculturei ro­mâneşti. Sala Sfatului Negustoresc, Pa­­sagiul Imobiliara, scara B, etajul I (prin Calea Victoriei). TÎT7TI -------poxsxoo Şedinţa Academiei Române Acaemia Română va ţie Vineri 1 Mar­tie crt, ora 8 d. a. şedinţă publică. D. Ne Iorga va face o comunicare de­spre: Note istorice asupra editării operei poetice a lui M. Eminescu, şi D. General R. Roset­ti va face o comu­nicare despre: Câteva săbii ale lui Con­stantin Brâncoveanu. 37 Februarie 1939. --------noxxxoo-------­ Epidemi­­e în Capitală Epi erau în Capitală 225 cazuri scarlatină, 6 angină difterică, 18 fe­bră tifoidă, 3 tifos exantematic, 2 meningită, 2 paral­zie infantilă, 15 erizipel şi un caz de antrax. La spitalul de izolare din Ploeşti se află 3 leproşi şi 8 tuberculoşi Medicul primar al acestui spital a cerut ministerului sănătăţii să ia măsurile necesare de izolare specia­lă a acestor bolnavi. Spaia Sangelo Spectacole OPERA: Giani Schiphi şi Petruşca. TEATRUL NATIONA: Matineu şi seara: «Trecutul». REGINA MARIA: Societate. . TEATRUL ALHAMBRA : Desiré. TEATRUL MIC: Panţarola. Cinematografe EFORIA : Tragedia Bouianoviljr şi revista: Fiecare cu a lui. CAPITOL: Furtuna. SCALA: La lumina felinarului și revista: Să nu te superi c& te 'njur. BULEVARD PALACE : Rose Ma­ria. TRIANON: Tara« Triasselo. CERCUL MILITAR: Coliba luf Moş Toma. LIPSCANI: Nixcbeu. ELITE: L'eau du NIL ODEON : Femeia în flăcari. SELECT: Maison Crevette. MARIA: Dragoste de husar. VOLTA BUZESTI: Rapsodia un­­gară. CINEMA GOLESCU: Suferinţei« unui tânăr sărac. ooxxxooi SPORT Feneralia­ pe sporturi Am publicat în numărul de eri.­i Franţa a învins Uniark­t informaţii complecte, asupra dorin DIn Paris( primim firea senzaţ­iei cluburilor de tennis, de a se grultjotială că Franța a reuşit Bă îa­­pa întro uniune­ Această dorinţă, vingă Ungaria cu 3­6 Rezultatul a­societăţile cari practică sportul ra­chetei, şi-au manifestat-o într’un memoriu înaintat comitetului cen­tral F. S. S. R. Se pare că această acţiune, a creat oarecare indispoziţie în rân­durile membrilor forului superior Nimeni n’ar fi crezut că, sportivii consideaţi ca cei mai disciplinaţi, să facă primii, acest pas către au­tonomie. Totuşi s’a făcut şi F. S. S. R., a­­re datoria să nu opună rezistenţă acestei tendinţe. Interesele personale, ambiţiile de a poza în conducători trebuesc lăsa­te la o parte­ A sosit momentul când anumite sporturi suficient e­mancipate, ca să continue să evo­lueze, trebue să încerce un sistem nou de organizare. Tennisul are interese, în sportul rachetei se pun probleme care nu pot fi rezolvate de actuala organi­zare a sportului românesc. Dorinţa de autonomie a tennisu­­lui este legitimă. O vom susţine căci în interesul snortului • Strök, adoptând naţionalitatea ungară, şi-a schimbat numele în Török. Duminecă la Budapesta, Ujpest şi Hungaria au terminat nedecis matchul lor amical , scorul este 2-2. cesta nebănuit produce senzaţie. In­vingând categoric echipa Ungariei, Franţa a reuşit să se revanşeze pentru înfrângerea cu 13-1, suferi­ta anul trecut la Budapesta. Pen­tru Franţa au marcat Banide şi Nicolas (2). Au asistat la match 30.000 persoane. La Cardiff, echipa de rugby a Ţarei Galilor a învins pe cea a Franţei cu 8-3. Materiul de rugby Scoţia-Irlanda, disputat la Belfast, s-a terminat cu victoria Scoțienilor. Scorul esta 7-3. DIVERSE • • RADIO­­*­ Programul pentru Joi București 396,S- Orele 17: Orchestra — Știri — Ora veselă 23: Orchestra. Bratislava 2SS.6. Orele 17: Concert po­pular. 18 30: Lectură- 19.10: Muzică de gramofon. 20: Din Praga 23.20: Muzică populară. Breslau 321.3. Orele -7: Pentru gospo-' dine. 17.30: Concert. 19,15: Conf. alpinista 20,25: Co­nf poștală. 20,50: Curs comerci­al. 21.15: Teatru 22,15: Concert vocal. 23 50: Curs. Budapesta 551.S. Orele 17: Pentru copii 1810: Conf 18,40: Orch. de țigani­ 19.50: Franceza. 20.30: Conf. 21,50: Concert 23 20: Muzică militară. Langenberg 1622. Orele 17.25: Ora Po­etică. 18,45: Concert seral. 19,80: Conf. 20.15: Limba engleză. 20,40: Ora cărţilor. 21 30: Concert Madrid 131.8. Orele 21: Concert. 22: Conf. 24: Concert soprană. 2,30: In­formaţii. Paris 1750. Orele 17.45: După amiază muzicală 20,45: Gramofon. 22: Literatu­ră. 22.80: Simfonic-Praga 313? Orele 17: Conf. 17.25: Con­­cert. 18.25: Limba engleză. 1915: Inf. 20­05 : Gramofon. 20.45: Teatru 23.20: Concert popular. 24 Ora precisă. Viena 5192 orele 17: Lieduri de Marx 19.15: Sportul săptămânei- 1930: Meteo­rologie practică. 20 30: Italiană. 21: Bem nai orar. 21,05: Teatru. I MARTIŞOME frumoase de la 30 lei bucata pre­cum şi de aur şi argint cu preţuri convenabile la EŞANU-Str. BREZOIANU, 4 bis. V Memoriul înaintat d-lui Iuliu Maniu din dimineaţa o numeroasă de­legaţie compusă din reprezen­taţii tuturor breslelor din Capi­tală, meseriaşi şi mici industria­şi 3’a prezentat d-lui Iuliu Ma­niu la preşedinţia Consiliului că­ruia i-au expus doleanţele lor. După aceasta, delegaţia urma­tă de o mulţime de meseriaşi, a venit la Miniserul de Industrie şi Comerţ şi apoi la Finanţe, un­de a fost primită de d-nii V. Mad­igearu şi M. Popovici. După ce doleanţele lor au fost ascultate, reprezentanţii mese­riaşilor au înaintat un memoriu care a rămas să fie studiat şi so­luţionat în punctele lui esenţiale de d-nii miniştri de Finanţe şi In­dustrie. Redăm mai jos punctele din memoriul care a fost prezentat d-lui prim-ministru. 1. Păsuirea plătei impozitelor fără dobândă, pe timp de 3 luni de zile şi plata vechilor impozite rămase în restanţă plătibile în 12 rate, a micilor industriaşi, me­seriaşi şi lucrători, care din cau­za situaţîunei în care ne găsim, sunt puşi în imposibilitate de plată, aceasta bine înţeles dela caz la caz. 2. Desfiinţarea impozitului ci­frei de afaceri pentru meseriaşi, care ni s’a promis în repetate rânduri. 3. Reducerea impozitului co­munal la valoarea rocativă a a­­telierelor, meseriaşilor cât şi a a­­celora dintre meseriaşi care au locuinţa dimpreună cu atelierul sau prăvălia. 4. Deschiderea lucrărilor de urgenţă la Stat, judeţ şi comună, unde să fie preferiţi toţi meseria­şii români cu atelierele proprii. 5. Oprirea cu desăvârşire a in­­trării în ţară a lucrătorilor stră­ini. 6. Cerem credit pentru micii industriaşi şi meseriaşi, într-o măsură mai largă prin Creditul Naţional Industrial, alocându-i­­se un fond important din tranşa noului împrumut, pe care ţara l’a făcut. 7. Modificarea articolului 103 din actuala lege a meseriilor, printr’un articol unic, în sensul ca privilegiul la lucrările de Stat, judeţ şi comună, care după citata lege este până la suma de lei 30.000, ţinând seama de apre­cierea leului să se majoreze până la circa 1.500.000 lei. 8. Cerem stăruitor ca în actua­lul proiect al contractului de muncă și de ucenicie, care se af­lă depus pe biroul Camerei, să se modifice articolul 2 în sensul­­nu pot avea ucenici, decât numai patronii care posedă titluri de capacitate profesională și exer­cită meseria în atelierele lor pro­prii, precum şi art. 13 în sensul ca ucenicul pentru complecta­rea instrucţiei şi cunoştinţelor teore­tice, să urmeze cursurile în orele libere, nu cele 8 ore de lucru. 9. Cerem plata despăgubirilor de război suferite de meseriaşi şi dovedite cu hotărârile judecă­toreşti, sau recunoaşterea aces­tor sume şi primite treptat în contul impozitelor. 10. Cerem stăruitor consulta­rea acestor organ­izaţiuni profe­sionale în legătură cu legiunle cu caracter profesional, social şi naţional şi reprezentarea acestor organ­izaţiuni in instituţiile pro­fesionale oficiale, cele de Stet judeţ şi comună. Memoriul menţionează apoi că pe ziua de 21 Aprilie se va ţine un congres, unde se vor discuta următoarele­a) Majorarea pensiilor pentru meseriaşi şi muncitori asiguraţi, precum şi reducerea anilor la li­mita de vârstă. b) Respectarea art. 104 din le­gea meseriilor relativ la reduce­rea de 50% pe C. F. R. c) Garantarea plăţei lucrului e­­fectuat. d) Revizuirea tarifului vamal. e) Revizuirea legei repauzului duminical. f) Formarea Federalei Bresle­­lor şi Corporaţiunilor din Romă­­nia. g) Formarea Camerelor de Mi­serii.

Next