Cuventul, octombrie 1931 (Anul 7, nr. 2316-2346)

1931-10-01 / nr. 2316

Eri urma să se judece la s. II-a a tribunalului, procesul de denunţa­re calomnioasă intentat de d. N. Terrianu împotriva d-lui Barbu Ştirbey. In primăvara anului trecut d. N. Terrianu care se găsea întâmplător în acelaş tren cu d. Barbu Ştirbey, a fost denunţat de acesta din urmă autorităţilor austriace că ar avea de gând să atenteze la viaţa lui. Consecinţa acestui denunţ a fost că d. Terrianu a fost debarcat din tren, arestat şi expulzat. D. avocat M. Mora, din partea in­culpatului Barbu Ştirbey, s-a pre­zentat cu procură. D. avocat Radu Budişteanu, din partea reclamantului N. Terrianu, constituit parte civilă cu suma de 5 milioane lei, a rndicat incidentul că d. Barbu Știrbey nu se poate prezenta prin procură în penal, ci trebue să fie personal de față. D. M. Mora, în combaterea acestui incident, a arătat că clientul său­ e bolnav într’un sanatoriu, prezentând certificate medicale şi că în ca­zul a­­cesta, procesul urmează să se sus­pende până la însănătoşirea incul­patului. In replică, d. avocat Radu Bu­dişteanu a cerut respingerea cererei inculpatului Ştirbey ca neserioasă şi nejuridică. D. procuror Alevra a cerut un ter­men deoarece, în situația specială a procesului, când inculpatul arată, prin procuratorul său, că e în impo­sibilitate să se prezinte înaintea in­stantei corectionale, articolul 181 din procedura penală se aplică nu­mai infractorilor cari se află în tară-Tribunalul, după o lungă delibe­rare, a amânat procesul la 30 No­­embrie. nobile cre­ate de artiști, efectiv garantate i­ rtm­YDffnA JREI 6 M, BUCUR.ey­TI CALEA VICTORIE Depresiunea preturilor a atins punctul cel mai profund Tragica moarte e anul medic la Cernăuţi CERNĂUŢI, 2S. — Sâmbătă noaptea a încetat din viaţă în chinuri groaznice tânărul medic dr. Karl Grossberg. In vârstă de abia 31 ani, tânărul me­dic se bucura de numeroase simpatii în oraşul nostru. Moartea s’ar datori următorului fapt: Intorcându-se dintr’un recent voiaj fă­cut la Viena, dr. Grossberg consumase în restaurantul gării Lvov nişte meze­luri, probabil alterate. Intorcându-se acasă, nu se simţi bine. îşi neglijă însă boala, crezând că are a face cu o simplă gastrită. In timp de două zile boala s’a agravat. Toxinul din organism Începuse să-și facă din ce în ce mai puternic efectul. Sâmbătă noaptea doctorul încetă din viață în chinuri groaznice. in turul unei sinucideri la o jandarmerie In Bihor Presa minoritara provoacă agitaţii.­­ Peiilcâiere anchetei ORADEA, 28. — Ţăranul Iosif Kovács din comuna Bale (Bihor) a fost arestat de jandarmi sub bănu­­nuială de furt. Seara, Kovács a fost găsit strangulat în arestul pos­tului de jandarmi. Familia defunc­tului a fost încunoştinţată despre a­­ceastă sinucidere. La cererea tată­lui sinucigaşului, care bănuia că fiul său a fost strangulat de jan­darmi, parchetul a ordonat auto­psia cadavrului. Medicul legist, d. dr. Berariu, nu a găsit urme de violenţă pe corpul sinucigaşului şi a autorizat înmor­mântarea. AGITAŢIA PRESEI MINO­RITARE Dar în sat s’a răspândit zvonul că Iosif Kovács a fost ucis de jan­darmi şi deputatul minoritar Fer­dinand Hegedűs a publicat o scri­soare deschisă în ziarul său «Nagy­­várad” către d. George Ghika, pre­fect de Bihor, care întâmplător are moşia şi domiciliul stabil tocmai în acel sat. D. Hegedus scria că popu­laţia e agitată că un cetăţean a fost ucis de jandarmi şi cerea o nouă anchetă şi sancţiuni pentru linişti­rea spiritelor. Scrisoarea a avut ră­sunet în presa minoritară din Ar­deal care a atras atenţia d-lui gene­ral D­um­itrescu, comandantul su­prem şi inspector general al jan­darmeriilor, că jandarmeria din Balc terorizează populaţia şi ucide pe deţinuţi. CERCETĂRILE LA CIMITIRUL DIN BALC D. prefect Ghika, a cerut parche­tului general să ordone deshumarea cadavrului, o nouă anchetă şi o nouă autopsie. Din ordinul parche­tului general, au descins la faţa lo­cului d-nui judecător de instrucţie Const Schmeltz, procuror Popescu, dr. Zeno Dumitreanu, medic primar al judeţului, dr. Berariu, medic primar, maiorul A. Popa, coman­dantul Legiunii de jandarmi şi me­dicul de circumscripţie din Mar­gin­ea. Pe o ploaie rece şi deasă, comisia a procedat la deshumarea cadavru­lui lui Iosif Kovács şi d. dr. Zeno Dumitreanu a făcut o nouă autop­sie, dar nu s’a putut nici de data aceasta descoperi nimic suspect. Pe cadavru nu erau urme de violenţă, afară de cele cauzate de ştreang. A surprins numai faptul că deţi­nutul avea mâinile încătuşate şi s’a pus problema cum s’a putut strangula singur. Jandarmii au de­monstrat că şi un om cu mâinile le­gate se poate spânzura. In acest sens comisiunea a dresat procesul verbal pe care l-a înaintat celor în drept. Alţi doi flăcăi cari au fost deţi­nuţi împreună cu nefericitul Ko­vács spun că ei au fost loviţi de jandarmi. Judecătorul de instrucţie conti­nuă cercetările. CORESP. Studenţeşti «Căminul Studenţesc Ialomiţa primeşte în anul şcolar 1931—1932 numai studenţi (nu şi studente) do­miciliaţi în jud. Ialomiţa. Cererile de admitere pentru anul acesta se vor primi până în ziua de 5 oct. a. c. la Direcţiunea Căminului în str. Transilvania 54, Bucureşti II, însoţite de următoarele acte: Certi­ficat de starea materială a părin­ţilor. Certificat de sănătate. Studen­ţii vechi vor trebui să anexeze şi adeverinţa de promovarea anului trecut precum şi chitanţa de plata cotizaţiilor pe luna Iunie 1931. Ne­­îndeplinirea oricărei din condiţiu­­nile de mai sus, va atrage neluarea în considerare a cererilor. supra cărora, în cazul de faţă mai««inţei, al existenţei, n’a venit prin mult ca oricând, trebuie să stăru­ 1 «simţiri; nu există organ special im. Ceiace face interesul literar şi filosofic al acestei vaste opere (în franţuzeşte, 2 volume, cu litera cea mai mică, de câte 400 de pagini fiecare) e în afară de posibilitatea teatralizării. Sunt, mai întâi, des­cripţiile acelea covârşitoare d­e via­ţă şi peisaj rusesc, descripţii faţă de cari chiar amănunţismul unui Zola e treabă de şcolar grăbit; sunt apoi, acele nesfârşite întârzi­eri adiacente în lumea gândirii pure, a eticii şi chiar a teoriei cu­noştinţa, cari înfloresc aproape fiecare capitol în pavoazări de ge­nial amatoriâe. Această parte a operei lui Tolstoi nu s’ar putea aduce, fireşte, pe scenă. Teatralizatorul Anei Kare­nina n’a luat decât materialul brut al întâmplărilor pe care le-a sen­­saţionalizat după putinţă. Dialoguri ca acestea, bunăoară: — «Nu pot să accept teoria lui «Reis, zicea Sergiu Ivanici într’un «limbaj elegant şi corect, nu pot să «admit că întreaga concepţie a lu­­­mii exterioare o­erivă exclusiv «din sensaţiile mele. Principiul o­­­ricărei cunoştinţe, sentimentul fi­e pentru a produce această concep, «tie. — «Da, dar Wurst şi Knaust şi «Pripasof vă vor răspunde că avem «cunoştinţă de existenta noastră «numai ca urmare a unei acumulă­­­ri de sensatii, cu alte cuvinte, că «nu e decât rezultatul sensatiilor­­«Wurst zice chiar că acolo unde nu «e sensaţia, conştiinţa existenţei «este absentă». Desbateri de acestea prelungite indefinit şi mai pasionant decât re­zultatul unei «alergări de obstaco­le» sunt absente din piesă. Ele fac totuşi pitorescul intelectual al ro­manului. Paginile finalului, bună­oară, pline de acel imens şi ciudat cristianism panteist, şi în cari unul din eroi conchide: «Voi continua să mă rog fără a «putea să-mi explic de ce mă rog, «dar viaţa mea interioară a cuce­­­rit libertatea; ea nu va mai fi în «voia întâmplărilor şi fiecare mi­­­nută a existenţei mele va avea un «sens incontestabil şi profund, ca­­­re va fi în puterea mea să-l im­­­prim fiecăruia din acţiunile me­le: binele». Cer iertare cititorului că am in­sistat mai mult asupra romanului d­ecât asupra piesei. Vinovat e nu­mai Tolstoi. Aşa cum e şi atât cât este, Ana Karenin, dramă de d. Guiraud şi numai de d-sa, a avut pe prima noastră scenă o largă şi bogată os­pitalitate. Rareori avuţia prezin­­tării unei drame a putut fi între­cută de ceia ce ne-a fost dat să ve­dem Luni seară. Tot luxul vehement şi provocător al societăţii care prepara cu frene­zia ei inconştientă şi impudică re­gimul lui Lenin, a înviat înainte-ne pentru o foarte ilustrată şi pildui­toare lecţie de istorie. Nimic mai deplin nu se poate imagina pentru a instrui şi a uimi publicul cu pri­vire la oameni şi situaţii ce sunt totdeauna foarte oportun de amin­tit. In rolul titular, d-na Maria Fi­­lotti, societară de onoare a teatru­lui Naţional, a jucat cu toată pres­tanţa ei cuceritoare, înfăţişând în sinceritate şi devoţiune artistică sfâşierile femeii desprinsă din ordi­nea datoriei şi aruncată în jocul blestemat al patimii. Aplauze şi o­­vaţii deosebite au salutat-o mereu. In soţul demn şi înşelat, d. Ion Manolescu a purtat un sintetic chip de pură şi laşe mândrie rusească. D. Bălţăteanu a jucat rolul lui Wronsky «exemplarul cel mai com­plet al tinerimii daurite a Peters­bugului» (cum îl descrie Tolstoi) cu melancolica sa bărbăţie rece. Cum aş putea reuşi să citez toţi interpreţii fără a nu da cronicii mele întinderea unui adevărat catalog? Dar, să desprind din mulţimea ce­lor cari au colaborat la bogăţia spectacolului pe d-nele Sadova (ac­triţă ce ştie să se facă văzută şi în două replici) pe foarte impresio­nan­t d-na Irina Nădejde, Ana Luca, Economu, Tantzi Bogdan, Puiu Ionescu, Niţulescu, Elvira Godeanu şi celelalte multe şi gă­tite. Pe d. Sârbu şi d. Ghiberneon cari au conturat cu tanţul lor pre­cis în câteva apariţii două imagini de cea mai auteentică Rusie. Nu se cuvine să uit nici pe d. Gr. Mărcu­lescu, C. Stăncescu, d. Pop Marţian, pe Victor Antonescu, pe Calborea­­nu şi, în special, pe d. Finteşteanu care a purtat prin sumbra poveste raza unui surâs de realitate mai omenească. Dem« Theodorescu ȘOMAM­U ARAD -—--QCCO----— ARAD, 29. — In numărul de Luni­­ principale din oraș, ca să le ceară al ziarului nostru am stăruit pe larg să-și convingă subalternii și per­­asupra operei începute de d. prim.'ir I sonalul să dea săptămânal o sumă dr. Radu pentru ajutorarea șome-* pentru fondul șomerilor a­rilor, pe care, în prealabil, primăria i-a controlat cu scopul de­ a alege pe cei apţi de muncă şi a-i pune la lucrări edilitare. Primăria a rezervat 13 milioane pentru reparări de străzi, făcute ex­clusiv cu şomeri. Se vor avea în primul rând în vedere străzile din cartierele mărginaşe, locuite aproa­pe numai de români şi lăsate de unguri în cea mai neagră părăsire. D. primar al municipiului a făcut în zilele din urmă vizite pe la toa­te oficialităţile şi întreprinderile Intervenţia făcută la fabrici a a­­vut rezultatul următor: Fabricile Astra a pus în vedere, că va da cel puţin cât anul trecut, adică 150 de mii. Ugirul a înştiin­ţat de asemenea, că membrii săi din Arad vor contribui efectiv la opera de ajutorare a primăriei. Băncile minoritare, în schimb, tac, ca de o­­bicei. D. dr. Radu a făcut ieri un apel şi la negustori, cu ocazia adunării corporației lor. Răspunsul nu s’a dat încă. Comisia interimara judeţeana­ Dii dimineaţă comisia interimară a judeţului a ţinut şedinţă sub pre­şedinţia d-lui D. Cătuneanu prefect girant, asistat de d. Gh. Musceleanu secretar general. S-a modificat bugetul judeţului, în scopul de a se plăti subvenţia de 16 la sută cuvenită Casei de pen­siuni — care însemnează suma de lei 4.053.990. S’a respins încheerea comunei Chitila relativ la contractarea unui împrumut, dela Cassa de împrumut a județului, în valoare de lei 2 mi­lioane 400.000, din lipsă de fonduri. S’a amânat cererea școalei de­­me­serii din Suftea — prin care soli­cită un împrumut de lei 300.000 pentru repararea clădirei, din ace­laş motiv. S-a dispus scoaterea în licitaţie de către Ministerul de Lucrări pu­blice a liniilor de autobuze din judeţ. Şedinţa a luat sfârşit la ora 1 p. m. r H - L M. Confficte de muncă aplanate Greva dela fabrica de cherestea «REGNA» din Vatra Dornei a în­cetat; lucrătorii au reluat lucrul pe baza unei noui convenţii colec­tive.­­ Conflictul de muncă din por­tul Constanţa, în arbitraj în faţa tribunalului local, s’a aplanat prin scăderea preturilor cu 20 la sută faţă de contractul din anul trecut.­­ S-a aplanat conflictul de mun­că dintre restauratorii d­in Braşov şi salariaţii lor. EDITURA­­ „EMINESCU” S. A. \ iPre _ «t» 1 v\N inaugurează sezonul literar y­ de toamnă, cu PANAIT ISTRATI JV NONCA ROMAN O fată de la câmp iubeşte cu pa­timă, îşi sacrifică iubirea din avânt generos şi se alege cu un „copil din flori“ care îi umple viaţa de lumină nouă. 240 PAGINI LEI 60 Se găseşte la toate librăriile şi la Editura „Eminescu“ S. A. Bucureşti . «C­U­V­A­N­T­­I­L» Ce s’a petrecut la Curtici ? Ziarele din Budapesta anunţă, că au­torităţile de cale ferată ungară au in­ternat în spitalul din Cioba pe o că­lătoare, care a leşinat şi nu şi-a mai revenit din cauza incidentului pe care l-ar fi avut cu autorităţile de frontie­ră române din Curtici. Ea ar fi fost amendată aci cu o mie de lei, pentru că nu avea paşaportul în ordine. Din cercetările făcute de poliţia un­gară rezultă, că pacienta se numeşte Marie Bethanie şi este supusă italiană A fost anunţată şi legaţiunea italiană din Budapesta. I­ lin cotidian romano catolic la Oradea PROTESTUL PRESEI MAGHIARE La 1 ianuarie va apare la Oradea un cotidian romano-catolic. Pentru înfiin­ţarea acestui ziar confesional, episco­pul dr. dr. Ştefan Fedler a contribuit c­­, patru milioane, iar două milioane s’au adunat prin colectă publică. Presa minoritară maghiară din Ar­deal primeşte cu o vădită ostilitate a­­pariţia acestui ziar şi spune că de-a­­cum înainte vor fi la ordinea de zi conflictele şi certurile confesionale, fiindcă ziarul romano-catolic va ataca conferinţele celorlaţi şi va propaga an­tisemitismul. înscrierile la şcoala de statistica înscrierile la şcoala de statistică încep la 1 Octombrie a- c. Se primesc: Licenţiaţi ai uneia din şcolile su­perioare (Universitate, Academie Comercială, Academie Agricolă, etc.) Studenţi ai unei atari şcoli. Ba­calaureaţi. In transitoriu, pentru pu­nerea în aplicare a legii persona­lului statistic, se­­ vor primi ca stu­denţi regulaţi şi, actualii funcţio­nari statistici. Diploma de absolvire a şcolii, se va elibera acelor la care vor prezenta şi o licenţă, sau diplomă de absol­vire a unei şcoli aparţinând învă­ţământului superior. Diploma de statistician pe care o eliberează şcoala va da de aci înain­te singură dreptul de a face parte din corpul statisticienilor şi de a ocupa funcţiuni în orice serviciu public de statistică. Taxa de în­scriere este de 200 lei. înscrierile se fac la secretariatul şcoalei de Statistică din localul Re­censământului general al Popula­ției, B-dul Elisabeta No. 42. Cursurile începe la 1 Noembrie. —---300*-— - ■ De la Y. M. C. A. CURS DE LIMBA ENGLEZA Cursurile de limba engleză orga­nizate de Asociaţia Creştină a Ti­nerilor (YMCA), vor începe pe ziua de Joi 1 Octombrie. Cursul pentru începători se predă de două ori pe săptămână: Luni şi Miercuri, de la 7 juni, până la 8 luni. Pentru îna­intaţi sunt rezervate zilele de Marţi şi Joi, ora 7 jum. până la 8 juni In afară de lecţiunile propriu zise, participanţii (atât începători cât şi înaintaţi) pot lua parte la un cerc de discuţii în limba engleză, care va avea loc în fiecare Vineri, la jum. până la 8 jum. p. m. Se mai primesc înscrieri până în seara zilei de 1 Oct. la sediul Asociației, din str. Masaryk 13 (fost Sălciilor). Corpul tehnic militar La şcoala de război din Capitală a început examenul pentru ofiţerii destinaţi a face şcoala politechnică din ţară, şcoala de radio şi şcoala de geniu maritim de la Paris. Aceşti ofiţeri după ce vor ab­solvi cursurile respective, vor de­veni ofiţeri ingineri şi vor fi înca­draţi în noul corp technic al ar­matei. Comisia de examinare se compu­ne din d-nii: general Burileanu, preşedinte, contra-amiral Bucholt­­zer, comandor Năsturaş, colonel Petrovanu, locat.-colonel Vasiliu şi căpitan Mincu, membri. Absolvenţii acestor cursuri vor constitui prima serie de ofițeri teh­nici destinați corpului technic mi­litar şi statului major technic. Alegerea pentru consi­liul general de instrucţie Ministerul instrucţiunii a accep­tat o a doua listă de candidaţi, pentru consiliul general de instruc­ţie, secţia învăţământului primar, compusă din următorii: Vasile D. Stănciulescu instit. şc. No. 15 băieţi Bucureşti şi şc. Ii­­dulţi; Sava Zamfirescu, instit. şc. No. 7 băieţi Bucureşti; d-na Eleo­nora Iconeanu instit. şc. No. 21 băieţi Bucureşti; d-na Eliza Ale­­xandrescu instit. şc. No. 17 fete Bucureşti; Constantin N. Vasilescu instit. şc. No. 24 băieţi Bucureşti; Dumitru Ionescu instit şc. No. 21 băieţi Bucureşti; Ion Vulcănescu instit. şc. No. 2 băieţi Bucureşti; Ion Begu instit. şc. No. 25 băieţi Bucureşti şi curs complin Alex. Angelescu instit. şc. Not. 12 băieţi Bucureşti; Const. Popovici instit. ŞC. Iaşi; Ion Drăgan instit şc. Bo­toşani; I. Almăjanu instit. şc. Cluj; I. Tintoş instit. Şcoala misionară de stat Malnaş; d-na Elena Nico­­laide grădina de copii Bucureşti; Constanţa Atanasiu grădina de co­pii Bucureşti. Descoperirea unei aso­ciaţii comuniste în jud. Botoşani IAŞI 29.­­ Inspectoratul de poliţie Iaşi a fost informat astăzi despre arestarea în orăşelul Şte­făneşti, jud. Botoşani, a 13 per­soane — 5 femei şi 8 bărbaţi — surprinşi pe când împrăştiau mani­feste incendiare în cuprinsul sate­lor învecinate comunei Ştefăneşti. Ei au fost trimişi sub escortă la Iaşi, unde d. inspector Măcelaru a continuat cercetările­ începute de autorităţile din Ştefăneşti. In legătură cu cele de mai sus aflăm arestarea studentului Lipa Segal din Iaşi. Acesta îndeplinea rolul de curier şi distribuitor al manifestelor comuniste. La Iaşi s-au făcut percheziţii şi arestări, asupra cărora, în interesul instrucţiei, se păstrează secret. Iarnala Moldova ROMAN 28. — In urma ploilor căzute timp de câteva zile, timpul s’a răcit. Astă noapte au căzut ful­gi de zăpadă, după care înseninân­­du-se, a urmat un uşor îngheţ. Azi pe la orele 5 dimineaţa, ter­­momentrul a înregistrat 2 grade sub zero. BUCECEA 28. — De câteva zile temperatura a scăzut simţitor. Eri au căzut şi fulgi de zăpadă, cari în­să, la primele raze de soare s’au to­pit. O arestare senzaţională la Tighina CHIŞINĂU, 29. — Astăzi a fost arestat la Tighina vice-preşedintele Camerii de agricultură de acolo, a­­nume Cereşenski. Acesta este învi­nuit că ar fi săvârşit mari fraude la susnumita Cameră de agricultu­ră. Arestarea lui Cereşenski a produs mare senzaţie la Tighina. ------- ,,, ....^-----­ Arestarea unui sublo­cotenent la Chișinău CHIȘINĂU, 29. — Parchetul mi­litar din localitate a arestat azi di­mineaţă pe sublocotenentul Lucian dela cercul de recrutare din Chişi­nău, în sarcina căruia s’au desco­perit fraude de aproape o jumăta­te milion lei. Ofițerul a fost înaintat consiliu­lui de răsboiu pentru a fi judecat. ­ia­­rem anialelor la noi ceea ce prezintă, după cum vom venica­ în 1930 faţă de 820 în 1927. A­­dea, un alt neajuns,­dică 32% scădere la preţul vitelor O cauză principală a scăderii va­lorii animalelor noastre vii expor­­tate este tot lipsa pieţelor străine de desfacere, fiindcă această lipsă a atras în parte scăderea costului unitar al vitelor, iar altă cauză este distribuţia pe specii a anima­lelor exportate, specia cea mai scumpă (porcii) scăzând simţitor, după cum se vede din cifrele de mai sus; nu se poate tăgădui însă că şi calitatea mărfii exportate ca animale vii a influenţat în mare măsură asupra preţului unitar ca­re a suferit, între 1927—1930, scăde­rile următoare: vitele cornute 10.500 lei de cap în 1930 faţă de 15.400 lei în 1927, porcii 3.900 lei în 1930 faţă d­e 5.700 lei în 1927 şi oile 430 lei de (Continuare din pagina I-a) cornute şi al porcilor, iar la preţul oilor circa 50% scădere în 1930 fa­ţă de 1927. Ceea ce se recomandă, prin ur­mare, este nu numai o deosebită stăruinţă spre a obţine condiţii de desfacere cât mai avantajoase pe pieţele străine pentru animalele noastre, d­ar şi o puternică sforţare pentru îmbunătăţirea calităţii vite­lor noastre, respectiv încurajarea şi ajutorarea creşterii vitelor, pen­tru o mai bună valorificare a ma­terialului nostru zootehnic şi, deci, a produselor agricole necesare con­fecţionării acestui material care, după unele evaluări, reprezintă su­ma de aproape 80 miliarde lei. Ing. Agr. P. Rosiade inia delegai­ii piti -------e=r,^a,^c-----1------­ Membrii delegaţiei permanente a­­ de lămuriri în această chestiune. Capitalei, s’au întrunit eri l­* ora 6 și jum. d. a. în şedinţă publică. După deschiderea şedinţei, d. A. Bolintineanu fost primar al Sect. I Galben, a făcut o comunicare în legătură cu acuzaţiile ce i s’au adus de unele ziare în legătură cu activitatea scă. D-sa prezintă o serie de acte în legătură cu acuzaţiile ce­ i s’au a­­dus, comunicând consiliului, că d-sa a sesizat pentru facerea unei an­chete organele superioare. D. Dem. Dobrescu spune că in­tru cât a fost sezizat ministerul de interne primăria nu se va putea amesteca. D-nii: Poenaru Bordea şi Em. Dan, sunt de aceiaşi părere. Consiliul hotărăşte ca cererea d. A. Bolintineanu să fie trimisă ministerului de interne. Luându-se în discuţie, oferta soc. tramvaielor, în legătură cu noul traseu de la cimitirul Sf. Vi­neri, până la Bucureştii-Noui, d. N. Bazilescu dă o serie de lămu­riri. D. Dem. Dobrescu dă o serie . D. Em. Dan, cere modificarea regulamentului privitor la nouile construcţii urmând a se fixa cotele de înălţime ale viitoarelor con­strucţii. D. Dem. Dobrescu, propune să se alcătuiască o comisie compusă din d-nii Em. Dan, ing. Sfinţe­­scu şi arh. Bolomei. D. Em. Dan cere să se treacă în ordinea de zi a consiliului ge­neral al municiupiului, modul de funcţionare ale atelierelor comu­nale. D. Dem. Dobrescu dispune ca cererea d-lui Dan să se împlinea­scă. D. Dem. Dobrescu comunică consiliului, starea lucrărilor făcute de casa lucrărilor oraşului, în ve­derea fixărei zonei de plantaţii, a­­rătând că pentru această operă, este nevoie de o serie de expro­prieri şi de o lege specială. Propune să se numească o comi­sie. Consiliul rezolvă apoi diferite chestiuni curente. Studio nomio Capsai! Institut superior de coreo­­­ grafie Anunţă deschiderea cursurilor de balet (dans clasic) gimnastică rit­mică, acrobaţie, improvizaţiuni plas­tice pentru profesionişti, amatori, a­­dulţi şi copii. Informaţiuni zilnice la Studio în­tre orele 3—6 p. m. Strada Brezo­­ianu 51. Telefon 336/06. ŞK­OSIICE Teatrul Naţional Astăseară Miercuri 30 Sept. crt. Teatrul Naţional reprezintă pentru a doua oară piesa «Ana Kerenina» care a obţinut un mare succes la premieră. Se va juca în aceiaşi montare fastuoasă şi interpretare, în fruntea cu d-na Maria Filotti, d-nii: Ion Manolescu, N. Bălţătea­nu. Teatrul «Ventura» Astă seară Miercuri se joacă «SE­XUL SLAB», delicioasa comedie a lui Bourdet, care ca şi la Paris e pornită pe o lungă serie. Interpre­tarea în frunte cu Tantzi Cutava Barozzi, Leny Caler, Sylvia Fulda,­ G. Timică, etc.­­ Opera Română Mâine seară Joi 1 Octombrie va avea loc deschiderea stagiunei O­­perei Române, la Teatrul Lyric, cu «PRINŢUL IGOR», operă în 7 ta­blouri, muzică de Borodin. Rolurile vor fi cântate de d-nii: Jean Atana­­siu, Gh. Folescu, Niculescu Basu, Mircea Lazăr, G. Oprişan, N. Lu­cian şi d-nele: Maria Simoniu, Ma­ria Snejina, Virginia Micioara, Ly­dia Babiei. Conducerea muzicală: d. Egizzio Massini, direcţia de scenă: d. Sig. Zalesky. Baletul sub conducerea d-lui Anton Romanowsky. Celebrul bariton Sig. Zalesky va cânta în «TOSCA» Sâmbătă 3 oc­tombrie 1931 rolul lui Scarpia. Ace­iaşi reprezentaţie va servi şi pentru reapariţia pe scena­ Operei Române a tenorului Arnoldo Georgewsky. Cu tot caracterul excepţional al a­­cestei reprezentaţii preţurile vor fi cele obişnuite ale Operei. Cârd­-Deviste A apărut «Buletinul Medico- Te­rapeutic», anul 8, No. 9, 1931, cu ur­mătorul sumar: Docent Dr. I. Bistriceanu: Cu­renţii de înaltă frecvenţă şi mare tensiune în tratamentul boalelor sistemului nervos. Docent Dr. D. Hagiescu şi Dr. S. Ciorapciu: Tu­berculosa în 1930. Dr. Alfred Di­­molescu: Constituţie — Caracter — Temperament. Dr. I. Rosman: Con­sideraţiuni asupra tratamentului hyperacidităţii prin alcaline. Dr. Od. Apostol: Cunoştinţele medica­le ale lui Om­er- Note de terapeutică, critici şi re­ferate. Miercuri 30 Septembrie 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.30: Muzica­ corală (plăci de gramo­fon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 18: Orchestra Radio: Muzică variată şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar­ 19.10: Orchestra Radio: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20: D. Em. Bucuţa: Institutul Social Român. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 20.40: D-na Marilena Brăneşti, canto. Mozart: Arie din ,,Răpirea din Serai”. Gounod: Mireille, Arietă. Borgovan: Toarce pitică. Borgovan: Nocturnă. Po­­pescu Brăneşti: Frunzuliţă salbă moale (prima audiţie). 21: D. S. Seidman-Saxofon: Muzică modernă. 21.30: D. Em. Ciomac: Cronică muzi­cală. 21.45: D. Ladislau Boris: violină. Ena­­covici: Dans rustic. Chopin-Kreisler: Ma­zurka. Granados-Preisler: Dans spaniol. Falla-Kreisler: Dans spaniol. 22.15: D. Georges-Ciolac-piano: Schu­bert: Wanderer Phantasie, op. 15 Gra­nados: La maja et le rosignol (din Go­­yescas). Albeniz: Navara. 22.45: Informațiuni. spectacole TEATRE TEATRUL NAŢIONAL: Ana Ka­­renina. TEATRUL VENTURA: Sexul slab. TEATRUL REGINA MARIA: Ade­vărul gol goluţ. Cinematografe VOX: Locotenentul surâzător. SELECT: Amantul de la miezul nopţii. . CORSO: Desonorata. TRIANON: Locotenentul surâzător. REGAL : Alteţa Sa ordonă. FEMINA: Fiul Zeilor. CAPITOL: Cântăreţul din Sevilla. BULEVARD PALACE: Totul pen­tru un sărut. ROXY: Cântăreţul din Sevilla. LIDO: îngerul albastru. OMNIA: Nebuniile tinereţii. MARCONI: Feni­­a îndărătnica. MARNA: Serenada primei iubiri. VOLTA BUZEŞTI: Desonorata. ------c=n tV e=rr--=9 ~ Noul primar al Londrei LONDRA 29 (Radar). — Judecă­torul Maurice Jenks a fost ales azi primar general al Londrei pentru anul viitor.

Next