Cuventul, octombrie 1931 (Anul 7, nr. 2316-2346)
1931-10-01 / nr. 2316
Eri urma să se judece la s. II-a a tribunalului, procesul de denunţare calomnioasă intentat de d. N. Terrianu împotriva d-lui Barbu Ştirbey. In primăvara anului trecut d. N. Terrianu care se găsea întâmplător în acelaş tren cu d. Barbu Ştirbey, a fost denunţat de acesta din urmă autorităţilor austriace că ar avea de gând să atenteze la viaţa lui. Consecinţa acestui denunţ a fost că d. Terrianu a fost debarcat din tren, arestat şi expulzat. D. avocat M. Mora, din partea inculpatului Barbu Ştirbey, s-a prezentat cu procură. D. avocat Radu Budişteanu, din partea reclamantului N. Terrianu, constituit parte civilă cu suma de 5 milioane lei, a rndicat incidentul că d. Barbu Știrbey nu se poate prezenta prin procură în penal, ci trebue să fie personal de față. D. M. Mora, în combaterea acestui incident, a arătat că clientul său e bolnav într’un sanatoriu, prezentând certificate medicale şi că în cazul acesta, procesul urmează să se suspende până la însănătoşirea inculpatului. In replică, d. avocat Radu Budişteanu a cerut respingerea cererei inculpatului Ştirbey ca neserioasă şi nejuridică. D. procuror Alevra a cerut un termen deoarece, în situația specială a procesului, când inculpatul arată, prin procuratorul său, că e în imposibilitate să se prezinte înaintea instantei corectionale, articolul 181 din procedura penală se aplică numai infractorilor cari se află în tară-Tribunalul, după o lungă deliberare, a amânat procesul la 30 Noembrie. nobile create de artiști, efectiv garantate i rtmYDffnA JREI 6 M, BUCUR.eyTI CALEA VICTORIE Depresiunea preturilor a atins punctul cel mai profund Tragica moarte e anul medic la Cernăuţi CERNĂUŢI, 2S. — Sâmbătă noaptea a încetat din viaţă în chinuri groaznice tânărul medic dr. Karl Grossberg. In vârstă de abia 31 ani, tânărul medic se bucura de numeroase simpatii în oraşul nostru. Moartea s’ar datori următorului fapt: Intorcându-se dintr’un recent voiaj făcut la Viena, dr. Grossberg consumase în restaurantul gării Lvov nişte mezeluri, probabil alterate. Intorcându-se acasă, nu se simţi bine. îşi neglijă însă boala, crezând că are a face cu o simplă gastrită. In timp de două zile boala s’a agravat. Toxinul din organism Începuse să-și facă din ce în ce mai puternic efectul. Sâmbătă noaptea doctorul încetă din viață în chinuri groaznice. in turul unei sinucideri la o jandarmerie In Bihor Presa minoritara provoacă agitaţii. Peiilcâiere anchetei ORADEA, 28. — Ţăranul Iosif Kovács din comuna Bale (Bihor) a fost arestat de jandarmi sub bănunuială de furt. Seara, Kovács a fost găsit strangulat în arestul postului de jandarmi. Familia defunctului a fost încunoştinţată despre această sinucidere. La cererea tatălui sinucigaşului, care bănuia că fiul său a fost strangulat de jandarmi, parchetul a ordonat autopsia cadavrului. Medicul legist, d. dr. Berariu, nu a găsit urme de violenţă pe corpul sinucigaşului şi a autorizat înmormântarea. AGITAŢIA PRESEI MINORITARE Dar în sat s’a răspândit zvonul că Iosif Kovács a fost ucis de jandarmi şi deputatul minoritar Ferdinand Hegedűs a publicat o scrisoare deschisă în ziarul său «Nagyvárad” către d. George Ghika, prefect de Bihor, care întâmplător are moşia şi domiciliul stabil tocmai în acel sat. D. Hegedus scria că populaţia e agitată că un cetăţean a fost ucis de jandarmi şi cerea o nouă anchetă şi sancţiuni pentru liniştirea spiritelor. Scrisoarea a avut răsunet în presa minoritară din Ardeal care a atras atenţia d-lui general Dumitrescu, comandantul suprem şi inspector general al jandarmeriilor, că jandarmeria din Balc terorizează populaţia şi ucide pe deţinuţi. CERCETĂRILE LA CIMITIRUL DIN BALC D. prefect Ghika, a cerut parchetului general să ordone deshumarea cadavrului, o nouă anchetă şi o nouă autopsie. Din ordinul parchetului general, au descins la faţa locului d-nui judecător de instrucţie Const Schmeltz, procuror Popescu, dr. Zeno Dumitreanu, medic primar al judeţului, dr. Berariu, medic primar, maiorul A. Popa, comandantul Legiunii de jandarmi şi medicul de circumscripţie din Marginea. Pe o ploaie rece şi deasă, comisia a procedat la deshumarea cadavrului lui Iosif Kovács şi d. dr. Zeno Dumitreanu a făcut o nouă autopsie, dar nu s’a putut nici de data aceasta descoperi nimic suspect. Pe cadavru nu erau urme de violenţă, afară de cele cauzate de ştreang. A surprins numai faptul că deţinutul avea mâinile încătuşate şi s’a pus problema cum s’a putut strangula singur. Jandarmii au demonstrat că şi un om cu mâinile legate se poate spânzura. In acest sens comisiunea a dresat procesul verbal pe care l-a înaintat celor în drept. Alţi doi flăcăi cari au fost deţinuţi împreună cu nefericitul Kovács spun că ei au fost loviţi de jandarmi. Judecătorul de instrucţie continuă cercetările. CORESP. Studenţeşti «Căminul Studenţesc Ialomiţa primeşte în anul şcolar 1931—1932 numai studenţi (nu şi studente) domiciliaţi în jud. Ialomiţa. Cererile de admitere pentru anul acesta se vor primi până în ziua de 5 oct. a. c. la Direcţiunea Căminului în str. Transilvania 54, Bucureşti II, însoţite de următoarele acte: Certificat de starea materială a părinţilor. Certificat de sănătate. Studenţii vechi vor trebui să anexeze şi adeverinţa de promovarea anului trecut precum şi chitanţa de plata cotizaţiilor pe luna Iunie 1931. Neîndeplinirea oricărei din condiţiunile de mai sus, va atrage neluarea în considerare a cererilor. supra cărora, în cazul de faţă mai««inţei, al existenţei, n’a venit prin mult ca oricând, trebuie să stăru 1 «simţiri; nu există organ special im. Ceiace face interesul literar şi filosofic al acestei vaste opere (în franţuzeşte, 2 volume, cu litera cea mai mică, de câte 400 de pagini fiecare) e în afară de posibilitatea teatralizării. Sunt, mai întâi, descripţiile acelea covârşitoare de viaţă şi peisaj rusesc, descripţii faţă de cari chiar amănunţismul unui Zola e treabă de şcolar grăbit; sunt apoi, acele nesfârşite întârzieri adiacente în lumea gândirii pure, a eticii şi chiar a teoriei cunoştinţa, cari înfloresc aproape fiecare capitol în pavoazări de genial amatoriâe. Această parte a operei lui Tolstoi nu s’ar putea aduce, fireşte, pe scenă. Teatralizatorul Anei Karenina n’a luat decât materialul brut al întâmplărilor pe care le-a sensaţionalizat după putinţă. Dialoguri ca acestea, bunăoară: — «Nu pot să accept teoria lui «Reis, zicea Sergiu Ivanici într’un «limbaj elegant şi corect, nu pot să «admit că întreaga concepţie a lumii exterioare oerivă exclusiv «din sensaţiile mele. Principiul oricărei cunoştinţe, sentimentul fie pentru a produce această concep, «tie. — «Da, dar Wurst şi Knaust şi «Pripasof vă vor răspunde că avem «cunoştinţă de existenta noastră «numai ca urmare a unei acumulări de sensatii, cu alte cuvinte, că «nu e decât rezultatul sensatiilor«Wurst zice chiar că acolo unde nu «e sensaţia, conştiinţa existenţei «este absentă». Desbateri de acestea prelungite indefinit şi mai pasionant decât rezultatul unei «alergări de obstacole» sunt absente din piesă. Ele fac totuşi pitorescul intelectual al romanului. Paginile finalului, bunăoară, pline de acel imens şi ciudat cristianism panteist, şi în cari unul din eroi conchide: «Voi continua să mă rog fără a «putea să-mi explic de ce mă rog, «dar viaţa mea interioară a cucerit libertatea; ea nu va mai fi în «voia întâmplărilor şi fiecare minută a existenţei mele va avea un «sens incontestabil şi profund, care va fi în puterea mea să-l imprim fiecăruia din acţiunile mele: binele». Cer iertare cititorului că am insistat mai mult asupra romanului decât asupra piesei. Vinovat e numai Tolstoi. Aşa cum e şi atât cât este, Ana Karenin, dramă de d. Guiraud şi numai de d-sa, a avut pe prima noastră scenă o largă şi bogată ospitalitate. Rareori avuţia prezintării unei drame a putut fi întrecută de ceia ce ne-a fost dat să vedem Luni seară. Tot luxul vehement şi provocător al societăţii care prepara cu frenezia ei inconştientă şi impudică regimul lui Lenin, a înviat înainte-ne pentru o foarte ilustrată şi pilduitoare lecţie de istorie. Nimic mai deplin nu se poate imagina pentru a instrui şi a uimi publicul cu privire la oameni şi situaţii ce sunt totdeauna foarte oportun de amintit. In rolul titular, d-na Maria Filotti, societară de onoare a teatrului Naţional, a jucat cu toată prestanţa ei cuceritoare, înfăţişând în sinceritate şi devoţiune artistică sfâşierile femeii desprinsă din ordinea datoriei şi aruncată în jocul blestemat al patimii. Aplauze şi ovaţii deosebite au salutat-o mereu. In soţul demn şi înşelat, d. Ion Manolescu a purtat un sintetic chip de pură şi laşe mândrie rusească. D. Bălţăteanu a jucat rolul lui Wronsky «exemplarul cel mai complet al tinerimii daurite a Petersbugului» (cum îl descrie Tolstoi) cu melancolica sa bărbăţie rece. Cum aş putea reuşi să citez toţi interpreţii fără a nu da cronicii mele întinderea unui adevărat catalog? Dar, să desprind din mulţimea celor cari au colaborat la bogăţia spectacolului pe d-nele Sadova (actriţă ce ştie să se facă văzută şi în două replici) pe foarte impresionant d-na Irina Nădejde, Ana Luca, Economu, Tantzi Bogdan, Puiu Ionescu, Niţulescu, Elvira Godeanu şi celelalte multe şi gătite. Pe d. Sârbu şi d. Ghiberneon cari au conturat cu tanţul lor precis în câteva apariţii două imagini de cea mai auteentică Rusie. Nu se cuvine să uit nici pe d. Gr. Mărculescu, C. Stăncescu, d. Pop Marţian, pe Victor Antonescu, pe Calboreanu şi, în special, pe d. Finteşteanu care a purtat prin sumbra poveste raza unui surâs de realitate mai omenească. Dem« Theodorescu ȘOMAMU ARAD -—--QCCO----— ARAD, 29. — In numărul de Luni principale din oraș, ca să le ceară al ziarului nostru am stăruit pe larg să-și convingă subalternii și perasupra operei începute de d. prim.'ir I sonalul să dea săptămânal o sumă dr. Radu pentru ajutorarea șome-* pentru fondul șomerilor arilor, pe care, în prealabil, primăria i-a controlat cu scopul de a alege pe cei apţi de muncă şi a-i pune la lucrări edilitare. Primăria a rezervat 13 milioane pentru reparări de străzi, făcute exclusiv cu şomeri. Se vor avea în primul rând în vedere străzile din cartierele mărginaşe, locuite aproape numai de români şi lăsate de unguri în cea mai neagră părăsire. D. primar al municipiului a făcut în zilele din urmă vizite pe la toate oficialităţile şi întreprinderile Intervenţia făcută la fabrici a avut rezultatul următor: Fabricile Astra a pus în vedere, că va da cel puţin cât anul trecut, adică 150 de mii. Ugirul a înştiinţat de asemenea, că membrii săi din Arad vor contribui efectiv la opera de ajutorare a primăriei. Băncile minoritare, în schimb, tac, ca de obicei. D. dr. Radu a făcut ieri un apel şi la negustori, cu ocazia adunării corporației lor. Răspunsul nu s’a dat încă. Comisia interimara judeţeana Dii dimineaţă comisia interimară a judeţului a ţinut şedinţă sub preşedinţia d-lui D. Cătuneanu prefect girant, asistat de d. Gh. Musceleanu secretar general. S-a modificat bugetul judeţului, în scopul de a se plăti subvenţia de 16 la sută cuvenită Casei de pensiuni — care însemnează suma de lei 4.053.990. S’a respins încheerea comunei Chitila relativ la contractarea unui împrumut, dela Cassa de împrumut a județului, în valoare de lei 2 milioane 400.000, din lipsă de fonduri. S’a amânat cererea școalei demeserii din Suftea — prin care solicită un împrumut de lei 300.000 pentru repararea clădirei, din acelaş motiv. S-a dispus scoaterea în licitaţie de către Ministerul de Lucrări publice a liniilor de autobuze din judeţ. Şedinţa a luat sfârşit la ora 1 p. m. r H - L M. Confficte de muncă aplanate Greva dela fabrica de cherestea «REGNA» din Vatra Dornei a încetat; lucrătorii au reluat lucrul pe baza unei noui convenţii colective. Conflictul de muncă din portul Constanţa, în arbitraj în faţa tribunalului local, s’a aplanat prin scăderea preturilor cu 20 la sută faţă de contractul din anul trecut. S-a aplanat conflictul de muncă dintre restauratorii din Braşov şi salariaţii lor. EDITURA „EMINESCU” S. A. \ iPre _ «t» 1 v\N inaugurează sezonul literar y de toamnă, cu PANAIT ISTRATI JV NONCA ROMAN O fată de la câmp iubeşte cu patimă, îşi sacrifică iubirea din avânt generos şi se alege cu un „copil din flori“ care îi umple viaţa de lumină nouă. 240 PAGINI LEI 60 Se găseşte la toate librăriile şi la Editura „Eminescu“ S. A. Bucureşti . «CUVANTIL» Ce s’a petrecut la Curtici ? Ziarele din Budapesta anunţă, că autorităţile de cale ferată ungară au internat în spitalul din Cioba pe o călătoare, care a leşinat şi nu şi-a mai revenit din cauza incidentului pe care l-ar fi avut cu autorităţile de frontieră române din Curtici. Ea ar fi fost amendată aci cu o mie de lei, pentru că nu avea paşaportul în ordine. Din cercetările făcute de poliţia ungară rezultă, că pacienta se numeşte Marie Bethanie şi este supusă italiană A fost anunţată şi legaţiunea italiană din Budapesta. I lin cotidian romano catolic la Oradea PROTESTUL PRESEI MAGHIARE La 1 ianuarie va apare la Oradea un cotidian romano-catolic. Pentru înfiinţarea acestui ziar confesional, episcopul dr. dr. Ştefan Fedler a contribuit c, patru milioane, iar două milioane s’au adunat prin colectă publică. Presa minoritară maghiară din Ardeal primeşte cu o vădită ostilitate apariţia acestui ziar şi spune că de-acum înainte vor fi la ordinea de zi conflictele şi certurile confesionale, fiindcă ziarul romano-catolic va ataca conferinţele celorlaţi şi va propaga antisemitismul. înscrierile la şcoala de statistica înscrierile la şcoala de statistică încep la 1 Octombrie a- c. Se primesc: Licenţiaţi ai uneia din şcolile superioare (Universitate, Academie Comercială, Academie Agricolă, etc.) Studenţi ai unei atari şcoli. Bacalaureaţi. In transitoriu, pentru punerea în aplicare a legii personalului statistic, se vor primi ca studenţi regulaţi şi, actualii funcţionari statistici. Diploma de absolvire a şcolii, se va elibera acelor la care vor prezenta şi o licenţă, sau diplomă de absolvire a unei şcoli aparţinând învăţământului superior. Diploma de statistician pe care o eliberează şcoala va da de aci înainte singură dreptul de a face parte din corpul statisticienilor şi de a ocupa funcţiuni în orice serviciu public de statistică. Taxa de înscriere este de 200 lei. înscrierile se fac la secretariatul şcoalei de Statistică din localul Recensământului general al Populației, B-dul Elisabeta No. 42. Cursurile începe la 1 Noembrie. —---300*-— - ■ De la Y. M. C. A. CURS DE LIMBA ENGLEZA Cursurile de limba engleză organizate de Asociaţia Creştină a Tinerilor (YMCA), vor începe pe ziua de Joi 1 Octombrie. Cursul pentru începători se predă de două ori pe săptămână: Luni şi Miercuri, de la 7 juni, până la 8 luni. Pentru înaintaţi sunt rezervate zilele de Marţi şi Joi, ora 7 jum. până la 8 juni In afară de lecţiunile propriu zise, participanţii (atât începători cât şi înaintaţi) pot lua parte la un cerc de discuţii în limba engleză, care va avea loc în fiecare Vineri, la jum. până la 8 jum. p. m. Se mai primesc înscrieri până în seara zilei de 1 Oct. la sediul Asociației, din str. Masaryk 13 (fost Sălciilor). Corpul tehnic militar La şcoala de război din Capitală a început examenul pentru ofiţerii destinaţi a face şcoala politechnică din ţară, şcoala de radio şi şcoala de geniu maritim de la Paris. Aceşti ofiţeri după ce vor absolvi cursurile respective, vor deveni ofiţeri ingineri şi vor fi încadraţi în noul corp technic al armatei. Comisia de examinare se compune din d-nii: general Burileanu, preşedinte, contra-amiral Bucholtzer, comandor Năsturaş, colonel Petrovanu, locat.-colonel Vasiliu şi căpitan Mincu, membri. Absolvenţii acestor cursuri vor constitui prima serie de ofițeri tehnici destinați corpului technic militar şi statului major technic. Alegerea pentru consiliul general de instrucţie Ministerul instrucţiunii a acceptat o a doua listă de candidaţi, pentru consiliul general de instrucţie, secţia învăţământului primar, compusă din următorii: Vasile D. Stănciulescu instit. şc. No. 15 băieţi Bucureşti şi şc. Iidulţi; Sava Zamfirescu, instit. şc. No. 7 băieţi Bucureşti; d-na Eleonora Iconeanu instit. şc. No. 21 băieţi Bucureşti; d-na Eliza Alexandrescu instit. şc. No. 17 fete Bucureşti; Constantin N. Vasilescu instit. şc. No. 24 băieţi Bucureşti; Dumitru Ionescu instit şc. No. 21 băieţi Bucureşti; Ion Vulcănescu instit. şc. No. 2 băieţi Bucureşti; Ion Begu instit. şc. No. 25 băieţi Bucureşti şi curs complin Alex. Angelescu instit. şc. Not. 12 băieţi Bucureşti; Const. Popovici instit. ŞC. Iaşi; Ion Drăgan instit şc. Botoşani; I. Almăjanu instit. şc. Cluj; I. Tintoş instit. Şcoala misionară de stat Malnaş; d-na Elena Nicolaide grădina de copii Bucureşti; Constanţa Atanasiu grădina de copii Bucureşti. Descoperirea unei asociaţii comuniste în jud. Botoşani IAŞI 29. Inspectoratul de poliţie Iaşi a fost informat astăzi despre arestarea în orăşelul Ştefăneşti, jud. Botoşani, a 13 persoane — 5 femei şi 8 bărbaţi — surprinşi pe când împrăştiau manifeste incendiare în cuprinsul satelor învecinate comunei Ştefăneşti. Ei au fost trimişi sub escortă la Iaşi, unde d. inspector Măcelaru a continuat cercetările începute de autorităţile din Ştefăneşti. In legătură cu cele de mai sus aflăm arestarea studentului Lipa Segal din Iaşi. Acesta îndeplinea rolul de curier şi distribuitor al manifestelor comuniste. La Iaşi s-au făcut percheziţii şi arestări, asupra cărora, în interesul instrucţiei, se păstrează secret. Iarnala Moldova ROMAN 28. — In urma ploilor căzute timp de câteva zile, timpul s’a răcit. Astă noapte au căzut fulgi de zăpadă, după care înseninându-se, a urmat un uşor îngheţ. Azi pe la orele 5 dimineaţa, termomentrul a înregistrat 2 grade sub zero. BUCECEA 28. — De câteva zile temperatura a scăzut simţitor. Eri au căzut şi fulgi de zăpadă, cari însă, la primele raze de soare s’au topit. O arestare senzaţională la Tighina CHIŞINĂU, 29. — Astăzi a fost arestat la Tighina vice-preşedintele Camerii de agricultură de acolo, anume Cereşenski. Acesta este învinuit că ar fi săvârşit mari fraude la susnumita Cameră de agricultură. Arestarea lui Cereşenski a produs mare senzaţie la Tighina. ------- ,,, ....^----- Arestarea unui sublocotenent la Chișinău CHIȘINĂU, 29. — Parchetul militar din localitate a arestat azi dimineaţă pe sublocotenentul Lucian dela cercul de recrutare din Chişinău, în sarcina căruia s’au descoperit fraude de aproape o jumătate milion lei. Ofițerul a fost înaintat consiliului de răsboiu pentru a fi judecat. iarem anialelor la noi ceea ce prezintă, după cum vom venica în 1930 faţă de 820 în 1927. Adea, un alt neajuns,dică 32% scădere la preţul vitelor O cauză principală a scăderii valorii animalelor noastre vii exportate este tot lipsa pieţelor străine de desfacere, fiindcă această lipsă a atras în parte scăderea costului unitar al vitelor, iar altă cauză este distribuţia pe specii a animalelor exportate, specia cea mai scumpă (porcii) scăzând simţitor, după cum se vede din cifrele de mai sus; nu se poate tăgădui însă că şi calitatea mărfii exportate ca animale vii a influenţat în mare măsură asupra preţului unitar care a suferit, între 1927—1930, scăderile următoare: vitele cornute 10.500 lei de cap în 1930 faţă de 15.400 lei în 1927, porcii 3.900 lei în 1930 faţă de 5.700 lei în 1927 şi oile 430 lei de (Continuare din pagina I-a) cornute şi al porcilor, iar la preţul oilor circa 50% scădere în 1930 faţă de 1927. Ceea ce se recomandă, prin urmare, este nu numai o deosebită stăruinţă spre a obţine condiţii de desfacere cât mai avantajoase pe pieţele străine pentru animalele noastre, dar şi o puternică sforţare pentru îmbunătăţirea calităţii vitelor noastre, respectiv încurajarea şi ajutorarea creşterii vitelor, pentru o mai bună valorificare a materialului nostru zootehnic şi, deci, a produselor agricole necesare confecţionării acestui material care, după unele evaluări, reprezintă suma de aproape 80 miliarde lei. Ing. Agr. P. Rosiade inia delegaiii piti -------e=r,^a,^c-----1------ Membrii delegaţiei permanente a de lămuriri în această chestiune. Capitalei, s’au întrunit eri l* ora 6 și jum. d. a. în şedinţă publică. După deschiderea şedinţei, d. A. Bolintineanu fost primar al Sect. I Galben, a făcut o comunicare în legătură cu acuzaţiile ce i s’au adus de unele ziare în legătură cu activitatea scă. D-sa prezintă o serie de acte în legătură cu acuzaţiile ce i s’au adus, comunicând consiliului, că d-sa a sesizat pentru facerea unei anchete organele superioare. D. Dem. Dobrescu spune că intru cât a fost sezizat ministerul de interne primăria nu se va putea amesteca. D-nii: Poenaru Bordea şi Em. Dan, sunt de aceiaşi părere. Consiliul hotărăşte ca cererea d. A. Bolintineanu să fie trimisă ministerului de interne. Luându-se în discuţie, oferta soc. tramvaielor, în legătură cu noul traseu de la cimitirul Sf. Vineri, până la Bucureştii-Noui, d. N. Bazilescu dă o serie de lămuriri. D. Dem. Dobrescu dă o serie . D. Em. Dan, cere modificarea regulamentului privitor la nouile construcţii urmând a se fixa cotele de înălţime ale viitoarelor construcţii. D. Dem. Dobrescu, propune să se alcătuiască o comisie compusă din d-nii Em. Dan, ing. Sfinţescu şi arh. Bolomei. D. Em. Dan cere să se treacă în ordinea de zi a consiliului general al municiupiului, modul de funcţionare ale atelierelor comunale. D. Dem. Dobrescu dispune ca cererea d-lui Dan să se împlinească. D. Dem. Dobrescu comunică consiliului, starea lucrărilor făcute de casa lucrărilor oraşului, în vederea fixărei zonei de plantaţii, arătând că pentru această operă, este nevoie de o serie de exproprieri şi de o lege specială. Propune să se numească o comisie. Consiliul rezolvă apoi diferite chestiuni curente. Studio nomio Capsai! Institut superior de coreo grafie Anunţă deschiderea cursurilor de balet (dans clasic) gimnastică ritmică, acrobaţie, improvizaţiuni plastice pentru profesionişti, amatori, adulţi şi copii. Informaţiuni zilnice la Studio între orele 3—6 p. m. Strada Brezoianu 51. Telefon 336/06. ŞKOSIICE Teatrul Naţional Astăseară Miercuri 30 Sept. crt. Teatrul Naţional reprezintă pentru a doua oară piesa «Ana Kerenina» care a obţinut un mare succes la premieră. Se va juca în aceiaşi montare fastuoasă şi interpretare, în fruntea cu d-na Maria Filotti, d-nii: Ion Manolescu, N. Bălţăteanu. Teatrul «Ventura» Astă seară Miercuri se joacă «SEXUL SLAB», delicioasa comedie a lui Bourdet, care ca şi la Paris e pornită pe o lungă serie. Interpretarea în frunte cu Tantzi Cutava Barozzi, Leny Caler, Sylvia Fulda, G. Timică, etc. Opera Română Mâine seară Joi 1 Octombrie va avea loc deschiderea stagiunei Operei Române, la Teatrul Lyric, cu «PRINŢUL IGOR», operă în 7 tablouri, muzică de Borodin. Rolurile vor fi cântate de d-nii: Jean Atanasiu, Gh. Folescu, Niculescu Basu, Mircea Lazăr, G. Oprişan, N. Lucian şi d-nele: Maria Simoniu, Maria Snejina, Virginia Micioara, Lydia Babiei. Conducerea muzicală: d. Egizzio Massini, direcţia de scenă: d. Sig. Zalesky. Baletul sub conducerea d-lui Anton Romanowsky. Celebrul bariton Sig. Zalesky va cânta în «TOSCA» Sâmbătă 3 octombrie 1931 rolul lui Scarpia. Aceiaşi reprezentaţie va servi şi pentru reapariţia pe scena Operei Române a tenorului Arnoldo Georgewsky. Cu tot caracterul excepţional al acestei reprezentaţii preţurile vor fi cele obişnuite ale Operei. Cârd-Deviste A apărut «Buletinul Medico- Terapeutic», anul 8, No. 9, 1931, cu următorul sumar: Docent Dr. I. Bistriceanu: Curenţii de înaltă frecvenţă şi mare tensiune în tratamentul boalelor sistemului nervos. Docent Dr. D. Hagiescu şi Dr. S. Ciorapciu: Tuberculosa în 1930. Dr. Alfred Dimolescu: Constituţie — Caracter — Temperament. Dr. I. Rosman: Consideraţiuni asupra tratamentului hyperacidităţii prin alcaline. Dr. Od. Apostol: Cunoştinţele medicale ale lui Omer- Note de terapeutică, critici şi referate. Miercuri 30 Septembrie 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.30: Muzica corală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Muzică variată şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar 19.10: Orchestra Radio: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20: D. Em. Bucuţa: Institutul Social Român. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 20.40: D-na Marilena Brăneşti, canto. Mozart: Arie din ,,Răpirea din Serai”. Gounod: Mireille, Arietă. Borgovan: Toarce pitică. Borgovan: Nocturnă. Popescu Brăneşti: Frunzuliţă salbă moale (prima audiţie). 21: D. S. Seidman-Saxofon: Muzică modernă. 21.30: D. Em. Ciomac: Cronică muzicală. 21.45: D. Ladislau Boris: violină. Enacovici: Dans rustic. Chopin-Kreisler: Mazurka. Granados-Preisler: Dans spaniol. Falla-Kreisler: Dans spaniol. 22.15: D. Georges-Ciolac-piano: Schubert: Wanderer Phantasie, op. 15 Granados: La maja et le rosignol (din Goyescas). Albeniz: Navara. 22.45: Informațiuni. spectacole TEATRE TEATRUL NAŢIONAL: Ana Karenina. TEATRUL VENTURA: Sexul slab. TEATRUL REGINA MARIA: Adevărul gol goluţ. Cinematografe VOX: Locotenentul surâzător. SELECT: Amantul de la miezul nopţii. . CORSO: Desonorata. TRIANON: Locotenentul surâzător. REGAL : Alteţa Sa ordonă. FEMINA: Fiul Zeilor. CAPITOL: Cântăreţul din Sevilla. BULEVARD PALACE: Totul pentru un sărut. ROXY: Cântăreţul din Sevilla. LIDO: îngerul albastru. OMNIA: Nebuniile tinereţii. MARCONI: Fenia îndărătnica. MARNA: Serenada primei iubiri. VOLTA BUZEŞTI: Desonorata. ------c=n tV e=rr--=9 ~ Noul primar al Londrei LONDRA 29 (Radar). — Judecătorul Maurice Jenks a fost ales azi primar general al Londrei pentru anul viitor.