Cuventul, septembrie 1930 (Anul 6, nr. 1926-1955)
1930-09-01 / nr. 1926
2 IMOBILE , în calitate superioară executarea modernă şi preţuri convenabile puteţi procura la: iuisHiS.ll. TARGU-MUREŞ Sucursalei BRAŞOV, SIBIU Persoanelor de încredere condiţiuni de plată favorabile. Mare asortiment în piane şi pianine. Nu poate o lectură mai interesantă decât DUMINICA-MAGAZIN revistă ilustrată în culori cu numai 5 loi exemplarul. Numărul 37 (252) de la StAugust conţine între altele» Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba germană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit. Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. . tUnusij. KiîSandaj&iai. t -Telefon 374/23. . i '41 CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA Şl AJUTORAREA PERSONALULUI C. F. R. Publicaţiune In ziua cîe Vineri 19 Septembrie 1930, orele 11- La Direcţiunea Casei Autonome pentru ocrotirea şi ajutorarea Personalului C. F. R. din str. Barbu Catargiu No. 18, Bucureşti, se va ţine licitaţie publică pentru lucrările de instala rării noii lacuri româneşti necunoscute de G. T. NECULESCU-VARONE Toată presa Capitalei s’a ocupat pe larg de această carte, căreia i s’a adus cele mai mari şi cele mai multe elogii binemeritate. E într’adevăr o lucrare de muncă metodică îndelungată şi de sinteză. E o lucrare serioasă, desăvârşită şi academică, de o mare importanţă ştiinţifică şi de utilă propagandă pentru cultura românească. Pe lângă o foarte preţioasă contribuţie ce se aduce cu această publicaţie, la strângerea documentelor din viaţa poporană a neamului nostru, acest autor, cu mare răbdare, pasiune şi înaltă competinţă, a selecţionat toate numirile jocurilor noastre naţionale, a studiat origina istorică şi ritmul lor, notând şi muzica specifică şi adevărată a fiecăruia. A făcut astfel un mare şi preţios indicator, un repertor, un dicţionar savant al coreografiei noastre populare Această carte e o enciclopedie folloristică originală românească. Autorul a notat şi frumoase melodii inedite pe care eminentul muzicograf şi profesor d. G. N. Georgescu-Breazul- le-a transcris pe note într-o formă magistrală şi definitivă. Jocuri româneşti necunoscute e cartea unui om cu preocupări nobile, cu aleasă şi înaltă cultură, pasionat de arta noastră populară şi care într’adevăr a făcut un studiu captivant, o operă românească originală, de o remarcabilă valoare ştiinţifică şi literară. Generaţia actuală ar trebui să citească cu atenţie această publicaţie românească de preţ şi care se acţaotă la patrimoniul nostru cultural. -------poxoo-----Tăiat de tren Constanţa noi Eri după amiază trenul accelerat No. 96 la intrare în staţia Feteşti a tăiat pe şeful acelei staţii anume Constantinescu. A fost mutilat oribil. tot noianul de pasiuni mari şi generoase. In Franţa influenţa binefăcătoare a cântului a fost într’atât de bine apreciată încât face parte integrantă din învăţământ, începând dela şcoalele de copii. . In Italia, patria «belcanto»-ului, orice «citadin» este un tenor, iar când nu, este un erudit critic de canto. Cântul este atât de adânc pătruns în masele populare încât şcoala nu mai are menirea-i de învăţătoare, ci de perfecţionare. În Germania, unde tehnica ştiinţei este atât de înaintată, şcolile îşi au importanţa lor adevărată. La Hohschule für Musik şi la Academia de muzică din Berlin, sunt catedre speciale pe lângă secţiile pedagogice, unde profesori de talia lui Weissenborn predă cursuri interesante de metodica cântului. Prin urmare din cele expuse până aci va trebui să constatăm cât de necesar şi chiar indispensabil este un curs de pedagogia, metodica şi higiena cântului şi fiziologia şi anatomia organelor vocale. Considerând prezentele expuneri care aduc în susţinerea acestei probleme o palidă lumină, dar totuşi apreciabilă, întrevedem că un astfel de curs afiliat Conservatorului ar fi limitativ în sensul că este elementar, necerând glas în înţelesul pur al cuvântului şi calitativ în sensul că ar veni în ajutorul completării, în o simţitoare măsură a cunoştinţelor generale de specialitate pedagogică. Octav Cristescu ţii sanitare la biserica Sf. Gheorghe şi Disp. de Puericultura din cart. c. f. r. Steaua-Buc. Dosarul lucrărei, cu măsurătoarea, devizul, planurile, cartele de sarcini şi condiţiile generale se pot consulta şi orice informaţiuni se pot lua în fiecare zi de lucru între orele I l-lei la Direcțiunea Technică, la adresa de mai sus. Ad. No. 31.530/930. 1930 August 29. iiiiiiiliif'flifiiyrTr^rr Sport JUVENTUS-CHINEZUL Azi, campionii naţionali vor înfrunta clubul vişiniu. Matchurile între «Juventus» — «Chinezul» sunt tradiţionale. Şi au fost dintre cele mai frumoase, din câte se puteau vedea la Bucureşti. Mai întotdeauna câştiga «Chinezul», pe atunci incontestabil cel mai bun club din ţară, dar întotdeauna numai după o luptă din cele mai aprige. Pentru azi, rolurile s’au inversat- Clubul d-lui Brunelli n’are azi rival în ţară, iar «Chinezul» va trebui să se mulţumească a opune o rezistenţă onorabilă. Dar are o consolare. Aşii juventişti, (Wetzer, Vogi, Rafinsky) sunt cei de al căror nume e indisolubil legată istoria gloriei chineziste. Vor fi bătuţi vişinii, dar tot de «chinezişti». R. V. Hippism DUMINICA 31 AUGUST a. c. ZIUA I DE TOAMNA PR. BOLAND II—Soveja: Fadoc; Răscruce. PR. SABOR—Pui de Lelle: Claisse. PR. DRISTOR—Gr. Schwartz; Cocoşel. PR. FLEVENT—Gelinia; Satan: Ștreangar. PR. MIRABEAU—Sonia; Ne Fasz; Obraznic. PR. MARZESCU (trap)—Gr. Benkendorf: Tun; Rasvan. PR. CAIUŢI—Domnişoru; Arkrom Bokron; Darius (lovit. Stroveck la pesă). PR. COLUMBIA—Vulcan; Broasca; Argus. PR. COTNARI—Sudan; Lanczos; Muszika. PR. CIŞMIGIU—Joiţa; Bazsalikon; Blanka; Diligent (Iov. Nella). (Wr.) GUVERNUL MANIU ŞI TARA (Continuare din pag. I-a) Rezultatele acestei politici Rezultatele acestei politici ministerul Maniu le culege în prezent. El nu mai are nici autoritatea şi nici prestigiul să guverneze! In această epocă în care ţara are nevoie de un minister, de o iniţiativă şi cu un program precis de înfăptuiri, ministerul Maniu se mulţumeşte să expedieze afacerile curente, fără să facă nimic constructiv. Lipsa de iniţiativă a guvernului în aceste zile decisive pentru agricultura noastră cât şi dezordinile din ţară grăbesc prăbuşirea ministerului prezidat de d. Iuliu Maniu și impune o grabnică rezolvire a crizei politice, deoarece ea a început s’o depășească pe cea economică și financiară. — — întrunirea de protestare a minerilor de pe Valea Jiului Zilele acestea a avut loc la Lupeni o mare întrunire a minerilor din această regiune, cu scopul de a protesta în contra regimului de mizerie la cari sunt supuşi dela o vreme aceşti muncitori. In moţiunea votată cu acest prilej, se arată, într-o lungă expunere, că salariul minierilor este atât de mic încât el nu corespunde unei celui mai redus nivel de trai. Asemenea condițiunile de muncă sunt din cele mai grele, din cauza nerespectării normelor de lucru, stabilite prin legi și regulamente. Protestează apoi în contra concedierilor ilegale şi a modului neomenos cu care patronii tratează pe lucrători în mine. Prin acest memoriu se cere respectarea întocmai a drepturilor asigurate de legi şi contractele colective, să se dea posibilitate muncitorilor minieri să-şi poată îmbunătăţi soarta fără a se mai pune piedici din partea autorităţilor care sub diferite motive disolvă asociaţiile de muncitori şi sindicatele. Ca încheere, minierii cer guvernului ca pe orice cale şi cât mai neîntârziat să se pună capăt mizeriei în care trăesc. -------ooxoo------ -------ooxoo------- Numirile în învăţământul primar La tabloul de numiri cu titlu definitiv în învăţământul primar s-au făcut următoarele recificări şi adăugiri: D-nui Iulian Negoescu şi Marin Petrescu au fost numiţi primul la şcoala din Lăpuşteşti şi al doilea la şcoala din Văleni Dealu Negru jud. Cluj. D. Radu N. Bălănoiu în jud. Hunedoara l şcoala din corn. Cernişoara Fioreases D. Poposea Petre la şcoala din corn Nand.ru jud. Hunedoara. D-na Suzana Tăcăianu la şcoala din Dealu jud. Caliacra. D. Coirt. Gujilă la Persianca Vosnijeni jud Tighina. D-na Ana P. Filip a fost numită la grădina de copii din Pantelimonul dejos jud. Constanța. Numirile la catedrele de educaţie fizică Eri dimineaţă s’au făcut la ministerul instrucţiei numirile nouilor profesori reuşiţi la examenul de capacitate pentru educaţie fizică. Au fost numiţi 23 de profesori şi 16 profesoare. Nu s’au prezentat pentru alegerea locurilor profesorale loja Sonela şi Lucreția Receanu. -----0000---------- Detaşările în învăţământul secundar Eri au început la ministerul instrucţiunii lucrările pentru detaşările profesorilor secundari. După amiază lucrările s’au mărginit la rezolvarea cererilor de detaşări pentru catedrele din Bucureşti. In zilele viitoare lucrările vor continua pentru celelalte cereri. Absolvenţii şcoalelor de ucenici fac un an armata Ministerul instrucţiunii a intervent pe lângă ministerul armatei să reducă serviciul militar al ucenicilor la un an ca să îndemne astfel pe absolvenţii şcoalelor primare să se înscrie în şcolile de ucenici. Ministerul armatei a aprobat acum ca toţi absolvenţii şcoalelor de ucenici cari au şeapte ani de şcolaritate să fie însumaţi în condiţiunile articolului 53 din legea recrutării. —,—-ooxoo------ Absolvenţii gimnaziului nu se pot înscrie în şcolile normale Ministerul instrucţiunii a luat dispoziţia ca anul acesta să nu se mai admită nicio altă înscriere la şcolile normale decât în clasa I-a. Astfel, absolvenţii gimnaziului nu se mai pot înscrie în clasa V normală ca în anii trecuţi. Dispoziţia este, după câte se pare, provizorie. Ea e menită să stăvilească pentru anul acesta afluenţa de înscrişi la şcolile normale. - CUVÂNTUL Cronica teatrală TEATRUL MARIA VENTURA. Deschiderea stagiunei: „Şoarece de biserică“, comedie în 3 acte de: Fodor László Teatrul condus de d-şoara Maria Ventura a fost cel dintâi care a ridicat cortina pentru stagiunea de iarnă 1930—1931. Deşi nu se pomenise o deschidere sensaţională, cu trei piese româneşti în câte un act şi una a lui Jean Cocteau, într-un singur tablou şi numai cu un singur personaj, teatru Ventura şi-a deschis porţile cu comedia «Şoarece de biserică» a scriitorului ungur Fodor László, succesul răsunător de anul trecut. Faptul de a fi început stagiunea cu piesa unui scriitor strein nu trebuie, desigur, considerat ca un omagiu adus acestei literaturi, ci ca un prinos de recunoştinţă pentru actorii şi autorul care i-au dat acestui teatru cel mai mare şi mai puternic succes din trecuta stagiune. Asupra subiectului acestei comedii şi a piesei d-lui Fodor László, nu vom mai reveni. D. Alexandru Kiriţescu, a scris la timp asupra lor rânduri pe cari le subscriem pe deantregul, ca şi în privinţa interpretării. Vom nota totuşi emoţiunea pe care ne-a dat-o din nou d-şoara Leny Caler, în rolul Suzi Sachs ca să arătăm ce puternic ne-a impresionat cu prilejul acestei reluări. Deşi joacă rolul pentru a nu ştim câteaoară, d-ra Caller pune în expresii, în mimică, în joc, aceiaşi sinceritate şi frăgezime ca şi în seara când l-a interpretat pentru prima oară. D-ra Caler are o volubilitate, un instinct al scenei, un modernism în joc, o eleganţă şi un glas umed de sentiment care dau talentului d-sale un parfum specific şi inedit- D-ra Caler este o artistă care aduce pe scena românească un ritm şi o atmosferă nouă. D. R. Bulfinski, noul pensionar al acestei companii, a fost, ca şi în stagiunea trecută, plin de umor şi sub masca omului de afaceri, ne-a lăsat să ghicim că este un sentimental. D-şoara Maria Mohor a purtat aceleaşi rochi frumoase ca şi la premieră. Daca ele o îmbracă bine, rolurile de cochetă în schimb nu-i merg de loc. Ii lipseşte pe scenă tocmai ce-i trebuie unei cochete: farmecul. D. Timică a jucat cu aceiaşi vervă ca şi în stagiunea trecută rolul funcţionarului bătrân. Aplauzele la scenă deschisă ce le-a obţinut şi de astădată în repetate rânduri, dovedesc cât de frumoasă este creaţiunea făcută de d-ta în această comedie. Admirabil d. Chamnel, în bătrânul cu inimă tânără- «Şoarecele de biserică» va mai ţine afişul teatrului Ventura. LENY CALEB 11 :!]'" T. Bobes CAPITALA UN HOT SURPRINS, E IMPUS CAT Un individ necunoscut s’a introdus ieri noapte în pivniţa d-lui Maior Vasiliu din Str. Puţu cu Apă Rece No. 13 de Iurtie a încercat să fure alimente şi diferite obiecte casnice. Ordonanţa şuazind zgomot a eşit în curte Hoţul insă a avut vremea să fugă în stradă. Ordonanţa dând alarma înajutor a sărit caporalul Gavrilă Keg, de gardă Mihai Viteazul. Acesta a vrut să pună mâna pe niff, dar necunoscutul i-a aplicat o lovitură cu un corp contodent în faţă șl a fugit. Caporalul, după ce a făcut somaţiunile legale, a tras un glonte în urma hoţului care a fost rănit mortal în spate şi s’a prăbuşit în stradă. El a încetat din viaţă. Cadavrul care nu a putut fi indentificat a fost transportat la institutul medico legal pentru a i se face autopsia. S’a deschis o anchetă. Un copil ucis Agăţându-se de un automobil al moarei Herdan ce trecea în viteză pe Strada Puţul cu Tei, copilul Mişu Ionescu de 11 ani din Strada Opriş 33, a căzut jos lovindu-se cu capul de pavaj. Moartea i-a fost fulgerătoare. Accidentul unui muncitor Eri după masă lucrătorul Frantz Covaci din Strada Berechet , pe când se afla pe acoperişul unei case unde repara învelişul într’un moment de neatenţiune a alunecat şi s’a prăbuşit. El s’a ales cu fractura bazei craniului şi în stare muribundă a fost transportat la spital. Bestialitate CARACAL. — StudenţiiAndrei şi Vasile Bârzan din satul Bărza, au otrăvit cu stupefiante, pentru a atenta la pudoarea ei, pe d-ra Constantina C. Pretorian din satul Găvăneşti, profesoară la şcoala de menaj din Bucureşti. Starea sa e foarte gravă. Se fac cercetări. ______ —— «a*. Fraudele de la consideratul agricol Brăila BRAILA. Imediat, după tragica sinucidere a consilierului agricol Al Negoescu, a sosit în localitate de inspector general Mihăilescu, din ministerul de domenii, urmând să facă verificarea scriptelor consilieratului deoarece se știa că la această instituţie, s’au comis fraude. Ministerul de justiţie socotind că gestiunea consilieratului, e prea mare şi nu poate fi controlată de o singură persoană s’a numit o comisiune mixtă, compusă din d. inspector general Islad Brâncoveanu şi doi delegaţi din partea ministerului de finanţe şi interne. Comisiunea mixtă, care verifică gestiunea consilieratului agricol şi a comitetului de construcţie din judeţ, lucrează de comun acord cu parchetul general din Galaţi. Studenţii români vizitează Valea Timocului CALAFAT. — In oraşul nostru a sosit un grup de studenţi români ca să facă o excursie pe valea Timocului. La gară oaspeţii au fost primiţi de un mare număr de studenţi şi studente. Oaspeţii au fost conduşi spre parcul oraşului unde li s’a dat masa. Primăria oraşului a dat un banchet în cinstea oaspeţilor. La ora patru şi jumătate excursionişti au plecat cu vaporul de curse «Turda» la Vidin. De aci vor pleca spre Valea Timocului unde vor fi conduşi de autorităţile bulgare. Duminecă 31 August excursioniştii se vor întoarce din nou în portul Calafat. Studenţi calafeteni le vor face o primire oficială dând şi o serbare câmpenească în folosul studenţilor români. Noui atacuri ale comitagiilor Constanţa 30. O bandă de 4 comitagii armaţi cu carabine bulgăreşti a apărut pe şoseaua Bazargic Balagea jefuind pe Ilie Petrof de 1500 lei, Mihail Docel de 3600 lei şi a omorât pe Ciobanul Velicu Mirel din satul Burungic. Jandarmii au format potera pentru următoarea bandei.* Constanţa 30. — Patru bandiţi armaţi cu arme au apărut în pădurea Caradez, jefuind de bani, ceasornice, obiecte casnice pe 6 locuitori din Comuna Abdulah ce venea de la Silistra. Bandiţii au sechestrat în pădure, pe jefuiţii până la ora 22-23. Bandiţii erau în uniforma bulgară caki și albastră, etate 25-30 ani. S-a format putere pentru urmărirea baridei. Dificultăţi la importul fructelor în Polonia DEMERSUL COMERCIANŢILOR ROMANI PE LANGA D. MADGEARU LA VARŞOVIA VARŞOVIA, 28. O delegaţie de comercianţi români, exportatori de struguri din ţară, aflaţi aci, s’au prezentat azi d-lui Madgearu, expunăndu-i greutăţile ce întâmpină la exportul strugurilor şi fructelor româneşti din cauză că toate vagoanele sunt descărcate la Sniatyn pentru vămuire, în loc să fie vămuite direct în vagon, aşa cum a fost până acum. D. Madgearu a promis că va interveni la guvernul polonez pentru curmarea acestui neajuns. B. B. Conferinţa germanilor din străinătate BERLIN, 30 (Rador). — La Stuttgart s’a deschis ori conferinţa anuală a Uniunei grupărilor, germane din străinătate. Conferinţa este prezidată de d. R. Brandsch, deputat german din România. LAMELE CELE MAI DE RAS Repr. gen. A. Scher, Bucureşti I, str. Tudor Vlafairescu, 26 Spectacole TEATRUL NAŢIONAL: Cassandra. TEATRUL VENTURA: Matineu : Şoarece de biserică; seara: Melo. TEATRUL REGINA MARIA: Vijelia. TEATRUL NOU: Zisser Bucher. NEPTUN: Trăiască Mahalaua. CĂRĂBUŞ: «Bravo Cărăbuşi» OTETELEŞANU: Viteazul înotător. Cinematografe ELITE: „Dai un ban, dar face”, revistă. TRIANON : Tigresa parfumată (film sonor). LIPSCANI: Trădarea Cu Lya de Putti. VOX: La paradisul femeilor (film sonor). CORSO: Două inimi într’un vals CAPITOL: Ziua nunţii (film vorbitor). ■ FEMINAs Jeanimne cu Collen Moore. BULEVARD PALACE: Mesagiul morţii cu Cleave Block. MARNA: Trupa rusă Liliacul şi filmul Amantul de carton. VOLTA BUZEŞTI: Arena însângerată (film sonor). REGELE MIHAI: Cine a ucis? Marinar de apă dulce. Comedia Ah , telefonul. LILIACUL: Mormântul egiptean şi revista. E tot un drac. VICTORIA: Femeia din Moscova. 'L'eatrtf tsmm^Biasm A. S. R. Principele Nicolae Patronul Expoziţiei Internaţionale de Radio şi Aerochimie din Bucureşti Biroul celei de-a 2-a Expoziţii Internaţionale de Radio şi Aerochimie din România, care va avea loc între 7—08 Septembrie în Parcul Carol, ne informează că A. S. R. Principele Nicolae a binevoit să acorde expoziţiei înaltul Său patronaj. Inaugurarea expoziţiei se va face în prezenţa AS. Regale în ziua de 7 Septembrie şi va fi transmisă prin microfonul staţiei de difuziune pentru a fi auzită în toată ţara. şîirTmTiistice La Teatrul Nou are loc astă seară ultimul spectacol cu opereta Zisser Bucher în care rolurile principale sunt iSuqosquaef Bimjipajetuipajoui Mae Schoenfeld. Luni, 1 Septembrie are loc o nouă premieră. * Teatrul Neptun (fost Colos) anunţă pentru azi, Duminică 31 August, un spectacol excepţional cu revista „Trăiască Mahalaua’’ alcătuire humoristică din cele mai tari scene şi cuplete din revistele de mare succes „Odată şi Bine’’ vistele de mare succes „Odată şi Bine’’, „Mic şi al dracului” şi S’o luăm de la’nceput”. Apariţii de balet senzaţionale, numere noi, montare fastuoasă. II Teatru Maria Ventura, va reprezenta Duminică 31 August, matineu ora 3 p. m. „Şoarece de Biserică”, cu R. Bulfinsky, G. Timică, G. Chamel, Jules Cazaban, V. Lăzărescu, Dinu Argeşi, Leng Caler, Maria Mohor. Direcţia de scenă Victor Ion Popa. Decorurile V. Feodoroff. • Teatrul Maria Ventura, Luni 1 Septembrie „Șoarece de Biserică”, comedie în 3 acte de Fodor László, traduducerea I. Răcăciune. Teatru Maria Ventura, Duminică 31 August „Meló” de H. Bernstein cu d-na Aura Buzescu, George Vraca, C. Danielescu, C. Rovinjescu, etc. Direcția de scenă Soare Z. Soare. Decorurile V. Feodoroff. ----------00X00---------- înscrierea la şcolile practice de comerţ Se aduce la cunoştinţă că înscrierile la Şcolile practice de comerţ şi Industrie din Bucureşti, pentru băeţi şi fete din str. Argeş No. 7 (Moşilor) se va face pentru anul şcolar viitor dela 1—10 Septembrie 1930. Admiterea în aceste şcoli se face numai pe bază de concurs. La înscriere candidatul va prezenta actele următoare: 1. Extractul de naștere; 2. Certificatul sau adeverință de 4 clase primare la stat; 3. Actul de vaccin; 4. Adeverință de practică comercială. BULETIN METEOROLOGIC Presiunea va continua să crească cu 1—3 m. m. In Ardeal, Banat, Oltenia şi vestul Munteniei. Cerul mai mult senin. Vânt slab din direcţiunea estică, temperatura în uşoară creştere. In celelalte regiuni: cerul parţial nouros, vânt slab din est. Temperatura staţionară. -ooxoo------ ------00X00- 50 la sută reducere pe C. F. R şi S. M. R. pentru vizitatorii Expoziţiei Internaţionale de Radio şi Aerochimie din Bucureşti Regia autonomă a căilor ferate a acordat o reducere de 50% la întoarcere, tuturor vizitatorilor celei de a 2-a Expoziţie Internaţională de Radio şi Aerochimie, care va avea loc între 7—28 Septembrie în Parcul Carol. De această reducere va beneficia deci orice persoană care venind din provincie în Bucureşti va vizita expoziţia de Parcul Carol, vizându-şi acolo biletul de tren cu care a venit în Capitală, bilet pe care nu-l va mai preda controlului la eşirea din Gara de Nord. Deasemenea S. M. R. a acordat 50% reducere atât la ducere cât şi la întoarcere, inclusiv la costul întreţinerei pe vapor, tuturor vizitatorilor Expoziţiei Internaţionale de Radio, cari vor folosi vapoarele sale. Informaţuni mai amănunţite se pot lua de la consulatele româneşti din ţările deservite de vapoarele S. M. R, unde se predau şi cărţile de legitimaţie în acest scop. DUMINICA 31 AUGUST 1930 394 m- BUCUREŞTI 12 kw. 11.15; Ora copiilor: D-na Mona Rădulescu. 11.30: Muzică religioasă. 11.45: Lectură din «Viaţa Sfinţilor». 12.00; Orchestra radio: Strauss; Copil; aşa o fată! — marş, Suppé: Cuvertură la opera comică «Frumoasa Galatheea», Dicker Intermezzo chinezesc. Kanner; Die Schönbrunner — vals. O. Bruneţii: Madrigal. Translateur; Convoi de nuntă în Liliput. 13.00: Plăci de gramofon. 13.30: Informaţiuni, bulentin meteorologic şi ora exactă, cota apelor Dunării. 13.40: Plăci de gramofon. Ora satelor. PROGRAMUL PENTRU SĂTENI 16.00: D. Lascarov Moldovaiul, de vorbă cu sătenii. 1615: D. Şerban Rusan — harmonică. Aici româneşti. 1630: D. Vissarion — Snoave. 18 00: Orchestra Gr. Dinieu — Muzică uşoară şi românească. 18.00: D. Tudor Muşetescu. Lectură. 1815: Orchestra Gr. Dinieu — continuare. 19.00: Informaţiuni, semnat ora. 19.15: D. prof. Zander: La butte du bien et du mal. 19.30: Plăci de gramofon. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.40: D. I, Totu: Insula Cipru. PROGRAMUL DE SEARA 21.00: Orchestra Radio. Flotov: Uvertura la «Martha», M. Bruck: Concert pentru violina (sol minor) partea II (solist d. Teodoru) Mac Douel: Suită în pădurile Americei. 21.30: D. dr. Voiculescu: Lectură din poemul românesc «Ionică». 21.45: D-ra Valentina Creţoiu de la Opera Română — canto, Gounod: Arie din «Romeo şi Julieta» Kreisler: Caprice Viennois, cu acompaniament de viațä, Flégier: Le beau réverii românești. 22 15; Orchestra Radio: Tschaikowsky: Chanson orientale. Cezar Franck: Pani* Angelicus, Weber: Invitațiune la vals. Wals Dvorak: Dansslav No. 3. 22.45; Posa amatorilor. 23.00: Informațiuni. , filu.. ȘCOALA POLITECHNICA Ora 17 Muzică de dans.