Cuventul, martie 1931 (Anul 7, nr. 2104-2134)

1931-03-01 / nr. 2104

2 Eu citesc numai UMORUL Excelenta revistă umoris­tică, bogat ilustrată. Acesta e secretul iîhu care îl divulg acum. De aceia sunt totdeauna vesel, sănătos şi bine dispus. pagini ilustrate Lei 6 PEPINIERELE ŞTIRBEY BUFTEA reorganizate şi conduse de Pepinie­rele Ambrosi-Fischer şi Co, trimit gratuit catalogul general de vite al­toite, portaltoi, pomi roditori, ar­bori. ROMANIA CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALUL ILFOV Publicaţiune In baza adresei No. 6962/1931, a jud. ocol I, Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Martie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde, la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Isvor No. 41 averea mobilă urmărită a debit. Bela Friedman, care se compune din un birou de stejar şi altele a­­nume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­dit. B-cei Moldovei de Jos din Bâr­­lad S. A. Șeful portăreilor, Secretar, (Nedescifrabil) 20 Februarie 1931. No. 13864. ADMINISTRAŢIUNEA JUDE­ŢEANĂ DAMBOVIŢA Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi, că la administraţia jude­ţeană se află vacante următoarele posturi: 1) Şef de birou principal, cu sala­riul de lei 8915 lunar. 2) Şef de birou cl- I-a, cu salariul de lei 8040 lunar şi 8) Sub şef de birou cl. I-a cu sa­lariu de lei 6060 lunar. Candidaţii vor trebui să îndepli­nească în afară de condiţiunile ge­nerale de admisibilitate, cerute de statutul funcţionarilor publici şi pe acelea prevăzute în art. 263 combi­nat cu 183 din legea pentru organi­zarea administraţiei locale. Cererile însoţite de actele prevă­zute de art. 7 din regulamentul sta­tutului funcţionarilor publici, se vor înainta administraţiei judeţene până la 14 Marrie 1931. Preşedinte, Dr. A. Vasilescu Şeful Serviciului Puşcariu 25 Februarie 1931. No. 2472. Con­tinicarile d-lor profesori dr. Gerote, I. Bianu şi N. Ierna Academia Română a ţinut aseară şedinţă publică sub preşedinţia d-lui I. Bianu. D. prof. dr. GEROTA a făcut o co­municare asupra «Coborârei din pat precoce după operaţiuni abdomina­le». D-sa pe baza experienţelor în pes­te 3000 de cazuri, crede că aceste co­borâri precoce din pat a celor cari au suferit operaţiuni,abdominale es­te chiar foarte utilă pentru bolnavi. D. prof. L­EIANU, preşedintele A­­cademiei, expunând comunicarea a­­nunţată despre Inscripţii în limba gotică şi în caractere runice desco­perite lângă Fălticeni, arată că în timpul lunei trecute a primit infor­maţii că în comuna Buneşti lângă Folticeni (jud. Baia), au fost desco­perite două pietre, una reprezentând un cap de lup cu gura deschisă şi cu limba scoasă având pe gâtul lupului gravată o inscripţie formată din cinci rânduri de semne. Ne aflăm de­sigur în faţa unei scrieri, care nu este nici slavo-cirilică, curent între­buinţată la noi în secolii trecuţi, nici glagolitică, din care ne-au rămas câteva urme din secolul al XVI-lea. Se pune întrebarea dacă nu avem de a face cu scrierea primitivă între­buinţată de vechii Germani din Ţă­rile Nordice. Pentru că se ştie că poporul Nordic german al Goţilor în secolul al IlI-lea până La al V-lea a coborât spre Marea Neagră şi spre Dacia ,făcând năvăliri nu nu­mai în Nordul, dar şi în Sudul Du­nărei, până în anul 375, când au fost isgoniţi de năvălirea Hunilor lui A­tila. Aceşti Germani se foloseau de o scriere formată din semne, prin li­nii drepte sau frânte, tăiate în lemn, numite răbojuri în Moldova sau ră­vaşe în Ardeal, scriere despre care pomeneşte şi Tacit în cartea sa dess­pre Germania. Aceste semne se nu­meau Bune. Comparând inscripţiile de la Bu­neşti cu caracterele runice din căr­ţile publicate, asemănarea este evi­dentă în toată structura lor şi deci nu mai încape îndoială că ne aflăm în faţa unui monument de scrier ru­­nică, al doilea de acest gen găsit în ţara noastră, primul fiind semnele gravate pe colanul de aur masiv din Tezaurul d­e la Pietroasa descris de răposatul Al. Odobescu. D. profesor N. IORGA a făcut o comunicare despre «Un pact domnesc din Muntenia și o nuntă domnească». D-sa a arătat că în februarie 1587 a intervenit un pact de împăcare în­tre Mihnea Vodă Ciobanul şi d-na Chiajna, fiica lui Petru Rareş. A­­cest pact constitue o solidarizare a familiilor domnitoare împotriva a­­ven­turierilor pretendenţi la tronul ţărilor româneşti. Pactul de împă­care a fost întărit prin căsătoria lui Radu, nepotul lui Mihnea, cu Zam­fira fiica lui Ion Norocea logofătul, refugiat în Ardeal, nepoată a d-nei Chiajna. Mihnea a cerut lui Sigismund Báthory, principele Ardealului, asiste la această nuntă, la care ia parte și un trimis al sultanului Báthory, în răspunsul său, îi dă domnului muntean titlul de «Măria Ta», un semn de egalitate. original sau de tălmăcitor eminent nu aj­ungeau să încropească cea mai modestă gospodărire. Scrisorile lui Iosif foiesc de variaţiuni financia­re ca o bursă în panică şi amănun­tul cu biletele de loterie în care-şi pune nădejdea sunt în tonul şi pe măsura visătorului lăsat pe mâna expedientelor. Nu vom spune că Iosif nu trebuia să exercite acel «second matier», al francezilor, şi că ar fi trebuit să aştepte de la li­teratură şi pâinea şi casa. El în­săşi avusese grija să-şi aleagă me­seria de custode al biblioteci. Ne­norocirea începe când a doua me­serie nu împlineşte lipsuri elementa­re, necum să ajungă pentru înte­meierea unui cămin. Dar poate că problema aceasta e mai inactuală ca oricând... In 1904, se ştie, s’au serbat patru sute d­e ani dela moartea lui Ştefan Vodă. Spiru Haret, ministrul Şco­lilor, de pe atunci, intenţions să comande un poem de pomenire şi comanda reveni lui Iosif, care în Maiu al anului 1904, făcea un drum mai lung, prin Bucovina, la Su­ceava şi la Putna, documentându-se doar mai ales înţelegând cât de ma­re era sarcina aceasta epopeică pentru umerii lui. Ce a ieşit de pe urma acestui pelerinaj sacru, se ştie. Poemul „Din zile mari”, tipă­rit în 1905 este opera unui sfios baladist şi atâta tot. Dar mai preţioasă e mărturia lui Iosif. Ea dovedeşte o conştiinţă ar­tistică şi un spirit de autocritică, ce nu se întâlneşte decât la adevă­raţii artişti: «Ce dimineţi străluci­te, ce amurguri măreţe am trăit, de­­când sunt prin aceste locuri. S'auzi tu Buga, clopotul cel vechiu al lui Ştefan cel Mare, cum geme de lu­gubra, de se cutremură turnul, mai tânăr decât el... El povesteşte plân­gând şi bocind şi preamărind pe măreţul viteaz, atâtea lucruri mi­nunate, şi,eu îl ascult înfiorat, îmi vorbeşte în glasul lui întunecat despre războaele lui Ştefan, de fap­tele lui sfinte, epopeea întreagă a evlaviosului voevod, pe care nu sunt vrednic să-l cânt. «Simt Munci, că mă covârşeşte Povara ce mi am luat-o pe umeri, mă sperii singur de umbra uriaşă, care creşte tot mai mare în închipuirea mea, şi înspăimântat dau în lăturii.. Sunt cele mai avizate rezerve ce se pot formula poemului epic al lui Iosif Nu-i era, cum zice proverbul şi el însuşi, în alte cuvinte, nu-i era plu­gul de-aşa brazdă. Lotul său era al baladei, al patriarhalului, al cân­tecului.« Şi mai este, în legătură cu pre­zentul volum de epistole, o obser­­vaţiune de făcut. Poezia lui Io­sif, cunoaşte încă din «Credinţe» o se­rie de poezii de dragoste, preludii­le, acelui roman cum îi place d-nei Natalia Negru să-l numiascâ şi care dacă a fost roman, nu în scri­sul lui Iosif, şi mai puţin în epis­­tolele prezentului volum trebueşte căutat. Comparate «Cântece»-lor, a­cele poezii de început de idilă, a­­par nu numai speriate dar şi ab­solut superficiale. In «Cântece» este o durere şi ea îşi dă frâu liber, când mai monoton, când mai ale­goric, însă necontrarfăcut. Fer­cirea nu era făcută pentru Iosif şi nici el pentru ea. De aceea poeziile lui din timpul fericirii departe de a exalta, ca şi scrisorile ăstui «ro­man epistolar» sunt de o dezar­mantă opacitate. Nimic, nici o bu­curie, nu străbate prin ele, cum mai târziu va străbate durerea şi tânguirea, care atâta îl exasperau pe Dimitrie Anghel. El însuşi o ştie dealtminteri şi o şi spune, şi tu scrisorile de faţă şi în versurile «Cântece»-lor, în una din strofele poeziei cu acest titlu, când punând faţă ’n faţă fericirea şi nefericirea, se adresează cântecelor în ăst chip: De ce atunci voi n’aţi venit Osana să cântaţi iubirii?... Ori poate v’au ademenit Mai mult osânda despărţirii Şi spinii care-am fost menit Să-l port pe frunte ca martirii? «Romanul epistolar» de astăzi vă­deşte şi mai mult această insufici­enţă organică la Iosif. Poezia lui a­­minteşte imagina acelui bunic pe ca­re l-a cântat în întâile-i «patriarhale». Complicaţia, romanul, pasiunea şi tot cortegiul lor de excese stilistice nu i se potriveau şi nici nu le-a practicat. De­ aici mediocritatea a­cestor scrisori de dragoste, sub ori­ce preţuire. Altcuiva îi era rezervat rolul acesta de Mefisto şi de şarpe­­şi el l-a jucat, cu artă superioară­­cu un pic dacă nu cu mai mulţi stropi, de nebunie, cu preţul vieţii lui chiar — acela a fost Diimitrie Anghel. Şi pentru că nu putem da pilde, să spunem că toate temeiurile pentru care am aprobat publicarea acestei lucrări, sunt de ordin do­cumentar, singurul pe care-1 împli­nesc epistolele lui Iosif. Or, în ca­zul acesta, pe lângă triajul pe care-1 preconizăm mai sus, am mai adăuga şi dezideratul celălalt; epis­tolele acestea trebuiau datate şi mai ales completate cu tot ce este e­­pistolă documentară, în Iosif, şi din afara «romanului» acestuia. Cu alte cuvinte dacă admitem e­­pistolele, nu ne împăcăm cu prezen­tarea lor în, formă de roman epis­tolar, deoarece cum am arătat mai sus, ele n’au nimic dintrtun roman. Dar aici venim la una din incerti­tudinile istoriografei, d-na Natalia Negru. Este, în raporturile d-nei Na­talia Negru, cu umbrele celor doi poeţi, o şovăire ce se vede din tot ce le-a consacrat până azi. Un pro­ces de clarificare oprit în mijlocul drumului, pentru care îi lipseşte, pare-se, până astăzi, curajul. Alt­minteri n’ați fi dat tiparului, pre­zenta culegere de epistole, în forma de astăzi şi nici «mărturisirilor« din 1921— «Helianta — două vieţi stinse», — forma numai pe trei sferturi perfectă, pe care le-o dase. Parte din scrisorile de astăzi sunt încorporate în «Helianta», dimpreu­nă cu o admirabilă suită de epis­tole de la Dimitrie Anghel. După a noastră părere, d-na Natalia Negru trebuia să se decidă pentru o bio­grafie romanțată, atent documentată vibrant scrisă, despuiată de reziduri justificative, în care scrisorile lui Anghel ar fi strălucit în toată mor­tuara şi pasionanta lor splendoare. Dovadă că cel mai mare serviciu al «romanului epistolar» de astăzi stă în recitirea «Heliantei» şi «epis­tolelor lui Anghel. Este acolo sub­stanţa unui veritabil roman geor­­gesandesc, lăsat însă în drum şi care ar trebui topit din nou, fără îndoială. După eram, hotărât, erau în Dimitrie Anghel, nu numai tem­peramentul satanic al unui mare închişi­tor pasional dar şi posibili­tăţi de epistolier care îţi amin­tesc, prin înrudire, deşi pe altă treaptă de marii romancieri şi epis­­tolieri, un Balzac, un Stendhal, un Goethe. Dar d-na Natalia Negru a voit altfel, până la ora aceasta. C­U­VA­NTU! Adunarea generală a Hunii Camerelor de agricultură §. Potârca ales preşedinte Membrii delegaţi ai camerelor de agricultură din toată ţara au fost convocaţi ieri dimineaţă în aduna­re generală, în localul institutului zootechnic, în vederea reconstitui­­rei Uniunii camerelor de agricul­tură pe o nouă perioadă de 5 ani, pentru alegerea unui consiliu de ad­ministraţii pe aceiaşi perioadă, discutarea problemelor agricole la ordinea zilei, a programului de ac­tivitate pe 1931, descărcarea fostu­lui consiliu de gestiunea sa, apro­barea budgetului, etc. Candidaţii pentru consiliu Pentru 7 locuri în consiliul de ad­ministraţie au fost următoarele can­didaturi: Ştefan Andreescu, Gh. Cristea, Fr. Konnerth, N. Dăscăles­­cu, pr. FI. Drăgh­ici, Şerban Flon­dor, Ilie Grigorescu, C. Leanca,V Lepădatu, D. Moldovanu, Alex. Rău­tu, Har. Şerbănescu, Mihail Şer­ban, Octavian Udrea şi E. Vansaa­­nen. Darea de seamă pe 1930 In darea de seamă activităţii con­siliului a anului 1930 se arată ce s'a făcut pentru înfiinţarea plantaţii­lor în zonele de stepă, pentru com­baterea insectelor şi a păsărilor vă­tămătoare, la cumpărarea de mânji pentru săteni, pentru înfiinţarea de grajduri comunale, a unui lo­­­ permanent pentru expoziţiuni, etc. Deschiderea adunăriî Adunarea s’a deschis la ora 10.45 în prezenţa d-lor miniştri Madgaa­ru şi Potârcă, de către d. Ion Că­mărăşescu, asistat de d. Bucada,di­­rectorul Uniunii. Deschizând adunarea, d. Gămără­şescu şi-a exprimat primul său gând către M. S. Regele Carol II. A vorbit apoi despre cele ce­ a fă­­cut d. Virgil Madgearu la depar­tamentul agriculturii. Cuvântarea d-lui V. Mad­gearu D. VIRGIL MADGEARU vorbind despre criza agricolă ce bântue şi economia noastră nu va fi uşor e combătut printr-o măsură sau alta. E necesar pentru agricultură de un lung şir de adaptări la noua situaţie mondială, în mai multe guvernări succesive, pentru ca a­ceastă importantă ramură de pro­ducţie să iasă consolidată din a­­ceastă criză. A terminat relevând activitatea desfășurată de d. I. Cămărăşescu. Descărcarea consiliului S’a intrat în ordinea de zi, vs.li­­dându-se întâi mandatele membri­lor Uniunii, după care d. Cămără­­şescu a declarat adunarea legal constituită. S’a aprobat darea de seamă a consiliului pe anul 1930, dându-i-se descărcare de gestiunea sa. Alegerea preşedintelui D. D. R. IOANIŢESCU a propus ca viitorul preşedinte să fie d. Vir­gil Potârcă, subsecretar, de stat la domenii. La propunerea d-sale s’a raliat şi d. Cămărăşescu. Adunarea a aclamat iar d. col. Solacolu a mulţumit d-lui Căm­ără­­şescu pentru activitatea ce-a desfă­şurat în fruntea Uniunii. Mulţumirile d­-lui Potârcă Ocupând fotoliul prezidenţial, d­. Potârcă a mulţumit pentru onoarea ce i s’a făcut şi a făgăduit că va căuta să facă şi de acum înainte pentru agricultură tot ce va putea, ca brazda românească să ajungă a­­colo unde trebue. Alegerea vice-preşedinte­­lui şi a consiliului D. ŞT. ANDREESCU a anunţat că îşi retrage candidatura. D. AGRICOLA-CARDAŞ a cerut să se aleagă în consiliu numai a­­gricultori. D. AL. RAUTU a relevat că nu poate exista vreo suspiciune faţă de cei trimişi de camerele agricole judeţene, nu poate exista măcar unul, care să nu aibe legături cu agricultura. D. D. R. IOANIŢESCU a decla­rat că nu candidează pentru nici una din demnităţile Uniunii. D. GH. CHRISTEA a cerut ca vicepreşedintele să fie ales tot prin aclamaţie şi a propus pentru acea­stă demnitate pe d. Şerban. Au fost aleşi membri: d-nii Mi­hail Şerban, Dim. Moldovanu, Al. Răutu, Leanca, Fr. Connerth şi O. U­rea* Vice- preşedinte, d. Dim. Moldo­vanu. In comisiunea de control, d. Th. Iacobescu, D .VIRGIL POTARCA Şedinţa de după sirii azi S’a deschis la ora 5 d. a, prezi­dată de d. Virgil Potârcă, preşe­dinte. S’a procedat la cooptarea de mem­bri în Uniune, conf­orm art. 70 din lege. Au fost aleşi, după propune­rea biroului, d-nii dr­ Ştefani, Şte­fan Graur, E. Burbure, C. Garo­­flid, Nic. Bogdan-Humă (Banat) şi Popovici-Luca. CRIZA AGRICOLA D. FR. KONNERTH a observat de la început, că criza agricolă ac­tuală e provocată de răsturnarea echilibrului dintre producţiune şi consumaţiune, în urma introducerii maşinismului perfecţionat în ţările exportatoare agricole. D. KONNERTH atribue criza ac­tuală şi reformei agrare şi budge­tului prea încărcat. Mijlocul cel mai eficace pentru înlăturarea crizei ar­ fi limitarea producţiunei. A cerut anularea tuturor taxelor, de export, revizuirea tarifului căi­lor ferate. Aceste mijloace trebuesc avute în vedere înaintea luării ori­cărei măsuri artificiale, cum e a­­ceea preconizată de d. Virgil Mad­gearu prin proectul său de valori­ficare a produselor agricole. S’a pronunţat contra tractorizării agriculturii şi contra asociaţiilori agricole, subt otce forme ar fi ele. EXPORTUL PRODUSELOR AGRICOLE D. dr. GH. IONESCU-BRAILA a vorbit despre exportul produselor. D-sa a arătat , mai întâi, că popu­laţia industrială a Europei e eglă cu populaţia agricolă a acestui con­tinent. Suprafaţa cultivabilă agricolă e insă de 160 milioane ha., faţă de 75 milioane ha. industriale­ A relevat posibilităţile produc­ţiei noastre de vite şi posibilităţile de export, pe urma încheierii con­­venţiei comerciale cu Cehoslova­cia, cu Italia, cu Franţa, observând că putem exporta până la 5 la sută din totalul vitelor, cifrate la circa 5 milioane de capete. In concluzie, d. Ionescu-Brăila a remarcat că rolul ridicării agri­culturii e în mâinile camerelor de agricultură. Acestea să facă mai întâi un inventar al producţiei fie­cărui judeţ, ceea ce va duce la cu­noaşterea puterilor noastre mai întâi, apoi la adaptarea noastră la cererea pieţelor streine. Şedinţa s-a ridicat la ora 7, Următoarea azi la 10 dim. inia ilili­nil al ana sectorului III (albastru) -----­ Membrii consiliului primăriei secto­rului III (albastru), s’au întrunit ori la ora 5 d. a. în şedinţă publică, sub preşedinţia d-lui Andrei Ionescu, asis­tat de d. V. Constantinescu, secretar. CONSTRUCŢIUNI DE ŞCOLI D. Andrei Ionescu, a comunicat con­siliului, că azi, când numărul copiilor a crescut aşa de mult, numărul şcolilor primare a devenit insuficient. D-sa a luat în cercetare hotărârea delegaţiei permanente de a încheia con­tracte pentru construirea a 5 localuri de şcoli, cu casa autonomă a construc­ţiilor până la concurenţa sumei de 50 milioane lei. D. Iorga Steriu­, a susţinut, că îna­inte de a se lua vre­o hotărâre în a­­ceastă chestiune, să se cunoască tere­nurile unde urmează să se construiască şcolile şi să prezinte devizele. D-sa a fost de părere că ar fi mai bine să se construiască câte o singură clădire pe an, spre a nu se încărca bugetul primăriei. D. profesor V. Ispir, a adus la cu­noştinţa consiliului, că primăria muni­cipiului a instituit o comisiune cultu­rală, care ar trebui să-şi dea avizul în această privinţă. E necesar să se alcătuiască tipuri de şcoli. Până la elucidarea acestei chestiuni d. Ispir, a fost de părere să se găsească sumele necesare pentru repararea şcolilor exis­tente care lasă mult de dorit. D. A. Ionescu, a cerut darea unui vot de principiu în vederea construirei a 5 localuri de şcoală ca să poată trata cu casa autonomă. Consiliul aprobă votul cerut. AJUTOARELE ŞOMERILOR D. Andrei Ionescu, a făcut o comu­nicare în legătură cu totalul ajutoarelor date în natură şi bani şomerilor şi care se urcă la suma de 763.000 lei. D. M. Constantinescu, arată că Statul n’a făcut aproape nimica pentru aju­torarea şomerilor întru cât n’a contri­buit de cât cu 100.000 lei şi atâta tot. Propune o verificare a şomerilor şi a ajutoarelor ce s’au dat. D. V. I. Ispir, face o întreagă serie de propuneri în legătură cu condiţiile în care trebuesc ajutaţi de primărie. D. Iorgu Steriu, propune organiza­rea şomerilor îndreptându-i către şcolile practica de menaj. D-na Ortansa Satmari, spune că mi­nisterul Muncei, a dat pentru ajutora­rea şomerilor din sectorul III (albas­tru) suma de 300.000 lei. D-sa arată că şomajul este în creş­tere şi fondurile de ajutorare în des­creştere. Face apel să se dea noui fonduri, arătând că în sectorul de al­bastru sunt 5550 de şomeri. Consiliul hotărăşte trimiterea tuturor dezideratelor comisiei care să avizeze. Consiliul aprobă apoi diferite cereri şi la ora 8 seara d. A. Ionescu ridică şedinţa, m Baluri In urma cererei unui mare număr de persoane din elita evreiască, care s’a angajat în altă parte şi care totuşi şi-au exprimat dorinţa de a lua parte la balul Comunităţii Evreilor. Comisiunea de doamne care patronează balul, a hotărât amânarea lui pentru seara de 14 Martie. Biletele vândute rămân valabile. . , I­M. . Radio-Bucureşti Sâmbătă 28 Februarie 1931 894 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică de orchestră (plăci de gra­mofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică vocală (plăci de gra­mofon). Programul pentru şcolari. 15.45: D. Prof. Victor Anastasiu: Ce se poate învăţa prin filatelie. 16: D. prof. Georgescu-Tistu: Istoricii literaturii române. 16.15: D. prof. Mihail Jora: Prelege­rea XII-a muzicală. 16.45: D. prof. Ionescu Sachdarie: In­­formaţiuni geografice. 17: Muzică militară Garda Palatului sub conducerea d-lui sub.­lt. Suceveanu: Rossini: Uvertură la «Bărbierul din Sevilla»; L Strauss: Tu şi tu, vals; Bi­zet: Fantezie din opera «Carmen»; Pas­­cu: Potpuri naţionale. 18 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: Muzică militară Garda Palatu­lui: Baumann Milanesse-uvertură Kra­­tocvil; O zi de sărbătoare- potpuri ; T. Dron: Regretul despărţirii; Lederer: Sosirea florilor de primăvară. Inter­mezzo. UNIVERSITATEA RADIO Mehedinţi: Pă­­. .ânesc. Ţărmul 19: D. prof. Şi ror­mântul şi poporul î. românesc al mării. 19.20: D. prof. I. Simionescu: Balcie- Caliacra. 19.40: D. Prof. N. Iorga: Romantismul. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică românească (plăci de gra­mofon). 175 ani de la naşterea lui Mozart. 21: D. Em. Ciomac: Mozart. 21.15: Transmisiunea concertului orga­nizat de Societatea «Muzica» în sala A­­theneului Român: Dirijor Th. Rogalsky. Mozart: Simfonia No. 36 în do major; Mozart: Concert pentru flaut şi harpă (solişti d-na Elodie Coandă harpă şi d. lt.-col. P. N. Pancu flaut. 22. D-na Reissenberger-Uming can­to: melodii de Mozart. Micşuneaua. Dragoste nefericită. Singur mergeam eu; Bate inima mea iubitoare; Cântec de leagăn; Aria Susanei din „Nunta lui Figaro”; Cavatina Contesei din „Nunta lui Figaro”; Aria Paminei din „Flautul magic”; Aria Contesei din „Nunta lui Figaro”. 22:45. Informațiuni. ştiri artistice MAINE DUMINECA 1 MARTIE LA ATENEUL ROMAN ora 5 P. m. celebra romancieră va vorbi despre «Dans la salle et sur la scene» Biletele la Jean Feder * Luni, 2 Martie crt. are loc la Tea­trul Naţional premiera piesei „Floren­tina” de Al. Kiriţescu, în interpretarea d-nelor: Maria Filotti, Elvira Godeanu, d-nii: I. Sârbul, A. Pop, Marţian, Gr. Mărculescu, G. Demetru, etc.. Regia o are d. V. Enescu. Expoziţii Expoziţia pictorilor Luki Galac­­tion-Zambra şi Zamphiropol Dali se închide mâine seara, Duminică. Persoanele cari au reţinut tab­louri sunt rugate a le ridica. O EXPOZIŢIE INTERESANTA Librăria de artă „Hasefer” anunţă ultimele zile ale expoziţiei pictorului Corneliu Michăilescu îndemnând pe toţi aceia cari n’au vizitat încă această ex­poziţie să treacă s’o vadă în galeria de artă din strada Eugen Carada­n. Pentru mâine, Duminică, se anunţă deschiderea primei expoziţii personale a domnişoarei Ana Acontz. După in­teresantele expoziţii pe care le-a adă­postit anul acesta „Hasefer”, aqua­­relele domnişoarei Acontz alcătuesc o nouă şi frumoasă manifestare de artă ce se prezintă publicului iubitor de arte plastice. Vernisajul are loc mâine la orele 10 dimineaţa în sala din strada Eugen Carada­l. (Karagheorghevici). LIBERAREA D-LUI N. D. COCEA Camera de punere sub acuzare a admis ori apelurile făcute de d. N. D. Cocea împotriva ordonanţei de respingere a cererei de punere în li­bertate şi împotriva jurnalului de reconfirmare a mandatului de ares­tare emis de d. judecător de instruc­ţie al cabinetului 7, Ion Stănescu, pentru delictul de înlesnire de paşa­port fals şi ademenire de minore. IN CHESTIA TURBURARILOR CHEFERISTE DIN CALEA GRIVIŢEI D. judecător de instrucţie al ca­binetului 5, Papadopol, dăduse or­donanţă definitivă de clasare în chestia ciocnirilor dintre poliţie şi lucrătorii cheferişti în calea Grivi­­ţei. Rudele victimelor acestei ciocniri au făcut apel la Camera de punere sub acuzare. Această instanţă a ju­decat ori aceste apeluri și le-a admis ordonând un supliment de cercetări. CAPITALA SINUCIDEREA UNUI MUN­CITOR Muncitorul Marin Plesca, în vâr­stă de 25 ani, din comuna Dobreşti­­jud. Olt, din serviciul atelierului primăriei sectorului II negru, a fost găsit ori spânzurat de copacul unui tufiş din câmpul Hagi Tudo­­rache. In hainele sinucigaşului s’au găsit patru scrisori adresate autorităţi­lor. Cadavrul a fost transportat la in­stitutul medico-legal. ACCIDENT Nicolae Bănică, din str. Petrescu No. 11, trecând într’o căruţă a sa, pe str. dr. Istrati, a fost surprins de un automobil. Căruţa a fost sfă­râmată, iar sinucigaşul svârtit pe trotuar. El s-a ales cu fractura u­­nui picior. După ispravă, automobilul a dis­părut fără a i se fi luat numărul. Divizia circulaţiei a luat cuvenitele măsuri. ASFIXIAT Lucrătorul Roznav Tudor de 86 ani din Ştefăneşti Ialomiţa, în ser­viciul fabricei de locomotive, a fost găsit mort în camera sa din str. E­­lena Polizu- El a murit asfixiat de gazele unui cazan cu mangal. Cadavrul a fost transoportat la institutul medico legal ­oooxooo —■ Spectacole TEATRE TEATRUL NAȚIONAL: matineu: Admirabilul Crichton; seara: Fla­căra sfântă. OPERA ROMANA: Balul mascat. TEATRUL VENTURA: matineu: îndrăgostita; seara: Carnavalul copiilor. TEATRUL REGINA MARIA: ma­tineu; Profesiunea d-nei Warren; seara: Do Ilari. TEATRUL ALHAMBRA: M. B. et Co. TEATRUL MAGHIAR (Sala Ami­ciţia): Manevrele de toamnă. Cinematografe CAPITOL: Trei băeţi şi o fericire. SELECT: Olympia (film vorbit în limba franceză). BOULEVARD PALACE: Olym­pia (film­­vorbit în limba germa­nă). REGAL: Femeia îndărătnică. FEMINA: Dragostea unei femei pierdute. TRIANON: Străina, cu Elvira Po­­pescu. CORSO: îngerul albastru. ROXY: Trei băeti și o fericire. VOX: Două suflete. OMNIA: Eroina. MARCONI: Femeia care nu te uită. VOLTA BUZEȘTI: Iubirea noastră a fost un vis. MARNA: Celebrul Gabbo. Perpessicius Ciocnirea din staţia Bârlad In staţia Bârlad, manevrându-se va­goanele pentru formarea garniturei tre­nului mixt, acarul Gh. Decebal mane­vrând acul greşit, vagoanele au apu­cat pe linia a doua, unde se afla garată o locomotivă.

Next