Cuventul, iunie 1930 (Anul 6, nr. 1834-1863)

1930-06-01 / nr. 1834

I­eri dimineaţă membrii Senatului ai Camerei s’au întrunit în Rea- Iul Mitropoliei pentru a participa la şedinţa festivă ţinută în cinstea­­ D. ŞT. CICIO­POP, deschizând şedinţa la 11 juni. spune că Parla­mentul are onoare de a primi în mijlocul lui pe d. conte de Saint- Aulaire. Printr'o coincidenţă fericită, po­porul român­ a primit şi vizita d-lui general Berthelot (Apr.). In decursul vremurilor — conti­nuă — oratorul — Franţa ne-a dat sprijinul ei neprecupeţit ca repre­zentantă demnă a latinităţii. In timpurile cele mai grele ne-a trimis reprezentanţi de mare va­loare. In fruntea lor stă, ca simbol, contele de Saint-Aulaire și genera­lul Berthelot. D. de Saint-Aulaire a trăit în mijlocul nostru îmbărbătând popo-­ rul român. Noi, cei din provinciile alipite, l’am văzut pe dânsul și pe generalul Berthelot încadrat, în mijlocul armatelor, figura sublimă a Regelui Ferdinand, simbolul uni­tăţii naţionale, d-lui de Saint-Aulaire. Participă întreg guvernul, corpul diploma­­tic şi reprezentanţii opoziţiei, afa­ră de Pherali.­­­­: L-am văzut apoi pe d. Sain-Au­­laire în timpurile armistiţiului, când liniile demarcaţion­ale erau nedrepte pentru noi. Victoria însă n’a fost deajuns. Trebuia preparată pacea. Şi aci sprijinul cel mai puternic a venit din partea Franţei, din partea con­telui de Saint-Aulaire. (Aplauze). La Budapesta l’am auzit în faţa comandanţilor armatei noastre când a spus: «Acum am senzaţia victoriei adevărate». Cred — închee d. Pop —că acum, după 10 ani, sunteţi toţi alături de mine ca să aducem prinosul recu­noştinţei noastre a celui care a pus o piatră puternică la edificiul Ro­mâniei Mari. D. Şt. Ciceo Pop, citeşte apoi, în franţuzeşte, o cuvântare prin care îi urează contelui de Saint-Aulaire bun venit. Totodată d-sa recapitulează me­ritele d-lui de Saint-Aulaire în timpul războiului, tă de duşmani. Ţara trecea printr’o mare desperare morală. Conducătorii destinelor ţării au găsit că este bine să se înceapă discuţii pentru o pace separată, înainte de a mă angaja pe această cale, am făcut un apel la puterile aliate, arătând sacrificiile imense făcute de ţara noastră. (I). general Averescu citeşte un pasagiu din acest apel). Din partea d-lui Pichen noi am primit un răspuns reconfortant, ad­mirabil prin precizie şi generozi­tate. Noi datorăm acest răspuns con­telui de Saint-Aulaire care ne cu­noştea destul de bine. Dânsul a trăit tragedia poporului român şi a simţit-o ca şi noi. (Aplauze). Evenimentele s-au precipitat a­­poi. Atitudinea contelui de Saint- Aulaire a fost remarcabilă. Câteva luni mai târziu, când svonurile privitoare la o pace se­parată cu Austria ajunseseră până la noi, m’am dus la contele de Saint-Aulaire, pentru a-l ruga să intervină pe lângă guvernul său, în sensul ca această pace, dacă va tre­bui să fie încheiată, să nu modifi­ce întru nimic condiţiunile stipu­late în vederea participării noas­tre la războiu, adică liberarea teri­toriilor monarhiei austro-ungare locuite de români. Reprezentantul Franţei m’a în­ţeles pe deplin, şi deşi n’avea ca­­litatea de a lua fără instrucţiuni pre­alabile un angajament formal, mi-a făgăduit să transmită imediat cere­rea mea guvernului său. Raportul său concepuţi în modul cel mai fa­vorabil penru noi, fu­rimis dar eve­­nimenele precipităn­du-se n'a putut avea urmare. Totuş, nici aceasta rezultă intenţiile amicale ale con­telui de Saint-Aulaire faţă de noi şi cât de mult a fost d-sa, şi în a­­ceastă împrejurare, marele prie­ten al României. De aceea, când mulţimea a aflat scopul şi rezultatul demersului meu, i-a făcut o grandioasă mani­festaţie de simpatie. Nu pot să-mi exprim sentimen­tele mele faţă de contele de Saint- Aulaire fără a nu mă gândi la Franţa generoasă. Trăiască Franţa ! Trăiască ami­cul nostru distins contele de Saint- Aulaire ! In onoarea contelui de Saint-Aulaire şedinţa solemnă a Parlamentului­ ­ : : I '•'! ' I . n«fcj aste. Discursul preşedintelui Camerei ' ' \J l ‘X .Jt Discursul d-lui G. G. Mironescu Guvernul este fericit de a se a­­socia omagiului de recunoştinţă al Parlamentului pentru contele de Saint-Aulaire. Reprezentând la noi Franţa, în momentele cele mai întunecate ale existenţei poporului român, el s-a străduit să ne ajute şi să ne recon­forteze. El a fost prietenul afectuos şi credincios în nenorocirea noastră, atunci când părea că scumpa noa­stră ţară aluneca spre prăpastie.­­ Ne aflam atunci într’o situaţie îngrozitoare, unică în istoria lu­mii. In faţa noastră un duşman re­dutabil, contra căruia armata ro­mână ducea lupte sângeroase, iar pe front, trupele noastre, erau în­cadrate între o armată aliată de trei ori mai numeroasă, care fra­terniza însă cu inamicul şi contra căreia trebuia deci să lupte dease­­m­eni şi să se apere, înapoia fron­tului, pe acest colţ de pământ bi­necuvântat al Moldovei rămas în stăpânirea noastră, am avut de luptat cu dezordinile şi prădăciuni­­le trupelor ruse bolşevizate, precum şi cu epidemii îngrozitoare şi chiar foametea. De altă parte, izolarea completă de aliaţi, imposibilitatea de a ne aproviziona, într’un cuvânt, nicio speranţă de ajutor nicuiri. In această situaţie de un tragic fără egal, contele de Saint-Aulaire, păstrând întreaga credinţă în trium­ful final pe care o răspândea în jurul său, a ajutat puternic aceas­tă frumoasă rezistenţă, care a per­mis României să se refacă. In această epocă, tragică, dar în acelaş timp glorioasă, a istoriei poporului român, vor rămâne veş­nic luminoase numele acelor fii de elită ai nobilei Franţa, cari au lup­tat eroic pe teritoriul nostru pen­tru cauza comună a dreptului: ge­neralul Berthelot, cu bravii săi co­laboratori militari contele de Saint -Aulaire şi minunaţii săi colabora­tori Robert de Flers şi comandorul Hubert de Belloy, care, aceştia din urmă, din nenorocire, lipsesc astăzi dintre noi. Atunci prietenia tradiţională date unuia România de Franţa a fost legată pentru totdeauna prin sângele vărsat împreună pe câm­purile de bătaie şi prin sforţarea morală comună de rezistenţă. De atunci încoace, această prie­tenie s’a afirmat mereu şi pe tere­nul păcii. Atât Franţa cât şi Ro­mânia luptă cot la cot pentru a­­ceeaş mare şi generoasă ideie: consolidarea păcii şi asigurarea pentru totdeauna a liniştei în lume. Vasta acţiune metodică împotri­va răsboiului, urmărită de marele om de stat al republicei franceze, d. Aristide Briand a şi început să-şi dea roadele. Acordul de la Locarno, pactul perpetuu contra răsboiului, acordu­rile de la Haga, proectul de federa­lizare a Europei, sunt atâtea etape glorioase către realizarea idealu­lui suprem de fericire al omenirii. Să urmăm cu hotărâre această cale luminoasă şi să încercăm să-i aducem pe această cale şi pe cei cari ezită încă, spre a asigura, printr-o armonioasă colaborare in­­ternaţională, progresul continuu al civilizaţ­iunii şi fericirea omenirii. Călăuzit de acest ideal şi hotăr­ât să evite omenirii suferinţele îng­grozitoare prin cari a trecut, Ro­mânia nu va uita niciodată pe cei cari au ajutat-o să suporte aceste suferinţi şi să vindece rănile pe care i le-au lăsat. Printre aceştia, numele contelui de Saint-Aulaire figurează în rân­dul întâiu. România îi va păstra veşnic adâncă recunoştinţă. Discursul d-lui General Averescu D. GENERAL AVERESCU, şe­ful partidului poporului se asociază la acest omagiu general de grati­tudine pentru contele de Sain-Au­­laire. Evocând evenimentele petrecute în 1918, d. general Averescu, arată că două treimi din țară era ocupa­­ t ■­­ 4" CLUJ. .. După raportul d-lui Ma­­gheru, consilier la Curtea de Casaţie raportor la comitetul agrar în afa­cerea Tischler, d. Mihalache, minis­trul agriculturei, a ordonat să se trimită la parchetul tribunalului Cluj întregul dosar pentru a se cer­ceta şi constata falsurile în acte pu­­blice, comise prin experţii cunoscuţi şi alte persoane interesate. Prin aceste falsuri 12 comune de moţi au fost frustate de dreptul la păduri şi păşune. Dosarul afacerii a sosit la Cluj şi a fost repartizat Cabinetului de in­strucţie al d-lui judecător Dunca, care a început cercetările. Printre locuitorii prejudiciaţi din cele 12 comune a început din nou o vie agitaţie, iar prefectura judeţu­lui este asaltată zlnic de numeroase delegaţii. D-nii deputaţi dr. Emil Haţiegan şi dr. Socol pun asidue stăruiţi ca cercetările justiţiei să aibă un curs mai răpit. Discursul d-lui N. Iorga D. PROF. N. IORGA (primit cu lungi aplauze) : Ne-aţi cunoscut la Iaşi unde se refugiase rezistenţa ro­mânească. D. Nicolae Iorga spune că nu vorbeşte în numele unui partid po­litic ei în numele tuturor acelora cari au cunoscut pe contele de Saint-Aulaire în acea glorioasă re­tragere din Moldova. In această retragere, d. de Saint-Aulaire a a­­dus cuvântul reconfortant. După aceste dureroase şi atlo experienţe generaţia nouă, moştenitoarea a­cestui trecut glorios la care a con­tribuit contele de Saint-Aulaire, are datoria să tragă învăţăminte şi să ştie să prevadă. Nu trebue să vă cuprinde mâhni­rea — spune d. Iorga — mâhnire care de altfel ne cuprinde şi pe noi dar pe care o uităm repede — când vedeţi că în jurul victoriei au aler­gat atâtea personagii necunoscute dv. în laşul tuturor suferinţelor. Contele de Saint-Aulaire se duce la tribună și-i strânge călduros mâ­na. Discursul d-lui Dr. Lupu sare de inimă. D. DR. N. LUPU, în numele par­tidului ţărănesc, relevă meritele contelui de Saint-Aulaire care, în timpurile cele mai critice pentru ţara noastră, şi-a îndeplinit misiu­nea cu deplin succes. Om de cultură, om de muncă mai presus de toate, dânsul a făcut o cauză strălucită graţie resurselor Noi pierdusem totul, afară de o­­noare. Acel care ne-a încurajat, care n’a pierdut niciodată încrede­rea în victorie, a fost contele de Saint-Aulaire. Dv. sunteţi unul din cei mai de seamă făuritori ai­ României de azi. (Aplauze). l­ Răspunsul contelui de Saint-Aulaire D. conte de Saint-Aulaire primit cu furtunoase ovaţiuni spune: Nu iau asupra mea nici un cu­vânt de glorif­icare, ci asupra Fran­ţei­ şi aliaţilor. Am trăit printre ro­mâni pe cari am început să-i iu­besc. Oricine ar fi trăit atunci în­tre voi, ar fi suferit cu voi, ar fi nădăjduit cu voi, nu ar fi făcut alt­ceva decât ceea ce am făcut şi eu. Dacă prezenţa mea aici are un sens, acela e voinţa de a persevera şi înainte de a munci altfel să lu­crăm cu sufletul. Dar să nu se uite că ceeace s’a făcut a fost cu sân­gele eroilor pe cari i-am glorificat dăunăzi. Două viziuni luminoase, care ri­sipesc toate fantomele, fac să, se uite toate încercările şi dau bucu­rie la toţi morţi. 1 Decembrie 1918! In aerul învio­rător şi sonor al Bucureştiului, su­netul sprinten al clopotelor, salvele de onoare, cântecele, aclamaţiile, lacrimile fie bucurie, parfumul fio­rilor sdrobite sub pasul cailor cari duc pe nobilii dvs. suverani, rein­­trând după ce sacrificaseră totul măritei Patriei Lor, în Bucureşti, capitala României Mari. Care să f­ie însemnătatea acestei serbări? Oare poporul român pără­sind hainele de doliu şi însufleţit de bucurie se pregăteşte de nuntă? Da într’adevăr este nunta poporu­lui român care-şi regăseşte Unita­tea. (aplauze). Urmează o a doua viziune dove­dind că această unire nu va întâr­zia să dea roade. Această armată română înaintea căreia m’am descoperit, când de­fila în capitala voastră sub arcu­rile de triumf, o regăsesc pe ţăr­murile Dunării la Budapesta, în capitala inamicului de veacuri. Departe de noi orice sentiment de mânie şi de răsbunare. Acest sen­timent n’ar fi la locul lui în amin­tirea u­nui act, care deşi garanta siguranţa voastră, restabilea, în folosul adversarului din ajun şi în interesul civ­izației însăşi, dreptu­rile omenirei. Dar, deoarece mă aflu încă odată Dar, deoarece mă aflu aci pentru a aduce o mărturie, să-mi fie în­găduit de a spune încă odată că a­­cest act era pur defensiv, şi că pur­tând îndoita pecetie a măsurii şi a conformităţii cu ordinea univer­salii — îndoita caracteristică lati­nă — acesta era demn de nobila naţiune, care după ce f­usese pavă­za creştinităţii rămâne scutul Eu­ropei împotriva nouilor forme al barbariei. I i'| * ' : ■i- • j' După ce a vorbit d. de St. Aulaîre, şedinţa s’a ridicat, într’o atmosferă de înălţare sufletească proprie zile­lor mari ale unei naţiuni. CUVÂNTUL Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa S.fr. Activ BILANȚUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1929 Pasiv Cheltueli CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA 31 DECEMBRIE 1929 Cheltueli generale................. Dobânzi................................................. * Impozite.................................... Contribuţiuni reglementare şi cheltueli pentru scopuri de ocrotiri sociale....................... Dotaţia fondului de rezervă pentru creanţe dubioase . . . ..................................... Dotaţia fondului special pentru devalorizări de materiale . . Amortizări............. BENEFICIU NET: Report din 1928 .... Beneficiu pe 1929 .... • • • • Preşedintele Consiliului de Administraţie, VERIFICAT ŞI GĂSIT CONFORM CU REGISTRELE _____BARBU ŞTIRBEY______ Cenzori: Gh. Cioflec; Mih. Georg­escu; G. Z. Kirileanu , Victor Sevy Directorul contabilităţii, Carol Fleischhacker STABILIMENTE:­­ Domenii Mine . . •­­ . . . • Clădiri pentru exploataţiuni Clădiri pentru locuinţe Maşini şi instalaţiuni , Stocuri de Materiale . Numerar .... Titluri . . . . . Debitori • .. . .­­­rr I 433.643.908 142.292.483 221.923.851 215.250.126 795.316.516 1.808.426.887 533.087.301 8.959154 33.750.908 1.392.230.515 3.776.454.765 • « • • Capital Social ......... Fond de rezervă legal ...... Fond de rezervă pentru creanțe dubioase Fond special pentru event, devalorizări ale stocului de materiale ...... Fond pentru refacerea instalațiunilor . . Fond de amortizări.............................. Datoria cu garanția ipotecară .... Creditori Dividende neridicate . . . . . . Beneficiu Net: Report din 1928 . . . , V­­­f. : Beneficiu pe 1929 . . . ... . 750.000.000— —328.329.470— —­­60.000.000— — 3 35.000.000— — 30.954.142— — — 498.561.292— — — 327.200.000— — —1.656.020.485— — — 4.436.912— 4.082.155— 81.870.309-85.952.464-1 3.776.404.765— 1 9 Venituri 103.344.253 213.568.228— 71.765.442— 55.737.708— 60.000.000-20.000.000 110.000.000 4.082.155 81.870.309 — 85.952.464— 1­­ 720.368.095— Beneficiu din participatiuni Beneficiu din 1928 . . . . Beneficiu brut pe 1929 13.628.226 4.082.155 702.657.714 706.739.869 720.368.095— Eri s’a întrunit, la ministerul ins­­tructinei, consiliul inspectorilor gene­rali pentru a începe lucrările de trans­ferare în învăţământul secundar. Consiliul va lucra zilnic până la 10 iunie. Transferările în învăţământul pri­mar se fac de către directoratele re­gionale. Locurile rămase vacante în urma acestora se vor publica în Moni­torul Oficial între 1—15 Iunie. Numi­rile se vor face la 5 iulie., D. Romulus Demetrescu a fost nu­mit asistent la seminarul pedagogic universitar din Cluj. D. D. Tina a fost numit contabil la facultatea de medicină veterinară din Bucureşti. Creditorii încasaţi creanţele voas­tre de tot felul şi datoriile în­vechite, adresându-vă cu încredere, la „ARGUS* secţia de incasso, strada Sărindar, No.­­84, etajul I, telefon 306/93 şi 323/69.­ Comercianţi, industriaşi, finan­ciari ! Nu faceţi nici­ o afacere, până când nu vă interesaţi despre situa­ţia prezentă şi perspectivele de vii­tor, ale clientelei-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS” secţia de informaţiuni co­merciale, strada Sărindar No. 24 e­­tajul I, telef. 306/93 şi 323/96, caMtma ACCIDENTE Lucrătorul Ion Ridiche de la fabrica de cărămidă a inginerului Flax, din comuna suburbană Dudeşti, a fost ori victima unui accident de muncă. Pe când împingea un vagonet Încărcat cu moloz. Pe o linie din curtea fabricei, o roată a eşit din osie şi lucrătorul a căzut sub vagonet, care din această cauza s’a răs­turnat. Prins sub vagonet, lucrătorul și-a fracturat piciorul stâng. A fost transportat la spitalul Casei Centrale al asigurărilor sociale. Motociclistul Constantin Bogdan, do­miciliat în strada Coriolan No. 24, tre­când ori în plină viteză, prin piaţa Vic­­ti­ei, a lovit pe cetăţeanul Crai Gri­­gorie, domiciliat în strada Puţu cu apă rece 20, pe când aceasta traversa piaţa. Victima s-a ales cu fractura picioru­lui drept şi a fost internat la spitalul Filantropia. FURTUL DIN CALEA FLO­­REASCA Comerciantul Costopol, din calea Flo­­rească No. 14, a reclamat pre­fecture­ de poliţie, că ori noap­te, răi făcători, prin spargerea unei uşi, din dosul prăvăliei, au intrat înăuntru şi au furat mari cantităţi de marfă, un port moneu, în care se afla suma de 600 lei, 5 bancnote ruseşti şi 5 coroane ungare. NENOROCIRE Muncitorul Ivan Ion, de la rafinăria Titan din şoseaua Vergului, pe când lu­cra la sondajul unui puţ, s’au rupt lan­ţul cu care era legat şi lucrătorul a căzut în puţ. Scos afară de către alţi lucrători, a fost transportat la spitalul Pantelimon unde a murit în camera de gardă. SINUCIDEREA DE LA HOTELUL REGINA Vera Giosanu, în etate de 22 ani, ori­ginari din comuna Mihoreni jud. Su­ceava, a venit acum două zile în Ca­pitală și a ocupat o cameră la hotelul Regina. Dii noapte, disperată, a băut o can­titate de sodă caustică. In stare gravă a fost internată la spitalul Brâncovenesc. i~­ Desbaterile parlamentare C­AME­RA Şedinţa de la 30 Mai 1930 D. preşedinte Crera Pop deschide ■ baterea monedei divizionare, şedinţa la ora 4 în prezenţa d-lor ! D. PAN. KIRILA (maj.) adre­­miniştri V. Madgearu şi I. Rădu­ j sează o comunicare d-lui ministru măsuri cam­. DISCUŢIA LA SUMAR D. A. C. CUZA, în numele L. A. N. C. citeşte o declaraţie omagială pentru d-nii de Saint-Aulaire şi ge­neral­­Berthelot. D. ministru RADUCANU depune proectul de lege al unificării asi­gurărilor sociale,­­ de finanţe prin care cere de combatere a camerei. D. CRISTEL CEAUŞOGLU (lu­­pist) adresează o comunicare în legătură cu lucrările de stingerea sondei de la Moreni. La începutul comunicării d. Ceau­şoglu este viu întrerupt de majo­ritari. Se naşte tumult. Cu mare greutate liniştea e restabilită. D. Ceauşoglu îşi continuă comu­nicarea, atacând pe d. inginer La­zar* pe care-l numeşte «un neche­mat». **■­­*#f Susţine că tragedia de la Moreni nu este decât urmarea firească «a unui politicianism de bâlci». COMUNICĂRI D. IACOBAN, face o comunica­re d-lui ministru de finanţe, prin care arată că salariile funcţiona­rilor publici nu se plătesc la timp. D. ministru MADGEARU decla­ră că în timp de 20 zile salariile funcţionarilor publici de diferite categorii se vor plăti în mod regu­lat. D. IACOBAN, face o nouă co­municare d-lui ministru de finanţe în legătură cu plata despăgubiri­lor de războiu. D. ministru MADGEARU, decla­ră că până la toamnă se va solu­ţiona şi această chestiune. D. IACOB PISTINER (soc. dem.) depune un proect de lege din ini­ţiativă parlamentară pentru modi­ficarea legii electorale. D. V. MADGEARU cere interver­­tirea ordinei de zi spre a se lua în discuţie proectul de lege pentru BATEREA MONEDEI DIVI­ZIONARE Se intră în ordinea de zi. Se ia în discuție proectul de lege pentru baterea monedei divizionare . D. A. C. CUZA cere a se găsi o modalitate la baterea monedei divizionare pentru a nu se produ­ce confuzii. Proectul este votat. D. ministru MADGEARU, depu­ne proectele de lege referitoare la oprirea plantării cu produşi hibri­zi şi pentru preferirea invalizilor, orfanilor ş­i văduvelor de războiu la împroprietărire­ de veac, relevă că la discuţia legei sanitare ar fi trebuit să ia parte publicul cel mare, nu numai far­,­maciştii şi droghiştii, pentru că le­gea priveşte nu numai pe aceştia. Observă că modul cum prevede le­gea că se vor face numirile tran­sferările, înaintările de o comisiu­­ne centrală din minister, însemnea­ză o centralizare desăvârşită şi lipsa oricărei răspunderi. Măsura e, de altfel, şi anticonstituţională. Critică instituirea surorilor de caritate în fiecare comună, când acestea n’au nici moaşe, apoi, «ca­sele de ocrotire», a căror întreţine­re va costa enorm pe Stat. Critică de asemenea modul de constituire a consiliilor de higienă sanitare. Tot aparatul sanitar preconizat de proect va cere, sume atât de mari încât acestea nu vor putea fi su­portate de contribuabili. Ar trebui să se adauge un alineat prin care să se prevadă, că numai judeţele­ care dispun de fondurile necesare, să aducă la îndeplinire prevederi­le legii. Aprobă dispoziţiile privitoare la combaterea boalelor venerice, cum şi acelea contra caselor de toleranţă dar o parte din atribuţiile de su­praveghere trebue lăsată, şi în sar­cina politică, nu numai în a orga­nelor sanitare. Medicul sanitar nu poate, apoi, şi judeca, ci trebue să i se lase nu­mai sarcina de procuror public. D. TEODORESCU-ROMANAŢI, arată trista stare sanitară a ţării noastre care ocupă locul întâi în mortalitatea infantilă din toate sta­tele europene. Dacă se adăugă la această şi scăderea natalităţii, ta­­­bloul e şi mai întristător. Nu există la sate o singură infir­merie pentru izolarea bolnavilor contagioşi. Legea de faţă caută să remedieze aceste rele, de acord cu prevederi­le reformei administrative, \M] I* I- ' i m\ MODIFICAREA LEGII AC­TIVE D. ministru RADUCANU cere să se intervertească ordinea de zi — și se admite — pentru a depune proectul de lege pentru modificarea art. 536 din legea administrativă. D. prof. VLADIMIR GHIDIO­­NESCU analizează și d-sa proectul de lege sanitară sublimând insufi­cientă stabilimentelor sanitare, care abundă în ţările occidentale. RASCUMPARAREA UNEI CAI FERATE PARTICULARE D. ION RADUCANU depune un proect de lege pentru ratificarea convenţiei încheiată de stat cu fir­ma vieneză Schoeller pentru răs­cumpărarea unor acţiuni ale socie­tăţii de căi ferate someşene. Şedinţa s-a ridicat la ora 7. Următoarea azi la ora 4 d. a. Legea spirtului D. POLIZU-MICŞUNEŞTI: Pen­­si­a berei truca să putem lămuri problema e­­conomică a acestei chestiuni trebue să vedem care ar fi soluţiile ce tre­­buesc aduse,­­ luând în considera­re latura agricolă deoparte iar de cealaltă parte latura viticolă şi pomicolă. Din punct de vedere al economiei naţionale privim egal aceste două ramuri de producţie, dar nu putem să afirmăm că ţara este mai mult viticolă decât agricolă. Examinând problema din punct de vedere agricol se poate vedea în ce măsură e ajutată agricultura de fabricaţia spirtului. D.Polizu-Micşuneşti arată cu da­te precise sumele destul de impor­tante pe cari le pierde agricultura în legătură cu fabricaţia spirtului viitoare azi la ora 9 dim. D. Polizu-Micşuneşti, termină spunând că va vota proectul de le­ge, dacă d. ministru de finanţe va avea în vedere cele expuse de d-sa. I. ROSNOVANU (soc.-dem.) pune în disenţiune problema alcoolismu­lui din punct de vedere social. D-sa arată cu date statistice ra­vagiile alcoolismului muncitoresc. Toate bolile molipsitoare şi cri­mele se produc în cea mai mare parte din cauza alcoolismului­Pentru combaterea acestui flagel trebue limitat numărul cârciumi­lor şi mărit numărul şcolilor unde să se propage şi ideia contra alco­olismului. ; 1 1 ) . * ... Şedinţa se ridică la ora 7-45. Cea <■—.mOO S X XOQ'**"»1 S E NATU E Şedinţa dela 30 Mai Se deschide la 4.40 prezidată de d. Traian Bratu, în prezenţa d-lor miniştri Voicu Niţescu şi I .Rădu­­canu. COMERCIALIZAREA TEATRE­LOR D. I. RADUCANU depune proec­tul de lege al comercializării tea­trelor naţionale şi operelor, ase­menea şi al jocurilor de cărţi şi de­ noroc în staţiunile climaterice. Se admite urgenţa. ÎNFIINŢAREA CĂRŢILOR FUNDUARE LA C. F. R. D. VOICU NIŢESCU, ministrul justiţiei, a depus proectul de lege pentru înfiinţarea cărţilor fundua­­re c. f. r. REDUCERILE PE C. F. R. D- LUPU face o comunicare mi­­nistrulu­i comunicaţiilor cu privire la reducerile acordate de cfr. în a­­junul şi în zilele de sărbători călă­torilor din orice staţiune urbane pe o rază de 100 km. şi cere ca re­ducerea să se acorde pe orice dis­tanţe, indiferent dacă în localita­tea de plecare e staţiune urbană­­ sau rurală. LEGEA SANITARA D. E. GYARFAS: Ca unul care a luat parte efectivă la adminis­trarea Ardealului timp de un sfert I'/ 1 - ■ i fî' ti a/.J MO. CONSTANŢA. — Cercurile ma­ritime locale, sunt preocupate în momentul de faţă, de o senzaţiona­lă contrabandă descoperită pe bor­­dul vaporului «Regele Carol» şi ca­re poate avea ca urmare prejudicie­rea serviciului maritim cu o sumă de circa 6.000.000 Iei. Din informaţiunile pe cari le de­­ţinem, rezultă că în portul Alexan­dria (Egipt­, au fost îmbarcate în dria (Egipt) au fost îmbarcate în şase baloturi ce conţineau foiţă de ţigarete, marca «Job». Această can­titate de marfă, urma să fie debar­cată pe ascuns la Constantinopol şi expediată de acolo, la Marsilia. La Stambul, însă, organele vamale fiind inforamate printr’un denunţ de existenţa baloturilor în­­ hambarul vasului, au făcut o descindere, con­fiscând întreaga cantitate de forţă. Amenda fixată de vama otomană, provizoriu, asupra comandantului vasului «Regele Carol», se evaluia­­ză la circa 6.000.000 lei, în cazul când în termen de şase luni, marfa nu va fi reclamată de cineva. Ori, este discutabil dacă vre­o persoană se va deci­de să se prezinte drept pro­prietar al corpului delict. In consecinţă, Serviciul maritim român riscă a­mâne răspunzător în ce priveşte achitarea amen­­zei vamale. 1 A 0 senzaţională contrabandă pe vaporul „Regele Carol Ii

Next