Cuventul, martie 1929 (Anul 5, nr. 1386-1416)
1929-03-01 / nr. 1386
CUVANTUl» SENATUL Şedinţa dela 27 Februarie 1929 Se deschide la orele 4, sub preşedinţia d-lui Clinciu. Pe banca ministerială d-nii Ed. Mirto, Virgil Madgearu. Comunicări D. JITIANU arată că sub trecutele guvernări, liberale şi averescane, s’au săvârşit fraude de milioane la comitetul şcolar din jud Durostor, întreabă pe d. ministru de instincţie dacă cunoaşte atitudinea incalificabilă a membrilor comitetului şcolar de la Durostor faţă de comisiunea de anchetă. Relevă că un învăţător cu leafă de 6000 lei lunar, membru în citatul comitet, şi-a permis luxul de a cumpăra un elegant automobil Buick. D. ELEMER GYÁRFÁS, întreabă pe d. ministru de finanţe dacă dividendele societăţilor anonime, stabilite prin bilanţele pe 1928, aprobate de adunările generale respective, se vor taxa cu cotele sporite, sau ca în trecut. Legea comercializării întreprinderilor statului D. SASSU, spune că o lege ca aceia a comercializării nu poate fi luată în discuţie cu atâta grabă. Cere ca discuţia să înceapă azi-D. V- MADGEARU, socoate că termenele regulamentare au fost respectate, întrucât proectul a fost trimis la Senat încă de acum 4 săptămâni. Nu vede o îndreptăţire pentru amânarea discuţiei. Noi cerem un singur lucru — să economisim banul statului — nu să întindem fără motive juste discuţiunile. D. V. SASSU găseşte inadmisibilă argumentaţia d-lui ministru al industriei. Se declară mare apărător al prevederilor din regulamentul Senatului. D. V. MADGEARU spune că regulamentul este făcut ca să apere libertatea de discuţiune a opoziţiei. Cu riscul de a fi acuzat că am călcat regulamentul, cer punerea la vot a luării în discuţiune a proectului. Noi avem grije de banul statului — o şedinţă ca aceasta costă mulţi bani. Atâta vreme cât avem ce discuta nu vom admite şedinţe de câteva minute, aşa după cum se obişnuia sub guvernarea liberală. D. GICA ŞTEFANESCU citeşte raportul proectului de lege. D. ELEMER GYÁRFÁS spune că dacă bogăţiile de care dispune Statul în Ardeal ar fi exploatate in mod raţional, s’ar face faţă tuturor cheltuelilor budgetare şi astfel s’ar putea reduce şi sarcinile publica cari întrec putinţa de plată a contribuabililor noştri. Dacă s’ar revizui scopurile şi procedeele etatizărei s’ar putea obţine uşor rezultatele dorite. Sursa principală de venituri ale Statului este minele de argint, de aur şi de fier şi salinele, care reprezintă o valoare de un miliard şi jumătate de lei. Această bogăţie n’a putut produce nimic. Ba, ceva mai mult a dat şi un deficit de peste 85 milioane lei. O altă intreprindere a Statului care reprezintă o investiţiune uriaşe sunt căile ferate, cari au dat un deficit de 2 milioane ied, într’un an. Deviind de la discuţia legei, Gyárfás afirmă că funcţionarilor unguri, din Ardeal, li se cere să vorbească numai româneşte. D. L GRĂDIŞTEANU exageraţi, pe mine funcţionarii unguri, la frontieră, înaite de război mă numeau Graditeanu Ianoş. D. dr VALER MOLDOVANU» voi cita o constatare ce am făcut, da curând în Cehoslvacia. Acolo n’am auzit vorbindu-se decât limba cehă, niciodată maghiară şi foarte puţin germana, acesta din urmă în relaţiunile cu străinii. In schimb când am venit în ţară, de la frontieră neau întâmplat conversaţiunile în ungureşte. Afirmaţiunile d-tale sunt aşadar în întregime false. D. V. MADGEARU ţine să declare că preţul gazului nostru a fost redus cu 20 la sută. D. GYÁRFÁS încheie afirmând că va vota legea, încredinţat că ea contribue la propăşirea statului. Şedinţa o ridică la ora 5 jumătate. Cea viitoare azi, la orele 3 jum. -caciara. Comunicarea d-lui I. Argeşanu la Institutul Social Român Unificarea administrativă a celor trei regimuri diferite de asigurări sociale din România şi nevoia de a se da aşezământului de asigurări o organizare mai bună şi mai potrivită împrejurărilor de la noi, se impune azi stăruitor, şi ministerul muncii studiază o reformă în acest sens. In scopul de a lămuri unele principii ce ar trebui să călăuzească reforma, d- Argeşeanu a făcut la Institutul Social Român o expunere critică a sistemelor de asigurări sociale ce se aplică în diferitele ţări. D-na a schiţat desvoltarea istorică a instituţiunilor de asigurări sociale, din care se degajează împrejurările, cărora li se datoreşte diversitatea, destul de mare, de forme de organizare ce se găsesc astăzi şi greutăţile ce s’au pus în drumul unei organizări simple şi puţin costisitoare. Chiar organizările recente se resimt de aceste piedici Puternicile societăţi mutuale din Franţa, au făcut ca legea franceză de asigurări sociale, din 1928, să stabilească un mecanism greoiu, complex şi nedând posibilitatea unei organizări bune şi puţin costisitoare. D-sa a insistat asupra avantajelor unui regim de unificare complectă, cu recunoaşterea unui singur risc, de asigurat, acela al incapacităţii de câştig, boală, invaliditate din boală, sau din accident, deccesul, şomajul, nefiind decât diverse înfăţişări ale aceluiaş risc. Această organizare unificată s’ar realiza prin două așezăminte: unul local, pentru asigurarea drepturilor în caz de boală și altul central, pentru drepturile de pensie. Asigurarea de șomaj s’ar face în legătură cu oficiile de plasare. D-sa arată necesitatea ca asigurarea de boală să se realizeze prin mutualităţi regionale autonome, administrată de adunări generale şi consilii, cu membri aleşi de patroni şi asiguraţi. Aceste mutualităţi regionale ar împlini şi funcţiunea de organ local pentru toate celelalte ramuri de asigurări. Pe lângă ele s’ar organiza şi primele instanţe de jurisdicţie, care ar fi la îndemâna asiguraţilor şi patronilor pentru valorificarea drepturilor lor. Organul central ar servi mutualităţilor locale ca o federală pentru nevoile comune. D-sa mai arată avanntajul ca organizarea de boală să se facă prin două mutualităţi locale distincte: una pentru muncittori şialta pentru funcţionari. -------oooxxxooo------Expoziţii Expoziţia pictorului Bunescu se află deschisă la Museul «Smu» intrarea prin bulev. Brătianu 37. •ÉüaiMÉAMAÉaiiMÉÉaOÉtiaAÉÉttÉÉAiBÉaÉtUAÉOAAAÉAftMÉflA**^ CAMERA Şedința dela 27 Februarie 1929 Prezidează d. Șt. Ciceo Pop. Pe banca ministeriala d-nii Vaida-Voevod, M. Popovici, L Răducanu, Sever Dan, gen. Alevra, Voicu Nițescu, Potârcă, .1 D. DR. VAIDA-VOEVOD, minitrul de Interne, după ce ridiculizează sistemul opoziţiei de a provoca majoritatea şi guvernul, roagă majoritatea să fie calmă faţă de aceste provocări neserioase. In ce priveşte abuzurile din alegeri, d. ministru de Interne subliniază că a dat ordin prefecţilor să protejeze chiar pe candidaţii liberali aşa că astăzi acuzaţiile lor sunt pur şi simplu ridicole. E adevărat — continuă d-sa — alegerile din câteva judeţe au fost amânate din cauza gerului Măsura amânării a fost luată de comun acord cu cei doi factori constituţionali: Regenţa şi reprezentanţii Parlamentului (Apl.) DEACEIA ROG PE D-NII LIBERALI SA NU SE LEGE DE FACTORUL constitutional regenta. SA NE ATACE PE NOI CĂCI NOI VOM ŞTI RĂSPUNDE (Apl.). Liberalii vizează mai mult judeţele Roman şi Vaslui. Prin aceasta ei îşi dau un certificat de neputinţă deoarece îşi închipui că întrun timp atât de scurt «popularitatea lor adâncă» va dispare ca prin miracol şi deci d-lor vor cădea în alegeri (ilaritate, aplauze). D. Vaida termină explicaţiile d-sale cerând deputaţilor liberali să-şi precizeze acuzaţiile căci atunci când truvernul se va crăsi în f«t» unor fapte precise va ordona anchetă şi va aplica sancţiuni. D. NEGURA în replică spune că îşi va preciza acuzaţiile. D. PROF. ANDREI (maj.) fiind vizat de d. Negură în comunicarea d-sale cu privire la alegerile din Vaslui, pune la punct modul cum au decurs aceste alegeri. D. M. POPOVICI, ministru de finanţe. Domnule preşedinte, domnilor deputaţi, prin votarea legii monetare şi prin votarea legii casei autonome aţi dat posibilitatea ca să se încheie împrumutul (aplauze pe băncle majorităţii). După încheerea împrumutului, aşteptam lansarea lui, emisiunea lui prin subscripţie publică, pentru ca să vedem dacă opinia publică mondială ratifică acest împrumut şi dacă creditul statului român a sporit şi se bucură de toată încrederea. Ori, am avut o îngrijire şi o emoţiune, aşteptând rezultatele acestei subscripţii generale. Două erau motivele de îngrijorare. Întâi discreditul ţării şi al doilea situaţiunea precară a pieţelor, financiare mondiale. Cu toate că situaţiunea pieţelor mondiale era ostilă obligaţiunilor pe venit fix, cu toate că discreditul ţării fusese înainte destul de mare, totuşi, graţie faptului că prin metodele noi întrebuinţate, prin ordinea nou introdusă prin bugetul echilibrat, prin sacrificiile mari pe care le-a făcut ţara, arătăndu-se serios dispusă să-şi coordoneze finanţele ţării. Creditul ţării a sporit şi cu toate că situaţiunea financiară a pieţelor mondiale era precară, cu toate acestea succesul împrumutului a fost cu totul asigurat (aplauze pe băncile majorităii). Pentru noi este o zi de înălţare, pentru că creditul ţării româneşti a reintrat în toată splendoarea lui, în interdependenţa economică a lumii şi pentru că acest credit a fost ratificat de aproape întreaga opinie publică mondială (aplauze pe băncile majorităţii). Daţi-mi voe să vă citesc rezultatele, pe care le avem de la diferitele pieţe, ca să vedeţi cât de admirabile au fost aceste rezultate şi cât de înălţătoare au fost pentru ţara noastră. Succesul subscripţiei în Franţa In primul rând, FranţaIn Franţa împrumutul, care era de 22 de milioane dolari, emisiunea tranşei franceze a fost îmbrăţişată cu cea mai mare căldură; succesul este înComunicări D. SPIRIDON (mai.) cere d-lui ministru al cultelor să acorde dreptul de parohie unei biserici din corn. Ciumuleşti (Fălciu). D. Negură — spune oratorul — este cel mai puţin indicat să protesteze aci. D-sa a utilizat bătăuşi în alegeri. N’am ştiut că va face această comunicare căci aduceam fotografii ca să vă convingeţi. S’a practicat la Vaslui pe o scară întinsă «corupţia prin bani, mâncare şi băutură». D. NEGURA: Să-ţi fie ruşine ! Scandalul Replica d-lui Negurii provoacă un imens scandal. Majoritarii protes-J. VAIDA-VOEVOD tează cerând insistent chemarea la ordine : D. ANDREI: Cuvintele au o anungi.it(1. valoare morală-D. Negură nu le-a prins sensul — dat fiind atmosfera în care a trăit — așa că d-sa nu este vinovat. (Aplauze). Oratorul arată apoi că cu ocazia interpelării d-lui Negură va aduce documente pentru ca Adunarea să se convingă de ipocrizia interpelatorului.treg. Am primit felicitări din partea Băncii «des Pays-Bas». In Anglia In Anglia, unde situaţiunea era mai dificilă, pentru că aveam concurenţa împrumutului de consolidare dela 1922, cu toate acestea şi acolo rezultatele au fost foarte bune. Iată telegrama primită dela Banca Ambrons Lazăr et Ingens : «Suntem fericiţi să vă informăm că tranşa engleză a împrumutului românesc a fost complect acoperită» (aplauze pe băncile majorităţii). Iar o altă telegramă: «Rog primiţi cele mai bune felicitări pentru succesul mare de la Londra al împrumutului de stabilizare». Aşadar şi aici, desigur, în urma concurenţei împrumutului din 1922 s’a cotat nu la 88, ci la 87, dar în decurs de o zi a revenit şi astăzi cotează la Londra împrumutul românesc 88 ,curs de emisiune. In America Din America, unde iarăşi priveam cu îngrijorare oarecare, tocmai din cauza faptului că piaţa americană este refractară faţă de obligaţiuni, avem ştiri că succesul împrumutului este incontestabil, considerând acoperirea sa de subscriitori. Succesul este neaşteptat dat fiind împrejurările. Aceasta din partea legaţiunii noastre. In Italia In Italia, cu toate că Italia şi-a mărit tranşa de la 6 milioane la 8 milioane dolari, cu toate acestea am avut un succes desăvârşit; împrumutul a fost suprasemnat, ba şi-a făcut primă şi a doua zi se cota la bursă, nu cu 88, ci cu 89 (aplauze pe băncile majorităţii). In Germania In Germania de asemenea, împrumutul a fost integral acoperit. Este extrem de satisfăcător, căci întreg împrumutul a fost complect acoperit (aplauze pe băncile majorităţii). In Olanda In Amsterdam împrumutul de 3 milioane de dolari a fost de câteva ori acoperit şi interesant este că la Amsterdam a fost semnat împrumutul nostru aproape din toate părţile lumii şi din colonii. Şi Banca Mendelsohn din Amsterdam ne trimite o telegramă de felicitări pentru acest frumos succes al ţării noastre (aplauze pe băncile majorităţii). In Elveţia Cel mai frumos succes este poate succesul din Elveţa. Din Elveţia, Banca de credit mixt din Zurich ne telegrafiază: «Suntem încântaţi de a vă informa că emisiunea în Elveţia a împrumutului român de stabilizare a avut un mare succes. Tranşa elveţiană emisă prin sindicatul de bănci, a fost semnată de mai multe ori». După cât am avut informaţiuni a fost semnată de patru ori..(aplauze prelungite pe băncile majorităţii). In Suedia In Suedia — fiindcă din cele 12 milioane dolari din America, 2 milioane aparţineau Stockholm-ului— după cum ni se comunică delegaţiunea noastră din Stockholm, întreaga tranşă suedeză a fost semnată în două ore şi băncile au refuzat numeroase cereri. Tot asemenea în Belgia împrumutul a fost complect acoperit, precum şi în Austria şi în Cehoslovacia, unde tranşele au fost mai mici. In ţara Nu pot să nu amintesc şi rezultatul frumos pe care l-am obţinut aici, în ţară. Mai mult de decor, am voit la început să luăm o tranşă de 1 milioane totuş se vede că puterea de achiziţiune a pieţii noastre este mai mare şi încercarea în acest împrumut este în ţara noastră atât de desăvârşită încât împrumutul acesta a fost semnat de două ori. S a semnat până la 4 milioane, astfel că catele respective vor trebui să fie reduse. Aşadar, cum vedeţi, împrumutul nostru a fost acoperit în toate părţile. Creditul nostru a sporit în toate locurile. Este cu atât mai important lucrul acesta cu cât — cum spuneam — a fost un probiecit întregei lumi civilizate. Vaza României de dinainte de război a sporit astăzi în România Mare. Toata lumea îmbrăţişează cu toată căldura România. Toate sforţările pe care le-aţi făcut dv. până acum n’au fost zadarnice au ridicat prestigiul şi creditul ţării. (Aplauze pe băncile majorităţii) Stabilizarea Prin împrumutul acesta, noi am făcut stabilizarea. Or, prin stabilizare, noi am dat banului nostru valoare internă. Banul nestabilizat nu se bucură decât de o valoare estimativă. Elementul care stă la baza banului nestabilizat este un element psihologic şi oscilează după bucurii sau după întristări, după evenimente care ameninţă în bine sau în rău, după toate acestea oscilează banul. Banul stabilizat însă, are o valoare internă, o valoare de aur. Partea pishologică nu-l mai impresionează atât de mult şi rămâne ca un punct fix cu care să poată calcula fix. De aceea, prin stabilizarea dv care aţi făcut-o dv. prin convertibilitatea şi prin faptul că aţi suprimat cursul forţat de până acum, aţi dat banilor noştri o valoare internă.Prin stabilizare şi prin împrumut aţi dat posibilitatea totdeodată ca Banca Naţională să-şi împlinească de aci înainte misiunea de adevărată bancă de emisiune. De aceea oficiul de devize rămâne deocamdată un timp oarecare încă în fiinţă, cu toate că toate cererile de devize vor fi aprobate de oficiul de devize. Aşadar el nu mai este altceva decât un oficiu de înregistrare, de control al cererilor fie devize, fără însă ca să mai poată să refuze o cerere, de orice natură ar fi. Afară de aceasta am luat o măsură ca art. 4 din legea devizelor, prin care se aduce o jignire capitalului străin și se făcea deosebire pentru străini între leii blocaţi şi leii liberi, am luat o măsură care se luase în 1922, căci am crezut că nu mai este nevoie să mai menţinem această restricţiune acum, după ce avem convertibilitatea şi legea stabilizării. De aceea, printrun jurnal al Consiliului de miniştri, s’a stabilit că nu se mai face deosebire între leii blocat şi leii liberi, pentru că am eliberat toţi leii blocaţi, astfel că de aci înainte orice fel de acţiune a capitalului străin poate să fie liberă, alături de capitalul nostru naţional (aplauze pe băncile majorităţii). Prin această măsură am încercat să normalizăm, sau să ne apropiem de normalizare, pentru că împrumutul nostru nu se va vărsa Băncii Naţionale decât în 7 Martie conform înţelegerii. Dar cu toate acestea s-a îuferat deja aproape în normal şi pot să vă încunoştiinţez că, când înainte de legile votate de dv. şi nnainte de stabilizarea cursului şi introducerii convertibilităţii se cerea cam până la 120.000 de lire sterline devize din toată ţara, azi după stabilizare, nu se mai cer de loc. Refacerea căilor ferate Prin aceasta vom reda şi economiei noastre naţionale, volumul suficient de circulaţie fiduciară, de care are azi atâta nevoie. (Aplauze pe băncile majorităţii). După aceea vom începe, pe baza unui plan stabilit, refacerea căilor ferate (Aplauze pe băncile majorităţii). După cum ştiţi 55 milioane sunt destinate pentru acest scop. Ori după două, cel mult trei săptămâni, vom începe şi această operă mare de refacere şi de normalizare a căilor ferate, care va da economiei naţionale, mijloace de transport şi bune şi repeziţi ettine. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii). Restul II vom întrebuinţa pentru alte investiiţ uni toate de ordin productiv. Cu planul acesta credem să facem începutul normalizării şi până când se va desăvârşi această normalizare va trece încă un timp oarecare, dar prin mijloacele pe care le-aţi dat dv., prin stabilizare şi prin împrumut, aţi creat baza, fundamentul, pe care se poate clădi de aci înainte, cu toată încrederea. (Aplauao ji’rffaiiR.i« pe băncile majorităţii). Efectele stabilizării Stabilizarea îşi va da roadele ei. In primul rând circulaţia fiduciară va spori. Prin aceasta dobânda va scădea. Scăzând dobânda, atât de exagerată azi, va scădea şi preţul de cost al tuturor mărfurilor produse în ţară. Scăzând preţul de cost al mărfurilor, credem că se va eftini şi viaţa. Deocamdată se arată mai mult o scumpire a vieţii, decât o efterire a ei, dar cred că această scumpire va fi pasageră, ca fiind cauzată de două motive: întâi, pentrucă nu s’a putut pune în circulaţie un volum mai mare de bani până când nu se va face vărsămăntul acestui împrumut. A doua, pentrucă din cauza timpului, din cauza gerului, este evident că şi transportul de mărfuri fiind îngreunat s’a folosit de acest prilej, şi cum este normal în toate iernile, în timpuri aşa de grele, viaţa s’a scumpit întrucâtva. In afară de aceasta poate că unii negustorişi din dorul de a-şi acoperi pierderile avute până acum să fi sporit preţurile mărfurilor lor. Cred însă că această sporire este o sporire pasageră. In alte ţări da, acolo după stabilizare viaţa s’a scumpit. Dar dece s’a scumpit? S’a scumpit pentrucă nivelul preţurilor interne era mai mic, decât nivelul preţurilor mondiale. Ori, la noi am avut această dubioasă fericire, de a avea în ţară nn preţuri sub preţurile mondiale ci preţuri egale cu preţurile mondiale, ba, la multe articole, preţuri mai mari decât preţurile mondiale. Ori, este evident că, în situaţiunea aceasta stabilizarea nu va putea să dea altceva decât o reducere a acestor preţuri exagerate tocmai prin faptul că banul se va căpăta mai eftin şi mai uşor ca până acum. Un buget real Prin stabilizare, bugetul nostru va deveni un buget mai real; până acum bugetul nostru sporea cantitativ, nu calitativ. Bugetul nostru până acum sporea pentru că se scumpea viaţa, şi scumpindu-se viaţa urcându-se preţurile, urcându-se şi cifrele din buget, ca valoare rămânea acelaş, pentru că cu aceeaşi cantitate sporită de bani puteai să cumperi tot numai aceleaşi mărfuri sau să satisfaci tot numai aceleaşi necesităţi, pe care ţi le satisfăceai mai înainte cu un volum mai redus de bani- Ori, după stabilizare, vom putea, de aci înainte, să avem bugete reale și sporul care se va face de aci înainte, la buget, va fi al unui buget un cantitativ el al unui buget calitativ, pentru că prin sporurile care se vor face de aci înainte nu se va ţine numai pasul cu indicele de descumpere ci se vor putea realiza progrese efective mari în toate direcţiunile vieţii noastre. Domnilor, bineînţeles că pentru ca să putem să ne împlinim tot programul nostru noi trebue să ne ţinem strict de buget. Nu ne este prins să depăşim cu nimic bugetul nostru, până când posibilităţile reale, ale îmbunătăţirii materiale ale acestei ţări şi ale contribuabililor nu se vor îndeplini. Economie şi muncă Dar în plus de aceasta, pe lângă economii, mai avem nevoe şi de muncă. Munca trebue să fie catechismul nostru în această epocă de prefacere... Ori, până acum, câtă vreme maneta noastră nu a fost stabilizată, până acum munca, ori cât te-ai fi trudit să-i realizezi câștigul, se risipea printr’o lovitură de bursă printr’o speculă făcută, şi prin urmare acea muncă, agonisită în bani se risipea într’o noapte. Astăzi, după ce s’a făcut stabilizarea, banul are o valoare internă, după cum am spus mai înainte, şi fiecare poate să muncească liniştit, pentru că ceea ce a muncit şi a agonisit rămâne şi mai departe ca o valoare reală (aplauze pe băncile majorităţii). De aceia, domnilor, epoca aceasta trebue să o începem prin următoarele două principii: economie şi muncă. Sper că după creditul pe care ni l-a arătat întreaga lume civilizată, după sforţările mari pe care le face poporul românesc în toate direcţiunile, drumul nostru este bine aşezat; şi ţin ca dus. tuturora, acei care cu toată abnegaţia aţi dat sprijinul dvs. dezinteresat, aţi făcut sacrificiile cele mari şi aţi avut toată încrederea în reuşita operaţiunilor noastre să vă aduc toate mulţumirile noastre. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii, Adunarea în picioare ovaţionează). Legea cooperației D. I. RADUCANU, ministrul muncei depune proectul de lege pentru reorganizarea cooperației. (Altlauze.). Camera admite urgența. D. RADUGANU răspunde apoi d-lui Pahoanţă cu privire la unele cumpărături de porumb. D-sa constată că cele afirmate de d. Pahoată nu corespund realități. S’a spus că guvernul a dat mandat unei firme comerciale din Bu-* covina să cumpere de ori unde cereale. Ori din cele 7000 vagoane cumpărate de comisia de aprovizionare numai o mie a fost cumpărate de o firmă comercială. Cumpărătura s’a făcut din Basarabia nu din Bucovina. D. POHOAŢA (lupist) promite că va aduce dovezi în sprijinul afirmaţiilor făcute D. dr. LUPU intervenind în discuţie arată că d. ministru al muncei trebue să ia măsuri de îndreptare nu să ceară dovezi d-lui Pohoaţă. Se iscă un schimb de cuvinte între deputaţii lupişti şi cei din majoritate. D. HORIA MANIU (mai ) crede că nu este potrivit, după rezultatele strălucite comunicate de d. M. Popovici cu privire la împrumut, din decenţă pentru d. ministru de finanţe , să se facă astăzi discuţiuni pătimaşe pe chestiuni lipsite de orice fond serios. D. Maniu aduce mulţumiri d-lor Popovici şi Lugoşianu pentru activitatea desfăşurată pe terenul economic şi financiar. Cere totodată guvernului să soluţioneze şi chestiunea creditului agricol. (Apl.). D- M. POPOVICI dă Parlamentului asigurării formale în această privinţă. D. PREŞEDINTE : D. dr. Lupu are cuvântul. D. DR. LUPU spune că d-sa nu a intenţionat să tulbure şedinţa de azi şi că atmosfera ce s’a creat se datoreşte unui membru al guvernului (ilaritate). D. GICA MACARESCU: Supărarea d-lui dr. Lupu, e datorita unei întreruperi a unui coleg, care şi-a retras însă cuvântul, găsit neparlamentar de d. dr. Lupu. Fac dec apel şi la cavalerismul d-sale, ca să retragă cele 40.900 de cuvinte ofensatoare. D. DR. LUPU: II ştiam pe d. Gică Măcărescu ironic, dar nu-l ştiam hiperbolic- 40.000 cuvinte nu se pot rosti nici în 2 ore. N’am ce retrage când n’am spus nimic (ilaritate). Eu nu m’am făcut vinovat cu nimic, căci eu care sunt vechi ţărănist, nu vă pot cunoaşte pe toţ dv. noul opoziţionişti Cuvântarea d-lui Alex. Vaida-Voevod D. Dr. VAIDA-VOEVOD răspunzând d-lor Pompiliu Ionicescu şi Amânarea alegerilor D. NEGURA (lib.) protestează Relevă unele pretinse abuzuri şi din nou contra amânării alegerilor vârşite în aceste două judeţe* în judeţele Roman şi Vaslui. Răspunsul d-lui Vaida Voevod Succesul împrumutului Explicaţiile d-lui ministru de finanţe Mihai Popovici BULETIN PJUN.ANENIER Succesul împrumutului românesc Explicaţiile d-lui Mihai Popovici, ministru de finanţe Rădulescu spune următoarele: Noi D. I. G. DUCA, suntem de acord, nu urmărim răsbunări politice. Este principial cu d. ministru de interdeviza noastră încă din vremea o- ^ne. Ca chestie de procedură însă, poziţiei ca să nu amestecăm politi credem că era mai bine să se asculta în chestiunile ce privesc buna gospodărie a ţării. De aceea, chiar în cazul neregulilor de la primărie, ţin să se ştie că noi n’avem nimic altceva de spus, ci justiţia are a se rosti. Când d. dr. Costinescu a plecat de la primărie, d-sa m’a rugat să facem cercetările şi dacă se vor găsi vinovaţi să se aplice pedeasa. Guvernul şi Camera, n’au a se amesteca în această chestiune, până când justiţia se va rosti. De întâi lămurile d-lui dr. Costinescu şi apoi chestiunea să fie deferită justiţiei. DL. FOMPILIU IONIŢESCU, Cele afirmate de d. ministru de interne, sunt conforme cu ideologia partidului nostru şi suntem convinşi că justiţia îşi va face datoria. D. Anghelescu ocupă fotoliul preşedinţial. Se pune la vot procesul de lege pentru anularea unor credite. Şedinţa se suspendă la orele 5.30 Azi d. a. la orele 3 şedinţă.