Cuventul, martie 1931 (Anul 7, nr. 2104-2134)
1931-03-01 / nr. 2104
2 Eu citesc numai UMORUL Excelenta revistă umoristică, bogat ilustrată. Acesta e secretul iîhu care îl divulg acum. De aceia sunt totdeauna vesel, sănătos şi bine dispus. pagini ilustrate Lei 6 PEPINIERELE ŞTIRBEY BUFTEA reorganizate şi conduse de Pepinierele Ambrosi-Fischer şi Co, trimit gratuit catalogul general de vite altoite, portaltoi, pomi roditori, arbori. ROMANIA CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALUL ILFOV Publicaţiune In baza adresei No. 6962/1931, a jud. ocol I, Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Martie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde, la licitaţie publică în Bucureşti, str. Isvor No. 41 averea mobilă urmărită a debit. Bela Friedman, care se compune din un birou de stejar şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. B-cei Moldovei de Jos din Bârlad S. A. Șeful portăreilor, Secretar, (Nedescifrabil) 20 Februarie 1931. No. 13864. ADMINISTRAŢIUNEA JUDEŢEANĂ DAMBOVIŢA Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că la administraţia judeţeană se află vacante următoarele posturi: 1) Şef de birou principal, cu salariul de lei 8915 lunar. 2) Şef de birou cl- I-a, cu salariul de lei 8040 lunar şi 8) Sub şef de birou cl. I-a cu salariu de lei 6060 lunar. Candidaţii vor trebui să îndeplinească în afară de condiţiunile generale de admisibilitate, cerute de statutul funcţionarilor publici şi pe acelea prevăzute în art. 263 combinat cu 183 din legea pentru organizarea administraţiei locale. Cererile însoţite de actele prevăzute de art. 7 din regulamentul statutului funcţionarilor publici, se vor înainta administraţiei judeţene până la 14 Marrie 1931. Preşedinte, Dr. A. Vasilescu Şeful Serviciului Puşcariu 25 Februarie 1931. No. 2472. Continicarile d-lor profesori dr. Gerote, I. Bianu şi N. Ierna Academia Română a ţinut aseară şedinţă publică sub preşedinţia d-lui I. Bianu. D. prof. dr. GEROTA a făcut o comunicare asupra «Coborârei din pat precoce după operaţiuni abdominale». D-sa pe baza experienţelor în peste 3000 de cazuri, crede că aceste coborâri precoce din pat a celor cari au suferit operaţiuni,abdominale este chiar foarte utilă pentru bolnavi. D. prof. LEIANU, preşedintele Academiei, expunând comunicarea anunţată despre Inscripţii în limba gotică şi în caractere runice descoperite lângă Fălticeni, arată că în timpul lunei trecute a primit informaţii că în comuna Buneşti lângă Folticeni (jud. Baia), au fost descoperite două pietre, una reprezentând un cap de lup cu gura deschisă şi cu limba scoasă având pe gâtul lupului gravată o inscripţie formată din cinci rânduri de semne. Ne aflăm desigur în faţa unei scrieri, care nu este nici slavo-cirilică, curent întrebuinţată la noi în secolii trecuţi, nici glagolitică, din care ne-au rămas câteva urme din secolul al XVI-lea. Se pune întrebarea dacă nu avem de a face cu scrierea primitivă întrebuinţată de vechii Germani din Ţările Nordice. Pentru că se ştie că poporul Nordic german al Goţilor în secolul al IlI-lea până La al V-lea a coborât spre Marea Neagră şi spre Dacia ,făcând năvăliri nu numai în Nordul, dar şi în Sudul Dunărei, până în anul 375, când au fost isgoniţi de năvălirea Hunilor lui Atila. Aceşti Germani se foloseau de o scriere formată din semne, prin linii drepte sau frânte, tăiate în lemn, numite răbojuri în Moldova sau răvaşe în Ardeal, scriere despre care pomeneşte şi Tacit în cartea sa desspre Germania. Aceste semne se numeau Bune. Comparând inscripţiile de la Buneşti cu caracterele runice din cărţile publicate, asemănarea este evidentă în toată structura lor şi deci nu mai încape îndoială că ne aflăm în faţa unui monument de scrier runică, al doilea de acest gen găsit în ţara noastră, primul fiind semnele gravate pe colanul de aur masiv din Tezaurul de la Pietroasa descris de răposatul Al. Odobescu. D. profesor N. IORGA a făcut o comunicare despre «Un pact domnesc din Muntenia și o nuntă domnească». D-sa a arătat că în februarie 1587 a intervenit un pact de împăcare între Mihnea Vodă Ciobanul şi d-na Chiajna, fiica lui Petru Rareş. Acest pact constitue o solidarizare a familiilor domnitoare împotriva aventurierilor pretendenţi la tronul ţărilor româneşti. Pactul de împăcare a fost întărit prin căsătoria lui Radu, nepotul lui Mihnea, cu Zamfira fiica lui Ion Norocea logofătul, refugiat în Ardeal, nepoată a d-nei Chiajna. Mihnea a cerut lui Sigismund Báthory, principele Ardealului, asiste la această nuntă, la care ia parte și un trimis al sultanului Báthory, în răspunsul său, îi dă domnului muntean titlul de «Măria Ta», un semn de egalitate. original sau de tălmăcitor eminent nu ajungeau să încropească cea mai modestă gospodărire. Scrisorile lui Iosif foiesc de variaţiuni financiare ca o bursă în panică şi amănuntul cu biletele de loterie în care-şi pune nădejdea sunt în tonul şi pe măsura visătorului lăsat pe mâna expedientelor. Nu vom spune că Iosif nu trebuia să exercite acel «second matier», al francezilor, şi că ar fi trebuit să aştepte de la literatură şi pâinea şi casa. El însăşi avusese grija să-şi aleagă meseria de custode al biblioteci. Nenorocirea începe când a doua meserie nu împlineşte lipsuri elementare, necum să ajungă pentru întemeierea unui cămin. Dar poate că problema aceasta e mai inactuală ca oricând... In 1904, se ştie, s’au serbat patru sute de ani dela moartea lui Ştefan Vodă. Spiru Haret, ministrul Şcolilor, de pe atunci, intenţions să comande un poem de pomenire şi comanda reveni lui Iosif, care în Maiu al anului 1904, făcea un drum mai lung, prin Bucovina, la Suceava şi la Putna, documentându-se doar mai ales înţelegând cât de mare era sarcina aceasta epopeică pentru umerii lui. Ce a ieşit de pe urma acestui pelerinaj sacru, se ştie. Poemul „Din zile mari”, tipărit în 1905 este opera unui sfios baladist şi atâta tot. Dar mai preţioasă e mărturia lui Iosif. Ea dovedeşte o conştiinţă artistică şi un spirit de autocritică, ce nu se întâlneşte decât la adevăraţii artişti: «Ce dimineţi strălucite, ce amurguri măreţe am trăit, decând sunt prin aceste locuri. S'auzi tu Buga, clopotul cel vechiu al lui Ştefan cel Mare, cum geme de lugubra, de se cutremură turnul, mai tânăr decât el... El povesteşte plângând şi bocind şi preamărind pe măreţul viteaz, atâtea lucruri minunate, şi,eu îl ascult înfiorat, îmi vorbeşte în glasul lui întunecat despre războaele lui Ştefan, de faptele lui sfinte, epopeea întreagă a evlaviosului voevod, pe care nu sunt vrednic să-l cânt. «Simt Munci, că mă covârşeşte Povara ce mi am luat-o pe umeri, mă sperii singur de umbra uriaşă, care creşte tot mai mare în închipuirea mea, şi înspăimântat dau în lăturii.. Sunt cele mai avizate rezerve ce se pot formula poemului epic al lui Iosif Nu-i era, cum zice proverbul şi el însuşi, în alte cuvinte, nu-i era plugul de-aşa brazdă. Lotul său era al baladei, al patriarhalului, al cântecului.« Şi mai este, în legătură cu prezentul volum de epistole, o observaţiune de făcut. Poezia lui Iosif, cunoaşte încă din «Credinţe» o serie de poezii de dragoste, preludiile, acelui roman cum îi place d-nei Natalia Negru să-l numiascâ şi care dacă a fost roman, nu în scrisul lui Iosif, şi mai puţin în epistolele prezentului volum trebueşte căutat. Comparate «Cântece»-lor, acele poezii de început de idilă, apar nu numai speriate dar şi absolut superficiale. In «Cântece» este o durere şi ea îşi dă frâu liber, când mai monoton, când mai alegoric, însă necontrarfăcut. Fercirea nu era făcută pentru Iosif şi nici el pentru ea. De aceea poeziile lui din timpul fericirii departe de a exalta, ca şi scrisorile ăstui «roman epistolar» sunt de o dezarmantă opacitate. Nimic, nici o bucurie, nu străbate prin ele, cum mai târziu va străbate durerea şi tânguirea, care atâta îl exasperau pe Dimitrie Anghel. El însuşi o ştie dealtminteri şi o şi spune, şi tu scrisorile de faţă şi în versurile «Cântece»-lor, în una din strofele poeziei cu acest titlu, când punând faţă ’n faţă fericirea şi nefericirea, se adresează cântecelor în ăst chip: De ce atunci voi n’aţi venit Osana să cântaţi iubirii?... Ori poate v’au ademenit Mai mult osânda despărţirii Şi spinii care-am fost menit Să-l port pe frunte ca martirii? «Romanul epistolar» de astăzi vădeşte şi mai mult această insuficienţă organică la Iosif. Poezia lui aminteşte imagina acelui bunic pe care l-a cântat în întâile-i «patriarhale». Complicaţia, romanul, pasiunea şi tot cortegiul lor de excese stilistice nu i se potriveau şi nici nu le-a practicat. De aici mediocritatea acestor scrisori de dragoste, sub orice preţuire. Altcuiva îi era rezervat rolul acesta de Mefisto şi de şarpeşi el l-a jucat, cu artă superioarăcu un pic dacă nu cu mai mulţi stropi, de nebunie, cu preţul vieţii lui chiar — acela a fost Diimitrie Anghel. Şi pentru că nu putem da pilde, să spunem că toate temeiurile pentru care am aprobat publicarea acestei lucrări, sunt de ordin documentar, singurul pe care-1 împlinesc epistolele lui Iosif. Or, în cazul acesta, pe lângă triajul pe care-1 preconizăm mai sus, am mai adăuga şi dezideratul celălalt; epistolele acestea trebuiau datate şi mai ales completate cu tot ce este epistolă documentară, în Iosif, şi din afara «romanului» acestuia. Cu alte cuvinte dacă admitem epistolele, nu ne împăcăm cu prezentarea lor în, formă de roman epistolar, deoarece cum am arătat mai sus, ele n’au nimic dintrtun roman. Dar aici venim la una din incertitudinile istoriografei, d-na Natalia Negru. Este, în raporturile d-nei Natalia Negru, cu umbrele celor doi poeţi, o şovăire ce se vede din tot ce le-a consacrat până azi. Un proces de clarificare oprit în mijlocul drumului, pentru care îi lipseşte, pare-se, până astăzi, curajul. Altminteri n’ați fi dat tiparului, prezenta culegere de epistole, în forma de astăzi şi nici «mărturisirilor« din 1921— «Helianta — două vieţi stinse», — forma numai pe trei sferturi perfectă, pe care le-o dase. Parte din scrisorile de astăzi sunt încorporate în «Helianta», dimpreună cu o admirabilă suită de epistole de la Dimitrie Anghel. După a noastră părere, d-na Natalia Negru trebuia să se decidă pentru o biografie romanțată, atent documentată vibrant scrisă, despuiată de reziduri justificative, în care scrisorile lui Anghel ar fi strălucit în toată mortuara şi pasionanta lor splendoare. Dovadă că cel mai mare serviciu al «romanului epistolar» de astăzi stă în recitirea «Heliantei» şi «epistolelor lui Anghel. Este acolo substanţa unui veritabil roman georgesandesc, lăsat însă în drum şi care ar trebui topit din nou, fără îndoială. După eram, hotărât, erau în Dimitrie Anghel, nu numai temperamentul satanic al unui mare închişitor pasional dar şi posibilităţi de epistolier care îţi amintesc, prin înrudire, deşi pe altă treaptă de marii romancieri şi epistolieri, un Balzac, un Stendhal, un Goethe. Dar d-na Natalia Negru a voit altfel, până la ora aceasta. CUVANTU! Adunarea generală a Hunii Camerelor de agricultură §. Potârca ales preşedinte Membrii delegaţi ai camerelor de agricultură din toată ţara au fost convocaţi ieri dimineaţă în adunare generală, în localul institutului zootechnic, în vederea reconstituirei Uniunii camerelor de agricultură pe o nouă perioadă de 5 ani, pentru alegerea unui consiliu de administraţii pe aceiaşi perioadă, discutarea problemelor agricole la ordinea zilei, a programului de activitate pe 1931, descărcarea fostului consiliu de gestiunea sa, aprobarea budgetului, etc. Candidaţii pentru consiliu Pentru 7 locuri în consiliul de administraţie au fost următoarele candidaturi: Ştefan Andreescu, Gh. Cristea, Fr. Konnerth, N. Dăscălescu, pr. FI. Drăghici, Şerban Flondor, Ilie Grigorescu, C. Leanca,V Lepădatu, D. Moldovanu, Alex. Răutu, Har. Şerbănescu, Mihail Şerban, Octavian Udrea şi E. Vansaanen. Darea de seamă pe 1930 In darea de seamă activităţii consiliului a anului 1930 se arată ce s'a făcut pentru înfiinţarea plantaţiilor în zonele de stepă, pentru combaterea insectelor şi a păsărilor vătămătoare, la cumpărarea de mânji pentru săteni, pentru înfiinţarea de grajduri comunale, a unui lo permanent pentru expoziţiuni, etc. Deschiderea adunăriî Adunarea s’a deschis la ora 10.45 în prezenţa d-lor miniştri Madgaaru şi Potârcă, de către d. Ion Cămărăşescu, asistat de d. Bucada,directorul Uniunii. Deschizând adunarea, d. Gămărăşescu şi-a exprimat primul său gând către M. S. Regele Carol II. A vorbit apoi despre cele ce a făcut d. Virgil Madgearu la departamentul agriculturii. Cuvântarea d-lui V. Madgearu D. VIRGIL MADGEARU vorbind despre criza agricolă ce bântue şi economia noastră nu va fi uşor e combătut printr-o măsură sau alta. E necesar pentru agricultură de un lung şir de adaptări la noua situaţie mondială, în mai multe guvernări succesive, pentru ca această importantă ramură de producţie să iasă consolidată din această criză. A terminat relevând activitatea desfășurată de d. I. Cămărăşescu. Descărcarea consiliului S’a intrat în ordinea de zi, vs.lidându-se întâi mandatele membrilor Uniunii, după care d. Cămărăşescu a declarat adunarea legal constituită. S’a aprobat darea de seamă a consiliului pe anul 1930, dându-i-se descărcare de gestiunea sa. Alegerea preşedintelui D. D. R. IOANIŢESCU a propus ca viitorul preşedinte să fie d. Virgil Potârcă, subsecretar, de stat la domenii. La propunerea d-sale s’a raliat şi d. Cămărăşescu. Adunarea a aclamat iar d. col. Solacolu a mulţumit d-lui Cămărăşescu pentru activitatea ce-a desfăşurat în fruntea Uniunii. Mulţumirile d-lui Potârcă Ocupând fotoliul prezidenţial, d. Potârcă a mulţumit pentru onoarea ce i s’a făcut şi a făgăduit că va căuta să facă şi de acum înainte pentru agricultură tot ce va putea, ca brazda românească să ajungă acolo unde trebue. Alegerea vice-preşedintelui şi a consiliului D. ŞT. ANDREESCU a anunţat că îşi retrage candidatura. D. AGRICOLA-CARDAŞ a cerut să se aleagă în consiliu numai agricultori. D. AL. RAUTU a relevat că nu poate exista vreo suspiciune faţă de cei trimişi de camerele agricole judeţene, nu poate exista măcar unul, care să nu aibe legături cu agricultura. D. D. R. IOANIŢESCU a declarat că nu candidează pentru nici una din demnităţile Uniunii. D. GH. CHRISTEA a cerut ca vicepreşedintele să fie ales tot prin aclamaţie şi a propus pentru această demnitate pe d. Şerban. Au fost aleşi membri: d-nii Mihail Şerban, Dim. Moldovanu, Al. Răutu, Leanca, Fr. Connerth şi O. Urea* Vice- preşedinte, d. Dim. Moldovanu. In comisiunea de control, d. Th. Iacobescu, D .VIRGIL POTARCA Şedinţa de după sirii azi S’a deschis la ora 5 d. a, prezidată de d. Virgil Potârcă, preşedinte. S’a procedat la cooptarea de membri în Uniune, conform art. 70 din lege. Au fost aleşi, după propunerea biroului, d-nii dr Ştefani, Ştefan Graur, E. Burbure, C. Garoflid, Nic. Bogdan-Humă (Banat) şi Popovici-Luca. CRIZA AGRICOLA D. FR. KONNERTH a observat de la început, că criza agricolă actuală e provocată de răsturnarea echilibrului dintre producţiune şi consumaţiune, în urma introducerii maşinismului perfecţionat în ţările exportatoare agricole. D. KONNERTH atribue criza actuală şi reformei agrare şi budgetului prea încărcat. Mijlocul cel mai eficace pentru înlăturarea crizei ar fi limitarea producţiunei. A cerut anularea tuturor taxelor, de export, revizuirea tarifului căilor ferate. Aceste mijloace trebuesc avute în vedere înaintea luării oricărei măsuri artificiale, cum e aceea preconizată de d. Virgil Madgearu prin proectul său de valorificare a produselor agricole. S’a pronunţat contra tractorizării agriculturii şi contra asociaţiilori agricole, subt otce forme ar fi ele. EXPORTUL PRODUSELOR AGRICOLE D. dr. GH. IONESCU-BRAILA a vorbit despre exportul produselor. D-sa a arătat , mai întâi, că populaţia industrială a Europei e eglă cu populaţia agricolă a acestui continent. Suprafaţa cultivabilă agricolă e insă de 160 milioane ha., faţă de 75 milioane ha. industriale A relevat posibilităţile producţiei noastre de vite şi posibilităţile de export, pe urma încheierii convenţiei comerciale cu Cehoslovacia, cu Italia, cu Franţa, observând că putem exporta până la 5 la sută din totalul vitelor, cifrate la circa 5 milioane de capete. In concluzie, d. Ionescu-Brăila a remarcat că rolul ridicării agriculturii e în mâinile camerelor de agricultură. Acestea să facă mai întâi un inventar al producţiei fiecărui judeţ, ceea ce va duce la cunoaşterea puterilor noastre mai întâi, apoi la adaptarea noastră la cererea pieţelor streine. Şedinţa s-a ridicat la ora 7, Următoarea azi la 10 dim. inia ililinil al ana sectorului III (albastru) ----- Membrii consiliului primăriei sectorului III (albastru), s’au întrunit ori la ora 5 d. a. în şedinţă publică, sub preşedinţia d-lui Andrei Ionescu, asistat de d. V. Constantinescu, secretar. CONSTRUCŢIUNI DE ŞCOLI D. Andrei Ionescu, a comunicat consiliului, că azi, când numărul copiilor a crescut aşa de mult, numărul şcolilor primare a devenit insuficient. D-sa a luat în cercetare hotărârea delegaţiei permanente de a încheia contracte pentru construirea a 5 localuri de şcoli, cu casa autonomă a construcţiilor până la concurenţa sumei de 50 milioane lei. D. Iorga Steriu, a susţinut, că înainte de a se lua vreo hotărâre în această chestiune, să se cunoască terenurile unde urmează să se construiască şcolile şi să prezinte devizele. D-sa a fost de părere că ar fi mai bine să se construiască câte o singură clădire pe an, spre a nu se încărca bugetul primăriei. D. profesor V. Ispir, a adus la cunoştinţa consiliului, că primăria municipiului a instituit o comisiune culturală, care ar trebui să-şi dea avizul în această privinţă. E necesar să se alcătuiască tipuri de şcoli. Până la elucidarea acestei chestiuni d. Ispir, a fost de părere să se găsească sumele necesare pentru repararea şcolilor existente care lasă mult de dorit. D. A. Ionescu, a cerut darea unui vot de principiu în vederea construirei a 5 localuri de şcoală ca să poată trata cu casa autonomă. Consiliul aprobă votul cerut. AJUTOARELE ŞOMERILOR D. Andrei Ionescu, a făcut o comunicare în legătură cu totalul ajutoarelor date în natură şi bani şomerilor şi care se urcă la suma de 763.000 lei. D. M. Constantinescu, arată că Statul n’a făcut aproape nimica pentru ajutorarea şomerilor întru cât n’a contribuit de cât cu 100.000 lei şi atâta tot. Propune o verificare a şomerilor şi a ajutoarelor ce s’au dat. D. V. I. Ispir, face o întreagă serie de propuneri în legătură cu condiţiile în care trebuesc ajutaţi de primărie. D. Iorgu Steriu, propune organizarea şomerilor îndreptându-i către şcolile practica de menaj. D-na Ortansa Satmari, spune că ministerul Muncei, a dat pentru ajutorarea şomerilor din sectorul III (albastru) suma de 300.000 lei. D-sa arată că şomajul este în creştere şi fondurile de ajutorare în descreştere. Face apel să se dea noui fonduri, arătând că în sectorul de albastru sunt 5550 de şomeri. Consiliul hotărăşte trimiterea tuturor dezideratelor comisiei care să avizeze. Consiliul aprobă apoi diferite cereri şi la ora 8 seara d. A. Ionescu ridică şedinţa, m Baluri In urma cererei unui mare număr de persoane din elita evreiască, care s’a angajat în altă parte şi care totuşi şi-au exprimat dorinţa de a lua parte la balul Comunităţii Evreilor. Comisiunea de doamne care patronează balul, a hotărât amânarea lui pentru seara de 14 Martie. Biletele vândute rămân valabile. . , IM. . Radio-Bucureşti Sâmbătă 28 Februarie 1931 894 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică vocală (plăci de gramofon). Programul pentru şcolari. 15.45: D. Prof. Victor Anastasiu: Ce se poate învăţa prin filatelie. 16: D. prof. Georgescu-Tistu: Istoricii literaturii române. 16.15: D. prof. Mihail Jora: Prelegerea XII-a muzicală. 16.45: D. prof. Ionescu Sachdarie: Informaţiuni geografice. 17: Muzică militară Garda Palatului sub conducerea d-lui sub.lt. Suceveanu: Rossini: Uvertură la «Bărbierul din Sevilla»; L Strauss: Tu şi tu, vals; Bizet: Fantezie din opera «Carmen»; Pascu: Potpuri naţionale. 18 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: Muzică militară Garda Palatului: Baumann Milanesse-uvertură Kratocvil; O zi de sărbătoare- potpuri ; T. Dron: Regretul despărţirii; Lederer: Sosirea florilor de primăvară. Intermezzo. UNIVERSITATEA RADIO Mehedinţi: Pă. .ânesc. Ţărmul 19: D. prof. Şi rormântul şi poporul î. românesc al mării. 19.20: D. prof. I. Simionescu: Balcie- Caliacra. 19.40: D. Prof. N. Iorga: Romantismul. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică românească (plăci de gramofon). 175 ani de la naşterea lui Mozart. 21: D. Em. Ciomac: Mozart. 21.15: Transmisiunea concertului organizat de Societatea «Muzica» în sala Atheneului Român: Dirijor Th. Rogalsky. Mozart: Simfonia No. 36 în do major; Mozart: Concert pentru flaut şi harpă (solişti d-na Elodie Coandă harpă şi d. lt.-col. P. N. Pancu flaut. 22. D-na Reissenberger-Uming canto: melodii de Mozart. Micşuneaua. Dragoste nefericită. Singur mergeam eu; Bate inima mea iubitoare; Cântec de leagăn; Aria Susanei din „Nunta lui Figaro”; Cavatina Contesei din „Nunta lui Figaro”; Aria Paminei din „Flautul magic”; Aria Contesei din „Nunta lui Figaro”. 22:45. Informațiuni. ştiri artistice MAINE DUMINECA 1 MARTIE LA ATENEUL ROMAN ora 5 P. m. celebra romancieră va vorbi despre «Dans la salle et sur la scene» Biletele la Jean Feder * Luni, 2 Martie crt. are loc la Teatrul Naţional premiera piesei „Florentina” de Al. Kiriţescu, în interpretarea d-nelor: Maria Filotti, Elvira Godeanu, d-nii: I. Sârbul, A. Pop, Marţian, Gr. Mărculescu, G. Demetru, etc.. Regia o are d. V. Enescu. Expoziţii Expoziţia pictorilor Luki Galaction-Zambra şi Zamphiropol Dali se închide mâine seara, Duminică. Persoanele cari au reţinut tablouri sunt rugate a le ridica. O EXPOZIŢIE INTERESANTA Librăria de artă „Hasefer” anunţă ultimele zile ale expoziţiei pictorului Corneliu Michăilescu îndemnând pe toţi aceia cari n’au vizitat încă această expoziţie să treacă s’o vadă în galeria de artă din strada Eugen Caradan. Pentru mâine, Duminică, se anunţă deschiderea primei expoziţii personale a domnişoarei Ana Acontz. După interesantele expoziţii pe care le-a adăpostit anul acesta „Hasefer”, aquarelele domnişoarei Acontz alcătuesc o nouă şi frumoasă manifestare de artă ce se prezintă publicului iubitor de arte plastice. Vernisajul are loc mâine la orele 10 dimineaţa în sala din strada Eugen Caradal. (Karagheorghevici). LIBERAREA D-LUI N. D. COCEA Camera de punere sub acuzare a admis ori apelurile făcute de d. N. D. Cocea împotriva ordonanţei de respingere a cererei de punere în libertate şi împotriva jurnalului de reconfirmare a mandatului de arestare emis de d. judecător de instrucţie al cabinetului 7, Ion Stănescu, pentru delictul de înlesnire de paşaport fals şi ademenire de minore. IN CHESTIA TURBURARILOR CHEFERISTE DIN CALEA GRIVIŢEI D. judecător de instrucţie al cabinetului 5, Papadopol, dăduse ordonanţă definitivă de clasare în chestia ciocnirilor dintre poliţie şi lucrătorii cheferişti în calea Griviţei. Rudele victimelor acestei ciocniri au făcut apel la Camera de punere sub acuzare. Această instanţă a judecat ori aceste apeluri și le-a admis ordonând un supliment de cercetări. CAPITALA SINUCIDEREA UNUI MUNCITOR Muncitorul Marin Plesca, în vârstă de 25 ani, din comuna Dobreştijud. Olt, din serviciul atelierului primăriei sectorului II negru, a fost găsit ori spânzurat de copacul unui tufiş din câmpul Hagi Tudorache. In hainele sinucigaşului s’au găsit patru scrisori adresate autorităţilor. Cadavrul a fost transportat la institutul medico-legal. ACCIDENT Nicolae Bănică, din str. Petrescu No. 11, trecând într’o căruţă a sa, pe str. dr. Istrati, a fost surprins de un automobil. Căruţa a fost sfărâmată, iar sinucigaşul svârtit pe trotuar. El s-a ales cu fractura unui picior. După ispravă, automobilul a dispărut fără a i se fi luat numărul. Divizia circulaţiei a luat cuvenitele măsuri. ASFIXIAT Lucrătorul Roznav Tudor de 86 ani din Ştefăneşti Ialomiţa, în serviciul fabricei de locomotive, a fost găsit mort în camera sa din str. Elena Polizu- El a murit asfixiat de gazele unui cazan cu mangal. Cadavrul a fost transoportat la institutul medico legal oooxooo —■ Spectacole TEATRE TEATRUL NAȚIONAL: matineu: Admirabilul Crichton; seara: Flacăra sfântă. OPERA ROMANA: Balul mascat. TEATRUL VENTURA: matineu: îndrăgostita; seara: Carnavalul copiilor. TEATRUL REGINA MARIA: matineu; Profesiunea d-nei Warren; seara: Do Ilari. TEATRUL ALHAMBRA: M. B. et Co. TEATRUL MAGHIAR (Sala Amiciţia): Manevrele de toamnă. Cinematografe CAPITOL: Trei băeţi şi o fericire. SELECT: Olympia (film vorbit în limba franceză). BOULEVARD PALACE: Olympia (filmvorbit în limba germană). REGAL: Femeia îndărătnică. FEMINA: Dragostea unei femei pierdute. TRIANON: Străina, cu Elvira Popescu. CORSO: îngerul albastru. ROXY: Trei băeti și o fericire. VOX: Două suflete. OMNIA: Eroina. MARCONI: Femeia care nu te uită. VOLTA BUZEȘTI: Iubirea noastră a fost un vis. MARNA: Celebrul Gabbo. Perpessicius Ciocnirea din staţia Bârlad In staţia Bârlad, manevrându-se vagoanele pentru formarea garniturei trenului mixt, acarul Gh. Decebal manevrând acul greşit, vagoanele au apucat pe linia a doua, unde se afla garată o locomotivă.