Cuventul, ianuarie 1931 (Anul 7, nr. 2046-2075)
1931-01-01 / nr. 2046
Inscriefi-va ^„X'orgSz"“ de Soc. HAMBURG-AMERICA LINIE, spre MEDITERANA, ŢĂRILE NORDICE INDIILE DE VEST, Fjordurile Norvegiene, Capul Nord STATELE UNITE şi Spitzbergen ŞI IN JURUL LUMII Ea Soc. HAMBURG AMERIKA LINIE BUCUREŞTI I TIMIŞOARA Calea Victoriei No. 14 1 strada Mercy No. 2 Telefon 304/56 1 A apărut No. 209 LEALITATEA 32 pagini AIUSIToicus cu Sort Număr special de Anul Nou cu următorul cuprins : CIFRE FATICIDE (Superstiţii internaţionale in raport cu cifrele) In lumea vedetelor tării suflet.-Troglodiţi din munţii Asiei.-Sărbătorile adolescenteL-Bolicus macabre (O vizită la Institutul Medico-Legal din Bucureşti).Cu Greta Garbo, Wilma Banky, John Crawford, etc. despre revelion şi Anul Nou.De vorbă cu Krishnamurti. CONCURSUL de FRUMUSEŢE PE ANUL 1931 Condiţiunile noului concurs al „Realităţii Ilustrate” Cum lucrează detectivii moderni (Noile sisteme de investigaţie).Chipul, oglinda sufletului (Fiecare poate deveni fizionomist).»Soarta in fundul ceştii de cafea. Aşa grania prezicătoarea (Prevederi pentru 1931) Jefuitorii de trenuri.De vorbă cu cititorii.Mai lasă-ţi grijile deoparte.Boraşe de plăcintă.-Glume.-Sfaturi pentru Îngrijirea frumuseţii.-Actualităţi din ţară şi străinătate.-Jocuri distractive etc. etc. Număr special 32 pagini 160 fotografii Preţul 10 lei De vânzare prebulinden! foarte cereri la toţi vânzătorii de ziare STRACTIV şi UTIL este volumul 1313 IU IU răspunsuri IUBU de MARIE-LISE EMILIAN Pentru tineret, acum în timpul vacanţei, nu poate exista joc de societate mai plăcut şi mai folositor decât jocul întrebărilor şi al răspunsurilor din acest interesant volum. Se găseşte la toate librăriile şi la Editura Eminescu S. A. Bucureşti I, Str. ing. Saligny 2. Cel mai nimerit mm PL ANUL nou Un volum 224 pagini lei 80 numărul de ANUL NOU bogat Ilustrat in colori 10 lei exemplarul Număr special de ANUL NOU cu numeroase articote şi Informaţiuni de actualitate, toţi tonali PROFESORI, OFIŢERI MEDICI« AVOCAŢII toţi amatorii de cărţi bune TOATE BIBLIOTECILE PUBLICE $ Particulare tr«buc »S cUtatea neapărat FENOMENALUL ROMAN ISTORIC 3 de marele acriilor german 3 EMIL LUDWIG tn tilmbîrea detSvlrtlta n d-lul BMAN. CERBU Această carte fără «rumân şl fî/S precedent nu trebue «li lipsească din nici o bibliotecă. 30 .Iminescu'“” f București, str. Parlamentului l Viu basarabeni şi spun întocmai ce am spus noi. Simţul românesc trăeşte viu în unii din ei şi se simt scârbiţi ca şi noi despre desfăşurarea vieţii neromâneşti pe care o văd. Sunt luni de zile de când d. Ciobanu ne-a spus, în cancelaria facultăţii de teologie din Chişinău, ce năvala este pentru ascultarea teatrului rusesc şi câte milioane trupele ruseşti culeg din Basarabia. Ale noastre sunt primite mult mai slab. Lucrul acesta îl semnala şi d. N. Iorga într’un articol din Neamul Românesc dela 16 Aprilie a. c. spunâd că la Teatrul Naţional din Chişinău au fost daţi când nu s’a aflat niciun privitor şi desfăşurarea teatrală nu s’a putut face. Dar mai proaspăt decât toţi ne spune aceasta d. Pelivan, care, în simţul său românesc, a sunat o lungă alarmă. Intr’o şedinţă din această lună Decembrie, la societatea Astra din Chişinău, s’a plâns amănunţit de această stare de lucruri din Basarabia. In Chişinău sunt o groază de ziare ruseşti şi niciunul românesc, iar ce e mai mult, cele ruseşti nu sunt ziare româneşti scrise ruseşte, ci ziare cu duh străin şi duşman nouă. O spun nu eu, ci mă întemeiez pe cuvintele studentului Ţepordei din revista Studentul de la Chişinău, care spune în totul că ziarele ruseşti din Chişinău sunt ziare vrăjmaşe nouă, care scriu tot ce e împotriva noastră, dar fac tot ce e de cinste pentru noi. Şi cu aceasta se răstoarnă şi ce s’a spus împotriva mea, cum că ziarele pomenite sunt ziare româneşti. Iată că nici basarabenii nu spun aşa. Scrisul d-lui Pelivan trebue cercetat amănunţit, căci aduce lumini preţioase şi noi o vom face. Arhim. Scriftan —----—000X000—— faptei none La Grădina de copii No. 14 de sub direcţiunea d-nei Constanţa Teodorescu a fost Luni 22 Decembrie ora 10 dim tradiţionala serbare de Crăciun cu slatinele strămoşeşti şi cu Moş Crăciun. Se aduc murfuiuiri comitetului şcolar şi părinţilor cari au făcut donaţii pentru ajutorarea copiilor săraci dela această şcoală, cărora li s’au împărţit cu această ocazie jucării, haine şi ghete, iar văduvelor alimente, carne, pâine, etc. * Grădina de copii No. 25 de sub direcţiunea drei Pia Toescu, aduce mulţumiri comitetului şcolar şi părinţilor cari au făcut donaţii pentru ajutorarea copiilor săraci dela această şcoală. Cu ocazia tradiţionalei serbări de Crăciun ce s’a făcut numai între copii, s’au distribuit Luni 22 Dec. ora 10 dim. copiilor jucării şi celor săraci haine şi ghete. cateva declaraţii ale d-nul N. lorita BRAILA. — D. profesor N. Iorga, invitat de către gruparea «Analele Brăilei», a ţinut Duminică aci o conferinţă.. D. Iorga, a tratat despre importanţa Dunării şi a gurilor ei. O sală plină l-a ovaţionat, înainte de a se începe conferinţa, d. prof. Iorga s’a întreţinut cu mai mulţi amici politici, întrebat de către unul dintre cei prezenţi, asupra intenţiunilor d-sale politice, de viitor, d. profesor Iorga a răspuns: — «Las pe fiecare să facă ce vrea. Pe mine nu mă preocupă politica. Eu îmi văd de treaba mea». — «Totuşi, ar trebui să te 'nfigi» — îi replică d. Bălan. — «.Nu m’am înfipt eu când eram tânăr, dar acum, la bătrâneţe....» a răspuns d. Iorga. — « Da, dar aveţi, dv. în primul rând, răspunderea morală a situaţiei».* — «Voia purta întreaga răspundere morală», grăi d. N. Iorga. *. Despre d. I. G. Duca noul şef al liberalilor, d. prof. Iorga, n’a exprimat păreri prea elogioase. A avut în schimb cuvinte bune pentru d. dr. Lupu. In chestia împrumutului nostru extern, d. prof. Iorga zice : «Nouă nu ne trebuie împrumut, ci colaborarea capitalului strein». eri noapte, spărgători rămaşi până acum necunoscuţi, s’au introdus în locuinţa d-lui Ion Fora, domiciliat în Strada Porumbaru No. 52 şi au furat bijuterii de mare valoare. Au furat un ceasornic de aur, un ceas de platină cu briliante, o brăţară de platină, montată cu briliante, cercei cu piatră mare de safir, înconjurat cu diamante, un inel şi o brăţară de aur. Hoţii au furat şi alte bijuterii de valoare, toate de peste un milion lei. Furtul s’a comis în timpul când păgubaşul era la Teatrul Naţional, iar când acesta s’a înpoiat pe la ora 12 acasă, a găsit uşa locuinţei deschisă.Când a plecat la Teatrul Naţional, Ion Fora a văzut doui oameni, care stăteau în colţul străzii şi unul din ei, anume Zoe Zimniceanu, pe care îl cunoştea, când l’a văzut s’a întors cu spatele să nu i se vadă faţa. Brigada de siguranţă, a prefecturei de poliţie, a început urmărirea spărgătorilor. ACCIDENT La postul medical din gara de nord, a fost adus fochistul de la CF. R. Radu Vasile, originar din Comuna Brăneşti, jud.. Dâmboviţa, care în gara Săruleşti, a fost prins de tamponul unei locomotive, fracturându-i piciorul drept. Cu ambulanţa Salvărei rănitul a fost transportat LaSpitaul Frlantropia. ARESTAREA UNEI BANDE DE HOŢI Comisarul Borcea, de la prefectura poliţiei, făcând o razie ori noapte pe Calea Călăraşi, în dreptul casei No. 273, a întâlnit trei trecători suspecţi, Constantin Popescu, Ion Ivanovici şi Niculae D. Gane, asupra cărora s’au găsit mărfuri şi îmbrăcăminte furate de la magazinul Fichman, din strada Şelari No. 4. Aduşi arestaţi la prefectura de poliţie au fost anchetaţi, dovedinduse că Constantin Popescu este nume fals, adevăratul său nume fiind Marin Constantinescu, fiul preotului Dumitru Constantinescu din comuna Mogoşeşti, jud. Olt. Cu două ani în urmă, împreună cu Gh. Toma şi Marin Constantinescu, dezertori din regimentul 3 vânători, au luat un automobil cu care vroiau să meargă la Galaţi. In timp ce maşina mergea pe şosea, pe drum au împuşcat pe şofer, şi pe ajutorul de şofer. Şoferul grav rănit a murit, iar ajutorul de şofer, a fost internat şi spital. Hoţii au fost înaintaţi cu actele dresate la Parchet. FURTUL DIN STRADA MILLE Hoţi rămaşi necunoscuţi, s’au introdus prin chei potrivite, în gangul casei cu No. 16 din strada Miile, au spart un graţii, şi au intrat în pivniţa restaurantului «Modern». Aci au scos şapte cărămizi din zid, pe unde aupătruns în pivniţa magazinului de electricitate, al d-lui inginer Fdgăneanu, din str. Miile No. fi- Tj^in ruperea bel- TiuguţuPolo”ia pivniţa au pătruns în magazin, unde au încercat să deschidă casa de bani, încercarea hoţilor a dat greş. Neisbutind să deschidă casa de bani, ei au furat mai multe aparate de electricitate şi trei aparate de radio, cu câte patru lămpi. CAPITALA Furtul de bijnerii din strada Porumbarii De la Federaţia aria generală faţilor publici Primim: Consiliul Federaţiei generale a salariaţilor publici, luând cunoştinţă de suspendarea şi trimiterea în judecată a d-lui St. Brădişteanu, socoteşte că această suspendare nu este în conformitate cu prevederile art. 57, din legea statutului funcţionarilor publici, la care se referă decizia ministerială. Exprimându-şi deplina solidaritate cu d. Brădişteanu, Consiliul aşteaptă cu încredere sentinţa instanţei de judecată. Consiliul crede că este datoria sa, să accentueze din nou, că acţiunea Federaţiei este pur profesională, neurmărind alte scopuri şi regretă mult, că ziarul «Dreptatea» prin articolul intitulat «Cine sunt agitatorii» apărut în No. 369, vădit intenţionat aduce acuzaţiuni neîntemeiate Federaţiei şi conducătorilor ei, inducând opinia publică în eroare. Rostul Federaţiei o împiedică de a răspunde la astfel de atacuri. Pentru lămurirea deplină, a opiniei publice şi pentru a desbate în special chestia echilibrării bugetului, fără a mai fi nevoe de aplicarea legii pentru reducerea salariilor, consiliul se vede nevoit să convoace un nou congres, a cărui dată și ordine de zi se vor anunța ulterior. O răsplată binemeritată Consiliul de adiţio al regiei c. f. r. a decis să se acorde familiei fostului mecanic Costea Ion din depoul Paşcani, care şi-a găsit moartea într’un accident de tren întâmplat în noaptea de 2 spre 3 Noembrie a. c., suma de 300.000 lei pentru construirea sau cumpărarea unei case. A fără de aceasta, Costea Ion fiind unul din mecanicii cei mai sârguincioşi şi lăsând în urma lui 8 copii, din care, cel mai mare în vârstă de 16 ani şi cel din urmă de 1 an jum., fata Maria — cea mai mare — să fie numită telefonistă auxiliară la depoul Paşcani, iar 5 din restul copiilor să fie intentați în orfelinatele casei de ocrotire a personalului C. F. R. .„00X00 — "r-— CUVÂNTUL Medici veterinari reuşiţi la examenul de capacitate Au reuşit la examenul de capacitate pentru secţia veterinară, în ordinea clasificării, următorii medici veterinari: Vlăduţ Octavian, NGroza, Gh. Marian, Teglu Mircea, Boca V. Constantin, Dagovski Hubert, Herman Oscar, Tanasiciu, Alexandru, Costea Septimiu, Grebnicoff Teodor, Ioan Moscu, Popovici Gheorghe, Buicliu I. și Kerti Ion. ------ooxoo----- Ciocnirea din staţia Câmpina UN FRANAIl MORT Un tren de marfă Câmpiniţa—■ Câmpina, compus din 7 vagoane, neputând opri la semnalul de distanţă, a isbit în ultimele vagoane a unui alt tren de marfă care staţiona în Câmpina, provocând doraerea a 5 din ele şi închizând circulaţia spre Băicoi şi Doftana. Ciocnirea, foarte violentă, a aruncat între vagoanele lovite pe unul din frânări aflat la postul lui. Cazul se anchetează. ‘be! ■ ——■ oOoQoXeOoOo--- Petrol rusesc in Franţa Societatea franceză «Petrofina» a semnat un contract de două ani pentru monopolul importului benzinei ruseşti în Franţa. Contractul care a prelungit pentru a patra oară, prevede în anii 1931 şi 1932 un import de 300.001 tone anual faţă de 215.000 tone în 1930. -ooxxxoo——• Un tren nou între T.Severin şi Caransebeş De la 1 Ianuarie 1931 se va pune în circulaţie un nou tren de persoane cu No. 111, între T. Severin şi Caransebeş, cu plecarea din prima staţie la ora 22-02 şi sosirea în cea de-a doua la 2.01; la întoarcere, va pleca din Caransebeş la 2.40 şi va sosi la T- Severin la 6.27. Pentru l. primar al sectorului întrebăm pe d. primar Bolintinean de la sectorul I galben, dacă are cunoştinţă că aşa zisul său consilier technic la partea financiară, este funcţionar al statului şi iţed după legea cumulului, votată şi de Bolintineanu, numitul nu mai poate ocupa acea funcţiune. Credem că acum când se aruncă pe drumuri oameni cu drepturi după legi, ar fi cazul ca şi aceşti technicieni să-şi caute de treabă şi să se mulţumească cu pensia. -------oooo------- Incendiu în centrul oraşului Ploeşti PLOEŞTI, 30. Azi noapte, la magazinuil de manufactură şi galanterie, «Păianjenul» din strada M. Kogălniceanu 11, a isbucnit un incendiu. Graţie vigilenţei sergentului din post, care observând imediat focul, a anunlat pompierii, el a putut fi localizat. Altfel incendiul ar fi cuprins înreg imobilul de prăvălii şi magazine de pe acea parte a străzii, aflată în centrul oraşului. Magazinul incendiat, din cauza unui scurt circuit, e proprietatea d-lui Vasile Negulescu-Berechet, un vechi şi cunoscut comerciant ploeștean. • Pagubele se evaluiază la circa 300 mii lei. — —000X000—1-■*-« Dela Ateneul popular Prahova PLOEŞTI, 30. — Ateneul popular «Prahova» de sub preşedinţia d-lui dr. Petre Tomoşoiu, a dat ieri după amiazi în comuna Plăeşti o frumoasă şezătoare, în sala şcolii primare a satului. Şezătoarea s’a deschis în orele 3 jum. d. a. printr’o scurtă cuvântare a d-lui I. Popescu, dir. şcolii, care a sfârşit uvând «bun sosit» membrilor ateneului. D. dr. P. Tomoşoiu, preşedintele atenului, a conferenţiat despre pericolul tuberculozei, arătând factorii care determină desvoltarea acestui flagel social. D-sa a terminat dând sătenilor o serie de sfaturi privitoare la profilaxia acestei boli. D. Titus Mihăescu, ziarist şi conferenţiar al ateneului, a vorbit apoi despre importanţa Camerilor de agricultură arătând roadele pe care aceste instituţiuni le-a dat pe tărâmul desvoltării agriculturii în ţările occidentale. D. St. V. Ionescu, pus îî051, a arătat importanţa poeziei noastre populare relativ la rolul ei de icoană a vieţii sociale româneşti din trecut. Au urmat declamaţii, producţii muzicale şi alte divertismente artistice. D. prof. Aurel Eufrosiu, vicepreşedintele ateneului, a încheiat șezătoarea arătând scopul ateneelor populare, îndemnând sătenii să participe întotdeauna la asemenea șezători care nu sunt decât spre folosul lor. ---.-0«jji:00 -•*» Un îndrăzneţ furt la Ploeşti PLOEŞTI, 30. — Astănoapte îa plin centrul oraşului şi chiar visa-vistie localul chesturei municipiului, s’a săvârşit un îndrăsneţ furt. Necunoscuţi făcători de iele s’au introdus, prin spargerea unei uşi oblonite, aflată în dos, în ghereta de fier a comerciantului Panaitescu. Ghereta, conţinând instrumente muzicale şi accesorii de biciclete şi automobile se află cum am spus, ca o ironie a pazei cetăţeneşti, chiar în faţa poliţiei, având şi o ieşire în curtea unde mai înainte fusese şi localul vechiu al poliţiei. Hoţul sau hoţii au furat câteva patefoane și alte instrumente muzicale. Marfa furată se evaluează la circa 60 mii lei. -espo- Călătoria şomerilor In urma intervenţiei Preşedinţiei Consiliului de Miniştri către direcţia autonomă a C. F. R., s-a aprobat ca în fiecare Vineri de o săptămână să se ataşeze la trenurile personale ce vor pleca în orice direcţie, câte un vagon de marfă pentru transportul şomerilor. Permisele de călătorie se vor elibera pentru cei care locuesc în raza oraşului de fiecare sector respectiv, iar pentru cei trecători de primăria municipiului Bucureşti. Ele vor fi vizate şi de d-l inspector Gustav de la Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti. II - ...-00X00 - '■ •> fBancrută frauduloasă La cabinetul II de instrucţie a fost arestat dri Arthur Ehia, din strada Venerei No. 2, care în ultima vreme a făcut datorii de peste trei milioane, după care şi-a înstrăinat şi întregul său activ pe preţuri derizorii încercând apoi să fugă din ţară. Totodată a fost arestat pentru complicitate și C. Tonciulescu. De la războiu încoace, bălţile şi instalaţiile lor au fost lăsate în voia capriciului naturei, iar lucrările hidraulice de întreţinerea lor şi a canalelor de alimentare cu apă proaspătă pe Dunăre, au fost cu desăvârşire abandonate. Una din preocupările Parisului este să se aducă la productivitate regiunea inundabilă a Dunării, ca să ajungem cel puţin la producţia dinainte de războiu. D. I. Vidraşcu, administratorul general al Palidului, ne-a declarat în această importantă problemă, următoarele : — Pentru punerea în valoare a regiunei inundabile a Dunării, am întocmit un plai de valorificare cuprinzând atât terenurile de dat agriculturii, cât şi bălţile în terenurile afectate pescăriilor. In baza acestui program, încă de anul trecut s’a stabilit programul de detalii pentru anumite lucrări din cari unele s’au şi început în anul trecut, ca de pildă, Canalul din insula Sf. Gheorghe de 61 ldm. lungime. Acest canal va pune în valoare pentru pescării o suprafaţă de 100.000 ha. şi în consecinţă vom obţine un spor de producţie de peşte de 2 milioane kgr. pe an. Lucrarea o considerăm aşa de înaintată, încât avem speranţa că la începutul lunii Aprilie să putem inaugura noul canal. INSULA BRAILA De asemeni au fost începute lucrările insulei Brăila în întindere de 10.000 ha. Lucrarea s-a executat prin construcţii de mari baraje cari vor spori : adâncimea apei în bălţi, precum şi întinderea suprafeţei bălţilor. Nădăjduim ca prin aceste lucrări nu numai să stabilizăm producţia, dar să o şi sporim în mod apreciabil. PUI DE PEŞTI Mai sperăm să menajăm populaţia de pui de peşti care face bogăţia generală a bălţilor noastre, ca să nu fie expuşi să moară în bălţile actuale puţin adânci, prin îngheţ până la fund ori prin secarea acestor bălţi pe vreme de secetă. Aceste lucrări mai au de scop de a uniformiza şi cantităţile de peşte care să alimenteze pieţele noastre de desfacere şi să nu mai fim expuşi ca astăzi să supraalimentăm pieţele în unele epoci ca în altele să nu putem satisface nici pe departe necesităţile consumului intern. Lucrările de baraje sunt şi ele aşa de avansate încât inaugurarea lor o credem sigură cel mai târziu la începutul lunei Aprilie. LUCRĂRILE IN DELTA DUNĂRII Deosebit de aceste lucrări provizorii, a spus d. Vidraşcu, am executat în delta Dunării lucrări cari-şi vor avea efectul lor sigur asupra producţiei. Chiar înainte de a executa marile lucrări pe cari le-am prevăzut pentru anul viitor, cele cinci drage ale serviciului vor deveni libere la terminarea canalului din insula Sf. Gheorghe. In ceia ce priveşte terenurile inundabile de afectat agriculturii exclusiv, deja după planurile Paridului sa indiguit în cursul aului acesta o suprafaţă de 6000 hectare în regiunea Arsache Vlaşca inaugurat la 21 Noembrie a. c. ÎNDIGUIRILE DIN INSULA BORCEA La Parid s’au terminat procetele Îndiguirii unei suprafeţe de 50.000 din insula Borcea. Prin aceste procete înţelegem nu numai proectul digurilor, dar şi toate instalaţiunile interioare de secarea şi de pomparea apelor de infiltraţie. De asemenea sunt prevăzute şi lucrările de irigaţie care să asigure rentabilitatea în orice vreme La baza acestui principiu a fost rentabilitatea proprietăţilor de baltă. Desigur că în anul viitor lucrările se vor continua cu toată intensitatea ca să ajungem să punem în valoare reală terenurile inundabile din delta Dunării. Ştirii ARTISTICE La 8 ianuarie are loc la teatrul Alhambra premiera comediei «MB. et Co.» (Jeunes Fiiles de Palaces»), de Armont şi Gerbidon în traducerea d-lui Ionel Ţăranu. Această comedie a fost jucată cu mare succes anul trecut de turneul Marie Bell şi Charles Boyer. La teatrul Alambra, delicioasa comedie va fi interpretată de doamnele Marietta Rareş, Renée Annie, Cecile Grigoriu, Beatrice Tara, Jeny Burileanu etc. şi de domnii Ionel Ţăranu, V. Brezeanu, A. Ronea, C. Hociung, G. Damian, etc. «M. B. et Co.» va fi pusă în scenă de d. Ion lancovescu, în trei decoruri noui, lucrate în atelierele teatrului Alhambra. Muzica de scenă va fi aranjată de d. Armand Vogt.w. Astăseară — Revelionul — spectacolul cu «Femeia şi Paiaţa» la Teatrul Naţional se termină la ora 11 şi un sfert precis. * Cu ocazia revelionului de astă- seară, Miercuri 31 Decembrie, spectacolul începe la teatrul Alhambra la ora 9 fără un sfert pentru a se termina la ora 11 şi spre a se da astfel putinţă spectatorilor să-şi petreacă apoi revelionul în oraş. # La Teatrul «Maria Ventura», se reprezintă în fiecare seară «Duşmanca» de André Paul Antoine, în traducerea d-lui C. Cristobald. Această piesă ce a repurtat mari succese atât în străinătate cât şi la noi se joacă veşnic în faţa unor săli arhipline, cu strălucita interpretare a d-nelor Aura Buzescu, Marietta Deculescu şi d-nii Ion Morţun, George Vraeca, C. Danielescu, V. Lăzărescu și Jules Cazaban. In vederea revelionului spectacolul va începe la ora 8 juni. *—000X000———'^ — Cărţi pentru copii «CEI TREI FECIORI DE ÎMPĂRAT» este titlul unei frumoase şi interesante colecţii de poveşti pentru copiii mari şi mici, localizate de dra Elza B. Marian. Apărută în editura «Naţionala» (Ciornei), pe hârtie bună cu planşe colorate şi numeroase clişee, cartea aceasta e cel mai potrivit doar de sărbători şi cea mai potrivită lectură pentru copii, fiind menită să aibe acelaş succes ca celelalte două volume anterioare ale autoarei: Zâna Lacului şi Domniţa Lia. Câteşi trele cărţile se vând la toate librăriile din ţară. -----—ooxoo——— Bibliografii A apărut «Iconiţa Zorinei» poveste dr C. MANOLACHE. 60 pagini 1kcat ilustrate de A. Murau. Preţul 50 lei. * A apărut «Politica» Nr. 5 cu articole semnate de d-nii D. I. Su- Philipide, Ton Mann, Mihail Gaiognom, etc. Miercuri 31 Decembrie 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 701 kHz. 13: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.80: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi «emisil orar» . 13.50: Muzică vocală (plăci de grame,fon). 11: Orchestra Moscopol: muzică uşoară. 18: Diformaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: D-na Mona Rădulescu: Scenă pentru copii. 18.80: Orchestra Moscopol: Muzică uşoară. UNIVERSITATEA RADIO 19: D-1 Horia Furtună: De anul nou. 19.20: D-1 Ciurezu: recitări, 19.40; D-1 N. Kiriţescu şi Kainer: Dialoguri umoristice. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică românească, (plăci de gramofon). 20 30: Liceul Gh. Şincai: Pluguşorul, Buhaiul şi diferite colinde de anul nou. 21.30: Plumb topit revistă radiofonică de Ion Pribeagu. 23: Orchestra Gr. Dinicu: Muzică uşoară şi muzică românească. 24: Urări de anul nou, Orchestra Dr. Dinieu. Continuare, ȘCOALA POLITECtlNICA 18: Debussy Quartet în Sol minor; Borodino Arie din Prințul Igor, Rimsky-Korsacoe; Noapte de Mai cântate de Hogatchewsky; Verdi 2 arii din Emani și La forza del destino cânt. de Celestina Boninsegna. specicfic Tvat.ro TEATRUL NATIONAL: Femeia şi paiaţa. TEATRUL VENTURA: Duşmanca. TEATRUL REGINA MARIA: Pardon Madame. TEATRUL ALHAMBRA: Una care îşi face rost. TEATRUL DE OPERETA: Barul Minune. TEATRUL MAJESTIC: Două inimi într’un pat. TEATRUL ELITA: Caltaboşul vesel. CAPITOL: Oraşul Cântecului. SELECT: Milionar peste noapte, film vorbit şi cântat în franceză cu Maurice Chevalier şi Claudette Colbert. BULEVARD PALACE: Stau şi Brau în Casa Stafiilor, comedie vorbită în limba germană: Banda veselă şi aghiuţă, împăratul Chinei. REGAL: Regele Vagabonzilor. FEMINA: Femeea care nu se uită. TRIANON: Doamna în hermină. CORSO: Pat şi Patachon la cabaret ROXY: Oraşul Cântecului. VOX: Monte-Carlo. OMNIA: Simfonia nupţială. MARCONI: Ilagi Murat şi revista Pagubă a ciuperci. MARNA: Femeia cu biciul. VOLTA BUZESTI: Parada Paramount cu Ion Iancovescu. Cinematografe