Cuventul, iunie 1930 (Anul 6, nr. 1834-1863)

1930-06-01 / nr. 1834

2 DIMINEAŢA, LA PRÂNZ SI SEARA clătiţi simplu gura cu Odoi şi curăţaţi dinţii la.. At.. „ «iM­ui*..... .«Sn« cu pasta Odoi şi veţi avea întotdeauna o respiraţie [plăcut mirositoare, şi o gură fără putreziciuni. — Condiţia principală pentru a avea dinţi frumoşi şi sănătoşi. Cumpărat EFECTE PUBLICE ROPIANEŞTI actualmente cat mai solid şi rentabil plasament de capital la Banca de Industrie şi Comerţ din Bucureşti S. A. Bucureşti — Calea Victoriei, 31 — Bucureşti Telefon No. 301/94, 313/57, 339/92 Adresa telegraficii : SIMIAVITZ AGENŢII: STR. CAROL, 11; CALEA GRIVITE1129 MOBILE în calitate superioară executarea modernă SI PRETURI CONVENABILE pa(eil precara la PersoaneleT­ârgu­ Mureş ele ide încredere conditi­uni de plată favorabile) Marele asortiment in plat» «1 pianine) Aveţi nevoie ! de franci ! Desigur! DAR CUM VI-I PRO­CURAŢI . Aceasta e problema de mare actuali­­tate pe care o rezolvă în ultimul său număr apărut azi mare revistă ilustrată (32 de pagini­­ 7 lei) care vă mai spune» De ta li in anin 2030 ţi vă arată pe Eva de azi: Vamp precum şi cum e La Moşi Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba ger­­mană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/23. FRANZENSBAD (CEHOSLOVACIA) Cele dintâi băi de nomol din lume Excelente băi terapeu­tice pentru boli de femei şi boli d­e cord Cele mai concentrate surse de sulfat de sodiu din câte se cunosc Cele mai mari succese de vinde­care la boli de cord, boli de fe­mei, sterilitate, gută, reumatism şi constipaţie cronică Înainte şi după sezonul principal preţuri reduse. Informaţiuni şi prospecte prin „KURVERWALTUNG“ FRANZENSBAD CEHOSLOVACIA re, e lăsată pe seama celor pe cari i-a chemat la Sine şi Mântuitorul... Dar mai presus de stil şi mai presus de informaţie, calităţi ce dau volumului de faţă, valoarea unui minunat ghid literar, stăpâ­neşte, febrilă, iubirea limi­tată a scr­itorului şi credinciosului pen­tru ţinutul inimii lui, petru sanc­­tuarul voevodului său. Şi nu e doar vorba, cum spunem şi mai ’nainte, de simple incursiuni senti­mentale, atestate biografice, valo­roase desigur, dar de al doilea plan, cât este vorba de duhul ace­la biblic, de patetizmul cărţilor sfinte, pe care părintele Gala Ga­­laction îl trăeşte organic şi despre care ne îngăduim să dăm o slabă imagine transcriind pagina ce ur­mează: «Priveam în faţa mea o lume de aburi, opalini, trandafirii şi suri, cari luau forme precise, păstrând totuşi caracterul lor ae­rian şi miraculos... Eram în pragul văii lui Iosafat. Eram în valea dintre Muntele Măslinilor şi Cetate, pe potecile de eternă amintire şi de sfântă exaltare, cari vor dăinui în sufletele noastre, până la ceasul trâmbiţelor judecăţii... Eram în por­ţile împletite din anemone mistice şi din craci de aur şi la intrarea împă­­raţiei către care călătoresc din ti­nereţea mea... Iubita mea prietenă, aei să venim şi să ne înţelepţim! Aci să instituim areopagul contro­verselor noastre! Aei să ne între­băm: Mai este balsam în Iudeia? Şi colinele ei cele vestite mai plu­tesc în lumina favoarei dumne­­zeşti?... De pe pământ, seara creş­te către ceruri... Sunt nişte colum­ne fumurii cari se înalţă spre bol­ţile atârnate, între soarele căzut în Mediterană şi luna sprijinită de zidul Ierusalimului. In valea visu­lui şi a milioanelor de adormiţi, fumegă spre cele dintâi stele, din atâtea domuri şi morminte, ca din nişte cădelniţe lăsate în vale de serafimi, jertfa supremelor con­vingeri, tămâia înfailibei certitu­dini­.» Aceste văi, aceste dealuri ştiu adevărul! Trei mii de ani de eroism religios şi de apă vie — irigată azi în toate colţurile lu­mii — nu pot să fie un simplu epi­sod pe care omenirea să-l claseze într’o zi». Adoraţie pe care părintele Gala Galaction o ridică asemeni unui chivot, deasupra tuturor celorlalte ale lumii şi ale sale, din care şi-a făcut sieşi, îndreptar şi arscus de îmbătătoare armonii creştine. Ca şi Ausoniu poetul păgâno-creştin, din veacul al IV-lea, născut la Bor­deaux, d-sa poate repeta, în pri­vinţa Ierusalimului, versul acestuia de veneraţie pentru Roma: *D­igo Burdigalam, Romani colos. Iubesc Bordeaux-ul, dar venerez Roma. Perpessicius —-----0003-----------— De la Bursa de mărfur Comitetul bursei de mărfuri a ținut aseară la ora 7 şedinţă sub prezi­denţia d-lui prof. Em. Brancovici, asis­tat de d. P. Iconomu, secretar, pre­zenţi fiind d-nui Oscar Calmanovici, Edg. Auschnitt, St. Georgescu, Cezar Hârjescu, Al. Niculescu-Duvăz, Chr. Staicovici, I. L. Sternbach, Al. Zaha­reanu şi Chr. Damali­de. S’a discutat chestiunea organizării tranzacţiilor la bursă. S’a luat act, că în urma intervenţiei d-lui Em. Brancovici, bursa de efecte şi acţiuni a pus la dispoziţia bursei de mărfuri o sală la primul etaj al pala­tului Bursei, unde principalele case de cereale vor putea expune probe de mărfuri. Şedinţa s-a ridicat la ora 8 seara. ----­ ŞTIRI ARTISTICE Astă seară deschiderea companiei Că­răbuş sub direcţia O. Tănase cu revista Ai... N’ai... Dai de d. N. Kiriţescu, cu d-nele Natalia Pavelescu, Lizica Pe­­trescu, Myrelle Guien, Greta Pop, Rozzi Rozzi, Cleo Dragomirescu, Paula Geor­gescu, etc. D-nii L. Grof, Giugaru Sandi-Huşi, Dan Demetrescu, N. Stroe, Jean Anghe­lesen, Al. Giovani, etc., precum şi cele­brele Sisters Boier, de la Folies Bergè­­res, şi Roussanova, Demine de la Mon­lin Rouge, cari vor face senzaţie. Bale­tul şi montarea acestei reviste vor fi o surpriza pentru publicul bucureştean, totuşi preţurile sunt populare. Evenimentul de senzaţie al stagiunei de vară este deschiderea Parcului Ote­­teleşeanu de către compania teatrului „Regina Maria”, cu comedia „înapoi la şcoală” care se joacă în fiecare seară, în fruntea distribuţiei d-na Lucia Sturdza-Bulandra d-nii Tong Bulan­­dra și V. Maximilian, precum și întreg ansamblul de comedie. f*Curierul judiciar PROCESUL NEREGULILOR DE LA DIRECŢIA GENERALA A ÎNCHISORILOR Eri au continuat la secţia Il-a a curtei de apel procesul neregulilor de la direcţia generală a închisorilor. D. procuror de curte Gică Ionescu a făcut un amplu rechizitor. De­oarece parchetul de Ilfov făcuse apelul îm­potriva hotărârei s. IlI-a a trib. Ilfov, d. procuror Gică Ionescu a susţinut acest apel dovedind că posedă la per­fecţie toate piesele din dosarele atăt de voluminoase ale acestei afaceri. Trei din multele capete de acuzare ce se aduceau d-lui Cernat, fost di­rector general al închisorilor au fost pe larg dezvoltate şi documentate cu argumente de drept şi de fapt. Dezba­terile au rămas în continuare la 6 iunie. sl I­M I I EPILOG IN PROCESUL DRAMEI DIN TRENUL TARGOVIŞTE — BUCUREŞTI Secţia II a înaltei curţi de Casaţie a judecat zilele trecute recursul făcut de d. Paul Gussi împotriva deciziei curţei cu juraţi de Ilfov care îl achita de închisoare pentru faptul de a fi tras trei focuri de revolver în d-nul Vintilescu, proprietar din Titu, dar îl condamna la 500.000 lei despăgubiri civile. Pentru acordarea despăgubiri­lor civile s-a făcut recurs pe motiv că procurorul nu mai trebuia să ia parte în instanţă. înalta curte a admis recursul, a casat decizia curţei cu juri de Ilfov­­ trimiţând procesul spre judecată din nou în ce priveşte despăgubirile civile la curtea cu juraţi de Argeş. PROCESUL DE CALOMNIE PRIN PRESA AL D-LUI EMIL D. FAGURE Secţia III a tribi. Ilfov a judecat fi­lele trecute procesul de calomnie prin presă intentat de d. Mihail Constanti­­nescu, directorul soc. „Creditul minier” împotriva d-lui Emil D. Fagure, de­putat şi director al ziarului „Lupta”. D. Fagure, prin reprezentanţii săi ridi­case incidentul de incompetinţă a tri­bunalului de a judeca acest proces de­oarece în articolele incriminate se vorbea de viaţa publică a directorului „Creditului minier”. Tribunalul s-a pronunţat eri admi­ţând acest incident, susţinut şi de d. procuror Benedict Stoenescu, şi şi-a declinat competinţa trimiţând dosarul curţei cu juraţi de Ilfov. PROCESUL BANCEI «FRANCO­­ROMANE Asupra opunerei ce au făcut-o trei dintre însemnaţii creditori ai băncei „Franco-română” de a i se acorda moratorul, urma să se pronunţe erl s. I a tribunalului comercial. Insă orele fiind înaintate, tribunalul a amemdat pro­nunţarea pentru azi. DAREA IN JUDECATA A UNUI PERCEPTOR D. judecător de instrucţie al cap. 7, Ion Stănescu, a dat ordonanţa defi­nitivă prin care trimite în judecată pentru infracţiune la legea pentru re­­gulamentarea apelului la obolul public pe Ion Niculescu, perceptor din com. suburbană Șerban Vodă pentru că și-a însușit 7000 lei din sumele adunate pentru binefaceri în comună. i­m Urina este barometrul si­tilării noastre ! ~­i Printre numeroasele­ preocupaţiuni cari formează cadrul vieţei actuale, este Una, al cărei obiectiv e foarte, important, pentru că are în vedere sănătatea noastră; e vorba despre starea sub care se prezintă urina. Urina nu este numai reflexul stării rinichilor, ci şi al sângelui şi ea lucrează în eco­nomia organismului ca un vehicul elim­i­nator de substanţe toxice, printre care cel mai important este acidul uric. Acidul uric, produsul combustiunei com­plecte a albuminelor alimentare şi a celor din organism. Este ca funingenea unui coş, cu alte cuvinte, resturile combustibilului cari se depun uşor în drumul lor.­­ Când cantitatea de acid uric din corp e normală, urina duce cu dânsa în mediu un gram de acid uric pa­r­ şi această mică cantitate nu este suficientă, nici pentru a tulbura urina unei persoane sănătoase, nici pentru a forma un depozit. Dar, dacă organismul omenesc, se găseşte la începutul unei stări patologice şi pentru o cauză oarecare, există un exces de acid uric, urina dă la iveală atunci această stare anormală, este tulbure, colorată şi cu depozite, în acest caz e­ necesar să se combată cauza, pentru a preveni imediata apariţie a durerilor artritice, reumatismul muscular sau articular, co­licele nefritice, durerile de rinichi, nevralgiile, etc., şi să apeleze la mij­locul terapeutic cel mai Indicat „URO­DONALUL”, dizolvantul prin exce­lenţă al acidului uric. Aceasta, elimină acest depozit pe măsură, ce se produce în organism (mai cu seamă în ficat), realizând ast­fel şi o curăţire a rinichilor şi alcătuind o adevărată filtrare a sângelui prin faptul că proporţionează artriticului elementele necesare unei bune și continue eliminări.­­ Dr. JOSE MOTA FERRERO De la Beneficencia Municipal profesor A. Del H. Spital clinico Sevilla 1 -0080- CUVÂNTUL CONGRESUL .Miei Iliiul­ eri dimineaţă la orele 10 s’a des­chis, în localul «Cercului subofiţe­rilor reangajaţi» congresul «Asocia­ţiei Virtutea Militară din războiu». La congres au participat în afară de membrii a­sociaţiei d-nii gen. Livezeanu, preşedintele societăţii «Apărătorii patriei» , Simionescu, preşedintele soc. «Mărăşeşti» şi Ma­rin Ştefănescu, preşedintelele soc. «Cultul patriei». D. ŞTEFĂNESCU, preşedintele a­­asociaţiei, declară congresul deschis aducând salutul său Regelui Mihai, şi Armatei. , D. D. V. PĂUN dă cetire statutu­lui asociaţiei, precum şi scrisorilor de adesiune, primite de la membrii din provincie. D. SARD­ELY arată că pe când în alte ţări eroii sunt cinstiţi şi recom­pensaţi în ţara noastră sunt batjo­coriţi. :­­­­ Vorbitorul cere ca cei ce au fost decoraţi în timpul războiului cu «Virtutea militară» să fie recompen­sa­ţi pentru vitejia, cu care au lup­tat, tot aşa cum au fost recompen­saţi ofiţerii decoraţi cu «Mihai Vi­teazul,­­ întrucât,­după cum aceas­tă din urmă decoraţie este cea mai marea distincte pentru faptele vite­jeşti săvârşite de"ofiţeri, tot astfel «Virtutea militară», este pentru gra­dele inferioare Appasta, deoarece nu ar fi drept ca pet­tru aceleaşi fapte vitejeşti cei mari şi să fie recompen­saţi materialiceşte, iar cei mici să fie nesocotiţi şi înlăturaţi de la un drept care este al lor. Cere împroprietărirea şi gratuitate pe c. f. r. ra. In încheere, vorbitorul a adus mul­ţumiri ziarului «Cuvântul» care s’a făcut interpretul doleanţelor celor ce poartă pe pieptul lor decoraţia «Virtutea Militară» acordându-le o largă publicitate. I . D. GEN. LIVEZEANU salută con­gresul în numele societăţii «Apără­­torii patriei». D. N. DOBIAŞ spune că răsboiul de întregire a neamului a fost fă­cut, ete adevărat cu inteligenţa ofi­ţerilor dar cu braţele, sufletul şi de­votamentul gradelor inferioare. D. I. SIMIONESCU aduce salu­tul societăţii «Mărăşeşti» al cărei preşedinte este. D. PROF. MARIN ŞTEFANES­­CU preşedintele societăţei «Cultul Patriei» aduce cuvântul său de laudă decoraţilor cu «Virtutea Mi­litară» şi-i sfătueşte la luptă per­severentă. ; 1*- 1 U M.«i vorbesc apoi d-nii Hociung, Vartic şi Perianu. D. avocat CHIEREŞ arată vitre­gia cu care au fost trataţi eroii neamului. D-sa mulţumeşte deasemenea zia­rului «Cuvântul» atât pentru soli­citudinea arătată acum cât şi pen­tru faptul că şi-a mai deschis co­loanele şi în ale dăţi când a fost vor­ba de o cauză dreaptă. Şedinţa de după amiază Şedinţa se redeschide la orele 4 p. m. •­­ D. M. GHEORGHIU (Ploeşti) se asociază propunerilor făcute de an­tevorbitori în şedinţa de diminea­ţă şi recomandă colegilor că odată plecaţi acasă să nu înceteze lupta începută aci, ci să o aducă şi mai departe, păstrând legăturile cu cen­trul. D. CAMPEANU (veteran dela 1877) evocă în cuvinte bine simţite câteva momente din răsboiul pen­tru independenţa. D. ION POPA (Muscel) arată că întotdeauna cei ce s’au distins în răsboaie prin fapte de arme au fost răsplătiţi iar aceasta răsplată nu a fost numai o recompensă mo­rală ci şi una materială. D. G. ŞTEFĂNESCU arată că toate manifestările naţionale de până acum s’au oprit în faţa fapte­lor. Ţara noastră fiind la o grea răs­pântie spun că e o datorie a celor decoraţi ca «Virtutea Militară» să vegheze la asanarea morală a sta­tului. Di­vocat CHEBIS (Braşov) aduce elogii d-lui Oct. Goga singurul ca­re a susţinut dreptele cereri ale de­coraţilor cu V. M. D. avocat IONESCU cere ca cei prezenţi la congres, să rămână strânşi împrejurul acţiunei începu­te. Urmează apoi discuţia pe artico­le a statului la care iau parte, fă­când unele propuneri în ceea ce pri­veşte redactarea, d-nii avocat Io­nescu, Sardell, av. Gheris, Dobiaş şi alţii. D. SARDELY luând din nou cu­vântul, propune ca, dacă prin im­posibil doleanţele congresiştilor nu vor fi satisfăcute, toţi cei deco­raţi cu Virtutea Militară să remită ministrului armatei medalia pri­mită. D. G. P. ŞTEFĂNESCU propune să se trimită câte o telegramă de felicitare M. S. Regelui Mihai, înal­tei Regenţe şi Reginei Maria. La urmă se votează o moţiune. Şedinţa Camerei de comerţ şi industrie Consiliul Camerei de comerţ a ţinut ieri după ami­azi şedinţă, in continuare în prezenţa d-lui ministru de industrie Ed. Mirto. D. IOSIF LAZAR a arătat nevoia În­fiinţării cât mai grabnice a unui cre­dit pentru comercianţi cu dobânzi mici. Până acum s’au auzit numai promisiu­ni. Asemenea şi în ce priveşte schim­­barea felului de a se încasa impozitele C.­ED. MIRTO a reamintit de decla­raţiile făcute de d. ministru de finanţe la Uniune din care reese limpede, că sistemul va fi schimbat şi Întocmit de un regim forfetar apropiat de al paten­tei fixe. D. I. LAZAR: Promisiunile făcute de d. Madgearu n’au fost realizate. E ne­cesar să se lărgească astfel legea exis­tenţei camerelor de comerţ încât comer­ţul şi industria să fie mai larg repre­zentate în Parlament. D. AL. NICULESCU-DUVĂZ: se ocu­pă de criza prin care trece azi, indus­tria grafică şi de avantagiile ce s’au a­­cordat prin lege regiei publice auto­nome a Monitorului Oficial, la detri­mentul industriei grafice particulare. Această industrie cere desfiinţarea re­giei Monitorului Oficial. D. ED. MIRTO, răspunde că a cercetat chestiunea şi a constatat, că dacă sta­tul lucrează mai scump, banii rămân tot în punga lui. Comenzile de impri­mare s’au dat totdeauna partizanilor politici. S’au dat uneori comenzi inuti­le, care nici nu s’au executat. Monito­rul Oficial trebue să trăiască şi pentru a fi un regulator de preţuri. Afară de aceasta e nevoe uneori ca o publicaţie a Statului să nu fie cunoscută decât în ziua apariţiei, ceea ce nu s’ar putea obţine, dacă Monitorul Oficial s’ar ti­pări la o imprimerie particulară. D. I. COSTESCU face o comunicare cu privire la preţul pâinii, pe care pri­măria l-a scăzut cu 1 leu de la 1 iunie. Cere ca preţul acestui aliment să fie fixat de aci înainte de Camera de co­merţ iar nu de primărie. D. AL SAMOILA a depus o comuni­care prin care cere în numele tuturor organizaţiilor profesionale de patroni şi muncitori, ca proectul de lege al asi­gurărilor sociale să nu se depună în Parlament până la ce ele nu şi vor fi spus ultimul cuvânt. Şedinţa s-a ridicat la ora 7.10, anun­­ţându-se următoarea Vinerea viitoare. Academia Română a ţinut ori d. a. o şedinţă festivă în onoarea d-lor de Saint Aulaire şi general Berthe­­lot. Au asistat înalţii regenţi Patriar­hul Miron şi d. G. Sărăţeanu, pre­cum şi d-nii Puaux, ministrul Fran­ţei, N. Titulescu, Vintilă Brătianu, dr. O. Angelescu etc. etc. D. ION BIANU, preşedintele A­­cademiei a mulţumit celor doi re­genţi pentru prezenţa lor la sărbă­torirea iluştrilor prieteni ai ţării noastre d-nii de Saint-Aulaire şi general Berthelot. Adresându-se oaspeţilor străini d. Bianu a arătat că Academia se sim­te fericită de ai avea în incinta ei. A subliniat identitatea şi frăţia de sânge şi aspiraţii între Franţa şi România cu toate că poporul român a fost atât de depărtat de trunchiul latinității. A insistat apoi asupra influenţei culturii franceze în for­marea spiritului modern român. D. Bianu a amintit marele rol şi preţioasa contribuţie a d-lui de Saint Aulaire în realizarea unităţii naţionale în vremea marelui război, fapt pentru care Academia se simte mândră de a-l avea în mijlocul ei. Răspunsul d-lui de Saint Aulaire Păşesc cu o deosebită emoţie în mijlocul d-voastră şi nu ştiu dacă sentimentul de dragoste care mă leagă de România poate înlocui pre­gătirea mea ştiinţifică în această adunare unde ştiinţa este la ea a­­casă. Simpatia pe care o port României se desvoltă şi devine un îndemn de a mă apropia cât mai mult de ţara d­vs. Sper că venirea mea cât mai des în mijlocul d­vs. va întări sen­timentele mele. Sunt recunoscător României şi ca­pitalei sale de a-mi fi prilejuit să Academia Română­ ­constat cât loc ocupă Franţa în lu-­ me. Aici sunt în patria spiritului francez. Personal găsesc mai mult colorit francez pe calea Victoriei, unde lim­ba franceză este atât de mult iubită­ şi înţeleasă, decât în Parisul cu atâ­tea graiuri deosebite. Ţara d­vs., oferă cu adevărat un miracol. P­oporul vostru a înfrânt obstacolele veacurilor de persecuţie, pentru a-şi realiza unitatea. Sufle­tul românesc, acelaş pretutindeni, era închis în patru sicrie: Turcia, Austria, Rusia şi Ungaria. La che­marea vremurilor acest suflet a tre­sărit, a ridicat piatra mormintelor şi a reînviat pentru a deveni puter­nic şi unitar de apururi. ZIUA II-a Şedinţa s-a deschis la ora 9 di­mineaţa, sub preşedinţia d-lui prof. prof. Hurmuzescu.­­ D. prof. dr. BALACESCU a ana­lizat proietul de lege în partea pri­vitoare la personalul didactic univer­sitar şi a arătat condiţiile în care ar trebui să se facă recrutarea ace­stui personal. A fost de părere să se renunţe la conferenţiarii de cate­dre şi să se introducă un număr de agregaţi, cel puţin egal cu nu­mărul catedrelor. Transferările la catedrele de ti­tulari să fie desfiinţate. D. prof. Bălăcescu a încheiat ce­rând ca titulatura de conferenţiar să fie înlocuită cu acea de agregat. D. prof. BANESCU a propus ca la toamnă să se tină un congres al profesorilor universitari pentru a protesta contra proastei salarizări. S’a decis ca acest congres să se tină in Octombrie. D. prof. IULIAN TEODORES­­CU și-a desvoltat raportul asupra federalizării corpului didactic de toate gradele. Astăzi această fede­ralizare este un fapt împlinit. D. prof. I. SIMIONESCU a vor­bit despre menţinerea prestigiului u­­niversităţilor faţă de şcoalele spe­ciale superioare. D. prof. I. NISTOR a cerut să se făurească două legi: una pentru învăţământul superior şi a doua pentru politechnici.­­ Au mai vorbit d-nii: prof. IA­­COBOVICI şi ŞTEFĂNESCU-Goan­gă, care au discutat chestiunea Aca­demiei de drept de la Oradea care conferă titluri ca şi facultăţile. D. prof. BOGDAN­ DUICA a pro­­testat împotriva faptului că minis­terul instrucţiunii nu se îngrijeşte de catedrele pentru studiul limbelor po­poarelor vecine.­­ D. prof. RACOVIŢA, a arătat că universităţile nu cer privilegii, ci se plâng de intenţia de a fi descon­siderate prin noua lege. D. prof. GANE a protestat îm­potriva creării, prin noua lege sa­nitară, a unor institute de ştiinţă aplicată, independente de universi­tăţi şi care sunt puse sub directa autoritate a ministerului sănătăjii. , D. prof. Iacobovici a spus că mi­nisterul sănătăjii şi-a arogat drep-,­tul de a conferi titlul de „licenţiat în asistenţa socială“ peste capul u­­niversităţilor, aşa încât se creiază noui instituţii cu caracter de facul­tăţi dar sub conducerea ministerială. S’a votat o moţiune de protest în sensul celor spuse de d-nii Gane şi Iacobovici. S’a hotărît ca viitorul congres să se ţină la Cernăuţi. Spectacole Teatr­i» TEATRUL NAŢIONAL: ora 2.30: Marele duhovnic; ora 8.30: Sf. Francisc. TEATRUL VENTURA: ora 3 şi 9: Secţia III, divorţuri. TEATRUL REGINA MARIA: ora 3: Moartea civilă; ora 9: Manasse. TEATRUL CĂRĂBUŞ: Ai, n’ai, dai. TEATRUL OTETELEŞANU, înapoi la şcoală. CÎRcmaiGgrafs SELECT: Fantoma de la Operă, cu Leon Chaney (film sonor). TRIANON: Redeskin (film sonor). LUX: Adevărul învinge. CAPITOL: Umbre albe, cu Raquel Torres.­­ REGAL: Melodia fericirii (film sonor). CORSO: Potopul (film sonor). , FEMINA: Jeannine cu Colleen Moore. . .­­( .. LIPSCANI: Zarul ursitei, L ’ BOULEVARD PALACE: Şampio­­nul dragostei (film sonor). MARNA: Eroina (film sonor). li I COCO--— —­I -! Viza biletelor la Moşi Direcţiunea generală C. F. R. cons­tatând că Primăria Municipiului Bu­cureşti impune vizitatorilor târgului Moşi să cumpere cu diferite preţuri certificate fără de care susţine că nu poate face viza biletelor pentru îna­­poere cu reducere, aduce la cunoştinţa generală că viza biletelor se face ab­solut gratuit şi deci nimeni nu trebue să cumpere certificate impuse. Direcţiunea generală a făcut cunos­cut primăriei municipiului Bucureşti acest lucru şi i s’a atras atenţiunea că în caz când va continua să impună vizitatorilor să cumpere certificate, va anula reducerea acordată. -----------------0030----------------­Hippism FLOREASCfl.— ZIUA 12. SAMBATfl 31 MAI a .c. Favoriţii noştri ! Pr. Feteşti. Gr. Rioşanu; Suzanne Orb. v Pr. Cetatea Albă. Simplon; Capa­­blanca. Pr. Chişinău. Nanei; Zălog; Ciu­­vică. Pr. Le Peroquet. Miingo, Boer, Ma­roc, Fauchon. Pr. Gauloise, Rădăuţă, Basma. Pr. Arghita (trap) Căprioara, Wa­­pitti Walkore. Pr. Alexandreni: Stroech, Kinöho­­nigin, Zürich. Pr. Azuga. Domnişorii, Darius, Ban­di. ; Pr. Albeşti. Ofelia, Vulcan, Ella. Pr. Alba. Frumuşica, Also Reaper, Milii. Pr. Andrăşeşti. Valencia, Tombola, Gl­ha, Pr. Arciz, Țuică, Vremea, J. Band, Farao. Sâmbătă 31 Mai 1330 804 in. Bucureşti 12 Ittv. PROGRAMUL PENTRU ŞCOLI Ai 15.30: D. N. Iorga Cărţi reprezenta­tive din literatura universală. 15.45 : D-ra Ştefania Mărăcineanu : Constituţia materiei şi radioactivitatea. 16. Beethoven: Simfonia 8-a trans­misă prin doză electromagnetică, cu un cuvânt introductiv de d. M. Jora. 16.30: Jurnal vorbit pentru şcolari.­­ PROGRAMUL DE DUPĂ AMIAZA 11: Orchestra Moţoi (muzică uşoară). 18 : Transmisiunea din sala Athenemu­lui Român a festivalului organizat în onoarea d-lui de Saint Aullaire. UNIVERSITATEA RADIO 18: D. General Rosetti: Cuvântare de bun venit. .­­ 18.10: D. de Saint Aulalire: Lactate d’un Empire. 19.20: D. I. Simionescu, prof. univ.­ Către şcolari. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică românească (plăci de gra­mofon)­­3 21: D. Tudor Teodorescu-Branişte ! Actualităţile săptămânii. 21.15 : «Viespea», piesă într’un act de Duiliu Zamfirescu jucată cu artiştii Tea­trului Naţional în regia d-lui Victor Bumbeşti. 21.45: Orchestra Radio: Binding » Marş grotesc. Ferencz: Uvertură la «Hunyaday Laszlo». Komzak : Viena veselă — vals. Zandonai: Francesca da Rimini — fantezie. B. Granichstaedten» Potpuri din «Orlov». Planquette : Fan­­tezie din «Clopotele din Corneville», 22.45 . Jurnal vorbit.

Next