Cuventul, iunie 1931 (Anul 7, nr. 2194-2223)

1931-06-11 / nr. 2204

X Cu începere de Miercuri 10 Iunie, I din Caransebeş la 10,41, din Băile trenurile accelerate No. 13 şi 14 perHerculane la 12,29, din Turnu Se-A început duplica apărării linia Bucureşti — Timişoara se transformă în trenuri rapide pur­­tând denumirea de rapid «Traian» No. 1 şi 2, cari­­va scurta parcursul intre Bucureşti — Timişoara cu trei ore. De la Bucureşti va pleca la ora 7,10 (în loc de 8,05,­ va sosi în Piteşti la 8,49, Craiova la 11,32, Turnu Severin la 13,50 Băile Herculane la 1449, Ca­ransebeş la 16,41, Lugoj la 17,26 şi Timişoara la 18,30. La înapoere trenul va pleca din Timişoara la 845 din Lugoj la 9,49, venin la 13,27, din Craiova la 15,49,­ din Piteşti la 18,43 şi sosirea în Buc­­­cureşti la ora 20,20. Vrei să fabrici aur ?... Ai putea, dacă ai vrea.,­ citind lămuririle interesante ce dă numărul recent din OGLINDA LUMEI Revistă atât de bogată In articole şi clişee de actualitate. SCORIIL SPRE CER e de asemenea de un deosebit inte­res, precum şi articolele următoare ! Dictatorul frumuseţii şi... moda de mâine. — Derby-ul român. — Marşul foamei. — Serbările navale. — Manna Vanna in cabinetul medical. — Ziua copilului. — Un in­terview de Mark Twain. — Serbările de la O. N. E. F. — Laboratoriu sărit în aer. — A 4-a Expoziţie de câini din Bucureşti. — Etc., etc. Franzensbad (Cehoslovacia) Prima bae de nămol din lume. Renumita bae pentru maladii de femei şi de inimă Cele mai eficace surse de sare purgativă din câte se cunosc. Cel mai mare succes la maladiile de inimă, de femei, sterilitate, gută, reumatism şi constipaţie cronică înainte şi după sezon preţuri reduse. Informaţiuni şi prospecte prin Kurverwaltung Wolfs Hotel Imperial Franzenshad de primul rang în cea mai frumoasă poziţiune, şi cu cel mai desăvârşit confort A apărut No. 24 Gazeta Medicală Director Dr. CI. D. IONĂSESCU Cu următorul sumar: Rezultatele nefaste ale educaţiei In comun Libertinajul moravurilor In America Criminalii şi nebunii n'au voe să procreeze Fierea şi gălbinarea Vaccinarea împotriva tuberculozei Pozitiv sau negativ î Analiza sângelui In sifilis VACANTA Viat* I« mare şi Ia mu*!*. — Reguli de Tioia iu mm« v* — * ---» viaţa lungB*—­Staţiuni de cură pentru reu malid.—Slănicul Moldovei» «b­. Un maestru al modei despre modă Arta de a deveni fachir O nouă teorie asupra cancerului Un mâncăcios de geniu: Victor Hugo Când aţi fost mai fericiţi ? Alte răspunsuri la ancheta noastră 12 pagini 7 Lei Red, şi Ad­feSmFe?d­ sg. Doamnei 27 CASA AUTONOMA PEN­TRU OCROTIREA ŞI AJU­TORAREA PERSONA­­LULUI C. F. R. PUBLICAŢIUNE La 20 Iunie 1931, ora II a. m. La Casa Autonomă pen­tru Ocrotirea şi Ajutora­rea Personalului C. F. R. Str. Barbu Catargiu No. 18, Bucureşti, se va ţine lici­taţie publică pentru lucră­rile de «Furnizarea şi man­tara tâmplăriei exterioare la pavilioanele A. şi B., spi­talul Principele Mircea, din Bulevardul Mărăşti, Bucureşti». Dosarul lucrărei cu mă­surătoarea, devizul, pianu­Apele Prahovei au trecut peste li­niile ferate, spălând balastrul şi ru­pând terasamentul între staţiile Breaza şi Matei Basarab la klm. 104. Şinele au rămas şi de data aceasta suspedată în aer. .A mai fost spălat terasamentul în file, caetul de sarcini Şi dreptul kilometrilor: 103, 104 şi 850, comfiîţiaţii generale se pot consulta şi orice informa-­ ţiuni se pot lua In fie­care zi de lucru între orele 12—13 la Direcția de­ch­ni­că a Casei Autonome C. F. R. la adresa de mai sus. No. 58030/1931 1931 Iunie 6 Rebeliunea din comisia Turcani JANDARMI ATACAŢI DE SA­­TENI FAC UZ DE ARME.­­ UN RĂNIT, GALAŢI, 9, d­in comuna Ţur­­cani din judeţul nostru, a avut loc rebeliune. Jandarmii prutonieri Iorga Gh. şi Cosma Stragopol, fiind însărci­naţi cu executarea unui mandat­ de arestare, s’au prezentat la locu­inţa săteanului Ion Alexandru, din acea comună, pentru a-l aresta. Săteanul împotrivindu-se, iar jan­darmii vrând să-l ridice cu forţa, întreaga familie a lui Alexandru a sărit asupra reprezentanţilor for­ţei publice, ameninţându-i cu sape, furci şi topoare. Văzându-se într-un pericol atât de mare, jandarmii au făcut uz de armă, rănind grav pe Ion Alexan­dru. Cazul se cercetează. complexă a sentimentelor, apoi afi­nităţi pentru o dialectică spirituală rafinată şi în fine întoarcerea la ra­să şi la tradiţia brazdei. Sacrificiul ultim al individului nu însemnează pentru Dyk adesiunea la colectivis­mul social, ci sprijinul unei con­vingeri individualiste dintre valo­rile consacrate cari sunt esenţa na­ţiei şi a patriei. Alături de satirele literare şi po­litice, alături de ciclurile baladelor simbolice, ceea ce captivează mai a­­les în opera lui Dyk sunt bucăţile lirice. Ele ar putea forma jurnalul acestui poet, în care viaţa, sub di­feritele ei aspecte, apare văzute prin lunete cu dimensiuni multiple. De pe înălţimea tribunelor publice, din fundul întunecos al închisorilor, de pe drumurile cotite ale revoluţiei şi din perspectivele romantice, li­rica lui Dyk s’a încărcat ca un ciorchine bogat de toate miesmele pământului. Răsboiul, care l-a dus până în în­depărtatele ţinuturi siberiene cu le­giunile cehe, i-a descoperit în su­flet o bogăţie nouă, utilizată acum sub forma versului liber. De la este­tismul decorativ din poemele sim­bolice şi până la cadenţa imnurilor răsboinice este o cale şi­ o regăsire. El a regăsit în cele din urmă legă­tura cu tradiţia naţională, a ştiut să fixeze prezentul sub o formă ne­­peritoare şi să reînvie trecutul dând curs liber la toate forţele vie­ţii sale. Preocupările revoluţionare şi contribuţia lui din vremea răs­­boiului l-au apropiat în cele din urmă de arena politică militantă, unde tendinţele sale constructive şi conservatoare erau proclamate cu o brutalitate francă, ceea ce a făcut ca generaţia tânără cehă să uite pe Dyk artistul, în faţa omului politic. Şi totuşi, în ziua când rămăşiţele lui pământeşti erau purtate spre cimitirul din Straşniţa, am văzut ce numeroasă familie spirituală creia­­se simpatia operii poetice a acestui scriitor. Fraga, 1931. Traian Ionescu-Nişcov Congresul ligii „Antigaz” CUVÂNTUL Procesul spionajului sovietic ZIUA XXXVII Luni f­iind sărbătoare, nu s’a ţi­ Trenurile vor avea vagoane de cl. I nut şedinţă, care a fost amânată în I-a, Il-a, şi a IlI-a, iar locurile vor I continuare pentru eri, fi numerotate, eliberându-se tichetel Şedinţa sa deschis la orele 8 a. ce se pot procura dela Biroul Oficial | ^ presedintia J-lm gen. Cos­„ . . .tandache, fotoliul ministerului pu­de Voiaj C.F.R. Str. Pomcare, sau | bUc fiind ocupat de d. Col. ^rba. la casele din Gara de Nord, în ziua tu, comisar regal, plecărei. Preţul tichetelor (până lai D. Comisar Regal îşi desvoltă, în 300 km.C cl. I-a lei 80; Il-a 50; Hl-a I continuare, replica: D-sa se men 30 lei. Peste 300 km, preţul e dublu. V­­ine în cadrul aceloraşi puncte din­­ rechizitoriu şi cere aspra condam- I nare a acelor acuzaţi pe cari con­­sililul îi apreciază ca fiind, vino­vaţi. In special insistă asupra lui Văr­zar­u. PLEDOARIA D LUI FOCŞE­­NEANU D. Focşeneanu, în duplică, sus­­ţine că în contra lui Kaliş, nu s’a putut aduce nicio dovadă preci­să şi că a fost un persecutat Cere achitarea, arătând că nee­xistând delictul d­e complice la com­plicitate, nu se poate pronunţa o condamnare-PLEDOARIA D-LUI V. MORA D. Mora, pledând pentru ing. Şa­­io, spune că e o imposibilitate ca un om ca Şaio, la o vârstă înain­tată, cu o situaţie materială exce­lentă, să se apuce de spionaj. In afară de aceasta, d. apărător insistă asupra depoziţiilor favora­bile ale martorilor. Declară că, deşi se teme­şte o e­­roare, are totuşi încredere în jus­tiţia militară, şi se aşteaptă la singurul verdict logic: achitarea­ Şedinţa se ridică la orele 12 juni. Cea viitoare azi la orele 8 a. m. când vor continua pledoariile apărării Mari inundaţii pe linia PloeştPredeal Revărsarea râurilor de pe Valea Prahovei Dealeea restabilită, linia Ploeşti­! Din cauza inundaţiilor, trenul Predeal, a fost din nou ruptă — în special cu delegaţii la congresul in­­aceleaş locuri — de apele Prahovei ternaţional aeronautic a mers cu cari, umflându-se şi­ au schimbat din transbordare, nou cursul, pe mari lungimi. Trenul accelerat No. 23 îndrumat spre transbordarea călătorilor în staţia Matei Basarab, a trebuit să fie readus în Breaza, neputându-şi continua cursa. După câteva ore de staţionare, pasagerii trenului acce­lerat 23 au făcut transbordare cu trenul accelerat 36 care venea din direcţia Predeal. Invitaţii aeroclubului, cari se duc la Sinaia unde au congresul, a făcut transbordarea la punctul întrerupt, luând o garnitură goală a trenului accelerat No. 24. Din cauza ploilor, terenul este u­­med, şi transbordarea se face cu mare greutate. Din această cauză s-a dispus ca trenurile de călători să fie îndrumate prin ruta­toare. Primele trenuri îndrumate pe asemenea rută au fost acceleratele No. 31 şi 3 cari au plecat din Bucu­reşti şi au legături internaţionale. Expresul de după amiază la ore­le 4, a plecat prin Piteşti-Sibiu. Trenurile de seară au trecut cu polu­aje. De astăzi circulaţia se re­ia normal. Linia Giurgiu inundată Şi linia Bucureşti—Giurgiu a fost inundată, în urma ploilor torenţiale de eri. Intre staţiile Stăneşti şi Bălănoiu apele au luat terasamentul și au spălat balastul de sub traverse. Linia a fost întreruptă și inunda­tă în vreo opt locuri. Trenurile circulă în această parte, pilotate. 24 comunişti arestaţi la Cetatea Albă CHISINAU, 9. — In urma cerce­tărilor întreprinse de siguranţă cari au adus la descoperirea unui com­pact nucleu comunist la Cetatea Albă, care­ se ocupa şi cu spionaj în favoarea Sovietelor, au fost ares­­ocali­­taţi şi de fapti consideraţi ca şefi ai organizaţiei. Cei arestaţi au fost trimişi în localitate pentru complec­tarea cercetărilor şi au sosit în cur­sul dimineţii de azi. ■ ------0000------- Curierul judiciar Procesat­u lui Dan. Darb­iaaa, fost guvernator al Macii Naţionale La I. II-a a Curţei de Alpel au conti­nuat ori dezbaterile în acţiunea de con­tencios administrativ intentată de dl­ Dem. Burileanu fost guvernator al Băncii Naţionale. D. profesor universi­tar Anibal Teodorescu a dezvoltat ac­ţiunea făcută de reclamantul, d. Dem. Burileanu, expunând faptele care au determinat guvernul să ia măsura re­­vocărei d-lui Burilianu, care nu a fă­cut altceva decât să execute dispoziţiile şi hotărârile guvernului aşa că din punct de vedere al executărei atribu­ţiilor d-sale, nu le-a depăşit şi au fost în concordanţă cu dispoziţiile sta­tutare ale Băncei Naţionale. Deci, sus­ţine d. Anibal Teodorescu, nu poate îl făcut responsabil de ceea ce s-a făcut şi care a făcut ca, la un moment dat, Comitetul Ligei pentru apărarea populaţiei contra gazelor chimice de războiu, a hotărît întrunirea în congres a tuturor preşedinţilor de subcentre P. P. C. din toată ţara I tratativele guvernului pentru împrumut cu scopul de a coordona diferitele I să eşueze D-sa a mai susţinut că d. sisteme (de apărare, şi de a lua cu­ 1 Burilianu nu era funcţionar public în noştinţă de planurile unor adapos-1 sensul dispoziţiilor din statutul func­­turi tip. I ţionarilor publici şi că deci guverna­, Congresul se va ţine la Bucureşti I nu avea dreptul să-l revoace de îndată în cursul lunei Septembrie a. c. I ce fusese numit pe un termen de 6 ani. Sediul Ligei este în str. Gutern-1 Ori, când guvernul, fără a avea nici berg No. 2 (Cazarma Pompierilor)­­ Bucureşti, drept consfinţit de lege, a păşit la revocarea lui, a făcut un act abuziv care e în căderea justiţiei de a-l anula. A vorbit apoi de autonomia Băncei Na­ţionale care din punct de vedere comer­cial, es e o instituţie privată cu organele ei de conducere şi cu statutele ei aparte. D. profesor Anibal Teodorescu a cerut anularea actului ilegal de revocare a d-lui Dem. Burilianu şi, în acelaş timp, anularea decretului de numire a d-lui C. Anghelescu ca guvernator a cărui situaţie, spune d-sa e critică de­oarece, dacă e anulat actul de revocare şi deci de numire a d-sale, d-sa tre­­bue să plece, iar dacă justiţia nu dă dreptate d-lui Burilianu, se creează un precedent primejdios şi guvernul poate oricând să revoace pe d. C. Anghelescu. Inchee cerând 10.000.000 lei daune morale şi materiale suferite de d. Bu­rilianu. D. N. Polizu-Micşuneşti, din­­par­tea d-lui C. Anghelescu, examinează actele şi faptele cari au precedat re­vocarea d-lui Dem. Burilianu care, prin felul cum a activat, a căutat să saboteze împrumutul ce guvernul il trata la Pa­ris prin fostul ministru de finanţe, d. Mihai Popovici. D. Polizu-Micşuneşti a mai arătat că atitudinea şi felul de a activa al d-lui Dem. Burilianu a constituit o ie­fensă adusă guvernului care se străduia să aducă bani în tară. Procesul s’a amânat in continuare la 18 Iunie când d. N. Polizu-Mio­şunesti, va examina chestia de drept. * Fraţii Bancov au fos arestaţi CRAIOVA 8.­­ Am arătat că Petre Bancov, unul din componen­ţii firmei Fraţii Bancov fiind ple­cat la Bucureşti, s-au dat dispoziţii pentru aducerea lui. Petre Bancov a şi compărat faţa cabinetului II de instrucţie. Interogatoriul ambilor com­er­cianţi a durat până la ora 12 noap­tea, când d. preşedinte I. Rădules­cu a lansat mandat de arestare îm­potriva lui Jan şi Petre Bancov cari au şi fost depuşi la peneteneia­rul Central. Mandatele de arestare au fost confirmate de trib. Dolj S. N­. Arestarea fraţilor Bancov, a pro­dus senzaţie în lumea comercială, în O constanfeanca în­cearcă sa se înece CONSTANȚA 8. — O doamnă, în etate de 30—35 ani, a încercat să se înece ieri pela orele 13. Fiind observată la timp de tână­rul Feinstein, acesta s’a aruncat după dânsa în apă, salvând-o. întrebată, doamna a refuzat să-și spună numele. Totuși, spectatorii la această scenă, au recunoscut-o în persoana soției măcelarului Elefte­­rie din localitate. Nu se cunoaște cauza acestui gest. * Buletin meteorologic Timpul probabil la 16 Iunie 1931. Presiunea în uşoară creştere cu 3—4 m. m. Cerul mai mult senin în Oltenia, Vestul Munteniei şi Banat şi vari­abil în celelalte regiuni unde vor continua să cadă averse cu carac­ter local. Vânt slab din sectorul nordic. Temperatura staţionară­ Un sindicat al cultivatorilor de sfecla de zahăr (Continuare din pagina I-a) fiinţare de sindicate ale cultivato­rilor de sfeclă . Noi socotim că nu. In primul rând, pentru că, sinddi­­catul, confirmă el însuşi, accepta­rea unei situatiuni care nu rezolvă complect şi definitiv chestiunea. Sindicat, după înţelegerea noas­tră, însemnează gruparea unor oa­meni de o profesie oarecare, pentru apărarea intereselor de breaslă care îi adună la un loc, împotriva unor indivizi sau, în drepturile că­rora, ei, cei din sindicat, au inten­ţia să încalce. Sindicat însemnează o tendinţă şi o pregătire perma­nentă de apărare sau de încălcare de drepturi; însemnează o nelinişte, o nesiguranţă, o instabilitate per­petuă, o înăsprire continuă de pa­timi şi de aspiraţii. Cel favorizat de împrejurări azi, va fi mâine în­frânt, ca să se ridice celalt. Ori, in­teresul este ca tocmai aceste lu­cruri să fie evitate, ca, discordiei, să-i ia locul armonia şi solidarita­tea impuse şi una şi alta de un principiu intransigent de dreptate faţă de factorii cari participă la desăvârşirea unei opere oarecare. D. I. Bergheleanui 100 milioane pentru pensionarii militari Soc. „Virtutea militară” a ofiţerilor veterani a ţinut i­eri, adunare generală la Cercul mili­tar, sub preşedinţia d-lui gl. Coandă. D. gl. Coandă deschizând şedinţa, a dat cuvântul d-lui gl. Petrescu vice­preşedintele societăţii, care a citit darea de seamă pe anul 1930. D. gl. Bianu cenzor, a dat citire raportului cenzorilor. D. g­ 1 Petrescu a adus la cunoştinţa membrilor că în budgetul în curs, in urma intervenţiunilor societăţii şi a fostului ministru de război, d. gl. Condeescu, s’a înscris pentru sporirea pensiilor pensionarilor militari suma de lei 100 milioane, sumă pe care Minis­terul de finanţe o pune la dispoziţia ministerul Armatei. Calculele pentru repartiţia acestui fond s-au şi făcut la Ministerul Ar­matei. D-sa şi-a exprimat aceiaşi repe­dere în solicitudinea actualului minis­tru al Armatei, d. g-1 Ştefănescu- Amza, în această chestiune acută. In privinţa învestirei veteranilor ei război cu arende sau rente, nu s’a putut realiza incă nimic însemnat. D. g-1 Georgescu a întrebat dacă şi văduvele participă la repartiţia fon­dului de 100 milioane. D. g-1 Coandă a susţinut că vădu­­vele de război făcând parte din cate­goria pensionarilor militari e natural şi legal să se împărtăşească din acest fond. Se ratifică donațiunea societăței de lei 40.000 făcută pentru monumentul regilor Carol I şi Ferdinand. I. M. n jurul fraudelor cu pădurile de la Tg. Mureş O URMĂRIRE LA CONSTANŢA ŞI SILISTRA CONSTANŢA 9. „ In legătură cu descoperirea fraudelor cu pă­durile din Tg.-Mureş, au sosit azi in localitate un comisar şi doi de­tectivi de la siguranţa Tg.-Mureş pentru a aresta pe Inginerul Ion Creţianu care ar fi implicat in a­­ceste fraude. Deoarece I. Creţanu este şeful ocolului silvic Silistra, poliţişti cari au fost greşit îndru­maţi aci, au plecat azi la Silistra. Ing. Creţeanu ar fi amestecat în aceste fraude din timpul când func­ţiona ca şef al ocolului silvic Tg.- M­ureş. -----=*==----- Arestarea deputatului cuzist Nichifor Robu CERNĂUŢI 8. — Deputatul cu­zist Nichifor Robu, învinovăţit de a fi instigat şi a fi aţâţat populaţi­­unea în ajun de alegeri a fost are­stat de poliţia oraşului Siret. El e acuzat că în satele Vicovul de jos, Marginea etc. sub cuvânt că nu s’a votat cum trebuie, a îndem­nat ţărănimea la rebeliune Din cele relatate de noi recent, se ştie că, cu prilejul acestui incident sosind pentru păstrarea ordinei un pluton de jandarmi din Cernăuţi, s’a iscat o încăerare, ia­r jandarmii au fost nevoiţi să facă uz de arme. Deputatul cuzist Nichifor Robu, a fost înaintat parchetului pentru delictul de instigare la rebeliune. Tribunalul Rădăuți i-a confirmat mandatul. Un fapt senzaţional la Brăila BRAILA. 9.­­ La parchetul local primindu-se un denunţ prin care un fost deţinut al închisorii Mărgi­neni susţine că recunoaşte în Per­soana inspectorului general Grues­­cu de la pescăriile statului pe un fost coleg de închisoare, a dispus facerea cercetărilor de rigoare. Interesant este că odată cu acest denunț Gruescu a dispărut din loca­litate. Faptul acesta produce mare sen­zație. Sinuciderea unei dom­nişoare la Roman ROMAN 8. — Azi la orele 2­0. a­­a fost găsită pe linia ferată, nu de­parte de oraşul Roman, cad­avrul d-rei Cheila Schächter în vârstă de 19 ani, care s’a aruncat înaintea trenului, provocându-şi o moarte fulgerătoare. Parchetul face cerce­tări. Insămânţările în Rusia ştirile sosite d­in Moscova anun­ţă că «Cooperativele sovietice au e­­xecutat în întregime programul prevăzut pentru primăvara anului 1931, însămânţând 3.178.000 hectare (de patru ori mai mult ca în primă­vara trecută). Până la 25 Mai au fost însămân­ţate în Rusia sovietică 66.000.000 hectare (66%). Moară distrusă de incendiu CHIŞINĂU, 9. — Un groaznic in­cendiu a izbucnit la ora 4 în orăşe­lul Teleneşti (judeţul Orhei). Focul a mistuit întreaga moară — una din cele mai mari din judeţ — proprie­tatea d-lor Kleiderman şi Rosenthal. Pagubele se urcă la 12 milioane de lei. Se presupune că focul ar fi fost pus. Autoritățile anchetează. ----------0000 Radio-Bucureşti MIERCURI 10 IUNIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. : Muzică simfonică (plăci de gra­m­­mofon). 12.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Donării şi semnal orar. 13.05: Muzică de cameră (plăci de gra­mofon). 17: Orchestra Radio: Muzică uşoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.10 : Orchestra Radio : Muzică uşoară şi românească. 18.45: D. ing. C. Măleanu: Valorifi­carea fructelor noastre. 19 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). UN­IV­ERSIT­ATE­A RADIO DE VAR­A 19.40 : D. Gongopol: De la Rocheford la Harden. PBOGBAMUL DE SEAHA , 20 : D. F. Caratgéj Flaut Gaubert: I Sonata în la major. Catherine: Arabes­curi. Cam­us: Chanson et Badinerie. Ge­orges Bue: Serenadă. 20.30 D. T. Teodorescu-Branişte: Actu­alităţi. 20.45 : D-na El. Negoescu-Cerkez: pian. Bach: Preludiu şi fuga in la minor. De­bussy: Clair de lune. Schumann: Flutu­rii. Borodin: La mănăstie. Martucci: Scherzo. 21.15 : D-na Nina Alexandrescu, violi­­na. Bach: Concert in Mi major. Cho­pin-Kreisler: Mazurca. Tartini-Kreisler: Variatiuni pe o temă de Corelli. 21.45: Informaţiuni. Serbarea câmpenească de la Bucureştii-Noui Duminică a avut loc în Grădina «Topală» d­in Bucureştii-Noui o ser­bare câmpenească organizată de societatea «Hodoş» sub patronagiul d-lui prof. universitar Nicolae Ba­­silescu cu scopul de a se construi o grădină de copii. D. Nicolae Basilescu a rostit câte­va cuvinte şi a răspuns d- Lazăr Feldman, preşedintele societăţei, mulţumindu-i totdeodată pentru donarea unui teren în suprafaţă de 660 m. p. D-l Brăneanu Ricu, ş. a. s-au pro­dus cu câte­va numere, iar muzica militară a regimentului de jandar­mi pedeştrii a delectat publicul până noaptea târziu. -----==*=----­ SUM ARTISTICE Compania de reviste «Pitpalacul» direcţia N. Kanner-I. Pizone, repur­tează un formidabil succes la Tea­trul de vară Colos, lângă Prefectu­ra Poliţiei cu revista «Nimic nou pe frontul Bucureşti» în 2 acte şi 18 ta­blouri de N. Kiriţescu şi N. Kanner, întreg ansamblul companiei în frun­te cu d-nele Natalita Pavelescu, Ro­zina Wiquelin, Jeana Doljan, Nelly Caracioni, Mica Marinescu, Vera Taceo, și d-nii N. Kanner, I. Pizone, Niculescu Buzău, I. Brună, Marcel Emilian, Al. Giovani, Trestian, Io­­nescu. Baletul sub conducerera ma­estrului S. Al. Siomin seconctat de profesorul Willy. Orchestra-jazz sub conducerea maestrului C. Vermont Decorurile de Petrescu Muscă. Schi­ţei şi costumele sunt confecţionate în atelierele proprii sub direcţia d-rei Nadia Apostolescu. — Preţu­rile 85, 65 şi 45 lei. * La teatrul Cărăbuş în faţa unui numeros public se joacă marele şi fastuosul spectacol ALLO!... RA­DIO CĂRĂBUŞ în 2 acte şi 24 ta­blouri de d-nii N. Constantinescu şi N. Vlăc­oianu-­Un interesant ta­blou e acel a Automatului unde în mod mecanic prezintă publicului diferite surprize, una din ultimele surprize e baletul Automatului care e format de un mănunchiu de fete selecţionate special pentru acest dans cu caracter englezesc. Ener­gia, punctualitatea şi ordinea de­săvârşită ce predomină în acest ba­let, obligă publicul să-i dea adevă­rata valoare şi să-i biseze. Costume­le frumoase adu­se de la Paris co­respund întocmai dansului. Acest Bar Automat nu-i lipsit nici de frumoase și comice cuplete de exemplu Sandviciurile cu salam şi cel cu sardele unde apar d-nii Gingaru-Huşi și Dan Demetrescu, primind în fiecare seară aplauze la scenă deschisă. * Delicioasa comedie «Pierre sau Jack», se joacă în fiecare seară la «Ventura», în interpretarea strălu­cită a d-lor: Ianucovescu, Vraea, Ti­mică, Channel, Maria Mohor, Ma­rietta Deculescu, etc. Grație plafonului mobil al teatru­lui, care în serile călduroase se poa­te deschide, spectacolele vor dura neîntrerupt până la sfârșitul lunii iunie.­ ­ CAPITALA CRIMA UNUI ŞOFER Dumitru Mateescu, din strada Sf. Niculai Tei 2, a reclamat că eri noapte, Nicolae Fodor, şofer, îm­preună cu alţi şoferi, s-a luat la ceartă cu fratele său Mihai Ma­­teescu, din Bulevardul Ghica-Tei No. 11. In cursul certei, şoferul Nicolae Fodor a lovit pe Mihai Mateescu cu un cuţit în partea stângă a piep­tului. In stare gravă rănitul a fost dus la spitalul Colentina, unde a fost internat. FURTUL DE LA BISERICA PAN­­TELIMON Gardianul Ion Stan din postul Panduri, Parcul Principesa Ileana, a reclamat la circ. respectivă, că hoţi rămaşi necunoscuţi, au spart un geam dela biserica Pantelimon, din comuna suburbană Pantelimon furând din caseta de ajutor suma­­de 4000 lei. FURT Hoţi rămaşi necunoscuţi, s’au in­trodus prin chei potrivite în atelie­rul de broderie al d-lui Serema din strada Mavrogheni No. 7, şi au furat suma de 8000 lei. înecarea unui marinar CONSTANŢA 9.­Soldatul trom­pet Serebenschi de la Baza Navală, în timp ce făcea baie în mare, a fost luat de un curent şi dus la larg, înecându-se. Cadavrul său a fost pescuit şi transportat la morga spitalului mi­litar. Crima din judeţul Ismail CHIŞINA, 9. — Intre stafiile de cale ferată, Cara Hamat şi Trabu­­lea, din judeţul Ismaail a fost gă­sit într’o căruţă cu cai cadavrul u­­nui sătean, care prezenta răni a­­dânci pe tot corpul şi­ în deosebi la cap. Asupra cadavrului nu s’a gă­sit nici un act de identitate. Se cre­de că mobilul crimei a fost jaful. Jandarmii au deschis o anchetă. Spectacole * teatre CĂRĂBUŞ: Allo­­ Radio Cărăbuş. TEATRUL VENTURA: Pierre sau Jack. TEATRUL NOU: Cântăreţul tris­­teţei sale. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. Cinematografe SELECT: Rechizitorul. CORSO: Alraune. TRIANON: Un cântec vechi din Heidelberg. VOX: Săritură mortală. FEMINA: Jeannine. REGAL: Masca de fier . CAPITOL (Sală și grădină): Mar­chiza de Pompadour. BULEVARD-PALACE: Simfonia inimii. LIDO: Troica. OMNIA: îngerul Străzii. MARCONI: Frumosul Gigolo. MARNA: Automatul dragostei. VOLTA BUZEȘTI: Unchiul din provincie.

Next