Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)
1932-03-01 / nr. 2464
AZI I 1932 FEBRUARIE 29 zile LUNI Zile trecute 59. Zile râmase 307. Răsăritul Soarelui 6.56. Apusul Soarelui 18.0. Luna în Patr. II, a 2-a zi. Ort.: Sf. Martir Cassian Romanul Cat.: Sf. Cassian. Prot.: Cassian. Evr.: 22 Adar 5692. Hahom.: 21 Seval 1350. radio Luni 29 Februarie 1962 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică vocală (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Beethoven: Marş turcesc din «Ruinele Athénei; Wagner: Preludiu din «Lohengrins; Ziehrer: Cetăţenii Vienei, vals; Bach: Aria extrasă din suita în re; Debussy: Schiţă simfonică Schubert: Trei marşuri militare; Frank: Paris Angelicus, intermezzo religios; Tsehaikowsky: Nocturnă. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Radio ; Brediceanu : Hora şi arcanul; Catalani: Dansul ondinelor din «Loreley»; Manfred: Carmenet», serenadă; Dostal: Fantezie din opereta «Victoria şi al ei Hasan». UNIVERSITATEA RADIO 20. D. prof. V. Stanciu: Aurul românesc. 20.20: Oct. Batiu: Matode de plantarea pomilor roditori. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21: D. Em. Ciomac: Quartetul op. 127 de Beethoven. 21.10: D-nii AI. Theodorescu, violina I. L. Feldmann, violina II; Th. Popovici, violă și Jos. Thaler, violoncel. Beethoven: Quartet, op. 127. 21.40 ; Transmisie de Coruri populare armene de la Atheneu. 21.45; D. Mihail Sadoveanu: Nuvelă inedită. 22.25; D-na Nitzescu Philippide și d-ra Czerneski; Mozart: Sonata în re major; D. Maery: Toccata în la minor. 22.45; Informatiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 23.45. — Lipsea 21. — Ostava 16.30: pian. — Heilsberg 17.15. — Bratislava 17.10. — Breslau 20.15. — Milano 21.15 şi 22. — Bruxelles II 22 şi 23. — Brno 20.05. — Strasbourg 20-45. — Londra 21: Sextet. .— 22.15: cor şi 23 orchestra B. B. C. — Mühlacker 21.05. — Toulouse de la 20 la 1.30: muz. var. — Frankfurt a. M. 21.05. — Katovice 20. — Roma 23.10. — Berna 21 și 22. — Praga 21.05: concert trans. din Sala Smetana. — Budapesta 20.40: concert simfonic. TEATRU — OPERA — OPERETA: Viena ora 20: «Cavalerul Rozelor» operă de Rich Strauss, trans. de la Opera de stat. — Katovice 20.50: «Dama de Pică» operă de Tsehaikowsky. — Belgrad 22: «Madame Butterfly». Stockholm 21: «Rigoletto» de Verdi, trans. de la Opera Regală. STIRI DE PRESA: Viena ora 22.20. — Lipsea 23.05 — Heilsberg 23. — Bruxelles II 21.30 și 24. — Strasbourg 20.30. — Roma 23.55. — Berna 23. MUZICA DE DANS: Toulouse 23.45 orchestră Argentina. Berlin 23.55—1.30, P./aJtsucoBfsrt -nr3t' ax&zyiaAckiTfâpăîorn iu. wJ 12 late iUnaic In noaptea de 29 Februarie 1932 Farm. Bruss (Viorica Strajă), calea Victoriei 36, telefon 336/42; D. Breată str. Câmpineanu 9; Al. Alifanti, calea Griviţei 217; C. Vaieni, calea Dorobanţilor 17; I. Vespremeanu, calea Şerban Vodă 47; Evlampia Ghiorghiu calea 13 Septembrie 2, telefon 306/02; M. Grünbaum (Ștefan Cornea) calea Văcărești (colt str. Cantemir) 83; M. Niculescu Stănescu b-dul Pake 31; Al. Leist str. dr. Felix 67; Al. Cepleanu str. Carol 41, telefon 358/13; I. Weinbach str. sf. Apostoli 37, telefon 364/67; Gh. Gavriliu sos. Pantelimon 221. -----«=*=---- Comemorarea lui Goethe la Uniunea intelectuală Inaugurarea ciclului de conferinţe «Goethe», al Uniunii Intelectuale va avea loc Marţi, 1 Martie, orele şase jumătate p. m., la Fundaţia Carol I. D. prof. Istrati Micescu, va ţine o cuvântare introductivă, după care va urma conferinţa d-lui Emanoil Bucuţa: «Goethe autobiograf». ——ooxxOOxxoo-—— Elimpic de imitat --------0300------- (Continuare din pagina I-a) 330 t. br.;«un vas nou (fost «Cheliff») const. 1895 de 1435 t. br.; «Sipan» (nou) constr. 1931 de 320 t. br. Este de notat pe o altă parte că flota sârbă deţine mai de mult câteva unităţi noi, dintre cari cele mai însemnate sunt: din 1930 vap. «Tropca» de 5042 t. br.; vap. «Trilav» de 6363 t. br.; vap. «Avala» de 6378 t. br. și «Korana» de 5407 t. br.; din 1928 vap. «Sveti Vlaho» de 5965 t br.; din 1927 vap. «Aleksander I» de 5948 t. br.; «și «Nifola Pasic» de 4753 t. br.; din 1920- 1926 vap. «Frederico Glavic» de 5283 t. br.;«Zrinski» de 5645 t. br. şi «Zvir» de 5605 t. br. Alte 20 cargoboturi sârbeşti au fost construite între anii 1910 şi 1919 fiecare cu câte 3—5000 tone. Este de remarcat că toate cargoboturile iugoslave se găsesc în plină activitate şi numai două vechi unităţi ale Liovdului iugoslav anume «Preradovic» de 5341 tone, construit în anul 1907 şi «Epidaura» de 4297 tone construit în anul 1901 zac inutilzate la Zebenico. La începutul lunei Aprilie anul trecut Societatea de navigaţie sârbească a comandat şantierelor Lithgows Ltd din Glasgow un vas rapid de pasageri cu 200 locuri. Dar paralel cu organizarea flotei iugoslave se desvoltă în acelaş tempo şi se modernizează industria indigenă a fierului şi a construcţiilor navale. Nimic n’a neglijat în acest scop guvernul dela Belgrad. In deplină conştiinţă a necesităţilor creiate şi cu concursul caselor engleze şi franceze, s’au organizat şi renovat fostele vechi şantiere austriace aflate dealungul coastelor Dalmaţiei. Astfel şantierele din Porto-Re vor fi renovate de firma engleză «Yarow», iar şanitierele Marjan din Spalato vor fi strămutate la Sucuruz, unde vor fi desăvârşite în aşa fel încât să poată face faţă nevoilor navigaţiei. Renovarea acestor şantiere a fost preluată de un grup francez, care-şi propune să efectueze lucrări foarte serioase. In acelaşi timp se duc tratative pentru cumpărarea şantierului «Jug», pentru ca toate acestea să se unifice într-o singură societate de construcţie navală. Intenţia guvernului igoslav este să creeze la Spalato un centru de construcţii şi reparaţiuni navale. Se înţelege că în cadrul acestui program nu sunt neglijate nici porturile. Astfel după ultimele știri se studiază un mare plan de lucrări pentru portul Susuak și crearea unor importante depozite în portul Spalato. V. Petricu Căpitan de cursă lungă Institutul Social Român Criza capitalismului in iiiitifia statisticei --------ecoo------- Conferinţa d-lui M. Sanielevici la Institutul Socal Român In ciclul de conferinţe privitor la «Influenţa depreshinei economice mondiale în România», a vorbit eri. Duminică, d. M. Sanieevici, cunoscut statistician, în faţa unui ales public, despre «Criza capitalismului în lumina statisticei». Conferenţiarul,vorbind în calitate de conducător de întreprindere, a arătat în primul rând necesitatea pentru întreprinzători de a nu se mărgini numai la aprofundarea problemelor lor speciale, ci de a se interesa şi de organizaţia generală economică, aceasta neiai posedând stabilitatea care le permitea atitudinea din trecut. Colaborarea întreprinzătorilor la ştiinţa economică va accentua asupra mecanismului de detaliu în locul generalităţilor cultivate de oamenii politici şi asupra studiului adâncit al prezentului în locul profeţiilor uşoare despre economia viitoare a lumii. Fiind dată complexitatea fenomenelor economice moderne, metoda analitică din trecut nu mai este suficientă şi baza nouei ştiinţe economice trebuie să fie verificarea prin statistică. Examinând pe scurt economia capitalistă cu meritele şi obiectuirile ce i s-au adus, conferenţiarul se ocupă de blocarea mecanismului ei atât din partea întreprinzătorilor, prin carteluri, cât şi din partea salariaţilor prin sindicalizare. Referitor la acest din urmă caz, conferenţiarul se ocupă amănunţit cu efectele asigurării contra şomajului ca metodă de economie dirijată, explicând în amănunt curba lui Reuff privitoare la paralelismul dintre salariul real şi şomaj şi rezultatele finale obţinute în Anglia prin exagerarea acestei întocmiri de politică socială. • După aceia conferenţiarul învederează influenţa acumulării capitalului asupra salariilor şi standardului vieţii, în timp şi spaţiu, examinând câteva exemple caracteristice. Studiază de asemenea şi influenţa raţionalizării asupra salariilor Apoi după o scurtă privire asupra rezultatelor obţinute de comunismul rusesc, conferenţiarul îşi exprimă îndoiala asupra efectelor metodei economice dirijate şi cere să stânjenească cât mai puţin mecanismul organizării capitaliste a producţiunii, singurul în stare să promoveze sporirea capitalului la dispoziţia omenirii, condiţie indispensabilă ca într’un viitor nu prea îndepărtat să se ajungă la eliminarea problemei economice din preocupările oamenilor, lăsându-i să-şi ia apoi un zbor nestânjenit către cele mai înalte idealuri ale umanităţii. Duminica viitoare va vorbi d. V. Madgearu despre «Depresiunea economică mondială şi ordinea capitalistă. Dar Angele, scumpa Angele, înţelege ! Desigur nu pricepe prea multe lucruri nici în literatura, nici în temperamentul lui. Aprobă totuşi de multe ori fără să înţeleagă. Ştie alteori să asculte şi dă fermecătoarea impresie care ţine de fiinţa ei exterioară, că e pasionată şi înţelege. Are ochii umbriţi şi strălucitori, gură fragedă, e serafică şi lenevoasă. Dă o impresie aşa de candidă şi e uneori aşa de minunat tristă, încât te face să crezi că a înţeles esenţialul şi uiţi că — părând că stă pe gânduri — de cele mai multe ori nu gândeşte. Fiindcă ştie să zâmbească frumos cu infinite nuanţe şi înţelesuri şi mai ales fiindcă ştie să împrumute cu uşurinţă, fiindcă ara melancoliile cărnii ei frumoase şi ale dorinţii, ar vrea să arate că e romantică şi sentimentală. Dar la un moment dat: «de ce ai început Paludes? — când sunt atâtea alte subiecte — şi încă mai poetice»... Are o curiozitate frivolă şi capricioasă, simpatii şi antipatii nejustificate fiindcă se manifestă totdeauna numai după instinct. «îmi vei citi asta» zice, când vrea să audă, şi adaugă deşi acolo poate fi vorba de ce e mai grav şi mai intim într’un om : «E amuzant». — «Prietenă — prietena mea — începui; e în surâsul tău o blândeţe pe care n’o pot înţelege bine. Să vină oare din sensibilitatea ta ?» — «Nu ştiu» răspunde ea, cuvânt care o caraterizează. Asta n’o împiedică totuşi ca printr’un instinct al însăşi feminităţii ei, să ştie să dăruiască. E din cele care nu pot rezista niciunui apel bărbătesc numai fiindcă ştiu că fac un bine cu asta. Spiritul ei ia totdeauna forma bărbatului pe care îl iubeşte şi dacă ştie că trebue să pară mai complexă decât e, se lasă iubită părând că gândeşte. Dacă vrea el îl lasă să creadă că o chinue şi că îi e drag chinul. Are admirabile gesturi de generozitate adânc omenească. După ce voiajul ratase şi povestitorul e copleşit de amărăciune, vine la el tocmai când era aşteptată mai puţin, dar când era dorită mai mult. «Eşti trist în dimineaţa asta. Am simţit-o. Am venit... Nu te puteai bucura că n’a fost aşa cum îl doream, voiajul nostru». Ştie să fie înţelegătoare, dar şi mediocră, sensibilă, soră de caritate, camaradă, dar — conştient sau nu — şi mare tovarăşe spirituală. Nu seamănă cu niciuna din femeile pe care le-ai întâlnit în viaţă sau în cărţi, dar seamănă cu toate prin feminitatea ei necesară ca un balsam. Mai ales înduioşată şi prinsă în atmosferă, (adică pe cale sentimentală) poate ţine creatorului tovărăşie pe cele mai înalte culmi ale gândirii şi îl ajută să «acţioneze» . — «N’am trăit niciodată mai mult, zise Angéle. Se poate, într’adevăr, trăi mai mult ? De unde ai luat sentimentul unei mai mari exuberanțe ? Cine ți-a spus că asta ar fi posibil? — Hubert? — Trăește el mai mult, pentru că se agită ?» — Angéle, Angéle! iată cum hohotesc acum! Să fi înțeles tu oare ceva din neliniștea mea ? In surâsul tău voiu fi pus poate puțină amărăciune ? — Eh ! cum ! plângi acum — E bine ! Sunt fericit! Acționez !— Mă apuc să termin Paludes». «Angéle plângea, plângea, și părul ei lung se desfăcu». Eimil Guian Expoziţii Doamna Cornelia Daniel, cunoscutul pictor, va expune ultimele sale lucrări, în cursul lunei Martie, în atelierul său din strada Ceres 17 (Izvor). Conferinţe despre teatrul românesc contimporan Ateneul «AL Iorgay», care a intrat in al şaselea an de acvititate, organizează pentru lunile: Martie, Aprilie şi Mai, un ciclu de conferinţe şi spectacole închinate teatrului românesc contimporan. D. Alex. Mavrodi, directorul general al teatrelor, a făgăduit să sprijine această iniţiativă pentru afirmarea literaturii dramatice originale. Ciclul cuprinde un număr de lucrări dramatice inedite ce vor fi prezentate publicului în spectacole săptămânale. Reprezentanţi de seamă ai literelor şi artelor vor comenta înainte de spectacol personalitatea autorului şi piesa. Primul spectacol va fi Duminică, 13 Martie a. c., ora 5 d. a., la Teatrul Liber, str. Sf. Dumitru No. 2 (în spatele Poştei Centrale). Se va reprezenta pentru întâia oară piesa d-lui dr. V. Voiculescu: «Pe pragul minunei. * CUVÂNTULMarți 1 Martie 1932 FRANZELE PAINE Adunarea soc. „Creditu urban“ din Iaşi IAŞI, 28. Azi dimineaţă a avut loc în oraşul nostru adunarea generală a societăţii «Creditul urban». Au asistat peste 200 asociaţi din ţară reprezentând un capital de peste 800 milioane lei. Fostul ministru Const. Meissner a prezidat adunarea, asistat de d-nii gen. Vera senator, Gheorghiade, directorul general al Creditului urban şi avocat Codreanu. D. av. Popovici-Cernăuţi a cerut amânarea adunării generale, întrucât nu toţi asociaţii au luat cunoştinţă de data tinerii ei. Gheorghiade a explicat că s’a întrunit numărul legal de asociaţi. Adunarea a luat act de declaraţia d-sale şi a respins incidentul ridicat de d- Popovici. D. Gheorghiade a făcut apoi o amplă dare de seamă asupra activităţii din 1931 a Creditului urban. D. av. Apelstein,Cernăuţi, a susţinut că n’au fost introdusă în ordinea de zi chestiunea suspendării exercitărilor și reducerea ratelor. D. Gheorghiade a arătat că cererea depusă de d. Ţopa n’a fost introdusă în termen legal, de altfel însuși semnatarul cererii n’a mai insistat în cauză. D. Ţopa a recunoscut cele spuse de d. Gheorghiade. In acest timp un număr de câţiva asociaţi, din Cernăuţi s’au retras din şedinţă. Pusă la vot, darea de seamă a fost aprobată. D. Gheorghiade a schiţat planul de activitate pe 1932 şi a dat explicaţii asupra bugetului. Adunarea în unanimitate a aprobat bugetul întocmai şi a cooptat în consiliu pe d-nii M. Sadoveanu, Osvald Racoviţă şi Xenofon Eraclide. După adunare a avut loc o consfătuire intimă a asociaţilor Creditului urban, la care au luat cuvântul mai mulţi delegaţi cari au descris starea precară a proprietarilor urbani şi imposibilitatea plătirii ratelor. S’a propus suspendarea executărilor pe un an, trecerea ratelor la capital și conversiunea datoriilor urbane. ^RADU IONEL spectacolele zilei 'ii-'8. TEATRE TEATRUL NATIONAL: Dracul. Şapte gâşte potcovite. OPERA ROMANA: Seara cea mare. Javotte. ^ TEATRUL VENTURA: Patima. TEATRUL REGINA MARIA : Bourrachon. 1! TEATRUL AlHAMBRA: Balul Presei. -10“* TEATRUL MAJESTIC: Bucureștii dansează. TEATRUL LIBER: Nevinovata. Cinematografe CAPITOL: O noapte în paradis. TRIANON: Conte X. Domnul secretar petrece. SELECT: Romanul unei căsnicii. REGAL: Dixiana. ROXY: O noapte în paradis. VOX: O aventură galantă. BOULEVARD PALACE: Patru fete—trei băeţi. RIO: Rondul de noapte. FEMINA: Michel Strogoff. CORSO: Stan şi Bran candidaţi la alegere şi Fiicele noastre. FORJJM: Când barza face grevă. SALA EPISCOPIEI (Arpa): Trei băeţi şi o fericire. OMNIA: Ben Hur. AMERICAN: Hai să însurăm pe Alteţa Sa. LIDO: Pat şi Patachon şomeri. TERRA: Trader Horn. VOLTA BUZEŞTI: Mona Lisa. MARNA: Dansatorul regimentului. MARCONI: Toţi o vor pe Erika. TOMIS: Intre două femei şi Automatul dragostei. RAHOVA: Noapte bună, fetiță dulce. Campionatul Naţional de hochei pe ghiară T. C. R. bate Dragoş-Vodă (Cernăuţi) cu 2-0 (0-0, 1-0; HI) Niciodată nu trebue desconsiderat adversarii 11 Eri am putut constata justeţea acestui adevăr. Tennis-Club mult prea încrezător în sine s’a prezentat într’o formă cu mult sub cea bună. Scorul redus al rezultatului se datoreşte în mare parte felului în care s’au comportat Cernăuţenii. Foarte dârji, s’au apărat cu multă inimă, şi au reuşit în multe momente să preseze poarta gazdelor, jucând mult peste aşteptări. La Tennis Club, s’au distins Cantacuzino, care afară de jocul său briliant în atac pe care îl cunoșteam a arătat lucruri extrem de frumoase, pasând la momentul oportun coechipierilor săi. Sandy Botez a avut o zi bună, iar Danielopol în poartă a apărat frumos. In prima repriză, spre surpriza generală, Dragoș-Vodă domină mult timp adversarul T. C. R. reacţionează slab şi nu încheagă atacuri prea periculoase. S ar părea că matchul va fi nedecis sau în favoarea Cernăuţenilor. Odată cu repriza doua, însă, lucrurile se schimbă, căci atacurile verzilor devin tot mai dese şi Cantacuzino dintr’o frumoasă pasă a lui Sandy Botez, marchează primul punct. Tot Cantacuzino mai înscrie un frumos goal în urma unei acţiuni personale în repriza treia. Cernăuţenii joacă dârz în apărare, aşa că ofensivele verzi nu mai pot trece, arătându-se periculoşi în atac. Dintre oaspeţi au plăcut goalkeeperul Şindelaru, Scarlat, Tomovici şi mai ales Eisenbeisser. A arbitrat Piana. Formaţiile au fost: T. C. R.: Danielopol, Polizu, S. Grant, Botez, Cantacuzino, Anastasiu, Rabinovici, P. Grant şi Tico. Dragoş-Vodă, A. Şindelaru, Hoinic (3), Scarlat (7), Tomovici (8) Eisenbeisser (4), Şindelaru (5), Nichifor (2), Tolski (1) şi Balanetzchi. Edith Firenz a reuşit din nou să-şi surclaeze adversarele, câştigând campionatul. Matchurile s-au disputat pentru primul tur eliminatoriu şi au dat următoarele rezultate: Petrovici — Hirschhorn 21-14, 21-19; Goldenberg — M. A. D. 21-10; 21-15; Bălescu — Mercus V. 21-15; 21-9; Meloni—Filenz 21-19; 16-21; 23-21; Weinberger — Iconomu 21-11; 17-21; 25-23; Răzuş — Mett 21-17; 23 21. La categoria II-a Mercus V. a învins in finala pe Popp cu 11-21; 21-13; 21-21-14. Iar Popp, învingând în finala categoriei a IlI-a pe Tuner cu 21-4; II— 21; 21-18, a cucerit titlul de campion, învingătorii primului tur, precum şi câştigătorii categoriei II-a şi a III- a au jucat într’un turneu de 10 al cărui rezultat deocamdată — acest turneu nu s’a terminat şi urmează să se continue azi — este următorul: Weinberger 4—1; Bălescu 3—1; Fileuz 3—1; Petrovici 3—1; Marcus V. 1—1; Goldenberg 1—2; Răzus 1—2; Meloni 1—2; Popp 0—3; Hirschhorn 0—3. V. F. Football Rezultate din streinătate BUDAPESTA, 21. — Astăzi a reînceput campionatul. Matchurile cari s’au jucat au dat următoarele rezultate: Ferencváros—Nemzeti 5—1 (3—0). Hungária—Bocskay 5—3 (0—2). Kispest—Attilla 1—1 (0—0). Cartierul III—Somogy 2—0 (1—0), stadionul «Sportului Muncitoresc* din cartierul Veseliei, adunarea generală ordinară sub preşidenţia d-lui Matei Năstăsescu, preşedintele clubului. Desbaterile s’au desfăşurat în mijlocul unei asistenţe bine cotate, numeric formată din membrii clubului. S’a ales următorul comitet: Matei Năstăsescu, N. Iordănescu, O. Creţianu, D. Georgescu, Carol Bongo, D. Viţianu, E. Ademoni, Al. Voth, D- Năstăsescu, Gh. Schwartzmayer, Luti Vasile, Făgăraş Ludovic. Ultimii membrii sunt supleanţi. Comitetul cenzorilor: St. Ioachime-scu, C. Boibulescu şi Şt. Paraschi- Vescu. S’a discutat activitatea anului trecut şi s’a întocmit programul pe anul în curs. Cu această ocazie s’au ales prin proclamaţie unanimă d-nii Ing. Stavri Cunescu şi Em. Bucuţa membrii de onoare ai Societăţii. &or Astaseara: T. C. R.-Telefon Club (comb.)-Cernauti Astă-seară va avea loc la ora 8 luni, un match amical între combinata T. C. R. — Telefoane şi Cernăuţi. Cernăuţi: Şindelaru (D. V.), Kerescinski (John), Ksin (Polonia), Blaski (Iahn), Hoinic, Scarlat, Tomovici, Eisenbeisser şi Nichifor dela Dragoş-Vodă. Combinata : Raţiu (Tel.) P. Grant, Polizu, Botez, Cantacuzino, P. Grant, Anastasiu toi dela T. C. R., D. Brătianu şi Pfann dela Telefoane. I.E. Z. Matchul femeninT.C.R.a T.C.R. b. Cu toate că a fost jucat într’un tempo lent, matchul echipelor femenine de hockey a Tennis Clubului a fost interesant. S’a dovedit că dosbdăm jucătoare cu un frumos viitor, de pildă domnişoarele lise Marian, Episcopescu, Izvoranu, L. Stelian Popescu şi Capriel cari au jucat remarcabil. Dacă jucătoarele ar ajunge să patineze mai repede și să ridice shootul, matchurile femenine ar fi și mai interesante. Miercurea Ciucului învinsă la Budapesta BUDAPESTA, 28. — Echipa de hockey pe ghiaţă din Miercurea Ciucului a jucat eri şi astăzi la Budapesta. In prima zi românii au fost învinşi cu 6—9 (2—0, 3—0, 1—0) de către B. S. E. din cauza jocului lor prea încet şi prea puţin technic. Au plăcut totuşi, portarul Dici şi Văcaru. Astăzi Miercurea Ciucului a cedat mai rău în match-revanșa. A fost învinsă cu 8—1 (5—0, 0—1, 3—0). Ping-pong Campionatele Bucureştilor Eri, în sala clubului I. M. C. A. au avut loc campionatele Bucureştiului care au reuşit să întrunească cele mai bune rachete ale Capitalei. Aceste campionate au mai avut de scop de a selecţiona echipa Capitalei care va juca în matchal cu Timişoara. Numărul mare de participanţi precum şi calitatea jocului furnizatde aceştia dovedeşte că acest sport a prins şi se practică actualmente pe o scară foarte întinsă. Dintre concurenţi au plăcut —pentru precizia, siguranţa şi varietatea jocului lor — Weinberger, Petrovici Firenz, Bălescu și Goldenberg. La categoria simplu doamne, d-ra Adunarea generală a clubului Venus Eri după amiază a avut loc la şcoala primară «Polizu» adunarea generală a clubului «Venus». Intr’o atmosferă entuziastă s’a ales următorul nou comitet: Preşedinte de onoare : d. dr. Murgescu, primarul sectorului IV, Verde; preşedinte: d. Ing. I. Nicolaescu- Balş; vice-preşedinţi: d-nii Gârniţă şi Bolton; membrii: d-nii Leoveanu, Mavrescu, Stoianovici şi Mircea Ionescu; casier: d. Puiu Nicolaescu; secretar: d. Gh. Drăghicescu. Adunarea s’a ocupat de unele modificări aduse statutului şi s’a ridicat la ora 7,30. Adunarea generală a Sportului Muncitoresc Eri a avut loc în localul de pe EURI -BIROUL CENTRAL al F. R. R. a aprobat deplasarea echipei combinată Academiei Comerciale şi a Dreptului în Germania, însă după ea va revolta formaţia.’ — ECHIPA combinată Academia Comercială-Drept îşi începe antrenamentul Luni 7 Martie în vederea matchurilor ce vor disputa în Germania. — MATCHURILE la categoria onoare din ziua de 27 Martie vor fi amânate din cauza indisponibilităţii multor jucători. — ADUNAREA Tennis-Clubului a decis că secţia de rugby să fie condusă de o comisiune compusă din domnii: Caracostea (preşedinte), Filitti (secretar şi casier), Tell, Cantacuzino şi R. Rosetti membri. Căpitani de echipe vor fi Herck (I), Cantacuzino (II) și Rosetti (III). Rugby Adunarea generala a FRR. La adunarea generală a federaţiei de rugby ţinută ori dimineaţă sub preşedinţia d-lui Caracostea s’au discutat multe puncte interesante. S’a decis că federaţia să devie persoană juridică, lucru care ar fi de mare folos. In ce priveşte schimbarea formulei campionatului nu s’a decis nimic încă. Alegerile membrilor din comitetul central a dat următorul rezultat: Artemie, S. Mihăilescu, Ştefănescu, G. Dimitriu, Filitti şi Popovici. Noii cenzori sunt: Aman, N. Petrescu, Stoica, A. Balş şi M. Petrescu. Domnul Cămărăşescu a fost reales președinte de onoare al federației. CAPITALA Impresionanta nenorocire din halta Regiei Un frânar mutilat de tren Eri la prânz, frânarul Dinu N. Gheorghe, în etate de 39 ani, de fel din comuna Ciocăneşti, jud. Ilfov, şi cu serviciul la Chitila-Triaj, aflându-se în Halta Regiei şi voind să se urce din mers, într’un tren de marfă, care mergea spre Buftea, a alunecat şi rotile trenului trecând peste dânsul, i-au amputat ambele picioare. In stare extrem de gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc. încercare de sinucidere Din motive care nu se cunosc, tânăra Steluţa Tomescu croitoreasă, din strada Ştefan Negulescu No. 50, a încercat să se sinucidă, luând 100 grame de spirt denaturat. A fost internată la spitalul Filantropia. Angajare de personal auxiliar la C. F. R. — - - poop ! Auxiliarii vor fi intrebuintii la lucrări de linii Administraţia C. F. R. având nevoe la executarea lucrărilor de linii, construcțiuni etc. de personal auxiliar pe lângă personalul bugetar, va face angajări de acest fel de personal, pe care îl va menţine însă numai atât timp cât va fi nevoe. Personalul auxiliar va fi plătit din creditele de lucrări. In categoria personalului auxiliar intră şefi de şantier, agenţi tehnici, supraveghetori de lucrări, desenatori, dactilografi, magazineri, paznici, şoferi, eventual chiar contabili. Acest personal va fi utilizat numai în intervalul de la 1 Martie şi până la 1 Decembrie. In afară de salariu personalul auxiliar va avea dreptul şi la asistenţa medicală şi ajutor bănesc în cazuri de accidente. Condiţiunile de angajare Personalul care va primi salariu dela 150 până la maximum 300 Iei pe zi va fi angajat numai cu aprobarea direcţiunei generale C. F. R.; cei cu salariul dela 100—150 lei pe zi, vor putea fi angajaţi de direcţiunea lucrărilor C. F. R., iar cei plătiţi până la 60 lei pe zi, vor fi angajaţi de inspecţiile de lucrări sau de întreţinere. Plata acestui personal auxiliar se va face lunar, pe baza de liste. Se va da preferinţă la aceste angajări, foştilor funcţionari ceferişti, puşi în retragere pe baza legilor excepţionale de pensionare, celor cari au fost pensionaţi pentru limita de vârstă și numai la urmă, celor străini de calea ferată. *1