Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)

1932-03-01 / nr. 2464

AZI I 1932 FEBRUARIE 29 zile LUNI Zile trecute 59. Zile râmase 307. Răsăritul Soarelui 6.56. Apusul Soarelui 18.0. Luna în Patr. II, a 2-a zi. Ort.:­ Sf. Martir Cassian Romanul Cat.: Sf. Cassian. Prot.: Cassian. Evr.: 22 Adar 5692. Hahom.: 21 Seval 1350. rad­io Luni 29 Februarie 1962 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică de orchestră (plăci de gra­mofon). 13.45: Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică vocală (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Beethoven: Marş turcesc din «Ruinele Athénei; Wagner: Preludiu din «Lohengrins; Ziehrer: Ce­tăţenii Vienei, vals; Bach: Aria extrasă din suita în re; Debussy: Schiţă simfo­nică Schubert­: Trei marşuri militare; Frank: Paris Angelicus, intermezzo re­ligios; Tsehaikowsky: Nocturnă. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Radio ; Brediceanu : Hora şi arcanul; Catalani: Dansul ondi­nelor din «Loreley»; Manfred: Carmen­et­», serenadă; Dostal: Fantezie din ope­reta «Victoria şi al ei Hasan». UNIVERSITATEA RADIO 20. D. prof. V. Stanciu: Aurul româ­nesc. 20.20: Oct. Batiu: Matode de plantarea pomilor roditori. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică românească (plăci de gra­mofon). 21: D. Em. Ciomac: Quartetul op. 127 de Beethoven. 21.10: D-nii AI. Theodorescu, violina I. L. Feldmann, violina II; Th. Popovici, violă și Jos. Thaler, violoncel. Beetho­ven: Quartet, op. 127. 21.40 ; Transmisie de Coruri populare armene de la Atheneu. 21.45; D. Mihail Sadoveanu: Nuvelă inedită. 22.25; D-na Nitzescu Philippide și d-ra Czerneski; Mozart: Sonata în re major; D. Maery: Toccata în la minor. 22.45; Informatiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 23.45. — Lips­ea 21. — Ostava 16.30: pian. — Heils­berg 17.15. — Bratislava 17.10. — Bres­lau 20.15. — Milano 21.15 şi 22. — Bru­­xelles II 22 şi 23. — Brno 20.05. — Strasbourg 20-45. — Londra 21: Sextet. .— 22.15: cor şi 23 orchestra B. B. C. — Mühlacker 21.05. — Toulouse de la 20 la 1.30: muz. var. — Frankfurt a. M. 21.05. — Katovice 20. — Roma 23.10. — Berna 21 și 22. — Praga 21.05: concert trans. din Sala Smetana. — Budapes­ta 20.40: concert simfonic. TEATRU — OPERA — OPERETA: Viena ora 20: «Cavalerul Rozelor» ope­ră de Rich Strauss, trans. de la Ope­ra de stat. — Katovice 20.50: «Dama de Pică» operă de Tsehaikowsky. — Belgrad 22: «Madame Butterfly». Stockholm 21: «Rigoletto» de Verdi, trans. de la Opera Regală. STIRI DE PRESA: Viena ora 22.20. — Lipsea 23.05 — Heilsberg 23. — Bruxel­les II 21.30 și 24. — Strasbourg 20.30. — Roma 23.55. — Berna 23. MUZICA DE DANS: Toulouse 23.45 orchestră Argentina. Berlin 23.55—1.30, P./aJtsucoBfsrt -nr3t' ax&zyiaAckiTfâpăîorn iu. wJ 12 late iUnaic In noaptea de 29 Februa­rie 1932 Farm. Bruss (Viorica Strajă), ca­lea Victoriei 36, telefon 336/42; D. Breată str. Câmpineanu 9; Al. Ali­­fanti, calea Griviţei 217; C. Vaieni, calea Dorobanţilor 17; I. Vespre­­meanu, calea Şerban Vod­ă 47; Ev­­lampia Ghiorghiu calea 13 Septem­brie 2, telefon 306/02; M. Grünbaum (Ștefan Cornea) calea Văcărești (colt str. Cantemir) 83; M. Nicules­­cu Stănescu b-dul Pake 31; Al. Le­ist str. dr. Felix 67; Al. Cepleanu str. Carol 41, telefon 358/13; I. Wein­­bach str. sf. Apostoli 37, telefon 364/67; Gh. Gavriliu sos. Panteli­­mon 221. -----«=*=----­ Comemorarea lui Goethe la Uniunea intelectuală Inaugurarea ciclului de conferinţe «Goethe», al Uniunii Intelectuale va a­­vea loc Marţi, 1 Martie, orele şase ju­mătate p. m., la Fundaţia Carol I. D. prof. Istrati Micescu, va ţine o cu­vântare introductivă, după care va ur­ma conferinţa d-lui Emanoil Bucuţa: «Goethe autobiograf». ——ooxxOOxxoo-—— Elimpic de imitat --------0300-------­ (Continuare din pagina I-a) 330 t. br.;«un vas nou (fost «Cheliff») const. 1895 de 1435 t. br.; «Sipan» (nou) constr. 1931 de 320 t. br. Este de notat pe o altă parte că flota sârbă deţine mai de mult câ­teva unităţi noi, dintre cari cele mai însemnate sunt: din 1930 vap. «Tropca» de 5042 t. br.; vap. «Trilav» de 6363 t. br.; vap. «Avala» de 6378 t. br. și «Korana» de 5407 t. br.; din 1928 vap. «Sveti Vla­ho» de 5965 t br.; din 1927 vap. «A­­leksander I» de 5948 t. br.; «și «Ni­­fola Pasic» de 4753 t. br.; din 1920- 1926 vap. «Frederico Glavic» de 5283 t. br.;«Zrinski» de 5645 t. br. şi «Zvir» de 5605 t. br. Alte 20 cargoboturi sârbeşti au fost construite între anii 1910 şi 1919 fiecare cu câte 3—5000 tone. Este de remarcat că toate cargo­­boturile iugoslave se găsesc în pli­nă activitate şi numai două vechi unităţi ale Liovdului iugoslav anu­me «Preradovic» de 5341 tone, con­struit în anul 1907 şi «Epidaura» de 4297 tone construit în anul 1901 zac inutilzate la Zebenico. La începutul lunei Aprilie anul trecut Societatea de navigaţie sârbească a comandat şantierelor Lithgows Ltd din Glasgow un vas rapid de pasageri cu 200 locuri. Dar paralel cu organizarea flotei iugoslave se desvoltă în acelaş tem­po şi se modernizează industria in­digenă a fierului şi a construcţiilor navale. Nimic n’a neglijat în acest scop guvernul dela Belgrad. In de­plină conştiinţă a necesităţilor cre­­iate şi cu concurs­ul caselor engleze şi franceze, s’au organizat şi reno­vat fostele vechi şantiere austriace aflate dealungul coastelor Dalma­ţiei. Astfel şantierele din Porto-Re vor fi renovate de firma engleză «Yarow», iar şanitierele Marjan din Spalato vor fi strămutate la Sucu­­ruz, unde vor fi desăvârşite în aşa fel încât să poată face faţă nevoilor navigaţiei. Renovarea acestor şantiere a fost preluată de un grup francez, care-şi prop­une să efectueze lucrări foarte serioase. In acelaşi timp se duc tra­tative pentru cumpărarea şantieru­lui «Jug», pentru ca toate acestea să se unifice într-o singură societate de construcţie navală. Intenţia guvernului i­goslav este să creeze la Spalato un centru de construcţii şi reparaţiuni navale. Se înţelege că în cadrul acestui pro­gram nu sunt neglijate nici portu­rile. Astfel după ultimele știri se studiază un mare plan de lucrări pentru portul Susuak și crearea u­­nor importante depozite în portul Spalato. V. Petricu Căpitan de cursă lungă Institutul Social Român Criza capitalismului in iiiitifia statisticei --------ecoo-------­ Conferinţa d-lui M. Sanielevici la Institutul Socal Român In ciclul de conferinţe privi­tor la «Influenţa depreshinei economice mondiale în România», a vorbit eri. Duminică, d. M. Sanieevici, cunos­cut statistician, în faţa unui ales public, despre «Criza capitalismu­lui în lumina statisticei». Conferenţiarul,­­vorbind în cali­tate de conducător de întreprindere, a arătat în primul rând necesitatea pentru întreprinzători d­e a nu se mărgini numai la aprofundarea problemelor lor speciale, ci de a se interesa şi de organizaţia generală economică, aceasta nei­ai posedând stabilitatea care le permitea atitu­dinea din trecut. Colaborarea între­prinzătorilor la ştiinţa economică va accentua asupra mecanismului de detaliu în locul generalităţilor cultivate de oamenii politici şi asu­pra studiului adâncit al prezentului în locul profeţiilor uşoare despre economia viitoare a lumii. Fiind dată complexitatea fenome­nelor economice moderne, metoda a­­nalitică din trecut nu mai este su­ficientă şi baza nouei ştiinţe econo­mice trebuie să fie verificarea prin statistică. Examinând pe scurt economia ca­pitalistă cu meritele şi obiectuiri­­le ce i s-au ad­us, conferenţiarul se ocupă de blocarea mecanismului ei atât din partea întreprinzătorilor, prin carteluri, cât şi din partea sa­lariaţilor prin sindicalizare. Referi­­tor la acest din urmă caz, conferen­ţiarul se ocupă amănunţit cu efec­tele asigurării contra şomajului ca metodă d­e economie dirijată, expli­când în amănunt curba lui Reuff privitoare la paralelismul dintre salariul real şi şomaj şi rezultatele finale obţinute în Anglia prin exa­gerarea acestei întocmiri de politi­că socială. • După aceia conferenţiarul înve­derează influenţa acumulării capi­talului asupra salariilor şi standar­dului vieţii, în timp şi spaţiu, exa­minând câteva exemple caracteris­tice. Studiază de asemenea şi influ­enţa raţionalizării asupra salariilor Apoi după o scurtă privire asupra rezultatelor obţinute de comunis­mul rusesc, conferenţiarul îşi ex­primă îndoiala asupra efectelor me­todei economice dirijate şi cere să stânjenească cât mai puţin meca­nismul organizării capitaliste a producţiunii, singurul în stare să promoveze sporirea capitalului la dispoziţia omenirii, condiţie indis­pensabilă ca într’un viitor nu prea îndepărtat să se ajungă la eli­minarea problemei economice din preocupările oamenilor, lăsându-i să-şi ia apoi un zbor nestânjenit că­tre cele mai înalte idealuri ale u­­manităţii. Duminica viitoare va vorbi d. V. Madgearu despre «Depresiunea eco­nomică mondială şi ordinea capita­listă. Dar Angele, scumpa Angele, înţe­lege ! Desigur nu pricepe prea mul­te lucruri nici în literatura, nici în temperamentul lui. Aprobă totuşi de multe ori fără să înţeleagă. Ştie alteori să asculte şi dă fermecătoa­rea impresie care ţine de fiinţa ei exterioară, că e pasionată şi înţe­lege. Are ochii umbriţi şi străluci­tori, gură fragedă, e serafică şi le­­nevoasă. Dă o impresie aşa de can­didă şi e uneori aşa de minunat tristă, încât te face să crezi că a în­ţeles esenţialul şi uiţi că — părând că stă pe gânduri — de cele mai multe ori nu gândeşte. Fiindcă ştie să zâmbească frumos cu infinite nuanţe şi înţelesuri şi mai ales fiindcă ştie să împrumute cu uşu­rinţă, fiindcă ara melancoliile căr­nii ei frumoase şi ale dorinţii, ar vrea să arate că e romantică şi sen­timentală. Dar la un moment dat: «de ce ai început Paludes? — când sunt atâtea alte subiecte — şi încă mai poetice»... Are o curiozitate frivolă şi capri­cioasă, simpatii şi antipatii nejus­tificate fiindcă se manifestă tot­deauna numai după instinct. «îmi vei citi asta» zice, când vrea să audă, şi adaugă deşi acolo poate fi vorba de ce e mai grav şi mai in­tim într’un om : «E amuzant». — «Prietenă — prietena mea — începui; e în surâsul tău o blândeţe pe care n’o pot înţelege bine. Să vină oare din sensibilitatea ta ?» — «Nu ştiu» răspunde ea, cuvânt care o caraterizează. Asta n’o împiedică totuşi ca prin­­tr’un instinct al însăşi feminităţii ei, să ştie să dăruiască. E din cele care nu pot rezista niciunui apel bărbătesc numai fiindcă ştiu că fac un bine cu asta. Spiritul ei ia tot­deauna forma bărbatului pe care îl iubeşte şi dacă ştie că trebue să pară mai complexă decât e, se lasă iubită părând că gândeşte. Dacă vrea el îl lasă să creadă că o chinue şi că îi e drag chinul. Are admira­bile gesturi de generozitate adânc omenească. După ce voiajul ratase şi povestitorul e copleşit de amără­ciune, vine la el tocmai când era aşteptată mai puţin, dar când era dorită mai mult. «Eşti trist în di­mineaţa asta. Am simţit-o. Am ve­nit... Nu te puteai bucura că n’a fost aşa cum îl doream, voiajul nostru». Ştie să fie înţelegătoare, dar şi mediocră, sensibilă, soră de carita­te, camaradă, dar — conştient sau nu — şi mare tovarăşe spirituală. Nu seamănă cu niciuna din femeile pe care le-ai întâlnit în viaţă sau în cărţi, dar seamănă cu toate prin feminitatea ei necesară ca un bal­sam. Mai ales înduioşată şi prinsă în atmosferă, (adică pe cale senti­mentală) poate ţine creatorului to­vărăşie pe cele mai înalte culmi ale gândirii şi îl ajută să «acţioneze» . — «N’am trăit niciodată mai mult, zise Angéle. Se poate, într’adevăr, trăi mai mult ? De unde ai luat sen­timentul unei mai mari exuberan­țe ? Cine ți-a spus că asta ar fi po­sibil? — Hubert? — Trăește el mai mult, pentru că se agită ?» — Angéle, Angéle! iată cum ho­hotesc acum! Să fi înțeles tu oare ceva din neliniștea mea ? In surâsul tău voiu fi pus poate puțină amă­răciune ? — Eh ! cum ! plângi acum — E bine ! Sunt fericit! Acționez !— Mă apuc să termin Paludes». «Angéle plângea, plângea, și pă­rul ei lung se desfăcu». Eimil Gui­­an Expoziţii Doamna Cornelia Daniel, cunoscu­tul pictor, va expune ultimele sale lucrări, în cursul lunei Martie, în atelierul său din strada Ceres 17 (Izvor). Conferinţe despre tea­trul românesc con­timporan Ateneul «AL Iorgay», care a intrat in al şaselea an de acvititate, organizează pentru lunile: Martie, Aprilie şi Mai, un ciclu de conferinţe şi spectacole în­chinate teatrului românesc contimporan. D. Alex. Mavrodi, directorul general al teatrelor, a făgăduit să sprijine a­­ceastă iniţiativă pentru afirmarea lite­raturii dramatice originale. Ciclul cuprinde un număr de lucrări dramatice inedite ce vor fi prezentate publicului în spectacole săptămânale. Reprezentanţi de seamă ai literelor şi artelor vor comenta înainte de specta­col personalitatea autorului şi piesa. Primul spectacol va fi Duminică, 13 Martie a. c., ora 5 d. a., la Teatrul Li­ber, str. Sf. Dumitru No. 2 (în spatele Poştei Centrale). Se va reprezenta pentru întâia oară piesa d-lui dr. V. Voiculescu: «Pe pra­gul minunei. * CUVÂNTULMarți 1 Martie 1932 FRANZELE PAINE Adunarea soc. „Creditu urban“ din Iaşi IAŞI, 28.­­ Azi dimineaţă a avut loc în oraşul nostru adunarea gene­rală a societăţii «Creditul urban». Au asistat peste 200 asociaţi din ţară reprezentând un capital de peste 800 milioane lei. Fostul ministru Const. Meissner a prezidat adunarea, asistat de d-nii gen. Vera senator, Gheorghia­­de, directorul general al Creditului urban şi avocat Codreanu. D. av. Popovici-Cernăuţi a cerut amânarea adunării generale, întrucât nu toţi asociaţii au luat cunoştinţă de data tinerii ei­­. Gheorghiade a explicat că s’a întrunit numărul legal de asociaţi. Adunarea a luat act de declaraţia d-sale şi a respins incidentul ridi­cat de d- Popovici. D. Gheorghiade a făcut apoi o amplă dare de seamă asupra activi­tăţii din 1931 a Creditului urban. D. av. Apelstein,Cernăuţi, a sus­ţinut că n’au fost introdusă în or­dinea de zi chestiunea suspendării exercitărilor și reducerea ratelor. D. Gheorghiade a arătat că cererea depusă de d. Ţopa n’a fost introdu­să în termen legal, de altfel însuși semnatarul cererii n’a mai insistat în cauză. D. Ţopa a recunoscut cele spuse de d. Gheorghiade. In acest timp un număr de câţiva asociaţi, din Cer­năuţi s’au retras din şedinţă. Pusă la vot, darea de seamă a fost apro­bată. D. Gheorghiade a schiţat planul de activitate pe 1932 şi a dat expli­caţii asupra bugetului. Adunarea în unanimitate a apro­bat bugetul întocmai şi a cooptat în consiliu pe d-nii M. Sadoveanu, Osvald Racoviţă şi Xenofon Era­­clide. După adunare a avut loc o con­sfătuire intimă a asociaţilor Cre­ditului urban, la care au luat cu­vântul mai mulţi delegaţi cari au descris starea precară a proprie­­tarilor urbani şi imposibilitatea plătirii ratelor. S’a propus suspendarea execută­rilor pe un an, trecerea ratelor la capital și conversiunea datoriilor urbane. ^RADU IONEL spectacolele zilei 'ii-'8. TEATRE TEATRUL NATIONAL: Dracul. Şapte gâşte potcovite. OPERA ROMANA: Seara cea ma­re. Javotte. ^ TEATRUL VENTURA: Patima. TEATRUL REGINA MARIA : Bourrachon. 1! TEATRUL Al­HAMBRA: Balul Presei. -10“* TEATRUL MAJESTIC: Bucureștii dansează. TEATRUL LIBER: Nevinovata. Cinematografe CAPITOL: O noapte în paradis. TRIANON: Conte X. Domnul se­cretar petrece. SELECT: Romanul unei căsnicii. REGAL: Dixiana. ROXY: O noapte în paradis. VOX: O aventură galantă. BOULEVARD PALACE: Patru fete—trei băeţi. RIO: Rondul de noapte. FEMINA: Michel Strogoff. CORSO: Stan şi Bran candidaţi la alegere şi Fiicele noastre. FORJJM: Când barza face grevă. SALA EPISCOPIEI (Arpa): Trei băeţi şi o fericire. OMNIA: Ben Hur. AMERICAN: Hai să însurăm pe Alteţa Sa. LIDO: Pat şi Patachon şomeri. TERRA: Trader Horn. VOLTA BUZEŞTI: Mona Lisa. MARNA: Dansatorul regimentului. MARCONI: Toţi o vor pe Erika. TOMIS: Intre două femei şi Auto­matul dragostei. RAHOVA: Noapte bună, fetiță dul­ce. Campionatul Naţional de hochei pe ghiară T. C. R. bate Dragoş-Vodă (Cernăuţi) cu 2-0 (0-0, 1-0; HI) Niciodată nu trebue desconsiderat adversarii 11 Eri am putut constata justeţea a­­cestui adevăr. Tennis-Club mult prea încrezător în sine s’a prezentat într’o formă cu mult sub cea bună. Scorul redus al rezultatului se da­­toreşte în mare parte felului în ca­re s’au comportat Cernăuţenii. Foarte dârji, s’au apărat cu multă inimă, şi au reuşit în multe mo­mente să preseze poarta gazdelor, jucând mult peste aşteptări. La Tennis­ Club, s’au distins Can­­tacuzino, care afară de jocul său briliant în atac pe care îl cunoșteam a arătat lucruri extrem d­e frumoa­se, pasând la momentul oportun coechipierilor săi. Sandy Botez a a­­vut o zi bună, iar Danielopol în poartă a apărat frumos. In prima repriză, spre surpriza generală, Dragoș-Vodă domină mult timp adversarul T. C. R. reacţio­nează slab şi nu încheagă atacuri prea periculoase. S ar părea că mat­­chul va fi nedecis sau în favoarea Cernăuţenilor. Odată cu repriza doua, însă, lu­crurile se schimbă, căci atacurile verzilor devin tot mai dese şi Can­tacuzino dintr’o frumoasă pasă a lui Sandy Botez, marchează primul punct. Tot Cantacuzino mai înscrie un frumos goal în urma unei acţiuni personale în repriza treia. Cernău­­ţenii joacă dârz în apărare, aşa că ofensivele verzi nu mai pot trece, arătându-se periculoşi în atac. Dintre oaspeţi au plăcut goalkee­­perul Şindelaru, Scarlat, Tomovici şi mai ales Eisenbeisser. A arbitrat Piana. Formaţiile au fost: T. C. R.: Danielopol, Polizu, S. Grant, Botez, Cantacuzino, Anasta­­siu, Rabinovici, P. Grant şi Tico. Dragoş-Vodă, A. Şindelaru, Hoi­­nic (3), Scarlat (7), Tomovici (8) Ei­senbeisser (4), Şindelaru (5), Nichi­­for (2), Tolski (1) şi Balanetzchi. Edith Firenz a reuşit din nou să-şi surcla­eze adversarele, câştigând campionatul. Matchurile s-au disputat pentru primul tur eliminatoriu şi au dat următoarele rezultate: Petrovici — Hirschhorn 21-14, 21-19; Goldenberg — M. A. D. 21-10; 21-15; Bălescu — Mercus V. 21-15; 21-9; Meloni—Filenz 21-19; 16-21; 23-21; Weinberger — Iconomu 21-11; 17-21; 25-23; Răzuş — Mett 21-17; 23 21. La categoria II-a Mercus V. a în­vins in finala pe Popp cu 11-21; 21-13; 21-21-14. Iar Popp, învingând în finala ca­tegoriei a IlI-a pe Tuner cu 21-4; II— 21; 21-18, a cucerit titlul de cam­pion, învingătorii primului tur, precum şi câştigătorii categoriei II-a şi a III- a au jucat într’un turneu de 10 al cărui rezultat deocamdată — a­­cest turneu nu s’a terminat şi ur­mează să se continue azi — este ur­mătorul: Weinberger 4—1; Bălescu 3—1; Fileuz 3—1; Petrovici 3—1; Marcus V. 1—1; Goldenberg 1—2; Răzus 1—2; Meloni 1—2; Popp 0—3; Hirschhorn 0—3. V. F. Football Rezultate din streinătate BUDAPESTA, 21. — Astăzi a re­început campionatul. Matchurile cari s’au jucat au dat următoarele rezultate: Ferencváros—Nemzeti 5—1 (3—0). Hungária—Bocskay 5—3 (0—2). Kispest—Attilla 1—1 (0—0). Cartierul III—Somogy 2—0 (1—0), stadionul «Sportului Muncitoresc* din cartierul Veseliei, adunarea ge­­nerală ordinară sub preşidenţia d-lui Matei Năstăsescu, preşedintele clubului. Desbaterile s’au desfăşu­rat în mijlocul unei asistenţe bine cotate, numeric formată din mem­brii clubului. S’a ales următorul comitet: Matei Năstăsescu, N. Iordănescu, O. Creţianu, D. Georgescu, Carol Bongo, D. Viţianu, E. Adem­oni, Al. Voth, D- Năstăsescu, Gh. Schwartz­mayer, Luti Vasile, Făgăraş Ludo­­vic. Ultimii membrii sunt supleanţi. Comitetul cenzorilor: St. Ioachime-­scu, C. Boibulescu şi Şt. Paraschi- Vescu. S’a discutat activitatea anului tre­cut şi s’a întocmit programul pe a­­nul în curs. Cu această ocazie s’au ales prin proclamaţie unanimă d-nii Ing. Stavri Cunescu şi Em. Bucuţa membrii de onoare ai Societăţii. &­o­r Astaseara: T. C. R.-Telefon Club (comb.)-Cernauti Astă-seară va avea loc la ora 8 luni, un match amical între combi­nata T. C. R. — Telefoane şi Cer­năuţi. Cernăuţi: Şindelaru (D. V.), Ke­­rescinski (John), Ksin (Polonia), Blaski (Iahn), Hoinic, Scarlat, To­movici, Eisenbeisser şi Nichifor dela Dragoş-Vodă. Combinata : Raţiu (Tel.) P. Grant, Polizu, Botez, Cantacuzino, P. Grant, Anastasiu to­i dela T. C. R., D. Brătianu şi Pfann dela Telefoa­ne. I.E. Z. Matchul femeninT.C.R.a­ T.C.R. b. Cu toate că a fost jucat într’un tempo lent, matchul echipelor feme­­nine de hockey a Tennis­ Clubului a fost interesant. S’a dovedit că dosb­­dăm jucătoare cu un frumos viitor, de pildă domnişoarele lise Marian, Episcopescu, Izvoranu, L. Stelian Popescu şi Capriel cari au jucat re­marcabil. Dacă jucătoarele ar ajunge să pa­tineze mai repede și să ridice shoo­­tul, matchurile femenine ar fi și mai interesante. Miercurea Ciucului învinsă la Budapesta BUDAPESTA, 28. — Echipa de hockey pe ghiaţă din Miercurea Ciucului a jucat eri şi astăzi la Bu­dapesta. In prima zi românii au fost în­vinşi cu 6—9 (2—0, 3—0, 1—0) de că­tre B. S. E. din cauza jocului lor prea încet şi prea puţin technic. Au plăcut totuşi, portarul Dici şi Vă­­caru. Astăzi Miercurea Ciucului a cedat mai rău în match-revanșa. A fost învinsă cu 8—1 (5—0, 0—1, 3—0). Ping-pong Campionatele Bucureştilor Eri, în sala clubului I. M. C. A. au avut loc campionatele Bucureştiului care au reuşit să întrunească cele mai bune rachete ale Capitalei. Aceste campionate au mai avut de scop de a selecţiona echipa Ca­pitalei care va juca în matchal cu Timişoara. Numărul mare de participanţi precum şi calitatea jocului furnizat­­de aceştia dovedeşte că acest sport a prins şi se practică actualmente pe o scară foarte întinsă. Dintre concurenţi au plăcut —pen­tru precizia, siguranţa şi varietatea jocului lor — Weinberger, Petrovici Firenz, Bălescu și Goldenberg. La categoria simplu doamne, d-ra Adunarea generală a clubului Venus Eri după amiază a avut loc la şcoala primară «Polizu» adunarea generală a clubului «Venus». Intr’o atmosferă entuziastă s’a ales urmă­­torul nou comitet: Preşedinte de onoare : d. dr. Mur­­gescu, primarul sectorului IV, Ver­de; preşedinte: d. Ing. I. Nicolaescu- Balş; vice-preşedinţi: d-nii Gârniţă şi Bolton; membrii: d-nii Leoveanu, Mavrescu, Stoianovici şi Mircea Io­­nescu; casier: d. Puiu Nicolaescu; secretar: d. Gh. Drăghicescu. Adunarea s’a ocupat de unele mo­dificări aduse statutului şi s’a ridi­cat la ora 7,30. Adunarea generală a Sportului Muncitoresc Eri a avut loc în localul de pe E­U­­­R­I -BIROUL CENTRAL al F. R. R. a aprobat deplasarea echipei combi­nată Academiei Comerciale şi a Dreptului în Germania, însă după ea va revolta formaţia.’ — ECHIPA combinată Academia Comercială-Drept îşi începe antre­namentul Luni 7 Martie în vederea matchurilor ce vor disputa în Ger­­mania. — MATCHURILE la categoria o­­noare din ziua de 27 Martie vor fi amânate din cauza indisponibilităţii multor jucători. — ADUNAREA Tennis-Clubului a decis că secţia de rugby să fie condusă de o comisiune compusă din domnii: Caracostea (preşedinte), Fi­litti (secretar şi casier), Tell, Can­­tacuzino şi R. Rosetti membri. Căpi­tani de echipe vor fi Herck (I), Can­­tacuzino (II) și Rosetti (III). Rugby Adunarea generala a F­­R­­R. La adunarea generală a federaţiei de rugby ţinută ori dimineaţă sub preşedinţia d-lui Caracostea s’au discutat multe puncte interesante. S’a decis că federaţia să devie persoană juridică, lucru care ar fi de mare folos. In ce priveşte schimbarea formulei campionatului nu s’a decis nimic încă. Alegerile membrilor din comitetul central a dat următorul rezultat: Artemie, S. Mihăilescu, Ştefănescu, G. Dimitriu, Filitti şi Popovici. Noii cenzori sunt: Aman, N. Pe­­trescu, Stoica, A. Balş şi M. Petre­­scu. Domnul Cămărăşescu a fost reales președinte de onoare al federației. CAPITALA Impresionanta nenorocire din halta Regiei Un frânar mutilat de tren Eri la prânz, frânarul Dinu N. Gheorghe, în etate de 39 ani, de fel din comuna Ciocăneşti, jud. Ilfov, şi cu serviciul la Chitila-Triaj, a­­flându-se în Halta Regiei şi voind să se urce din mers, într’un tren de marfă, care mergea spre Buftea, a alunecat şi rotile trenului tre­când peste dânsul, i-au amputat ambele picioare. In stare extrem de gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc. încercare de sinucidere Din motive care nu se cunosc, tânăra Steluţa Tomescu croitorea­să, din strada Ştefan Negulescu No. 50, a încercat să se sinucidă, luând 100 grame de spirt denaturat. A fost internată la spitalul Fi­lantropia. Angajare de personal auxiliar la C. F. R. — - - poop !­­ Auxiliarii vor fi intrebuint­i­i la lucrări de linii Administraţia C. F. R. având ne­­­voe la executarea lucrărilor de li­nii, construcțiuni etc. de personal auxiliar pe lângă personalul buge­tar, va face angajări de acest fel de personal, pe care îl va menţine însă numai atât timp cât va fi ne­­voe. Personalul auxiliar va fi plătit din creditele de lucrări. In categoria personalului auxi­liar intră şefi de şantier, agenţi teh­nici, supraveghetori de lucrări, de­senatori, dactilografi, magazineri, paznici, şoferi, eventual chiar con­tabili. Acest personal va fi utilizat nu­mai în intervalul de la 1 Martie şi până la 1 Decembrie. In afară de salariu personalul auxiliar va a­­vea dreptul şi la asistenţa medicală şi ajutor bănesc în cazuri de acci­dente. Condiţiunile de angajare Personalul care va primi salariu dela 150 până la maximum 300 Iei pe zi va fi angajat numai cu a­­probarea direcţiunei generale C. F. R.; cei cu salariul dela 100—150 lei pe zi, vor putea fi angajaţi de direcţiunea lucrărilor C. F. R., iar cei plătiţi până la 60 lei pe zi, vor fi angajaţi de inspecţiile de lucrări sau de întreţinere. Plata acestui personal auxiliar se va face lunar, pe baza de liste. Se va da preferinţă la aceste an­gajări, foştilor funcţionari ceferiş­ti, puşi în retragere pe baza legilor excepţionale de pensionare, celor cari au fost pensionaţi pentru li­mita de vârstă și numai la urmă, celor străini de calea ferată. *1

Next