Cuventul, iunie 1931 (Anul 7, nr. 2194-2223)
1931-06-11 / nr. 2204
X Cu începere de Miercuri 10 Iunie, I din Caransebeş la 10,41, din Băile trenurile accelerate No. 13 şi 14 perHerculane la 12,29, din Turnu Se-A început duplica apărării linia Bucureşti — Timişoara se transformă în trenuri rapide purtând denumirea de rapid «Traian» No. 1 şi 2, cariva scurta parcursul intre Bucureşti — Timişoara cu trei ore. De la Bucureşti va pleca la ora 7,10 (în loc de 8,05, va sosi în Piteşti la 8,49, Craiova la 11,32, Turnu Severin la 13,50 Băile Herculane la 1449, Caransebeş la 16,41, Lugoj la 17,26 şi Timişoara la 18,30. La înapoere trenul va pleca din Timişoara la 845 din Lugoj la 9,49, venin la 13,27, din Craiova la 15,49, din Piteşti la 18,43 şi sosirea în Buccureşti la ora 20,20. Vrei să fabrici aur ?... Ai putea, dacă ai vrea., citind lămuririle interesante ce dă numărul recent din OGLINDA LUMEI Revistă atât de bogată In articole şi clişee de actualitate. SCORIIL SPRE CER e de asemenea de un deosebit interes, precum şi articolele următoare ! Dictatorul frumuseţii şi... moda de mâine. — Derby-ul român. — Marşul foamei. — Serbările navale. — Manna Vanna in cabinetul medical. — Ziua copilului. — Un interview de Mark Twain. — Serbările de la O. N. E. F. — Laboratoriu sărit în aer. — A 4-a Expoziţie de câini din Bucureşti. — Etc., etc. Franzensbad (Cehoslovacia) Prima bae de nămol din lume. Renumita bae pentru maladii de femei şi de inimă Cele mai eficace surse de sare purgativă din câte se cunosc. Cel mai mare succes la maladiile de inimă, de femei, sterilitate, gută, reumatism şi constipaţie cronică înainte şi după sezon preţuri reduse. Informaţiuni şi prospecte prin Kurverwaltung Wolfs Hotel Imperial Franzenshad de primul rang în cea mai frumoasă poziţiune, şi cu cel mai desăvârşit confort A apărut No. 24 Gazeta Medicală Director Dr. CI. D. IONĂSESCU Cu următorul sumar: Rezultatele nefaste ale educaţiei In comun Libertinajul moravurilor In America Criminalii şi nebunii n'au voe să procreeze Fierea şi gălbinarea Vaccinarea împotriva tuberculozei Pozitiv sau negativ î Analiza sângelui In sifilis VACANTA Viat* I« mare şi Ia mu*!*. — Reguli de Tioia iu mm« v* — * ---» viaţa lungB*—Staţiuni de cură pentru reu malid.—Slănicul Moldovei» «b. Un maestru al modei despre modă Arta de a deveni fachir O nouă teorie asupra cancerului Un mâncăcios de geniu: Victor Hugo Când aţi fost mai fericiţi ? Alte răspunsuri la ancheta noastră 12 pagini 7 Lei Red, şi AdfeSmFe?d sg. Doamnei 27 CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA ŞI AJUTORAREA PERSONALULUI C. F. R. PUBLICAŢIUNE La 20 Iunie 1931, ora II a. m. La Casa Autonomă pentru Ocrotirea şi Ajutorarea Personalului C. F. R. Str. Barbu Catargiu No. 18, Bucureşti, se va ţine licitaţie publică pentru lucrările de «Furnizarea şi mantara tâmplăriei exterioare la pavilioanele A. şi B., spitalul Principele Mircea, din Bulevardul Mărăşti, Bucureşti». Dosarul lucrărei cu măsurătoarea, devizul, pianuApele Prahovei au trecut peste liniile ferate, spălând balastrul şi rupând terasamentul între staţiile Breaza şi Matei Basarab la klm. 104. Şinele au rămas şi de data aceasta suspedată în aer. .A mai fost spălat terasamentul în file, caetul de sarcini Şi dreptul kilometrilor: 103, 104 şi 850, comfiîţiaţii generale se pot consulta şi orice informa- ţiuni se pot lua In fiecare zi de lucru între orele 12—13 la Direcția dechnică a Casei Autonome C. F. R. la adresa de mai sus. No. 58030/1931 1931 Iunie 6 Rebeliunea din comisia Turcani JANDARMI ATACAŢI DE SATENI FAC UZ DE ARME. UN RĂNIT, GALAŢI, 9, din comuna Ţurcani din judeţul nostru, a avut loc rebeliune. Jandarmii prutonieri Iorga Gh. şi Cosma Stragopol, fiind însărcinaţi cu executarea unui mandat de arestare, s’au prezentat la locuinţa săteanului Ion Alexandru, din acea comună, pentru a-l aresta. Săteanul împotrivindu-se, iar jandarmii vrând să-l ridice cu forţa, întreaga familie a lui Alexandru a sărit asupra reprezentanţilor forţei publice, ameninţându-i cu sape, furci şi topoare. Văzându-se într-un pericol atât de mare, jandarmii au făcut uz de armă, rănind grav pe Ion Alexandru. Cazul se cercetează. complexă a sentimentelor, apoi afinităţi pentru o dialectică spirituală rafinată şi în fine întoarcerea la rasă şi la tradiţia brazdei. Sacrificiul ultim al individului nu însemnează pentru Dyk adesiunea la colectivismul social, ci sprijinul unei convingeri individualiste dintre valorile consacrate cari sunt esenţa naţiei şi a patriei. Alături de satirele literare şi politice, alături de ciclurile baladelor simbolice, ceea ce captivează mai ales în opera lui Dyk sunt bucăţile lirice. Ele ar putea forma jurnalul acestui poet, în care viaţa, sub diferitele ei aspecte, apare văzute prin lunete cu dimensiuni multiple. De pe înălţimea tribunelor publice, din fundul întunecos al închisorilor, de pe drumurile cotite ale revoluţiei şi din perspectivele romantice, lirica lui Dyk s’a încărcat ca un ciorchine bogat de toate miesmele pământului. Răsboiul, care l-a dus până în îndepărtatele ţinuturi siberiene cu legiunile cehe, i-a descoperit în suflet o bogăţie nouă, utilizată acum sub forma versului liber. De la estetismul decorativ din poemele simbolice şi până la cadenţa imnurilor răsboinice este o cale şi o regăsire. El a regăsit în cele din urmă legătura cu tradiţia naţională, a ştiut să fixeze prezentul sub o formă neperitoare şi să reînvie trecutul dând curs liber la toate forţele vieţii sale. Preocupările revoluţionare şi contribuţia lui din vremea răsboiului l-au apropiat în cele din urmă de arena politică militantă, unde tendinţele sale constructive şi conservatoare erau proclamate cu o brutalitate francă, ceea ce a făcut ca generaţia tânără cehă să uite pe Dyk artistul, în faţa omului politic. Şi totuşi, în ziua când rămăşiţele lui pământeşti erau purtate spre cimitirul din Straşniţa, am văzut ce numeroasă familie spirituală creiase simpatia operii poetice a acestui scriitor. Fraga, 1931. Traian Ionescu-Nişcov Congresul ligii „Antigaz” CUVÂNTUL Procesul spionajului sovietic ZIUA XXXVII Luni fiind sărbătoare, nu s’a ţi Trenurile vor avea vagoane de cl. I nut şedinţă, care a fost amânată în I-a, Il-a, şi a IlI-a, iar locurile vor I continuare pentru eri, fi numerotate, eliberându-se tichetel Şedinţa sa deschis la orele 8 a. ce se pot procura dela Biroul Oficial | ^ presedintia J-lm gen. Cos„ . . .tandache, fotoliul ministerului pude Voiaj C.F.R. Str. Pomcare, sau | bUc fiind ocupat de d. Col. ^rba. la casele din Gara de Nord, în ziua tu, comisar regal, plecărei. Preţul tichetelor (până lai D. Comisar Regal îşi desvoltă, în 300 km.C cl. I-a lei 80; Il-a 50; Hl-a I continuare, replica: D-sa se men 30 lei. Peste 300 km, preţul e dublu. Vine în cadrul aceloraşi puncte din rechizitoriu şi cere aspra condam- I nare a acelor acuzaţi pe cari consililul îi apreciază ca fiind, vinovaţi. In special insistă asupra lui Vărzaru. PLEDOARIA D LUI FOCŞENEANU D. Focşeneanu, în duplică, susţine că în contra lui Kaliş, nu s’a putut aduce nicio dovadă precisă şi că a fost un persecutat Cere achitarea, arătând că neexistând delictul de complice la complicitate, nu se poate pronunţa o condamnare-PLEDOARIA D-LUI V. MORA D. Mora, pledând pentru ing. Şaio, spune că e o imposibilitate ca un om ca Şaio, la o vârstă înaintată, cu o situaţie materială excelentă, să se apuce de spionaj. In afară de aceasta, d. apărător insistă asupra depoziţiilor favorabile ale martorilor. Declară că, deşi se temeşte o eroare, are totuşi încredere în justiţia militară, şi se aşteaptă la singurul verdict logic: achitarea Şedinţa se ridică la orele 12 juni. Cea viitoare azi la orele 8 a. m. când vor continua pledoariile apărării Mari inundaţii pe linia PloeştPredeal Revărsarea râurilor de pe Valea Prahovei Dealeea restabilită, linia Ploeşti! Din cauza inundaţiilor, trenul Predeal, a fost din nou ruptă — în special cu delegaţii la congresul inaceleaş locuri — de apele Prahovei ternaţional aeronautic a mers cu cari, umflându-se şi au schimbat din transbordare, nou cursul, pe mari lungimi. Trenul accelerat No. 23 îndrumat spre transbordarea călătorilor în staţia Matei Basarab, a trebuit să fie readus în Breaza, neputându-şi continua cursa. După câteva ore de staţionare, pasagerii trenului accelerat 23 au făcut transbordare cu trenul accelerat 36 care venea din direcţia Predeal. Invitaţii aeroclubului, cari se duc la Sinaia unde au congresul, a făcut transbordarea la punctul întrerupt, luând o garnitură goală a trenului accelerat No. 24. Din cauza ploilor, terenul este umed, şi transbordarea se face cu mare greutate. Din această cauză s-a dispus ca trenurile de călători să fie îndrumate prin rutatoare. Primele trenuri îndrumate pe asemenea rută au fost acceleratele No. 31 şi 3 cari au plecat din Bucureşti şi au legături internaţionale. Expresul de după amiază la orele 4, a plecat prin Piteşti-Sibiu. Trenurile de seară au trecut cu poluaje. De astăzi circulaţia se reia normal. Linia Giurgiu inundată Şi linia Bucureşti—Giurgiu a fost inundată, în urma ploilor torenţiale de eri. Intre staţiile Stăneşti şi Bălănoiu apele au luat terasamentul și au spălat balastul de sub traverse. Linia a fost întreruptă și inundată în vreo opt locuri. Trenurile circulă în această parte, pilotate. 24 comunişti arestaţi la Cetatea Albă CHISINAU, 9. — In urma cercetărilor întreprinse de siguranţă cari au adus la descoperirea unui compact nucleu comunist la Cetatea Albă, care se ocupa şi cu spionaj în favoarea Sovietelor, au fost aresocalitaţi şi de fapti consideraţi ca şefi ai organizaţiei. Cei arestaţi au fost trimişi în localitate pentru complectarea cercetărilor şi au sosit în cursul dimineţii de azi. ■ ------0000------- Curierul judiciar Procesatu lui Dan. Darbiaaa, fost guvernator al Macii Naţionale La I. II-a a Curţei de Alpel au continuat ori dezbaterile în acţiunea de contencios administrativ intentată de dl Dem. Burileanu fost guvernator al Băncii Naţionale. D. profesor universitar Anibal Teodorescu a dezvoltat acţiunea făcută de reclamantul, d. Dem. Burileanu, expunând faptele care au determinat guvernul să ia măsura revocărei d-lui Burilianu, care nu a făcut altceva decât să execute dispoziţiile şi hotărârile guvernului aşa că din punct de vedere al executărei atribuţiilor d-sale, nu le-a depăşit şi au fost în concordanţă cu dispoziţiile statutare ale Băncei Naţionale. Deci, susţine d. Anibal Teodorescu, nu poate îl făcut responsabil de ceea ce s-a făcut şi care a făcut ca, la un moment dat, Comitetul Ligei pentru apărarea populaţiei contra gazelor chimice de războiu, a hotărît întrunirea în congres a tuturor preşedinţilor de subcentre P. P. C. din toată ţara I tratativele guvernului pentru împrumut cu scopul de a coordona diferitele I să eşueze D-sa a mai susţinut că d. sisteme (de apărare, şi de a lua cu 1 Burilianu nu era funcţionar public în noştinţă de planurile unor adapos-1 sensul dispoziţiilor din statutul functuri tip. I ţionarilor publici şi că deci guverna, Congresul se va ţine la Bucureşti I nu avea dreptul să-l revoace de îndată în cursul lunei Septembrie a. c. I ce fusese numit pe un termen de 6 ani. Sediul Ligei este în str. Gutern-1 Ori, când guvernul, fără a avea nici berg No. 2 (Cazarma Pompierilor) Bucureşti, drept consfinţit de lege, a păşit la revocarea lui, a făcut un act abuziv care e în căderea justiţiei de a-l anula. A vorbit apoi de autonomia Băncei Naţionale care din punct de vedere comercial, es e o instituţie privată cu organele ei de conducere şi cu statutele ei aparte. D. profesor Anibal Teodorescu a cerut anularea actului ilegal de revocare a d-lui Dem. Burilianu şi, în acelaş timp, anularea decretului de numire a d-lui C. Anghelescu ca guvernator a cărui situaţie, spune d-sa e critică deoarece, dacă e anulat actul de revocare şi deci de numire a d-sale, d-sa trebue să plece, iar dacă justiţia nu dă dreptate d-lui Burilianu, se creează un precedent primejdios şi guvernul poate oricând să revoace pe d. C. Anghelescu. Inchee cerând 10.000.000 lei daune morale şi materiale suferite de d. Burilianu. D. N. Polizu-Micşuneşti, dinpartea d-lui C. Anghelescu, examinează actele şi faptele cari au precedat revocarea d-lui Dem. Burilianu care, prin felul cum a activat, a căutat să saboteze împrumutul ce guvernul il trata la Paris prin fostul ministru de finanţe, d. Mihai Popovici. D. Polizu-Micşuneşti a mai arătat că atitudinea şi felul de a activa al d-lui Dem. Burilianu a constituit o iefensă adusă guvernului care se străduia să aducă bani în tară. Procesul s’a amânat in continuare la 18 Iunie când d. N. Polizu-Mioşunesti, va examina chestia de drept. * Fraţii Bancov au fos arestaţi CRAIOVA 8. Am arătat că Petre Bancov, unul din componenţii firmei Fraţii Bancov fiind plecat la Bucureşti, s-au dat dispoziţii pentru aducerea lui. Petre Bancov a şi compărat faţa cabinetului II de instrucţie. Interogatoriul ambilor comercianţi a durat până la ora 12 noaptea, când d. preşedinte I. Rădulescu a lansat mandat de arestare împotriva lui Jan şi Petre Bancov cari au şi fost depuşi la peneteneiarul Central. Mandatele de arestare au fost confirmate de trib. Dolj S. N. Arestarea fraţilor Bancov, a produs senzaţie în lumea comercială, în O constanfeanca încearcă sa se înece CONSTANȚA 8. — O doamnă, în etate de 30—35 ani, a încercat să se înece ieri pela orele 13. Fiind observată la timp de tânărul Feinstein, acesta s’a aruncat după dânsa în apă, salvând-o. întrebată, doamna a refuzat să-și spună numele. Totuși, spectatorii la această scenă, au recunoscut-o în persoana soției măcelarului Elefterie din localitate. Nu se cunoaște cauza acestui gest. * Buletin meteorologic Timpul probabil la 16 Iunie 1931. Presiunea în uşoară creştere cu 3—4 m. m. Cerul mai mult senin în Oltenia, Vestul Munteniei şi Banat şi variabil în celelalte regiuni unde vor continua să cadă averse cu caracter local. Vânt slab din sectorul nordic. Temperatura staţionară Un sindicat al cultivatorilor de sfecla de zahăr (Continuare din pagina I-a) fiinţare de sindicate ale cultivatorilor de sfeclă . Noi socotim că nu. In primul rând, pentru că, sinddicatul, confirmă el însuşi, acceptarea unei situatiuni care nu rezolvă complect şi definitiv chestiunea. Sindicat, după înţelegerea noastră, însemnează gruparea unor oameni de o profesie oarecare, pentru apărarea intereselor de breaslă care îi adună la un loc, împotriva unor indivizi sau, în drepturile cărora, ei, cei din sindicat, au intenţia să încalce. Sindicat însemnează o tendinţă şi o pregătire permanentă de apărare sau de încălcare de drepturi; însemnează o nelinişte, o nesiguranţă, o instabilitate perpetuă, o înăsprire continuă de patimi şi de aspiraţii. Cel favorizat de împrejurări azi, va fi mâine înfrânt, ca să se ridice celalt. Ori, interesul este ca tocmai aceste lucruri să fie evitate, ca, discordiei, să-i ia locul armonia şi solidaritatea impuse şi una şi alta de un principiu intransigent de dreptate faţă de factorii cari participă la desăvârşirea unei opere oarecare. D. I. Bergheleanui 100 milioane pentru pensionarii militari Soc. „Virtutea militară” a ofiţerilor veterani a ţinut ieri, adunare generală la Cercul militar, sub preşedinţia d-lui gl. Coandă. D. gl. Coandă deschizând şedinţa, a dat cuvântul d-lui gl. Petrescu vicepreşedintele societăţii, care a citit darea de seamă pe anul 1930. D. gl. Bianu cenzor, a dat citire raportului cenzorilor. D. g 1 Petrescu a adus la cunoştinţa membrilor că în budgetul în curs, in urma intervenţiunilor societăţii şi a fostului ministru de război, d. gl. Condeescu, s’a înscris pentru sporirea pensiilor pensionarilor militari suma de lei 100 milioane, sumă pe care Ministerul de finanţe o pune la dispoziţia ministerul Armatei. Calculele pentru repartiţia acestui fond s-au şi făcut la Ministerul Armatei. D-sa şi-a exprimat aceiaşi repedere în solicitudinea actualului ministru al Armatei, d. g-1 Ştefănescu- Amza, în această chestiune acută. In privinţa învestirei veteranilor ei război cu arende sau rente, nu s’a putut realiza incă nimic însemnat. D. g-1 Georgescu a întrebat dacă şi văduvele participă la repartiţia fondului de 100 milioane. D. g-1 Coandă a susţinut că văduvele de război făcând parte din categoria pensionarilor militari e natural şi legal să se împărtăşească din acest fond. Se ratifică donațiunea societăței de lei 40.000 făcută pentru monumentul regilor Carol I şi Ferdinand. I. M. n jurul fraudelor cu pădurile de la Tg. Mureş O URMĂRIRE LA CONSTANŢA ŞI SILISTRA CONSTANŢA 9. „ In legătură cu descoperirea fraudelor cu pădurile din Tg.-Mureş, au sosit azi in localitate un comisar şi doi detectivi de la siguranţa Tg.-Mureş pentru a aresta pe Inginerul Ion Creţianu care ar fi implicat in aceste fraude. Deoarece I. Creţanu este şeful ocolului silvic Silistra, poliţişti cari au fost greşit îndrumaţi aci, au plecat azi la Silistra. Ing. Creţeanu ar fi amestecat în aceste fraude din timpul când funcţiona ca şef al ocolului silvic Tg.- Mureş. -----=*==----- Arestarea deputatului cuzist Nichifor Robu CERNĂUŢI 8. — Deputatul cuzist Nichifor Robu, învinovăţit de a fi instigat şi a fi aţâţat populaţiunea în ajun de alegeri a fost arestat de poliţia oraşului Siret. El e acuzat că în satele Vicovul de jos, Marginea etc. sub cuvânt că nu s’a votat cum trebuie, a îndemnat ţărănimea la rebeliune Din cele relatate de noi recent, se ştie că, cu prilejul acestui incident sosind pentru păstrarea ordinei un pluton de jandarmi din Cernăuţi, s’a iscat o încăerare, iar jandarmii au fost nevoiţi să facă uz de arme. Deputatul cuzist Nichifor Robu, a fost înaintat parchetului pentru delictul de instigare la rebeliune. Tribunalul Rădăuți i-a confirmat mandatul. Un fapt senzaţional la Brăila BRAILA. 9. La parchetul local primindu-se un denunţ prin care un fost deţinut al închisorii Mărgineni susţine că recunoaşte în Persoana inspectorului general Gruescu de la pescăriile statului pe un fost coleg de închisoare, a dispus facerea cercetărilor de rigoare. Interesant este că odată cu acest denunț Gruescu a dispărut din localitate. Faptul acesta produce mare senzație. Sinuciderea unei domnişoare la Roman ROMAN 8. — Azi la orele 20. aa fost găsită pe linia ferată, nu departe de oraşul Roman, cadavrul d-rei Cheila Schächter în vârstă de 19 ani, care s’a aruncat înaintea trenului, provocându-şi o moarte fulgerătoare. Parchetul face cercetări. Insămânţările în Rusia ştirile sosite din Moscova anunţă că «Cooperativele sovietice au executat în întregime programul prevăzut pentru primăvara anului 1931, însămânţând 3.178.000 hectare (de patru ori mai mult ca în primăvara trecută). Până la 25 Mai au fost însămânţate în Rusia sovietică 66.000.000 hectare (66%). Moară distrusă de incendiu CHIŞINĂU, 9. — Un groaznic incendiu a izbucnit la ora 4 în orăşelul Teleneşti (judeţul Orhei). Focul a mistuit întreaga moară — una din cele mai mari din judeţ — proprietatea d-lor Kleiderman şi Rosenthal. Pagubele se urcă la 12 milioane de lei. Se presupune că focul ar fi fost pus. Autoritățile anchetează. ----------0000 Radio-Bucureşti MIERCURI 10 IUNIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. : Muzică simfonică (plăci de grammofon). 12.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Donării şi semnal orar. 13.05: Muzică de cameră (plăci de gramofon). 17: Orchestra Radio: Muzică uşoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.10 : Orchestra Radio : Muzică uşoară şi românească. 18.45: D. ing. C. Măleanu: Valorificarea fructelor noastre. 19 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 19.40 : D. Gongopol: De la Rocheford la Harden. PBOGBAMUL DE SEAHA , 20 : D. F. Caratgéj Flaut Gaubert: I Sonata în la major. Catherine: Arabescuri. Camus: Chanson et Badinerie. Georges Bue: Serenadă. 20.30 D. T. Teodorescu-Branişte: Actualităţi. 20.45 : D-na El. Negoescu-Cerkez: pian. Bach: Preludiu şi fuga in la minor. Debussy: Clair de lune. Schumann: Fluturii. Borodin: La mănăstie. Martucci: Scherzo. 21.15 : D-na Nina Alexandrescu, violina. Bach: Concert in Mi major. Chopin-Kreisler: Mazurca. Tartini-Kreisler: Variatiuni pe o temă de Corelli. 21.45: Informaţiuni. Serbarea câmpenească de la Bucureştii-Noui Duminică a avut loc în Grădina «Topală» din Bucureştii-Noui o serbare câmpenească organizată de societatea «Hodoş» sub patronagiul d-lui prof. universitar Nicolae Basilescu cu scopul de a se construi o grădină de copii. D. Nicolae Basilescu a rostit câteva cuvinte şi a răspuns d- Lazăr Feldman, preşedintele societăţei, mulţumindu-i totdeodată pentru donarea unui teren în suprafaţă de 660 m. p. D-l Brăneanu Ricu, ş. a. s-au produs cu câteva numere, iar muzica militară a regimentului de jandarmi pedeştrii a delectat publicul până noaptea târziu. -----==*=---- SUM ARTISTICE Compania de reviste «Pitpalacul» direcţia N. Kanner-I. Pizone, repurtează un formidabil succes la Teatrul de vară Colos, lângă Prefectura Poliţiei cu revista «Nimic nou pe frontul Bucureşti» în 2 acte şi 18 tablouri de N. Kiriţescu şi N. Kanner, întreg ansamblul companiei în frunte cu d-nele Natalita Pavelescu, Rozina Wiquelin, Jeana Doljan, Nelly Caracioni, Mica Marinescu, Vera Taceo, și d-nii N. Kanner, I. Pizone, Niculescu Buzău, I. Brună, Marcel Emilian, Al. Giovani, Trestian, Ionescu. Baletul sub conducerera maestrului S. Al. Siomin seconctat de profesorul Willy. Orchestra-jazz sub conducerea maestrului C. Vermont Decorurile de Petrescu Muscă. Schiţei şi costumele sunt confecţionate în atelierele proprii sub direcţia d-rei Nadia Apostolescu. — Preţurile 85, 65 şi 45 lei. * La teatrul Cărăbuş în faţa unui numeros public se joacă marele şi fastuosul spectacol ALLO!... RADIO CĂRĂBUŞ în 2 acte şi 24 tablouri de d-nii N. Constantinescu şi N. Vlăcoianu-Un interesant tablou e acel a Automatului unde în mod mecanic prezintă publicului diferite surprize, una din ultimele surprize e baletul Automatului care e format de un mănunchiu de fete selecţionate special pentru acest dans cu caracter englezesc. Energia, punctualitatea şi ordinea desăvârşită ce predomină în acest balet, obligă publicul să-i dea adevărata valoare şi să-i biseze. Costumele frumoase aduse de la Paris corespund întocmai dansului. Acest Bar Automat nu-i lipsit nici de frumoase și comice cuplete de exemplu Sandviciurile cu salam şi cel cu sardele unde apar d-nii Gingaru-Huşi și Dan Demetrescu, primind în fiecare seară aplauze la scenă deschisă. * Delicioasa comedie «Pierre sau Jack», se joacă în fiecare seară la «Ventura», în interpretarea strălucită a d-lor: Ianucovescu, Vraea, Timică, Channel, Maria Mohor, Marietta Deculescu, etc. Grație plafonului mobil al teatrului, care în serile călduroase se poate deschide, spectacolele vor dura neîntrerupt până la sfârșitul lunii iunie. CAPITALA CRIMA UNUI ŞOFER Dumitru Mateescu, din strada Sf. Niculai Tei 2, a reclamat că eri noapte, Nicolae Fodor, şofer, împreună cu alţi şoferi, s-a luat la ceartă cu fratele său Mihai Mateescu, din Bulevardul Ghica-Tei No. 11. In cursul certei, şoferul Nicolae Fodor a lovit pe Mihai Mateescu cu un cuţit în partea stângă a pieptului. In stare gravă rănitul a fost dus la spitalul Colentina, unde a fost internat. FURTUL DE LA BISERICA PANTELIMON Gardianul Ion Stan din postul Panduri, Parcul Principesa Ileana, a reclamat la circ. respectivă, că hoţi rămaşi necunoscuţi, au spart un geam dela biserica Pantelimon, din comuna suburbană Pantelimon furând din caseta de ajutor sumade 4000 lei. FURT Hoţi rămaşi necunoscuţi, s’au introdus prin chei potrivite în atelierul de broderie al d-lui Serema din strada Mavrogheni No. 7, şi au furat suma de 8000 lei. înecarea unui marinar CONSTANŢA 9.Soldatul trompet Serebenschi de la Baza Navală, în timp ce făcea baie în mare, a fost luat de un curent şi dus la larg, înecându-se. Cadavrul său a fost pescuit şi transportat la morga spitalului militar. Crima din judeţul Ismail CHIŞINA, 9. — Intre stafiile de cale ferată, Cara Hamat şi Trabulea, din judeţul Ismaail a fost găsit într’o căruţă cu cai cadavrul unui sătean, care prezenta răni adânci pe tot corpul şi în deosebi la cap. Asupra cadavrului nu s’a găsit nici un act de identitate. Se crede că mobilul crimei a fost jaful. Jandarmii au deschis o anchetă. Spectacole * teatre CĂRĂBUŞ: Allo Radio Cărăbuş. TEATRUL VENTURA: Pierre sau Jack. TEATRUL NOU: Cântăreţul tristeţei sale. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. Cinematografe SELECT: Rechizitorul. CORSO: Alraune. TRIANON: Un cântec vechi din Heidelberg. VOX: Săritură mortală. FEMINA: Jeannine. REGAL: Masca de fier . CAPITOL (Sală și grădină): Marchiza de Pompadour. BULEVARD-PALACE: Simfonia inimii. LIDO: Troica. OMNIA: îngerul Străzii. MARCONI: Frumosul Gigolo. MARNA: Automatul dragostei. VOLTA BUZEȘTI: Unchiul din provincie.