Cuventul, martie 1929 (Anul 5, nr. 1386-1416)

1929-03-01 / nr. 1386

CUVANTUl» SENATUL Şedinţa dela 27 Februarie 1929 Se deschide la orele 4, sub preşe­dinţia d-lui Clinciu. Pe banca ministerială d-nii Ed. Mirto, Virgil Madgearu. Comunicări D. JITIANU arată că sub trecu­tele guvernări, liberale şi averesca­­ne, s’au săvârşit fraude de milioa­ne la comitetul şcolar din jud­ Du­­rostor, întreabă pe d. ministru de instinc­ţie dacă cunoaşte atitudinea incali­ficabilă a membrilor comitetului şcolar de la Durostor faţă de com­i­­siunea de anchetă. Relevă că un învăţător cu leafă de 6000 lei lunar, membru în cita­tul comitet, şi-a permis luxul de a cumpăra un elegant automobil Buick. D. ELEMER GYÁRFÁS, întreabă pe d. ministru de finanţe dacă di­videndele societăţilor anonime, sta­bilite prin bilanţele pe 1928, aproba­te de adunările generale respective, se vor taxa cu cotele sporite, sau ca în trecut. Legea comercializării în­treprinderilor statului D. SASSU, spune că o lege ca a­­ceia a comercializării nu poate fi luată în discuţie cu atâta grabă. Cere ca discuţia să­ înceapă azi-D. V- MADGEARU, socoate că termenele regulamentare au fost respectate, întrucât proectul a fost trimis la Senat încă de acum 4 săp­tămâni. Nu vede o îndreptăţire pentru amânarea discuţiei. Noi cerem un singur lucru — să economisim banul statului — nu să întindem fără motive juste dis­­cuţiunile. D. V. SASSU găseşte inadmisi­bilă argumentaţia d-lui ministru al industriei. Se declară mare apă­rător al prevederilor din regula­mentul Senatului. D. V. MADGEARU spune că re­gulamentul este făcut ca să apere libertatea de discuţiune a opoziţiei. Cu riscul de a fi acuzat că am călcat regulamentul, cer punerea la vot a luării în discuţiune a pro­­ectului. Noi avem grije de banul statului — o şedinţă ca aceasta costă mulţi bani. Atâta vreme cât avem ce discuta nu vom admite şedinţe de câteva minute, aşa după cum se obişnuia sub guvernarea liberală. D. GICA ŞTEFAN­ESCU citeşte raportul proectului de lege. D. ELEMER GYÁRFÁS spune că dacă bogăţiile de care dispune Statul în Ardeal ar fi exploatate in mod raţional, s’ar face faţă tuturor cheltuelilor budgetare şi astfel s’ar putea reduce şi sarcinile publica cari întrec putinţa de plată a con­tribuabililor noştri. Dacă s’ar revizui scopurile şi pro­cedee­le etatizărei s’ar putea obţine uşor rezultatele dorite. Sursa principală de venituri ale Statului este minele de argint, de aur şi de fier şi salinele, care rep­rezintă o valoare de un miliard şi jumătate de lei. Această bogăţie n’a putut produce nimic. Ba, ceva mai mult a dat şi un deficit de peste 85 milioane lei. O altă intreprindere a Statului care reprezintă o investiţiune uri­aşe sunt căile ferate, cari au dat un deficit de 2 milioane ied, într’un an. Deviind de la discuţia legei,­­ Gyárfás afirmă că funcţionarilor unguri, din Ardeal, li se cere să vorbească numai româneşte. D. L GRĂDIŞTE­ANU exageraţi, pe mine funcţionarii unguri, la frontieră, înaite de război mă nu­meau Graditeanu Ianoş. D. dr VALER MOLDOVANU» voi cita o constatare ce am făcut, da curând în Cehoslvacia. Acolo n’am­ auzit vorbindu-se decât limba cehă, niciodată maghiară şi foarte puţin germana, acesta din urmă în rela­ţi­uni­le cu străinii. In schimb când am venit în ţară, de la frontieră neau întâmplat con­­versaţiunile în ungureşte. Afirma­ţi­unile d-tale sunt aşa­dar în între­gime false. D. V. MADGEARU ţine să dec­lare că preţul gazului nostru a fost redus cu 20 la sută. D. GYÁRFÁS încheie afirmând că va vota legea, încredinţat că ea contribue la propăşirea statului. Şedinţa o ridică la ora 5 jumătate. Cea viitoare azi, la orele 3 jum. -caciara. Comunicarea d-lui I. Argeşanu la Institutul Social Român Unificarea administrativă a celor trei regimuri diferite de asigurări sociale din România şi nevoia de a se da aşezământului de asigurări o organizare mai bună şi mai po­trivită împrejurărilor de la noi, se impune azi stăruitor, şi ministerul muncii studiază o reformă în a­­cest sens. In scopul de a lămuri unele prin­cipii ce ar trebui să călăuzească re­forma, d- Argeşeanu a făcut la In­stitutul Social Român o expunere critică a sistemelor de asigurări so­ciale ce se aplică în diferitele ţări. D-na a schiţat desvoltarea istorică a instituţiunilor de asigurări socia­le, din care se degajează împreju­rările, cărora li se datoreşte diver­sitatea, destul de mare, de forme de organizare ce se găsesc astăzi şi greutăţile ce s’au pus în drumul u­­nei organizări simple şi puţin cos­tisitoare. Chiar organizările recente se re­simt de aceste piedici­ Puternici­­le societăţi mutuale din Franţa, au făcut ca legea franceză de asigu­rări sociale, din 1928, să stabilească un mecanism greoiu, complex şi ne­dând posibilitatea unei organizări bune şi puţin costisitoare. D-sa a insistat asupra avantaje­lor unui regim de unificare com­plectă, cu recunoaşterea unui sin­gur risc, de asigurat, acela al in­capacităţii de câştig, boală, invali­ditate din boală, sau din accident, deccesul, şomajul, nefiind decât di­verse înfăţişări ale aceluiaş risc. Această organizare unificată s’ar realiza prin două așezăminte: unul local, pentru asigurarea drepturilor în caz de boală și altul central, pen­tru drepturile de pensie. Asigurarea de șomaj s’ar face în legătură cu oficiile de plasare. D-sa arată ne­cesitatea ca asigurarea de boală să se realizeze prin mutualităţi regio­nale autonome, administrată de a­­dunări generale şi consilii, cu mem­bri aleşi de patroni şi asiguraţi. Aceste mutualităţi regionale ar îm­plini şi funcţiunea de organ local pentru toate celelalte ramuri de a­­sigurări. Pe lângă ele s’ar organiza şi primele instanţe de jurisdicţie, care ar fi la îndemâna asiguraţilor şi patronilor pentru valorificarea drepturilor lor. Organul central ar servi mutuali­tăţilor locale ca o federală pentru nevoile comune. D-sa mai arată a­­vanntajul ca organizarea de boală să se facă prin două mutualităţi lo­cale distincte: una pentru muncit­­tori şi­­alta pentru funcţionari. -------oooxxxooo------­Expoziţii Expoziţia pictorului Bunescu se află deschisă la Museul «S­mu» in­trarea prin bulev. Brătianu 37. •ÉüaiMÉAMAÉaiiMÉÉaOÉtiaAÉÉttÉÉAiBÉaÉtUAÉOAAAÉAftMÉflA**^ CAMERA Şedința dela 27 Februarie 1929 Prezidează d. Șt. Ciceo Pop. Pe banca ministeriala d-nii Vaida-Voe­vod, M. Popovici, L Răducanu, Se­ver Dan, gen. Alevra, Voicu Nițe­­scu, Potârcă, .1 D. DR. VAIDA-VOEVOD, mini­­trul de Interne, după ce ridiculizea­ză sistemul opoziţiei de a provoca majoritatea şi guvernul, roagă ma­joritatea să fie calmă faţă de ace­ste provocări neserioase. In ce priveşte abuzurile din ale­geri, d. ministru de Interne subli­niază că a dat ordin prefecţilor să protejeze chiar pe candidaţii libe­rali aşa că astăzi acuzaţiile lor sunt pur şi simplu ridicole. E adevărat — continuă d-sa — alegerile din câteva judeţe au fost amânate din cauza gerului Măsura amânării a fost luată de comun acord cu cei doi factori con­stituţionali: Regenţa şi reprezentanţii Parla­mentului (Apl.) DEACEIA ROG PE D-NII LIBE­RALI SA NU SE LEGE DE FAC­TORUL constitutional re­genta. SA NE ATACE PE NOI CĂCI NOI VOM ŞTI RĂSPUNDE (Apl.). Liberalii vizează mai mult jude­ţele Roman şi Vaslui. Prin aceasta ei îşi dau un certifi­cat de neputinţă deoarece îşi închi­­pui că întrun timp atât de scurt «popularitatea lor adâncă» va dis­pare ca prin miracol şi deci d-lor vor cădea în alegeri (ilaritate, a­­plauze). D. Vaida termină explicaţiile d-sale cerând deputaţilor liberali să-şi precizeze acuzaţiile căci atunci când truvernul se va crăsi în f«t» unor fapte precise va ordona an­chetă şi va aplica sancţiuni. D. NEGURA în replică spune că îşi va preciza acuzaţiile. D. PROF. ANDREI (maj.) fiind vizat de d. Negură în comunicarea d-sale cu privire la alegerile din Vaslui, pune la punct modul cum au decurs aceste alegeri. D. M. POPOVICI, ministru de fi­nanţe. Domnule preşedinte, domni­lor deputaţi, prin votarea legii mo­netare şi prin votarea legii casei au­tonome aţi dat posibilitatea ca să se încheie împrumutul (aplauze pe băncle majorităţii). După încheerea împrumutului, aş­teptam lansarea lui, emisiunea lui prin subscripţie publică, pentru ca să vedem dacă opinia publică mon­dială ratifică acest împrumut şi dacă creditul statului român a spo­rit şi se bucură de toată încrederea. Ori, am avut o îngrijire şi o emo­­ţiune, aşteptând rezultatele acestei subscripţii generale. Două erau motivele de îngrijora­re. Întâi discreditul ţării şi al doi­lea situaţiunea precară a pieţelor, financiare mondiale. Cu toate că si­­tuaţiunea pieţelor mondiale era os­tilă obligaţiunilor pe venit fix, cu toate că discreditul ţării fusese îna­inte destul de mare, totuşi, graţie faptului că prin metodele noi între­buinţate, prin ordinea nou introdusă prin bugetul echilibrat, prin sacri­ficiile mari pe care le-a făcut ţara, arătăndu-se serios dispusă să-şi coordoneze finanţele ţării. Creditul ţării a sporit şi cu toate că situa­ţiunea financiară a pieţelor mon­diale era precară, cu toate acestea succesul împrumutului a fost cu totul asigurat (aplauze pe băncile majorit­ăii). Pentru noi este o zi de înălţare, pentru că creditul ţării româneşti a reintrat în toată splendoarea lui, în interdependenţa economică a lumii şi pentru că acest credit a fost rati­ficat de aproape întreaga opinie pu­blică mondială (aplauze pe băncile majorităţii). Daţi-mi voe să vă citesc rezulta­tele, pe care le avem de la diferitele pieţe, ca să vedeţi cât de admirabile au fost aceste rezultate şi cât de înălţătoare au fost pentru ţara noa­stră. Succesul subscripţiei în Franţa In primul rând, Franţa­­In Fran­ţa împrumutul, care era de 22 de milioane dolari, emisiunea tranşei franceze a fost îmbrăţişată cu cea mai mare căldură; succesul este în­Comunicări D. SPIRIDON (mai.) cere d-lui ministru al cultelor să acorde drep­tul de parohie unei biserici din corn. Ciumuleşti (Fălciu). D. Negură — spune oratorul — este cel mai puţin indicat să protes­teze aci. D-sa a utilizat bătăuşi în alegeri. N’am ştiut că va face aceas­tă comunicare căci aduceam foto­grafii ca să vă convingeţi. S’a practicat la Vaslui pe o scară întinsă «corupţia prin bani, mân­care şi băutură». D. NEGURA: Să-ţi fie ruşine ! Scandalul Replica d-lui Negurii provoacă un imens scandal. Majoritarii protes-J­. VAIDA-VOEVOD tează cerând insistent chemarea la ordine : D. ANDREI: Cuvintele au o anu­ngi.it(1. valoare morală-D. Negură nu le-a prins sensul — dat fiind atmosfera în care a trăit — așa că d-sa nu este vinovat. (A­­plauze). Oratorul arată apoi că cu ocazia interpelării d-lui Negură va aduce documente pentru ca Adunarea să se convingă de ipocrizia interpela­­torului.­treg. Am primit felicitări din par­tea Băncii «des Pays-Bas». In Anglia In Anglia, unde situaţiunea era mai dificilă, pentru că aveam con­curenţa împrumutului de consolida­re dela 1922, cu toate acestea şi a­­colo rezultatele au fost foarte bu­ne. Iată telegrama primită dela Banca Ambrons Lazăr et Ingens : «Suntem fericiţi să vă informăm că tranşa engleză a împrumutului românesc a fost complect acope­rită» (aplauze pe băncile majori­tăţii). Iar o altă telegramă: «Rog primiţi cele mai bune feli­citări pentru succesul mare de la Londra al împrumutului de stabili­zare». Aşa­dar şi aici, desigur, în urma concurenţei împrumutului din 1922 s’a cotat nu la 88, ci la 87, dar în decurs de o zi a revenit şi astăzi cotează la Londra împrumutul ro­mânesc 88 ,curs de emisiune. In America Din America, unde iarăşi pri­veam cu îngrijorare oarecare, toc­mai din cauza faptului că piaţa a­­mer­i­cană este refractară faţă de o­­bligaţiuni, avem ştiri că succesul împrumutului este incontestabil, con­siderând acoperirea sa de subscrii­­tori. Succesul este neaşteptat dat fiind împrejurările. Aceasta din partea legaţiunii noastre. In Italia In Italia, cu toate că Italia şi-a mărit tranşa de la 6 milioane la 8 milioane dolari, cu toate acestea am avut un succes desăvârşit; împru­mutul a fost suprasemnat, ba şi-a făcut primă şi a doua zi se cota la bursă, nu cu 88, ci cu 89 (aplauze pe băncile majorităţii). In Germania In Germania de asemenea, împru­mutul a fost integral acoperit. Este extrem de satisfăcător, căci întreg împrumutul a fost complect acope­rit (aplauze pe băncile majorităţii). In Olanda In Amsterdam împrumutul de 3 milioane de dolari a fost de câteva ori acoperit şi interesant este că la Amsterdam a fost semnat împru­mutul nostru aproape din toate părţile lumii şi din colonii. Şi Ban­ca Mendelsohn din Amsterdam ne trimite o telegramă de felicitări pentru acest frumos succes al ţă­rii noastre (aplauze pe băncile ma­jorităţii). In Elveţia Cel mai frumos succes este poate succesul din El­veţ­a. Din Elveţia, Banca de credit mixt din Zurich ne telegrafiază: «Suntem încântaţi de a vă infor­ma că emisiunea în Elveţia a îm­prumutului român de stabilizare a avut un mare succes. Tranşa el­veţiană emisă prin sindicatul de bănci, a fost semnată de mai multe ori». După cât am avut informa­­ţiuni a fost semnată de patru ori..­­(aplauze prelungite pe băncile ma­jorităţii). In Suedia In Suedia — fiindcă din cele 12 milioane dolari din America, 2 mi­lioane aparţineau Stockholm-ului— după cum ni se comunică de­lega­­ţiunea noastră din Stockholm, în­treaga tranşă suedeză a fost sem­nată în două ore şi băncile au refu­zat numeroase cereri. Tot aseme­nea în Belgia împrumutul a fost complect acoperit, precum şi în Austria şi în Cehoslovacia, unde tranşele au fost mai mici. In ţara Nu pot să nu amintesc şi rezultat­­ul frumos pe care l-am obţinut aici, în ţară. Mai mult de decor, am voit la început să luăm o tranşă de 1 milioane totuş se vede că puterea de achiziţiune a pieţii noastre este mai mare şi încercarea în acest îm­prumut este în ţara noastră atât de desăvârşită încât împrumutul a­­cesta a fost semnat de două ori. S a semnat până la 4 milioane, astfel că catele respective vor trebui să fie reduse. Aşa­dar, cum vedeţi, împrumutul nostru a fost acoperit în toate păr­ţile. Creditul nostru a sporit în toa­te locurile. Este cu atât mai impor­tant lucrul acesta cu cât — cum spuneam — a fost un probiecit întregei lumi civilizate. Vaza Ro­mâniei de dinainte de război a spo­rit astăzi în România Mare. Toata lumea îmbrăţişează cu toată căl­­dura România. Toate sforţările pe care le-aţi făcut dv. până acum n’au fost zadarnice au ridicat prestigiul şi creditul ţării. (Aplauze pe băn­cile majorităţii)­ Stabilizarea Prin împrumutul acesta, noi am făcut stabilizarea. Or, prin stabili­zare, noi am dat banului nostru valoare internă. Banul nestabilizat nu se bucură decât de o valoare es­timativă. Elementul care stă la ba­za banului nestabilizat este un ele­ment psihologic şi oscilează după bucurii sau după întristări, după evenimente care ameninţă în bine sau în rău, după toate acestea osci­lează banul. Banul stabilizat însă, are o valoa­re internă, o valoare de aur. Partea pishologică nu-l mai impresionează atât de mult şi rămâne ca un punct fix cu care să poată calcula fix. De aceea, prin stabilizarea­ dv care aţi făcut-o dv. prin convertibi­litatea şi prin faptul că aţi supri­mat cursul forţat de până acum, aţi dat banilor noştri o valoare in­ternă.Prin stabilizare şi prin împrumut aţi dat posibilitatea totdeodată ca Banca Naţională să-şi împlinească de aci înainte misiunea de adevă­rată bancă de emisiune. De aceea oficiul de devize rămâne deocamdată un timp oarecare încă în fiinţă, cu toate că toate cererile de devize vor fi aprobate de ofi­ciul de devize. Aşa­dar el nu mai este altceva decât un oficiu de în­registrare, de control al cererilor fie devize, fără însă ca să mai poa­tă să refuze o cerere, de orice na­tură ar fi. Afară de aceasta am luat o mă­sură ca art. 4 din legea devizelor, prin care se aduce o jignire capi­talului străin și se făcea deosebire pentru străini între leii blocaţi şi leii liberi, am luat o măsură care se luase în 1922, căci am crezut că nu mai este nevoie să mai menţi­nem această restricţiune acum, du­pă ce avem convertibilitatea şi le­gea stabilizării. De aceea, printrun jurnal al Con­siliului de miniştri, s’a stabilit că nu se mai face deosebire între leii blocat şi leii liberi, pentru că am e­­liberat toţi leii blocaţi, astfel că de aci înainte orice fel de acţiune a capitalului străin poate să fie li­beră, alături de capitalul nostru na­ţional (aplauze pe băncile majorit­­ăţii). Prin această măsură am încercat să normalizăm, sau să ne apropiem de normalizare, pentru că împru­mutul nostru nu se va vărsa Băncii Naţionale decât în 7 Martie conform înţelegerii. Dar cu toate acestea s-a îuferat deja aproape în normal şi pot să vă încunoştiinţez că, când înain­te de legile votate de dv. şi nnainte de stabilizarea cursului şi introdu­cerii convertibilităţii se cerea cam până la 120.000 de lire sterline de­vize din toată ţara, azi după sta­bilizare, nu se mai cer de loc. Refacerea căilor ferate Prin aceasta vom reda şi econo­miei noastre naţionale, volumul su­ficient de circulaţie fiduciară, de care are azi atâta nevoie. (Aplau­ze pe băncile majorităţii). După aceea vom începe, pe baza unui plan stabilit, refacerea căilor fera­­te­ (Aplauze pe băncile majorită­­ţii). După cum ştiţi 55 milioane sunt destinate pentru acest scop. Ori după două, cel mult trei săptă­mâni, vom începe şi această operă mare de refacere şi de normalizare a căilor ferate, care va da econo­miei naţionale, mijloace de trans­port şi bune şi repezi­ţi et­tine. (A­­plauze prelungite pe băncile majo­rităţii). Restul II vom întrebuinţa pentru alte investiiţ uni toate de or­din productiv. Cu planul acesta cre­dem să facem începutul normali­zării şi până când se va desăvârşi această normalizare va trece încă un timp oarecare, dar prin mijloa­cele pe care le-aţi dat dv., prin sta­bilizare şi prin împrumut, aţi creat baza, fundamentul, pe care se poa­te clădi de aci înainte, cu toată în­crederea. (Aplauao ji’rffaiiR.i« pe băncile majorităţii). Efectele stabilizării Stabilizarea îşi va da roadele ei. In primul rând circulaţia fiduciară va spori. Prin aceasta dobânda va scădea. Scăzând dobânda, atât de e­­xagerată azi, va scădea şi preţul de cost al tuturor mărfurilor produse în ţară. Scăzând preţul de cost al mărfu­rilor, credem că se va eftini şi via­ţa. Deocamdată se arată mai mult o scumpire a vieţii, decât o ef­terire a ei, dar cred că această scumpire va fi pasageră, ca fiind cauzată de două motive: întâi, pentrucă nu s’a putut pune în circulaţie un volum mai mare de bani până când nu se va face vărsămăntul acestui împru­mut. A doua, pentrucă din cauza timpului, din cauza gerului, este e­­vident că şi transportul de mărfuri fiind îngreunat s’a folosit de acest prilej, şi cum este normal în toate iernile, în timpuri aşa de grele, viaţa s’a scumpit întrucâtva. In afară de aceasta poate că unii negustori­­şi din dorul de a-şi acoperi pierderile avute până acum să fi sporit pre­ţurile mărfurilor lor. Cred însă că această sporire este o sporire pasa­geră. In alte ţări da, acolo după stabilizare viaţa s’a scumpit. Dar dece s’a scumpit? S’a scumpit pen­trucă nivelul preţurilor interne era mai mic, decât nivelul preţurilor mondiale. Ori, la noi am avut acea­stă dubioasă fericire, de a avea în ţară nn preţuri sub preţurile mon­diale ci preţuri egale cu preţu­rile mondiale, ba, la multe articole, preţuri mai mari decât preţurile mondiale. Ori, este evident că, în situaţiu­­nea aceasta stabilizarea nu va putea să dea altceva decât o reducere a a­­cestor preţuri exagerate tocmai prin faptul că banul se va căpăta mai eftin şi mai uşor ca până acum. Un buget real Prin stabilizare, bugetul nostru va deveni un buget mai real; până acum bugetul nostru sporea canti­tativ, nu calitativ. Bugetul nostru până acum sporea pentru că se scumpea viaţa, şi scumpindu-se viaţa urcându-se preţurile, urcân­­du-se şi cifrele din buget, ca valoa­re rămânea acelaş, pentru că cu a­­ceeaşi cantitate sporită de bani pu­teai să cumperi tot numai aceleaşi mărfuri sau să satisfaci tot numai aceleaşi necesităţi, pe care ţi le sa­tisfăceai mai înainte cu un volum mai redus de bani- Ori, după stabi­lizare, vom putea, de aci înainte, să avem bugete reale și sporul care se va face de aci înainte, la buget, va fi al unui buget un can­titativ el al unui buget calitativ, pentru că prin sporurile care se vor face de aci înainte nu se va ţine numai pasul cu indicele de de­scumpere ci se vor putea realiza progrese efective mari în toate direcţiunile vieţii noastre. Domnilor, bineînţeles că pentru ca să putem să ne împlinim tot pro­gramul nostru noi trebue să ne ţi­nem strict de buget. Nu ne este prin­s să depăşim cu nimic bugetul nostru, până când posibilităţile reale, ale îmbunătăţirii materiale ale acestei ţări şi ale contribuabi­­lilor nu se vor îndeplini. Economie şi muncă Dar în plus de aceasta, pe lângă economii, mai avem nevoe şi de muncă. Munca trebue să fie catechis­mul nostru în această epocă de pre­facere... Ori, până acum, câtă vreme ma­neta noastră nu a fost stabilizată, până acum munca, ori cât te-ai f­i trudit să-i realizezi câștigul, se risi­pea printr’o lovitură de bursă prin­­tr’o speculă făcută, şi prin urmare acea muncă, agonisită în bani se ri­sipea într’o noapte. Astăzi, după ce s’a făcut stabili­zarea, banul are o valoare internă, după cum am spus mai înainte, şi fiecare poate să muncească liniştit, pentru că ceea ce a muncit şi a ago­nisit rămâne şi mai departe ca o valoare reală (aplauze pe băncile majorităţii). De aceia, domnilor, epoca aceasta trebue să o începem prin următoa­rele două principii: economie şi mun­că. Sper că după creditul pe care ni l-a arătat întreaga lume civilizată, după sforţările mari pe care le face poporul românesc în toate direcţiu­nile, drumul nostru este bine aşe­zat; şi ţin ca dus. tuturora, acei care cu toată abnegaţia aţi dat spri­jinul dvs. dezinteresat, aţi făcut sa­crificiile cele mari şi aţi avut toată încrederea în reuşita operaţiunilor noastre să vă aduc toate mulţumi­rile noastre. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii, Adunarea în pi­cioare ovaţionează). Legea cooperației D. I. R­ADUC­ANU, ministrul mun­cei depune proectul de lege pen­tru reorganizarea cooperației. (A­ltlauze.). Camera admite urgența. D. RADUGANU răspunde apoi d-lui Pahoanţă cu privire la unele cumpărături de porumb. D-sa constată că cele afirmate de d. Pahoată nu corespund reali­­tăți. S’a spus că guvernul a dat man­dat unei firme comerciale din Bu-* covina să cumpere de ori unde ce­reale. Ori din cele 7000 vagoane cumpărate de comisia de aprovizio­nare numai o mie a fost cumpărate de o firmă comercială. Cumpără­tura s’a făcut din Basarabia nu din Bucovina. D. POHOAŢA (lupist) promite că va aduce dovezi în sprijinul afir­maţiilor făcute­ D. dr. LUPU intervenind în dis­cuţie arată că d. ministru al mun­­cei trebue să ia măsuri de îndrep­tare nu să ceară dovezi d-lui Po­­hoaţă. Se iscă un schimb de cuvinte în­tre deputaţii lupişti şi cei din ma­joritate. D. HORIA MANIU (mai ) crede că nu este potrivit, după rezulta­tele strălucite comunicate de d. M. Popovici cu privire la împrumut, din decenţă pentru d. ministru de finanţe , să se facă astăzi discu­­ţiuni pătimaşe pe chestiuni lipsite de orice fond serios. D. Maniu aduce mulţumiri d-lor Popovici şi Lugoşianu pentru acti­vitatea desfăşurată pe terenul eco­nomic şi financiar. Cere tot­odată guvernului să soluţioneze şi ches­tiunea creditului agricol. (Apl.). D- M. POPOVICI dă Parlamentu­lui asigurării formale în această privinţă. D. PREŞEDINTE : D. dr. Lupu are cuvântul. D. DR. LUPU spune că d-sa nu a intenţionat să tulbure şedinţa de azi şi că atmosfera ce s’a creat se datoreşte unui membru al guver­nului (ilaritate). D. GICA MACARESCU: Supă­rarea d-lui dr. Lupu, e datorita u­­nei întreruperi a unui coleg, care şi-a retras însă cuvântul, găsit ne­parlamentar de d. dr. Lupu. Fac dec­ apel şi la cavalerismul d-sale, ca să retragă cele 40.900 de cuvinte ofensatoare. D. DR. LUPU: II ştiam pe d. Gi­­că Măcărescu ironic, dar nu-l ştiam hiperbolic- 40.000 cuvinte nu se pot rosti nici în 2 ore. N’am ce retrage când n’am spus nimic (ilaritate). Eu nu m’am făcut vinovat cu ni­mic, căci eu care sunt vechi ţără­nist, nu vă pot cunoaşte pe toţ dv. noul opoziţionişti Cuvântarea d-lui Alex. Vaida-Voevod D. Dr. VAIDA-VOEVOD răspun­zând d-lor Pompiliu Ionicescu şi Amânarea alegerilor D. NEGURA (lib.) protestează Relevă unele pretinse abuzuri şi din nou contra amânării alegerilor vârşite în aceste două judeţe* în judeţele Roman şi Vaslui. Răspunsul d-lui Vaida Voevod Succesul împrumutului Explicaţiile d-lui ministru de finanţe Mihai Popovici BULETIN PJUN.ANENIER Succesul împrumutului românesc Explicaţiile d-lui Mihai Popovici, ministru de finanţe Rădulescu spune următoarele: Noi D. I. G. DUCA, suntem de acord, nu urmărim răsbunări politice. Este principial cu d. ministru de inter­­deviza noastră încă din vremea o- ^­ne. Ca chestie de procedură însă, poziţiei ca să nu amestecăm politi­ credem că era mai bine să se ascul­ta în chestiunile ce privesc buna gospodărie a ţării. De aceea, chiar în cazul nereguli­lor de la primărie, ţin să se ştie că noi n’avem nimic altceva de spus, ci justiţia are a se rosti. Când d. dr. Costinescu a plecat de la primărie, d-sa m’a rugat să fa­cem cercetările şi dacă se vor găsi vinovaţi să se aplice pedeasa. Guvernul şi Camera, n’au a se a­­mesteca în această chestiune, până când justiţia se va rosti. De întâi lămurile d-lui dr. Costine­scu şi apoi chestiunea să fie defe­rită justiţiei. DL. FOMPILIU IONIŢESCU, Cele afirmate de d. ministru de in­terne, sunt conforme cu ideologia partidului nostru şi suntem con­vinşi că justiţia îşi va face datoria. D. Anghelescu ocupă fotoliul pre­şedinţial.­­ Se pune la vot procesul de lege pentru anularea unor credite. Şedinţa se suspendă la orele 5.30 Azi d. a. la orele 3 şedinţă.

Next