Cuventul, iunie 1930 (Anul 6, nr. 1834-1863)
1930-06-01 / nr. 1834
Ieri dimineaţă membrii Senatului ai Camerei s’au întrunit în Rea- Iul Mitropoliei pentru a participa la şedinţa festivă ţinută în cinstea D. ŞT. CICIOPOP, deschizând şedinţa la 11 juni. spune că Parlamentul are onoare de a primi în mijlocul lui pe d. conte de Saint- Aulaire. Printr'o coincidenţă fericită, poporul român a primit şi vizita d-lui general Berthelot (Apr.). In decursul vremurilor — continuă — oratorul — Franţa ne-a dat sprijinul ei neprecupeţit ca reprezentantă demnă a latinităţii. In timpurile cele mai grele ne-a trimis reprezentanţi de mare valoare. In fruntea lor stă, ca simbol, contele de Saint-Aulaire și generalul Berthelot. D. de Saint-Aulaire a trăit în mijlocul nostru îmbărbătând popo- rul român. Noi, cei din provinciile alipite, l’am văzut pe dânsul și pe generalul Berthelot încadrat, în mijlocul armatelor, figura sublimă a Regelui Ferdinand, simbolul unităţii naţionale, d-lui de Saint-Aulaire. Participă întreg guvernul, corpul diplomatic şi reprezentanţii opoziţiei, afară de Pherali.: L-am văzut apoi pe d. Sain-Aulaire în timpurile armistiţiului, când liniile demarcaţionale erau nedrepte pentru noi. Victoria însă n’a fost deajuns. Trebuia preparată pacea. Şi aci sprijinul cel mai puternic a venit din partea Franţei, din partea contelui de Saint-Aulaire. (Aplauze). La Budapesta l’am auzit în faţa comandanţilor armatei noastre când a spus: «Acum am senzaţia victoriei adevărate». Cred — închee d. Pop —că acum, după 10 ani, sunteţi toţi alături de mine ca să aducem prinosul recunoştinţei noastre a celui care a pus o piatră puternică la edificiul României Mari. D. Şt. Ciceo Pop, citeşte apoi, în franţuzeşte, o cuvântare prin care îi urează contelui de Saint-Aulaire bun venit. Totodată d-sa recapitulează meritele d-lui de Saint-Aulaire în timpul războiului, tă de duşmani. Ţara trecea printr’o mare desperare morală. Conducătorii destinelor ţării au găsit că este bine să se înceapă discuţii pentru o pace separată, înainte de a mă angaja pe această cale, am făcut un apel la puterile aliate, arătând sacrificiile imense făcute de ţara noastră. (I). general Averescu citeşte un pasagiu din acest apel). Din partea d-lui Pichen noi am primit un răspuns reconfortant, admirabil prin precizie şi generozitate. Noi datorăm acest răspuns contelui de Saint-Aulaire care ne cunoştea destul de bine. Dânsul a trăit tragedia poporului român şi a simţit-o ca şi noi. (Aplauze). Evenimentele s-au precipitat apoi. Atitudinea contelui de Saint- Aulaire a fost remarcabilă. Câteva luni mai târziu, când svonurile privitoare la o pace separată cu Austria ajunseseră până la noi, m’am dus la contele de Saint-Aulaire, pentru a-l ruga să intervină pe lângă guvernul său, în sensul ca această pace, dacă va trebui să fie încheiată, să nu modifice întru nimic condiţiunile stipulate în vederea participării noastre la războiu, adică liberarea teritoriilor monarhiei austro-ungare locuite de români. Reprezentantul Franţei m’a înţeles pe deplin, şi deşi n’avea calitatea de a lua fără instrucţiuni prealabile un angajament formal, mi-a făgăduit să transmită imediat cererea mea guvernului său. Raportul său concepuţi în modul cel mai favorabil penru noi, furimis dar evenimenele precipităndu-se n'a putut avea urmare. Totuş, nici aceasta rezultă intenţiile amicale ale contelui de Saint-Aulaire faţă de noi şi cât de mult a fost d-sa, şi în această împrejurare, marele prieten al României. De aceea, când mulţimea a aflat scopul şi rezultatul demersului meu, i-a făcut o grandioasă manifestaţie de simpatie. Nu pot să-mi exprim sentimentele mele faţă de contele de Saint- Aulaire fără a nu mă gândi la Franţa generoasă. Trăiască Franţa ! Trăiască amicul nostru distins contele de Saint- Aulaire ! In onoarea contelui de Saint-Aulaire şedinţa solemnă a Parlamentului : : I '•'! ' I . n«fcj aste. Discursul preşedintelui Camerei ' ' \J l ‘X .Jt Discursul d-lui G. G. Mironescu Guvernul este fericit de a se asocia omagiului de recunoştinţă al Parlamentului pentru contele de Saint-Aulaire. Reprezentând la noi Franţa, în momentele cele mai întunecate ale existenţei poporului român, el s-a străduit să ne ajute şi să ne reconforteze. El a fost prietenul afectuos şi credincios în nenorocirea noastră, atunci când părea că scumpa noastră ţară aluneca spre prăpastie. Ne aflam atunci într’o situaţie îngrozitoare, unică în istoria lumii. In faţa noastră un duşman redutabil, contra căruia armata română ducea lupte sângeroase, iar pe front, trupele noastre, erau încadrate între o armată aliată de trei ori mai numeroasă, care fraterniza însă cu inamicul şi contra căreia trebuia deci să lupte deasemeni şi să se apere, înapoia frontului, pe acest colţ de pământ binecuvântat al Moldovei rămas în stăpânirea noastră, am avut de luptat cu dezordinile şi prădăciunile trupelor ruse bolşevizate, precum şi cu epidemii îngrozitoare şi chiar foametea. De altă parte, izolarea completă de aliaţi, imposibilitatea de a ne aproviziona, într’un cuvânt, nicio speranţă de ajutor nicuiri. In această situaţie de un tragic fără egal, contele de Saint-Aulaire, păstrând întreaga credinţă în triumful final pe care o răspândea în jurul său, a ajutat puternic această frumoasă rezistenţă, care a permis României să se refacă. In această epocă, tragică, dar în acelaş timp glorioasă, a istoriei poporului român, vor rămâne veşnic luminoase numele acelor fii de elită ai nobilei Franţa, cari au luptat eroic pe teritoriul nostru pentru cauza comună a dreptului: generalul Berthelot, cu bravii săi colaboratori militari contele de Saint -Aulaire şi minunaţii săi colaboratori Robert de Flers şi comandorul Hubert de Belloy, care, aceştia din urmă, din nenorocire, lipsesc astăzi dintre noi. Atunci prietenia tradiţională date unuia România de Franţa a fost legată pentru totdeauna prin sângele vărsat împreună pe câmpurile de bătaie şi prin sforţarea morală comună de rezistenţă. De atunci încoace, această prietenie s’a afirmat mereu şi pe terenul păcii. Atât Franţa cât şi România luptă cot la cot pentru aceeaş mare şi generoasă ideie: consolidarea păcii şi asigurarea pentru totdeauna a liniştei în lume. Vasta acţiune metodică împotriva răsboiului, urmărită de marele om de stat al republicei franceze, d. Aristide Briand a şi început să-şi dea roadele. Acordul de la Locarno, pactul perpetuu contra răsboiului, acordurile de la Haga, proectul de federalizare a Europei, sunt atâtea etape glorioase către realizarea idealului suprem de fericire al omenirii. Să urmăm cu hotărâre această cale luminoasă şi să încercăm să-i aducem pe această cale şi pe cei cari ezită încă, spre a asigura, printr-o armonioasă colaborare internaţională, progresul continuu al civilizaţiunii şi fericirea omenirii. Călăuzit de acest ideal şi hotărât să evite omenirii suferinţele înggrozitoare prin cari a trecut, România nu va uita niciodată pe cei cari au ajutat-o să suporte aceste suferinţi şi să vindece rănile pe care i le-au lăsat. Printre aceştia, numele contelui de Saint-Aulaire figurează în rândul întâiu. România îi va păstra veşnic adâncă recunoştinţă. Discursul d-lui General Averescu D. GENERAL AVERESCU, şeful partidului poporului se asociază la acest omagiu general de gratitudine pentru contele de Sain-Aulaire. Evocând evenimentele petrecute în 1918, d. general Averescu, arată că două treimi din țară era ocupa t ■ 4" CLUJ. .. După raportul d-lui Magheru, consilier la Curtea de Casaţie raportor la comitetul agrar în afacerea Tischler, d. Mihalache, ministrul agriculturei, a ordonat să se trimită la parchetul tribunalului Cluj întregul dosar pentru a se cerceta şi constata falsurile în acte publice, comise prin experţii cunoscuţi şi alte persoane interesate. Prin aceste falsuri 12 comune de moţi au fost frustate de dreptul la păduri şi păşune. Dosarul afacerii a sosit la Cluj şi a fost repartizat Cabinetului de instrucţie al d-lui judecător Dunca, care a început cercetările. Printre locuitorii prejudiciaţi din cele 12 comune a început din nou o vie agitaţie, iar prefectura judeţului este asaltată zlnic de numeroase delegaţii. D-nii deputaţi dr. Emil Haţiegan şi dr. Socol pun asidue stăruiţi ca cercetările justiţiei să aibă un curs mai răpit. Discursul d-lui N. Iorga D. PROF. N. IORGA (primit cu lungi aplauze) : Ne-aţi cunoscut la Iaşi unde se refugiase rezistenţa românească. D. Nicolae Iorga spune că nu vorbeşte în numele unui partid politic ei în numele tuturor acelora cari au cunoscut pe contele de Saint-Aulaire în acea glorioasă retragere din Moldova. In această retragere, d. de Saint-Aulaire a adus cuvântul reconfortant. După aceste dureroase şi atlo experienţe generaţia nouă, moştenitoarea acestui trecut glorios la care a contribuit contele de Saint-Aulaire, are datoria să tragă învăţăminte şi să ştie să prevadă. Nu trebue să vă cuprinde mâhnirea — spune d. Iorga — mâhnire care de altfel ne cuprinde şi pe noi dar pe care o uităm repede — când vedeţi că în jurul victoriei au alergat atâtea personagii necunoscute dv. în laşul tuturor suferinţelor. Contele de Saint-Aulaire se duce la tribună și-i strânge călduros mâna. Discursul d-lui Dr. Lupu sare de inimă. D. DR. N. LUPU, în numele partidului ţărănesc, relevă meritele contelui de Saint-Aulaire care, în timpurile cele mai critice pentru ţara noastră, şi-a îndeplinit misiunea cu deplin succes. Om de cultură, om de muncă mai presus de toate, dânsul a făcut o cauză strălucită graţie resurselor Noi pierdusem totul, afară de onoare. Acel care ne-a încurajat, care n’a pierdut niciodată încrederea în victorie, a fost contele de Saint-Aulaire. Dv. sunteţi unul din cei mai de seamă făuritori ai României de azi. (Aplauze). l Răspunsul contelui de Saint-Aulaire D. conte de Saint-Aulaire primit cu furtunoase ovaţiuni spune: Nu iau asupra mea nici un cuvânt de glorificare, ci asupra Franţei şi aliaţilor. Am trăit printre români pe cari am început să-i iubesc. Oricine ar fi trăit atunci între voi, ar fi suferit cu voi, ar fi nădăjduit cu voi, nu ar fi făcut altceva decât ceea ce am făcut şi eu. Dacă prezenţa mea aici are un sens, acela e voinţa de a persevera şi înainte de a munci altfel să lucrăm cu sufletul. Dar să nu se uite că ceeace s’a făcut a fost cu sângele eroilor pe cari i-am glorificat dăunăzi. Două viziuni luminoase, care risipesc toate fantomele, fac să, se uite toate încercările şi dau bucurie la toţi morţi. 1 Decembrie 1918! In aerul înviorător şi sonor al Bucureştiului, sunetul sprinten al clopotelor, salvele de onoare, cântecele, aclamaţiile, lacrimile fie bucurie, parfumul fiorilor sdrobite sub pasul cailor cari duc pe nobilii dvs. suverani, reintrând după ce sacrificaseră totul măritei Patriei Lor, în Bucureşti, capitala României Mari. Care să fie însemnătatea acestei serbări? Oare poporul român părăsind hainele de doliu şi însufleţit de bucurie se pregăteşte de nuntă? Da într’adevăr este nunta poporului român care-şi regăseşte Unitatea. (aplauze). Urmează o a doua viziune dovedind că această unire nu va întârzia să dea roade. Această armată română înaintea căreia m’am descoperit, când defila în capitala voastră sub arcurile de triumf, o regăsesc pe ţărmurile Dunării la Budapesta, în capitala inamicului de veacuri. Departe de noi orice sentiment de mânie şi de răsbunare. Acest sentiment n’ar fi la locul lui în amintirea unui act, care deşi garanta siguranţa voastră, restabilea, în folosul adversarului din ajun şi în interesul civizației însăşi, drepturile omenirei. Dar, deoarece mă aflu încă odată Dar, deoarece mă aflu aci pentru a aduce o mărturie, să-mi fie îngăduit de a spune încă odată că acest act era pur defensiv, şi că purtând îndoita pecetie a măsurii şi a conformităţii cu ordinea universalii — îndoita caracteristică latină — acesta era demn de nobila naţiune, care după ce fusese pavăza creştinităţii rămâne scutul Europei împotriva nouilor forme al barbariei. I i'| * ' : ■i- • j' După ce a vorbit d. de St. Aulaîre, şedinţa s’a ridicat, într’o atmosferă de înălţare sufletească proprie zilelor mari ale unei naţiuni. CUVÂNTUL Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa S.fr. Activ BILANȚUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1929 Pasiv Cheltueli CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA 31 DECEMBRIE 1929 Cheltueli generale................. Dobânzi................................................. * Impozite.................................... Contribuţiuni reglementare şi cheltueli pentru scopuri de ocrotiri sociale....................... Dotaţia fondului de rezervă pentru creanţe dubioase . . . ..................................... Dotaţia fondului special pentru devalorizări de materiale . . Amortizări............. BENEFICIU NET: Report din 1928 .... Beneficiu pe 1929 .... • • • • Preşedintele Consiliului de Administraţie, VERIFICAT ŞI GĂSIT CONFORM CU REGISTRELE _____BARBU ŞTIRBEY______ Cenzori: Gh. Cioflec; Mih. Georgescu; G. Z. Kirileanu , Victor Sevy Directorul contabilităţii, Carol Fleischhacker STABILIMENTE: Domenii Mine . . • . . . • Clădiri pentru exploataţiuni Clădiri pentru locuinţe Maşini şi instalaţiuni , Stocuri de Materiale . Numerar .... Titluri . . . . . Debitori • .. . .rr I 433.643.908 142.292.483 221.923.851 215.250.126 795.316.516 1.808.426.887 533.087.301 8.959154 33.750.908 1.392.230.515 3.776.454.765 • « • • Capital Social ......... Fond de rezervă legal ...... Fond de rezervă pentru creanțe dubioase Fond special pentru event, devalorizări ale stocului de materiale ...... Fond pentru refacerea instalațiunilor . . Fond de amortizări.............................. Datoria cu garanția ipotecară .... Creditori Dividende neridicate . . . . . . Beneficiu Net: Report din 1928 . . . , Vf. : Beneficiu pe 1929 . . . ... . 750.000.000— —328.329.470— —60.000.000— — 3 35.000.000— — 30.954.142— — — 498.561.292— — — 327.200.000— — —1.656.020.485— — — 4.436.912— 4.082.155— 81.870.309-85.952.464-1 3.776.404.765— 1 9 Venituri 103.344.253 213.568.228— 71.765.442— 55.737.708— 60.000.000-20.000.000 110.000.000 4.082.155 81.870.309 — 85.952.464— 1 720.368.095— Beneficiu din participatiuni Beneficiu din 1928 . . . . Beneficiu brut pe 1929 13.628.226 4.082.155 702.657.714 706.739.869 720.368.095— Eri s’a întrunit, la ministerul instructinei, consiliul inspectorilor generali pentru a începe lucrările de transferare în învăţământul secundar. Consiliul va lucra zilnic până la 10 iunie. Transferările în învăţământul primar se fac de către directoratele regionale. Locurile rămase vacante în urma acestora se vor publica în Monitorul Oficial între 1—15 Iunie. Numirile se vor face la 5 iulie., D. Romulus Demetrescu a fost numit asistent la seminarul pedagogic universitar din Cluj. D. D. Tina a fost numit contabil la facultatea de medicină veterinară din Bucureşti. Creditorii încasaţi creanţele voastre de tot felul şi datoriile învechite, adresându-vă cu încredere, la „ARGUS* secţia de incasso, strada Sărindar, No.84, etajul I, telefon 306/93 şi 323/69. Comercianţi, industriaşi, financiari ! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS” secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/96, caMtma ACCIDENTE Lucrătorul Ion Ridiche de la fabrica de cărămidă a inginerului Flax, din comuna suburbană Dudeşti, a fost ori victima unui accident de muncă. Pe când împingea un vagonet Încărcat cu moloz. Pe o linie din curtea fabricei, o roată a eşit din osie şi lucrătorul a căzut sub vagonet, care din această cauza s’a răsturnat. Prins sub vagonet, lucrătorul și-a fracturat piciorul stâng. A fost transportat la spitalul Casei Centrale al asigurărilor sociale. Motociclistul Constantin Bogdan, domiciliat în strada Coriolan No. 24, trecând ori în plină viteză, prin piaţa Victiei, a lovit pe cetăţeanul Crai Grigorie, domiciliat în strada Puţu cu apă rece 20, pe când aceasta traversa piaţa. Victima s-a ales cu fractura piciorului drept şi a fost internat la spitalul Filantropia. FURTUL DIN CALEA FLOREASCA Comerciantul Costopol, din calea Florească No. 14, a reclamat prefecture de poliţie, că ori noapte, răi făcători, prin spargerea unei uşi, din dosul prăvăliei, au intrat înăuntru şi au furat mari cantităţi de marfă, un port moneu, în care se afla suma de 600 lei, 5 bancnote ruseşti şi 5 coroane ungare. NENOROCIRE Muncitorul Ivan Ion, de la rafinăria Titan din şoseaua Vergului, pe când lucra la sondajul unui puţ, s’au rupt lanţul cu care era legat şi lucrătorul a căzut în puţ. Scos afară de către alţi lucrători, a fost transportat la spitalul Pantelimon unde a murit în camera de gardă. SINUCIDEREA DE LA HOTELUL REGINA Vera Giosanu, în etate de 22 ani, originari din comuna Mihoreni jud. Suceava, a venit acum două zile în Capitală și a ocupat o cameră la hotelul Regina. Dii noapte, disperată, a băut o cantitate de sodă caustică. In stare gravă a fost internată la spitalul Brâncovenesc. i~ Desbaterile parlamentare CAMERA Şedinţa de la 30 Mai 1930 D. preşedinte Crera Pop deschide ■ baterea monedei divizionare, şedinţa la ora 4 în prezenţa d-lor ! D. PAN. KIRILA (maj.) adreminiştri V. Madgearu şi I. Rădu j sează o comunicare d-lui ministru măsuri cam. DISCUŢIA LA SUMAR D. A. C. CUZA, în numele L. A. N. C. citeşte o declaraţie omagială pentru d-nii de Saint-Aulaire şi generalBerthelot. D. ministru RADUCANU depune proectul de lege al unificării asigurărilor sociale, de finanţe prin care cere de combatere a camerei. D. CRISTEL CEAUŞOGLU (lupist) adresează o comunicare în legătură cu lucrările de stingerea sondei de la Moreni. La începutul comunicării d. Ceauşoglu este viu întrerupt de majoritari. Se naşte tumult. Cu mare greutate liniştea e restabilită. D. Ceauşoglu îşi continuă comunicarea, atacând pe d. inginer Lazar* pe care-l numeşte «un nechemat». **■*#f Susţine că tragedia de la Moreni nu este decât urmarea firească «a unui politicianism de bâlci». COMUNICĂRI D. IACOBAN, face o comunicare d-lui ministru de finanţe, prin care arată că salariile funcţionarilor publici nu se plătesc la timp. D. ministru MADGEARU declară că în timp de 20 zile salariile funcţionarilor publici de diferite categorii se vor plăti în mod regulat. D. IACOBAN, face o nouă comunicare d-lui ministru de finanţe în legătură cu plata despăgubirilor de războiu. D. ministru MADGEARU, declară că până la toamnă se va soluţiona şi această chestiune. D. IACOB PISTINER (soc. dem.) depune un proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru modificarea legii electorale. D. V. MADGEARU cere intervertirea ordinei de zi spre a se lua în discuţie proectul de lege pentru BATEREA MONEDEI DIVIZIONARE Se intră în ordinea de zi. Se ia în discuție proectul de lege pentru baterea monedei divizionare . D. A. C. CUZA cere a se găsi o modalitate la baterea monedei divizionare pentru a nu se produce confuzii. Proectul este votat. D. ministru MADGEARU, depune proectele de lege referitoare la oprirea plantării cu produşi hibrizi şi pentru preferirea invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu la împroprietărire de veac, relevă că la discuţia legei sanitare ar fi trebuit să ia parte publicul cel mare, nu numai far,maciştii şi droghiştii, pentru că legea priveşte nu numai pe aceştia. Observă că modul cum prevede legea că se vor face numirile transferările, înaintările de o comisiune centrală din minister, însemnează o centralizare desăvârşită şi lipsa oricărei răspunderi. Măsura e, de altfel, şi anticonstituţională. Critică instituirea surorilor de caritate în fiecare comună, când acestea n’au nici moaşe, apoi, «casele de ocrotire», a căror întreţinere va costa enorm pe Stat. Critică de asemenea modul de constituire a consiliilor de higienă sanitare. Tot aparatul sanitar preconizat de proect va cere, sume atât de mari încât acestea nu vor putea fi suportate de contribuabili. Ar trebui să se adauge un alineat prin care să se prevadă, că numai judeţele care dispun de fondurile necesare, să aducă la îndeplinire prevederile legii. Aprobă dispoziţiile privitoare la combaterea boalelor venerice, cum şi acelea contra caselor de toleranţă dar o parte din atribuţiile de supraveghere trebue lăsată, şi în sarcina politică, nu numai în a organelor sanitare. Medicul sanitar nu poate, apoi, şi judeca, ci trebue să i se lase numai sarcina de procuror public. D. TEODORESCU-ROMANAŢI, arată trista stare sanitară a ţării noastre care ocupă locul întâi în mortalitatea infantilă din toate statele europene. Dacă se adăugă la această şi scăderea natalităţii, tabloul e şi mai întristător. Nu există la sate o singură infirmerie pentru izolarea bolnavilor contagioşi. Legea de faţă caută să remedieze aceste rele, de acord cu prevederile reformei administrative, \M] I* I- ' i m\ MODIFICAREA LEGII ACTIVE D. ministru RADUCANU cere să se intervertească ordinea de zi — și se admite — pentru a depune proectul de lege pentru modificarea art. 536 din legea administrativă. D. prof. VLADIMIR GHIDIONESCU analizează și d-sa proectul de lege sanitară sublimând insuficientă stabilimentelor sanitare, care abundă în ţările occidentale. RASCUMPARAREA UNEI CAI FERATE PARTICULARE D. ION RADUCANU depune un proect de lege pentru ratificarea convenţiei încheiată de stat cu firma vieneză Schoeller pentru răscumpărarea unor acţiuni ale societăţii de căi ferate someşene. Şedinţa s-a ridicat la ora 7. Următoarea azi la ora 4 d. a. Legea spirtului D. POLIZU-MICŞUNEŞTI: Pensia berei truca să putem lămuri problema economică a acestei chestiuni trebue să vedem care ar fi soluţiile ce trebuesc aduse, luând în considerare latura agricolă deoparte iar de cealaltă parte latura viticolă şi pomicolă. Din punct de vedere al economiei naţionale privim egal aceste două ramuri de producţie, dar nu putem să afirmăm că ţara este mai mult viticolă decât agricolă. Examinând problema din punct de vedere agricol se poate vedea în ce măsură e ajutată agricultura de fabricaţia spirtului. D.Polizu-Micşuneşti arată cu date precise sumele destul de importante pe cari le pierde agricultura în legătură cu fabricaţia spirtului viitoare azi la ora 9 dim. D. Polizu-Micşuneşti, termină spunând că va vota proectul de lege, dacă d. ministru de finanţe va avea în vedere cele expuse de d-sa. I. ROSNOVANU (soc.-dem.) pune în disenţiune problema alcoolismului din punct de vedere social. D-sa arată cu date statistice ravagiile alcoolismului muncitoresc. Toate bolile molipsitoare şi crimele se produc în cea mai mare parte din cauza alcoolismuluiPentru combaterea acestui flagel trebue limitat numărul cârciumilor şi mărit numărul şcolilor unde să se propage şi ideia contra alcoolismului. ; 1 1 ) . * ... Şedinţa se ridică la ora 7-45. Cea <■—.mOO S X XOQ'**"»1 S E NATU E Şedinţa dela 30 Mai Se deschide la 4.40 prezidată de d. Traian Bratu, în prezenţa d-lor miniştri Voicu Niţescu şi I .Răducanu. COMERCIALIZAREA TEATRELOR D. I. RADUCANU depune proectul de lege al comercializării teatrelor naţionale şi operelor, asemenea şi al jocurilor de cărţi şi de noroc în staţiunile climaterice. Se admite urgenţa. ÎNFIINŢAREA CĂRŢILOR FUNDUARE LA C. F. R. D. VOICU NIŢESCU, ministrul justiţiei, a depus proectul de lege pentru înfiinţarea cărţilor funduare c. f. r. REDUCERILE PE C. F. R. D- LUPU face o comunicare ministrului comunicaţiilor cu privire la reducerile acordate de cfr. în ajunul şi în zilele de sărbători călătorilor din orice staţiune urbane pe o rază de 100 km. şi cere ca reducerea să se acorde pe orice distanţe, indiferent dacă în localitatea de plecare e staţiune urbană sau rurală. LEGEA SANITARA D. E. GYARFAS: Ca unul care a luat parte efectivă la administrarea Ardealului timp de un sfert I'/ 1 - ■ i fî' ti a/.J MO. CONSTANŢA. — Cercurile maritime locale, sunt preocupate în momentul de faţă, de o senzaţională contrabandă descoperită pe bordul vaporului «Regele Carol» şi care poate avea ca urmare prejudicierea serviciului maritim cu o sumă de circa 6.000.000 Iei. Din informaţiunile pe cari le deţinem, rezultă că în portul Alexandria (Egipt, au fost îmbarcate în dria (Egipt) au fost îmbarcate în şase baloturi ce conţineau foiţă de ţigarete, marca «Job». Această cantitate de marfă, urma să fie debarcată pe ascuns la Constantinopol şi expediată de acolo, la Marsilia. La Stambul, însă, organele vamale fiind inforamate printr’un denunţ de existenţa baloturilor în hambarul vasului, au făcut o descindere, confiscând întreaga cantitate de forţă. Amenda fixată de vama otomană, provizoriu, asupra comandantului vasului «Regele Carol», se evaluiază la circa 6.000.000 lei, în cazul când în termen de şase luni, marfa nu va fi reclamată de cineva. Ori, este discutabil dacă vreo persoană se va decide să se prezinte drept proprietar al corpului delict. In consecinţă, Serviciul maritim român riscă amâne răspunzător în ce priveşte achitarea amenzei vamale. 1 A 0 senzaţională contrabandă pe vaporul „Regele Carol Ii