Cuventul, iunie 1930 (Anul 6, nr. 1834-1863)
1930-06-01 / nr. 1834
2 DIMINEAŢA, LA PRÂNZ SI SEARA clătiţi simplu gura cu Odoi şi curăţaţi dinţii la.. At.. „ «iMui*..... .«Sn« cu pasta Odoi şi veţi avea întotdeauna o respiraţie [plăcut mirositoare, şi o gură fără putreziciuni. — Condiţia principală pentru a avea dinţi frumoşi şi sănătoşi. Cumpărat EFECTE PUBLICE ROPIANEŞTI actualmente cat mai solid şi rentabil plasament de capital la Banca de Industrie şi Comerţ din Bucureşti S. A. Bucureşti — Calea Victoriei, 31 — Bucureşti Telefon No. 301/94, 313/57, 339/92 Adresa telegraficii : SIMIAVITZ AGENŢII: STR. CAROL, 11; CALEA GRIVITE1129 MOBILE în calitate superioară executarea modernă SI PRETURI CONVENABILE pa(eil precara la PersoaneleTârgu Mureş ele ide încredere conditiuni de plată favorabile) Marele asortiment in plat» «1 pianine) Aveţi nevoie ! de franci ! Desigur! DAR CUM VI-I PROCURAŢI . Aceasta e problema de mare actualitate pe care o rezolvă în ultimul său număr apărut azi mare revistă ilustrată (32 de pagini 7 lei) care vă mai spune» De ta li in anin 2030 ţi vă arată pe Eva de azi: Vamp precum şi cum e La Moşi Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba germană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/23. FRANZENSBAD (CEHOSLOVACIA) Cele dintâi băi de nomol din lume Excelente băi terapeutice pentru boli de femei şi boli de cord Cele mai concentrate surse de sulfat de sodiu din câte se cunosc Cele mai mari succese de vindecare la boli de cord, boli de femei, sterilitate, gută, reumatism şi constipaţie cronică Înainte şi după sezonul principal preţuri reduse. Informaţiuni şi prospecte prin „KURVERWALTUNG“ FRANZENSBAD CEHOSLOVACIA re, e lăsată pe seama celor pe cari i-a chemat la Sine şi Mântuitorul... Dar mai presus de stil şi mai presus de informaţie, calităţi ce dau volumului de faţă, valoarea unui minunat ghid literar, stăpâneşte, febrilă, iubirea limitată a scritorului şi credinciosului pentru ţinutul inimii lui, petru sanctuarul voevodului său. Şi nu e doar vorba, cum spunem şi mai ’nainte, de simple incursiuni sentimentale, atestate biografice, valoroase desigur, dar de al doilea plan, cât este vorba de duhul acela biblic, de patetizmul cărţilor sfinte, pe care părintele Gala Galaction îl trăeşte organic şi despre care ne îngăduim să dăm o slabă imagine transcriind pagina ce urmează: «Priveam în faţa mea o lume de aburi, opalini, trandafirii şi suri, cari luau forme precise, păstrând totuşi caracterul lor aerian şi miraculos... Eram în pragul văii lui Iosafat. Eram în valea dintre Muntele Măslinilor şi Cetate, pe potecile de eternă amintire şi de sfântă exaltare, cari vor dăinui în sufletele noastre, până la ceasul trâmbiţelor judecăţii... Eram în porţile împletite din anemone mistice şi din craci de aur şi la intrarea împăraţiei către care călătoresc din tinereţea mea... Iubita mea prietenă, aei să venim şi să ne înţelepţim! Aci să instituim areopagul controverselor noastre! Aei să ne întrebăm: Mai este balsam în Iudeia? Şi colinele ei cele vestite mai plutesc în lumina favoarei dumnezeşti?... De pe pământ, seara creşte către ceruri... Sunt nişte columne fumurii cari se înalţă spre bolţile atârnate, între soarele căzut în Mediterană şi luna sprijinită de zidul Ierusalimului. In valea visului şi a milioanelor de adormiţi, fumegă spre cele dintâi stele, din atâtea domuri şi morminte, ca din nişte cădelniţe lăsate în vale de serafimi, jertfa supremelor convingeri, tămâia înfailibei certitudini.» Aceste văi, aceste dealuri ştiu adevărul! Trei mii de ani de eroism religios şi de apă vie — irigată azi în toate colţurile lumii — nu pot să fie un simplu episod pe care omenirea să-l claseze într’o zi». Adoraţie pe care părintele Gala Galaction o ridică asemeni unui chivot, deasupra tuturor celorlalte ale lumii şi ale sale, din care şi-a făcut sieşi, îndreptar şi arscus de îmbătătoare armonii creştine. Ca şi Ausoniu poetul păgâno-creştin, din veacul al IV-lea, născut la Bordeaux, d-sa poate repeta, în privinţa Ierusalimului, versul acestuia de veneraţie pentru Roma: *Digo Burdigalam, Romani colos. Iubesc Bordeaux-ul, dar venerez Roma. Perpessicius —-----0003-----------— De la Bursa de mărfur Comitetul bursei de mărfuri a ținut aseară la ora 7 şedinţă sub prezidenţia d-lui prof. Em. Brancovici, asistat de d. P. Iconomu, secretar, prezenţi fiind d-nui Oscar Calmanovici, Edg. Auschnitt, St. Georgescu, Cezar Hârjescu, Al. Niculescu-Duvăz, Chr. Staicovici, I. L. Sternbach, Al. Zahareanu şi Chr. Damalide. S’a discutat chestiunea organizării tranzacţiilor la bursă. S’a luat act, că în urma intervenţiei d-lui Em. Brancovici, bursa de efecte şi acţiuni a pus la dispoziţia bursei de mărfuri o sală la primul etaj al palatului Bursei, unde principalele case de cereale vor putea expune probe de mărfuri. Şedinţa s-a ridicat la ora 8 seara. ---- ŞTIRI ARTISTICE Astă seară deschiderea companiei Cărăbuş sub direcţia O. Tănase cu revista Ai... N’ai... Dai de d. N. Kiriţescu, cu d-nele Natalia Pavelescu, Lizica Petrescu, Myrelle Guien, Greta Pop, Rozzi Rozzi, Cleo Dragomirescu, Paula Georgescu, etc. D-nii L. Grof, Giugaru Sandi-Huşi, Dan Demetrescu, N. Stroe, Jean Anghelesen, Al. Giovani, etc., precum şi celebrele Sisters Boier, de la Folies Bergères, şi Roussanova, Demine de la Monlin Rouge, cari vor face senzaţie. Baletul şi montarea acestei reviste vor fi o surpriza pentru publicul bucureştean, totuşi preţurile sunt populare. Evenimentul de senzaţie al stagiunei de vară este deschiderea Parcului Oteteleşeanu de către compania teatrului „Regina Maria”, cu comedia „înapoi la şcoală” care se joacă în fiecare seară, în fruntea distribuţiei d-na Lucia Sturdza-Bulandra d-nii Tong Bulandra și V. Maximilian, precum și întreg ansamblul de comedie. f*Curierul judiciar PROCESUL NEREGULILOR DE LA DIRECŢIA GENERALA A ÎNCHISORILOR Eri au continuat la secţia Il-a a curtei de apel procesul neregulilor de la direcţia generală a închisorilor. D. procuror de curte Gică Ionescu a făcut un amplu rechizitor. Deoarece parchetul de Ilfov făcuse apelul împotriva hotărârei s. IlI-a a trib. Ilfov, d. procuror Gică Ionescu a susţinut acest apel dovedind că posedă la perfecţie toate piesele din dosarele atăt de voluminoase ale acestei afaceri. Trei din multele capete de acuzare ce se aduceau d-lui Cernat, fost director general al închisorilor au fost pe larg dezvoltate şi documentate cu argumente de drept şi de fapt. Dezbaterile au rămas în continuare la 6 iunie. sl IM I I EPILOG IN PROCESUL DRAMEI DIN TRENUL TARGOVIŞTE — BUCUREŞTI Secţia II a înaltei curţi de Casaţie a judecat zilele trecute recursul făcut de d. Paul Gussi împotriva deciziei curţei cu juraţi de Ilfov care îl achita de închisoare pentru faptul de a fi tras trei focuri de revolver în d-nul Vintilescu, proprietar din Titu, dar îl condamna la 500.000 lei despăgubiri civile. Pentru acordarea despăgubirilor civile s-a făcut recurs pe motiv că procurorul nu mai trebuia să ia parte în instanţă. înalta curte a admis recursul, a casat decizia curţei cu juri de Ilfov trimiţând procesul spre judecată din nou în ce priveşte despăgubirile civile la curtea cu juraţi de Argeş. PROCESUL DE CALOMNIE PRIN PRESA AL D-LUI EMIL D. FAGURE Secţia III a tribi. Ilfov a judecat filele trecute procesul de calomnie prin presă intentat de d. Mihail Constantinescu, directorul soc. „Creditul minier” împotriva d-lui Emil D. Fagure, deputat şi director al ziarului „Lupta”. D. Fagure, prin reprezentanţii săi ridicase incidentul de incompetinţă a tribunalului de a judeca acest proces deoarece în articolele incriminate se vorbea de viaţa publică a directorului „Creditului minier”. Tribunalul s-a pronunţat eri admiţând acest incident, susţinut şi de d. procuror Benedict Stoenescu, şi şi-a declinat competinţa trimiţând dosarul curţei cu juraţi de Ilfov. PROCESUL BANCEI «FRANCOROMANE Asupra opunerei ce au făcut-o trei dintre însemnaţii creditori ai băncei „Franco-română” de a i se acorda moratorul, urma să se pronunţe erl s. I a tribunalului comercial. Insă orele fiind înaintate, tribunalul a amemdat pronunţarea pentru azi. DAREA IN JUDECATA A UNUI PERCEPTOR D. judecător de instrucţie al cap. 7, Ion Stănescu, a dat ordonanţa definitivă prin care trimite în judecată pentru infracţiune la legea pentru regulamentarea apelului la obolul public pe Ion Niculescu, perceptor din com. suburbană Șerban Vodă pentru că și-a însușit 7000 lei din sumele adunate pentru binefaceri în comună. im Urina este barometrul sitilării noastre ! ~i Printre numeroasele preocupaţiuni cari formează cadrul vieţei actuale, este Una, al cărei obiectiv e foarte, important, pentru că are în vedere sănătatea noastră; e vorba despre starea sub care se prezintă urina. Urina nu este numai reflexul stării rinichilor, ci şi al sângelui şi ea lucrează în economia organismului ca un vehicul eliminator de substanţe toxice, printre care cel mai important este acidul uric. Acidul uric, produsul combustiunei complecte a albuminelor alimentare şi a celor din organism. Este ca funingenea unui coş, cu alte cuvinte, resturile combustibilului cari se depun uşor în drumul lor. Când cantitatea de acid uric din corp e normală, urina duce cu dânsa în mediu un gram de acid uric par şi această mică cantitate nu este suficientă, nici pentru a tulbura urina unei persoane sănătoase, nici pentru a forma un depozit. Dar, dacă organismul omenesc, se găseşte la începutul unei stări patologice şi pentru o cauză oarecare, există un exces de acid uric, urina dă la iveală atunci această stare anormală, este tulbure, colorată şi cu depozite, în acest caz e necesar să se combată cauza, pentru a preveni imediata apariţie a durerilor artritice, reumatismul muscular sau articular, colicele nefritice, durerile de rinichi, nevralgiile, etc., şi să apeleze la mijlocul terapeutic cel mai Indicat „URODONALUL”, dizolvantul prin excelenţă al acidului uric. Aceasta, elimină acest depozit pe măsură, ce se produce în organism (mai cu seamă în ficat), realizând astfel şi o curăţire a rinichilor şi alcătuind o adevărată filtrare a sângelui prin faptul că proporţionează artriticului elementele necesare unei bune și continue eliminări. Dr. JOSE MOTA FERRERO De la Beneficencia Municipal profesor A. Del H. Spital clinico Sevilla 1 -0080- CUVÂNTUL CONGRESUL .Miei Iliiul eri dimineaţă la orele 10 s’a deschis, în localul «Cercului subofiţerilor reangajaţi» congresul «Asociaţiei Virtutea Militară din războiu». La congres au participat în afară de membrii asociaţiei d-nii gen. Livezeanu, preşedintele societăţii «Apărătorii patriei» , Simionescu, preşedintele soc. «Mărăşeşti» şi Marin Ştefănescu, preşedintelele soc. «Cultul patriei». D. ŞTEFĂNESCU, preşedintele aasociaţiei, declară congresul deschis aducând salutul său Regelui Mihai, şi Armatei. , D. D. V. PĂUN dă cetire statutului asociaţiei, precum şi scrisorilor de adesiune, primite de la membrii din provincie. D. SARDELY arată că pe când în alte ţări eroii sunt cinstiţi şi recompensaţi în ţara noastră sunt batjocoriţi. : Vorbitorul cere ca cei ce au fost decoraţi în timpul războiului cu «Virtutea militară» să fie recompensaţi pentru vitejia, cu care au luptat, tot aşa cum au fost recompensaţi ofiţerii decoraţi cu «Mihai Viteazul, întrucât,după cum această din urmă decoraţie este cea mai marea distincte pentru faptele vitejeşti săvârşite de"ofiţeri, tot astfel «Virtutea militară», este pentru gradele inferioare Appasta, deoarece nu ar fi drept ca pettru aceleaşi fapte vitejeşti cei mari şi să fie recompensaţi materialiceşte, iar cei mici să fie nesocotiţi şi înlăturaţi de la un drept care este al lor. Cere împroprietărirea şi gratuitate pe c. f. r. ra. In încheere, vorbitorul a adus mulţumiri ziarului «Cuvântul» care s’a făcut interpretul doleanţelor celor ce poartă pe pieptul lor decoraţia «Virtutea Militară» acordându-le o largă publicitate. I . D. GEN. LIVEZEANU salută congresul în numele societăţii «Apărătorii patriei». D. N. DOBIAŞ spune că răsboiul de întregire a neamului a fost făcut, ete adevărat cu inteligenţa ofiţerilor dar cu braţele, sufletul şi devotamentul gradelor inferioare. D. I. SIMIONESCU aduce salutul societăţii «Mărăşeşti» al cărei preşedinte este. D. PROF. MARIN ŞTEFANESCU preşedintele societăţei «Cultul Patriei» aduce cuvântul său de laudă decoraţilor cu «Virtutea Militară» şi-i sfătueşte la luptă perseverentă. ; 1*- 1 U M.«i vorbesc apoi d-nii Hociung, Vartic şi Perianu. D. avocat CHIEREŞ arată vitregia cu care au fost trataţi eroii neamului. D-sa mulţumeşte deasemenea ziarului «Cuvântul» atât pentru solicitudinea arătată acum cât şi pentru faptul că şi-a mai deschis coloanele şi în ale dăţi când a fost vorba de o cauză dreaptă. Şedinţa de după amiază Şedinţa se redeschide la orele 4 p. m. • D. M. GHEORGHIU (Ploeşti) se asociază propunerilor făcute de antevorbitori în şedinţa de dimineaţă şi recomandă colegilor că odată plecaţi acasă să nu înceteze lupta începută aci, ci să o aducă şi mai departe, păstrând legăturile cu centrul. D. CAMPEANU (veteran dela 1877) evocă în cuvinte bine simţite câteva momente din răsboiul pentru independenţa. D. ION POPA (Muscel) arată că întotdeauna cei ce s’au distins în răsboaie prin fapte de arme au fost răsplătiţi iar aceasta răsplată nu a fost numai o recompensă morală ci şi una materială. D. G. ŞTEFĂNESCU arată că toate manifestările naţionale de până acum s’au oprit în faţa faptelor. Ţara noastră fiind la o grea răspântie spun că e o datorie a celor decoraţi ca «Virtutea Militară» să vegheze la asanarea morală a statului. Divocat CHEBIS (Braşov) aduce elogii d-lui Oct. Goga singurul care a susţinut dreptele cereri ale decoraţilor cu V. M. D. avocat IONESCU cere ca cei prezenţi la congres, să rămână strânşi împrejurul acţiunei începute. Urmează apoi discuţia pe articole a statului la care iau parte, făcând unele propuneri în ceea ce priveşte redactarea, d-nii avocat Ionescu, Sardell, av. Gheris, Dobiaş şi alţii. D. SARDELY luând din nou cuvântul, propune ca, dacă prin imposibil doleanţele congresiştilor nu vor fi satisfăcute, toţi cei decoraţi cu Virtutea Militară să remită ministrului armatei medalia primită. D. G. P. ŞTEFĂNESCU propune să se trimită câte o telegramă de felicitare M. S. Regelui Mihai, înaltei Regenţe şi Reginei Maria. La urmă se votează o moţiune. Şedinţa Camerei de comerţ şi industrie Consiliul Camerei de comerţ a ţinut ieri după amiazi şedinţă, in continuare în prezenţa d-lui ministru de industrie Ed. Mirto. D. IOSIF LAZAR a arătat nevoia Înfiinţării cât mai grabnice a unui credit pentru comercianţi cu dobânzi mici. Până acum s’au auzit numai promisiuni. Asemenea şi în ce priveşte schimbarea felului de a se încasa impozitele C.ED. MIRTO a reamintit de declaraţiile făcute de d. ministru de finanţe la Uniune din care reese limpede, că sistemul va fi schimbat şi Întocmit de un regim forfetar apropiat de al patentei fixe. D. I. LAZAR: Promisiunile făcute de d. Madgearu n’au fost realizate. E necesar să se lărgească astfel legea existenţei camerelor de comerţ încât comerţul şi industria să fie mai larg reprezentate în Parlament. D. AL. NICULESCU-DUVĂZ: se ocupă de criza prin care trece azi, industria grafică şi de avantagiile ce s’au acordat prin lege regiei publice autonome a Monitorului Oficial, la detrimentul industriei grafice particulare. Această industrie cere desfiinţarea regiei Monitorului Oficial. D. ED. MIRTO, răspunde că a cercetat chestiunea şi a constatat, că dacă statul lucrează mai scump, banii rămân tot în punga lui. Comenzile de imprimare s’au dat totdeauna partizanilor politici. S’au dat uneori comenzi inutile, care nici nu s’au executat. Monitorul Oficial trebue să trăiască şi pentru a fi un regulator de preţuri. Afară de aceasta e nevoe uneori ca o publicaţie a Statului să nu fie cunoscută decât în ziua apariţiei, ceea ce nu s’ar putea obţine, dacă Monitorul Oficial s’ar tipări la o imprimerie particulară. D. I. COSTESCU face o comunicare cu privire la preţul pâinii, pe care primăria l-a scăzut cu 1 leu de la 1 iunie. Cere ca preţul acestui aliment să fie fixat de aci înainte de Camera de comerţ iar nu de primărie. D. AL SAMOILA a depus o comunicare prin care cere în numele tuturor organizaţiilor profesionale de patroni şi muncitori, ca proectul de lege al asigurărilor sociale să nu se depună în Parlament până la ce ele nu şi vor fi spus ultimul cuvânt. Şedinţa s-a ridicat la ora 7.10, anunţându-se următoarea Vinerea viitoare. Academia Română a ţinut ori d. a. o şedinţă festivă în onoarea d-lor de Saint Aulaire şi general Berthelot. Au asistat înalţii regenţi Patriarhul Miron şi d. G. Sărăţeanu, precum şi d-nii Puaux, ministrul Franţei, N. Titulescu, Vintilă Brătianu, dr. O. Angelescu etc. etc. D. ION BIANU, preşedintele Academiei a mulţumit celor doi regenţi pentru prezenţa lor la sărbătorirea iluştrilor prieteni ai ţării noastre d-nii de Saint-Aulaire şi general Berthelot. Adresându-se oaspeţilor străini d. Bianu a arătat că Academia se simte fericită de ai avea în incinta ei. A subliniat identitatea şi frăţia de sânge şi aspiraţii între Franţa şi România cu toate că poporul român a fost atât de depărtat de trunchiul latinității. A insistat apoi asupra influenţei culturii franceze în formarea spiritului modern român. D. Bianu a amintit marele rol şi preţioasa contribuţie a d-lui de Saint Aulaire în realizarea unităţii naţionale în vremea marelui război, fapt pentru care Academia se simte mândră de a-l avea în mijlocul ei. Răspunsul d-lui de Saint Aulaire Păşesc cu o deosebită emoţie în mijlocul d-voastră şi nu ştiu dacă sentimentul de dragoste care mă leagă de România poate înlocui pregătirea mea ştiinţifică în această adunare unde ştiinţa este la ea acasă. Simpatia pe care o port României se desvoltă şi devine un îndemn de a mă apropia cât mai mult de ţara dvs. Sper că venirea mea cât mai des în mijlocul dvs. va întări sentimentele mele. Sunt recunoscător României şi capitalei sale de a-mi fi prilejuit să Academia Română constat cât loc ocupă Franţa în lu- me. Aici sunt în patria spiritului francez. Personal găsesc mai mult colorit francez pe calea Victoriei, unde limba franceză este atât de mult iubită şi înţeleasă, decât în Parisul cu atâtea graiuri deosebite. Ţara dvs., oferă cu adevărat un miracol. Poporul vostru a înfrânt obstacolele veacurilor de persecuţie, pentru a-şi realiza unitatea. Sufletul românesc, acelaş pretutindeni, era închis în patru sicrie: Turcia, Austria, Rusia şi Ungaria. La chemarea vremurilor acest suflet a tresărit, a ridicat piatra mormintelor şi a reînviat pentru a deveni puternic şi unitar de apururi. ZIUA II-a Şedinţa s-a deschis la ora 9 dimineaţa, sub preşedinţia d-lui prof. prof. Hurmuzescu. D. prof. dr. BALACESCU a analizat proietul de lege în partea privitoare la personalul didactic universitar şi a arătat condiţiile în care ar trebui să se facă recrutarea acestui personal. A fost de părere să se renunţe la conferenţiarii de catedre şi să se introducă un număr de agregaţi, cel puţin egal cu numărul catedrelor. Transferările la catedrele de titulari să fie desfiinţate. D. prof. Bălăcescu a încheiat cerând ca titulatura de conferenţiar să fie înlocuită cu acea de agregat. D. prof. BANESCU a propus ca la toamnă să se tină un congres al profesorilor universitari pentru a protesta contra proastei salarizări. S’a decis ca acest congres să se tină in Octombrie. D. prof. IULIAN TEODORESCU și-a desvoltat raportul asupra federalizării corpului didactic de toate gradele. Astăzi această federalizare este un fapt împlinit. D. prof. I. SIMIONESCU a vorbit despre menţinerea prestigiului universităţilor faţă de şcoalele speciale superioare. D. prof. I. NISTOR a cerut să se făurească două legi: una pentru învăţământul superior şi a doua pentru politechnici. Au mai vorbit d-nii: prof. IACOBOVICI şi ŞTEFĂNESCU-Goangă, care au discutat chestiunea Academiei de drept de la Oradea care conferă titluri ca şi facultăţile. D. prof. BOGDAN DUICA a protestat împotriva faptului că ministerul instrucţiunii nu se îngrijeşte de catedrele pentru studiul limbelor popoarelor vecine. D. prof. RACOVIŢA, a arătat că universităţile nu cer privilegii, ci se plâng de intenţia de a fi desconsiderate prin noua lege. D. prof. GANE a protestat împotriva creării, prin noua lege sanitară, a unor institute de ştiinţă aplicată, independente de universităţi şi care sunt puse sub directa autoritate a ministerului sănătăjii. , D. prof. Iacobovici a spus că ministerul sănătăjii şi-a arogat drep-,tul de a conferi titlul de „licenţiat în asistenţa socială“ peste capul universităţilor, aşa încât se creiază noui instituţii cu caracter de facultăţi dar sub conducerea ministerială. S’a votat o moţiune de protest în sensul celor spuse de d-nii Gane şi Iacobovici. S’a hotărît ca viitorul congres să se ţină la Cernăuţi. Spectacole Teatri» TEATRUL NAŢIONAL: ora 2.30: Marele duhovnic; ora 8.30: Sf. Francisc. TEATRUL VENTURA: ora 3 şi 9: Secţia III, divorţuri. TEATRUL REGINA MARIA: ora 3: Moartea civilă; ora 9: Manasse. TEATRUL CĂRĂBUŞ: Ai, n’ai, dai. TEATRUL OTETELEŞANU, înapoi la şcoală. CÎRcmaiGgrafs SELECT: Fantoma de la Operă, cu Leon Chaney (film sonor). TRIANON: Redeskin (film sonor). LUX: Adevărul învinge. CAPITOL: Umbre albe, cu Raquel Torres. REGAL: Melodia fericirii (film sonor). CORSO: Potopul (film sonor). , FEMINA: Jeannine cu Colleen Moore. . .( .. LIPSCANI: Zarul ursitei, L ’ BOULEVARD PALACE: Şampionul dragostei (film sonor). MARNA: Eroina (film sonor). li I COCO--— —I -! Viza biletelor la Moşi Direcţiunea generală C. F. R. constatând că Primăria Municipiului Bucureşti impune vizitatorilor târgului Moşi să cumpere cu diferite preţuri certificate fără de care susţine că nu poate face viza biletelor pentru înapoere cu reducere, aduce la cunoştinţa generală că viza biletelor se face absolut gratuit şi deci nimeni nu trebue să cumpere certificate impuse. Direcţiunea generală a făcut cunoscut primăriei municipiului Bucureşti acest lucru şi i s’a atras atenţiunea că în caz când va continua să impună vizitatorilor să cumpere certificate, va anula reducerea acordată. -----------------0030----------------Hippism FLOREASCfl.— ZIUA 12. SAMBATfl 31 MAI a .c. Favoriţii noştri ! Pr. Feteşti. Gr. Rioşanu; Suzanne Orb. v Pr. Cetatea Albă. Simplon; Capablanca. Pr. Chişinău. Nanei; Zălog; Ciuvică. Pr. Le Peroquet. Miingo, Boer, Maroc, Fauchon. Pr. Gauloise, Rădăuţă, Basma. Pr. Arghita (trap) Căprioara, Wapitti Walkore. Pr. Alexandreni: Stroech, Kinöhonigin, Zürich. Pr. Azuga. Domnişorii, Darius, Bandi. ; Pr. Albeşti. Ofelia, Vulcan, Ella. Pr. Alba. Frumuşica, Also Reaper, Milii. Pr. Andrăşeşti. Valencia, Tombola, Glha, Pr. Arciz, Țuică, Vremea, J. Band, Farao. Sâmbătă 31 Mai 1330 804 in. Bucureşti 12 Ittv. PROGRAMUL PENTRU ŞCOLI Ai 15.30: D. N. Iorga Cărţi reprezentative din literatura universală. 15.45 : D-ra Ştefania Mărăcineanu : Constituţia materiei şi radioactivitatea. 16. Beethoven: Simfonia 8-a transmisă prin doză electromagnetică, cu un cuvânt introductiv de d. M. Jora. 16.30: Jurnal vorbit pentru şcolari. PROGRAMUL DE DUPĂ AMIAZA 11: Orchestra Moţoi (muzică uşoară). 18 : Transmisiunea din sala Athenemului Român a festivalului organizat în onoarea d-lui de Saint Aullaire. UNIVERSITATEA RADIO 18: D. General Rosetti: Cuvântare de bun venit. . 18.10: D. de Saint Aulalire: Lactate d’un Empire. 19.20: D. I. Simionescu, prof. univ. Către şcolari. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică românească (plăci de gramofon)3 21: D. Tudor Teodorescu-Branişte ! Actualităţile săptămânii. 21.15 : «Viespea», piesă într’un act de Duiliu Zamfirescu jucată cu artiştii Teatrului Naţional în regia d-lui Victor Bumbeşti. 21.45: Orchestra Radio: Binding » Marş grotesc. Ferencz: Uvertură la «Hunyaday Laszlo». Komzak : Viena veselă — vals. Zandonai: Francesca da Rimini — fantezie. B. Granichstaedten» Potpuri din «Orlov». Planquette : Fantezie din «Clopotele din Corneville», 22.45 . Jurnal vorbit.