Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)

1932-03-01 / nr. 2464

Marţi 1 Martie 1932 întrunirea feministă de la Teatrul Ventura in jurul nsodificarei legei electorale In sala te­atrului Ventura a fost eri dimineaţă, o întrunire publică, organizată de «Asociaţia pentru e­­manciparea civilă şi politică a fe­meilor române», cu prilejul discu­ţiei asupra reformei electorale — ce se proiectează — şi pentru revendi­carea drepturilor civile şi politice ale femeilor române. Au participat numeroase delegate din provincie. In asistentă se aflau d-nii Gh. Brătianu, generali Cantacuzino-Gră-­ nicerul şi Arthur Văitoianu, Bos­niei Paraschivescu, Tite Petrescu, d-na C. Cuţescu-Stork, d-na M. Cons­­tantinescu-Frunză, Emil Socor, etc. CUVÂNTĂRILE D-na ELENA MEISSNER (Iaşi), preşedinta asociaţiunei, deschizând meetingul, a expus incapacitatea , femeei măritate din punct de vedere juridic şi politic. Sforţările continui ale asociaţiu­­nei noastre au dat un prim rezultat: drepturile femeei de a fi consilieră comunală. Se cuvine deci să păstrăm recu­noştinţă acelor conducători cari ne-au înţeles şi ne-au acordat drep­turi: Ionel Brătianu, Gh. Mârzescu etc. Primul ministru actual, prof. N. Iorga, ne înţelege şi nutreşte gân­durile cele mai frumoase pentru noi. Articolul d-sale de zilele tre­cute ne-a dat curaj şi nădejde. D-na MARIA DIMITRIU-CAS­­TANO (Constanţa): femeia româ­nă — în ce priveşte drepturile civile — a rămas cu drepturile acordate de codul civil din 1884. D-na UNGUREANU (Galaţi) a transmis salutul organizaţiei locale. D-na MALTEZEANU, a cerut realizarea sufragiului universal prin acordarea de drepturi politice fe­meilor. D-ra FLORICA GEORGESCU secretara asociaţiei, a expus si­tuaţia inegală şi absurdă a femeei în societate: femei avocaţi, cari a­­pără drepturile bărbaţilor la bara justiţiei, fără ca ea să aibe dreptul — fără consimţământul soţului —să semneze măcar o poliţă. D-na PERCEA (Timişoara): pro­testăm contra faptului că surorile noastre, din patria mumă, nu se bu­cură de aceleaşi drepturi civile ca noi. D-na MARIA POP (Craiova) a propus să se alcătuiască un memo­riu care să fie prezentat M. S. Re­gelui și să se facă întâmpinări că­tre fiecare partid politic în sensul ca să determine atitudinea partide­­lor în privinţa legilor speciale, etc. D-na av. M. GHELMEGEANU a făcut istoricul luptelor de revendi­cări feministe. D-na ELLA NEGRUZZI: sperăm că reprezentanţii partidelor vor a­­vea prilejul să se manifesteze atun­ci când li se va cere acordarea drep­turilor femeei şi sperăm că nu se vor mai lăsa târâţi de curentele, cari i-au scos din făgaşul făgăduin­ţelor date spre a ne vedea iar la o parte. In continuare, aduce elogii prof. N. Iorga — preşedinte al consiliului — pentru articolul luminos scris pentru cauza femenină. Noi, vechea gardă, vedem că trec înaintea noastră ţinerile reprezen­tante, cari au luat cuvântul astăzi pentru prima dată. Mulţumim acestor tinere repre­zentante, cărora le urez să facă ceia ce noi n’am putut face. Mai vorbesc: d. av. L. OANA, d-na Satmary, Elena Schildkreut (din partea femeilor minoritare) şi Ca­­lipso Botez. D-na ELENA MEISSNER a dat citire unei adrese de mulţumire d-lui Gr. Trancu-Iaşi pentru con­cursul susţinut cauzelor femenine. D-ra FLORICA GEORGESCU a dat citire unei moţiuni prin care se cere: acordarea de drepturi civile femeilor pe baza deplinei egalităţi — conform artic. 6 din constituţie—; acordarea de drepturi politice fe­meilor cu ocazia proectului de re­formă electorală, etc. D-sa a dat, apoi, citire telegrame­lor adresate M. S. Regelui, M. S. Regina Maria şi miniştrilor de in­terne şi justiţie, I. M. Adunarea generală a blocului salariaţilor noi drartie îuale. Intraniri in provincie Ieri, la orele 16, s’a întrunit adu­narea generală a sfatului Blocului salariaţilor pentru ieftenirea traiu­lui, la sediul său din str. Wilson No. 1. Au luat parte reprezentanţii celor 12 organizaţii componente. D. STANCU BRADIŞTEANU, preşedintele Blocului, a adus la cu­noştinţa adunării demersurile făcu­te la Adunarea deputaţilor, Senat, primăria municipiului şi d. minis­tru al industriei şi comerţului. Săptămâna viitoare, delegaţia Blocului va merge la d. prim-minis­­tru, la d-nii miniştri d­e finanţe, a­­gricultură şi muncii, precum şi la regiile autonome C. F. R., P. T. T., pescăriile statului, etc. Au luat parte la discuţii d-nii inginer Drăgulănescu, deputat Flu­­eraş, Alex. Botez, Bragadireanu, Eliad Românul, Drăniceanu, Ilies­cu, Eugen Vasiliu, V. Ionescu-Dâr­­zeu, colonel Şt. Zăvoianu, Petrovl­­cescu, Tărnescu şi alţii. HOTĂRÂRILE LUATE S-au hotărât următoarele: 1. Blocul va purta pe viitor titu­latura «Blocul salariaţilor pentru ieftenirea traiului şi controlul ce­tăţenesc». 2. Să se intervină la primărie pen­tru respingerea propunerii brutari­lor de a scupi pâinea, cerându-se ieftenirea ei cu cel puţin 1 leu de fiecare kilogram. Deasemeni se va cere primăriei scăderea taxelor comunale pentru carne, precum şi ieftenirea apei, lu­­minei electrice, a gazului aerian şi a transportului cu tramvaele, auto­buzele, etc. In cazul când primăria şi cei in­teresaţi nu vor conveni la iefteni­rea transporturilor, comitetul exe­cutiv al Blocului este autorizat să organizeze rezistenţa cetăţenească. 3. Se va interveni imediat la mi­nisterul de d­omenii pentru desfiin­ţarea timbrului pe pâine. 4. Se va interveni la Corpurile legiuitoare ca, pe cale de lege, să se normalizeze preţurile tuturor produselor şi articolelor, în raport cu preţurile actuale a cerealelor şi salariilor, adică înmulţindu-se pre­ţurile din 1914 cu coeficientul de cir­ca 20. 5. Să se intervină la Corpurile legiuitoare, ca să se aplice aceiaşi normă şi chiriilor actuale. In orice caz, până la aplicarea dispoziţiunii de la punctul 4, să se ia măsuri pen­tru prezentarea imediată a unui proiect de lege pentru reducerea chiriilor actuale cu cel puţin 30 la sută, iar plata să se facă lunar. 6. Constatând­u-se că preţurile la­ producător au scăzut, de fapt, în­ mod simţitor, supunând­u-se legii­­ naturale de cerere şi ofertă şi că totuşi preţurile de desfacere se menţin exagerate din cauza fisca­lităţii excesive şi a taxelor de con­sumaţie prea mari, se va interveni pe lângă guvern să se revizuiască sistemul de tarifare şi taxare, luând de bază valoarea mărfei, iar nu cantitatea ei, cum se practică azi. Deasemeni se va interveni la C. F. R., P. T. T., casa autonomă a mo­nopolurilor, etc., pentru reducerea tarifelor, taxelor şi pr­eţurilor, fă­­cându-se posibilă mărirea produc­ţiei şi a consumaţiei. 7. Pentru echilibrarea bugetului actual, se va cere guvernului con­vertirea datoriei externe, reducân­­du-se anuitatea de 6 şi jumătate mi­liarde lei la maximum o treime. 8. Să se ia măsuri d­rastice şi ime­diate pentru înlăturarea cheltueli­­lor inutile, ceea ce va aduce o redu­cere de cel puţin 20 la sută, atât asupra bugetului general al statu­lui, cât şi asupra bugetelor regiilor publice şi caselor autonome. 9. Să se verifice întrebuinţarea tuturor împrumuturilor de stat şi să se cheme la răspundere toţi, cari au risipit banul public şi care au încheiat contracte oneroase pentru stat. 10. Să se aplice imediat legea pen­tru importul zahărului, normalizân­­du-se preţul la 20 lei kilogramul, scăzându-se în acest scop şi taxa de consumaţie. Totodată să se înlăture definitiv şi specula nepermisă a celorlalte trusturi şi carteluri, hârtie, ciment, fier, etc. 11. Se vor invita funcţionarii pu­blici şi particulari, pensionarii şi organzaţiile muncitoreşti din fieca­re capitală d­e judeţ, să se constitue în filiale ale «Blocului salariaţilor pentru ieftenirea traiului şi contro­lul cetăţenesc». 12. Sfatul dă depline puteri comi­tetului executiv al Blocului să ia măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor adună­rii generale. ÎNTRUNIRI IN PROVINCIE Blocul a hotărât să intensifice ac­ţiunea sa, ţinând întruniri publice în toată ţara. Prima întrunire publică, în pro­vincie, se va ţine Duminecă, 6 Mar­tie, la Ploeşti. Conferinţele „Societăţii de politică externă“’ Azi la ora 9 seara va avea loc la Fundaţia Carol a X-a conferinţă din ciclul organizat de societatea de politică externă. Va vorbi d. Petre C. Viforeanu despre Rusia şi Eu­ropa. Sărbătorirea d-lui prof. St. Minovici --------0000-------­D-sa a fost proclamat doctor „honoris causa* a facilitaţii de farmacie dii dimineaţă, la orele 10 şi jum., în amfiteatrul de sus al facultăţii de drept, a avut loc solemnitatea în­­mânării diplomei de doctor «hono­ris causa» d-lui prof. Şt. Minovici, de la facultatea de farmacie din Ca­pitală. In asistenţă am notat pe d-nii profesori: C. Kiriţescu, consilierul învăţământului superior, reprezen­tând ministerul de instrucţie, Mina şi Nicolae Minovici, fraţii sărbăto­ritului, Vintelescu, Musceleanu, Rie­­gler, Şt. Bogdan, M. Vlădescu, T. De­­leanu, Solacolu, Udrischi, Grinţescu; apoi pe d-nii general Nicoleanu, col. farmacist Mitică Ionescu, dr. Las­car şi numeroşi studenţi şi studente. Cuvântarea decanului prof. V­inti­l­escu D. prof. Vintilescu, decanul facul­tăţii de farmacie, a ţinut o cuvân­tare omagială. D-sa a făcut un in­teresant istoric al învăţământului farmaceutic la noi, începând de la Carol Davila, întemeietorul lui, tre­când la epoca d-rului Felix şi evi­denţiind marea contribuţie a d-lui prof. Minovici, care ilustrează acest învăţământ de la 1897 şi până azi. După aceasta d. prof. Vintilescu, în cuvinte pline de adâncă emoţie, a înmânat fostului său profesor — colegul de acum — diploma de doc­tor «honoris causa». Asistenţa a o­­vaţionat îndelung pe d. prof. Mino­vici. Răspunsul sărbătoritului Vădit emoţionat, d. profesor­­. Minovici a amintit tot trecutul său, legat de facultatea de farmacie, tre­cut de muncă grea dar şi de satis­facţia isvorâtă din conştiinţa dato­riei împlinite. A evocat figura marelui C. Is­trată, a omagiat personalitatea d-lui prof. Mrazek şi apoi a evidenţiat spriji­nul pe care facultatea de farmacie l-a avut din partea d-lui prof. dr. C. Angelescu, fostul ministru al ins­trucţiunii. D. prof. Minovici şi-a în­cheiat cuvântarea mulţumind, cu ochii plini de lacrămi, celor ce l-au sărbătorit. Seara, la orele 8 şi jum, a avut loc un banchet la restaurantul «Enescu» în onoarea sărbătoritului. rin lun­ eri dimineaţă la orele 10 a avut loc, în sala «Locomotiva» o întru­nire a organizaţiei partidului na- sociale, cât şi pe tărâmul moral­ţional, secţia IV Verde. A prezidat d. deputat Perianu, asistat de d. Elefterie Ionescu, se­cretarul organizaţiei. D. PERIANU a deschis şedinţa mulţumind totodată membrilor or­ganizaţiei pentru alegerea d-sale ca preşedinte al sectorului IV Ver­de. D. DR. TOPA, deputat şi vice­preşedinte al Camerei, a felicitat de asemeni această organizaţie pen­tru alegerea de preşedinte în per­soana d-lui Perianu. Din felul cum se va organiza partidul — a spus d-sa—depinde însuşi succesul ac­­ţiunei dusă de el. D. P. NEGOESCU a arătat că preşedinţia d-lui Perianu este o chezăşie pentru îndeplinirea idea­lurilor organizaţiei. D. D. DUMITRESCU a făcut elo­giul personalităţii d-lui dr. Topa. In altă ordine de idei a arătat în­făptuirile făcute de guvernul ac­tual, în scurtul timp de când este la putere şi a subliniat cu mulţu­mire atitudinea avută de d. prof. N. Iorga, cu ocazia votării legii za­hărului. In încheere d-sa a cerut desfiinţarea şi­ a celorlalte trusturi cari mai există în ţara noastră. D. CAPITAN ŞT. LAZARESCU într’o emoţionantă cuvântare a de­scris marea personalitate po­litică a d-lui prof. N. Iorga, şi împrejură­rile grele pentru ţară, în care ma­rele nostru istoric şi bărbat de stat a luat frânele cârmuirii. A preci­zat apoi că dacă actualul guvern n’a putut satisface încă toate cerin­ţele vreunei şi dacă n’a putut solu­ţionat toate problemele ce frămân­tă viaţa noastră politică şi econo­mică de astăzi, aceasta se datoreşte în primul rând timpului care a fost prea scurt, dela venirea la putere. Dacă însă guvernul d-lui prof. N. Iorga va dura o legislaţie întrea­gă, atunci se va vedea ce a reali­zat, atât de terenul practic, al sa­tisfacerii nevoilor tuturor claselor politic. A făcut apoi elogiul d-lor C. Argetoianu, D. Munteanu Râm­nic, dr. Topa, etc., cari alături de marele nostru istoric se străduesc zi de zi pentru îmbunătăţirea soar­­tei poporului nostru. D. senator ŞTEF. DUMITRIU a cerut înscrierea în organizaţia IV verde, a partidului naţional. înscrie­rea d-sale a fost primită cu urale. D. avocat LAZAR ŞTEFANESCU a arătat că partidul de sub şefia d-lui Iorga se diferenţiază de cele­lalte partide, prin faptul că acest partid cunoaşte nevoile reale ale ţării. Au mai luat­ apoi cuvântul d-ni: Ioniţă Ştefănescu, Sârbu, Dragnea şi Caporan. D. MARIN POSTELNICU a ară­tat că partidul naţional este quin­tezenţa unei mnii cinstite, acu­mulată în lupte continui de credin­ţă politică, sub linaph­iile celei mai curate morale. Menijuii acestui par­tid nu sunt nici profitori nici in­triganţi, nici vânjtaşi, ei pătimaşi după adevăr şi dreptate. De aceea îndeamnă pe toţi: oamenii cinstiţi să vină alături de d. prof. N. Ior­ga, singurul om politic nepătat şi capabil de a ne duce spre idealu­rile superioare de viaţă. D. deputat PERIANU, după ce a arătat, în scurte cuvinte, frumoa­sele înfăptuiri ale guvernului, a afirmat că guvernul mai are ca programul său şi alte deziderate pe care le va duce cu succes la în­­deplin­ire. A arătat apoi că reorga­nizarea sectorului de verde al par­tidului naţional este în legătuă şi cu schimbările ce se vor face la primăria acestui sector. D-sa a în­cheiat promiţând că va munci cu devotament la preşedinţia organi­zaţiei. Au mai vorbit şi d-nii: Tutu şi P. Lazăr. La urmă s’a votat o moţiune. C­UVĂNTU­L3 fiș­ierul legei conversiune! datoriilor Membrii «Ligei contra camerei» s'au întrunit,­eri dimineaţă, la se­diul ligei — din str. Batişte — pen­tru a discuta problemele ridicate de proeesul legei conversiune­. D. avocat V. POPESCU — preşe­dintele adunărei — deschizând în­trunirea, a arătat că cea mai mare parte din creditori nu vor să recu­noască necesitatea reducerei crean­țelor. Dar — după cum prof. Em. Antonescu a demonstrat în atâtea rânduri, cu date şi cifre elocvente — creanţele de azi nu sunt decât dobânzi acumulate, pe spinarea de­bitorilor. Conversiunea datoriilor urbane — după cum este şi inten­ţia guvernului — se va realiza în scurt timp. Se cuvine, deci, să mul­ţumim d-lui ministru Argetoianu pentru înţelegerea d-sale patriotică. In Cameră — a continuat d-sa — avem ca susţinător al cauzei noas­tre şi pe d. J. Th. Florescu, care susţine asanarea imediată a oraşe­lor. D. profesor EM. ANTONESCU — preşedintele Ligei — a arătat că mai toate partidele au făcut decla­raţii favorabile, în parlament, pen­tru conversiune. «Liga contra camerei» împreună cu «Liga agrară» au organizat toa­te proectele de amendamente pen­tru complectarea legii. Aceste a­­mendamente le vom prezenta în cu­rând în parlament. Unul din capi­talele amendamente este asanarea datoriilor urbane. Guvernul trebue­e să vină neapărat și cu conversiu­nea urbană, căci fără rezolvarea ei, asanarea satelor este șubredă. La Bârlad — a continuat d-sa — mi s’a pus candidatura în locul re­gretatului C. Hamangiu. Declar că voiu lupta mereu pentru importan­ta chestiune a asanării datoriilor urbane. D. DIACONESCU (R.­Vâlcea) : speranța noastră este d. ministru C. Argetoianu. D. avocat V. POPESCU a cerut suspendarea executărilor silite şi la oraşe. Mai vorbesc d-nii: FIEROIU, MIHALTESCU, GH. IONESCU, LANGHAUS, G. STANESCU, cari au cerut asanarea datoriilor şi la oraşe, precum şi sistarea execuţii­lor silite la oraşe. cârJPrevîsie A apărut «încotro», No. 27, Anul II, cu următorul cuprins: Aventura amară a unui proect de lege dulce. Cum s’a înmormântat cu clasa I legea zahăru­lui. Şi totuşi oftinirea lui trebuie să se facă. D. Al. Vaida Voevod în halat şi papuci. Recordul technicei. 23 miniştrii în 10 luni. De ce pleacă guvernul. Ce a fost cu d. Argetoianu. Ce e cu d. Goga. Boroboaţa d-lui Iorga. Ispră­vile d-lui Argetoianu. Film parlamentar. Vârfuri de spadă şi ţevi de pistol. Svo­­nuri. Fapte. Răfueli. Culise. Polemici. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoima­­ru, L. G. I.egrel. 12 pagini ilustrate de Dragoș și I. Val 7 lei. Adunarea funcţionarilor din industrii Duminică, a avut loc la sediul său din Bui. Carol I (Palatul Ziarişti­lor) adunare generală a Asociaţiei funcţionarilor din industrie, petrol şi întreprinderi anexe A. F. I. P. I. A. Adunarea a fost prezidată de pre­şedintele Federaţiei Sindicatelor de funcţionari particulari, d. Lotar Ră­­dăceanu. S’a dat descărcare vechiului comi­tet şi după ce s’au făcut diverse propuneri, s’a procedat la alegerea noului comitet.. Au fost aleşi în comitet reprezen­tanţii funcţionarilor următoarelor societăţi: Vacuum Oii, Foresta Ro­mână, Petrol Blok, R. Schmidt, Redevenţa, Phoenix, N. I. C. O. So­­comet, etc. Prima şedinţă a noului comitet va avea loc Marţi, la sediul din Bul. Carol 7. Ad­unaru­l Rată­rilor economice“ Eri a avut loc în saloanele Aero­clubului Albastru o mare adunare a organizaţiilor Sfaturilor Econo­mice sub preşidenţia d-lui TEM. A­LEX ANDRESCU, asistat de d. Buricescu, secretar general. D. VASILE COSTESCU a vorbit despre necesitatea unificării acţiu­­nei diferitelor organizaţii comer­ciale şi despre imperioasa nevoie a legiferării vadului comercial. D. LEIBOVICI a arătat dezastrul ce se creiază negustorimei prin lip­sa unei legi a vadului comercial, cere şi s’a admis instituirea unei comisiuni formată din vorbitor d-nii Moisescu, V. Costescu şi Fun­­dănescu, care să activeze în acest scop. D. TEMISTOCLE ALEXAN­­DRESCU a expus demersurile şi intervenţiunile făcute pe lângă Ca­mera de comerţ, pentru ca aceasta, în locul unui aviz în chestiunea con­­versiunei, să ceară o suspendare pe timp de 9 sau 12 luni a datoriilor, în care timp să se studieze conver­siunea în amănunt. A făcut apel la unirea tuturor claselor negusto­reşti, pentru ca economia naţională să fie salvată la timp. In acest scop s’a instituit o comisiune formată din d-nii Tem. Alexandrescu, Lei­­boviei, I. Ionescu, Dumitriu şi Moi­sescu. Au mai vorbit d-nii GH. DUMI­TRIU, ROŞU­ BRAILA şi alţii. De la asociaţia Beţiilor voluntari Eri, Duminecă, ora 10 dimineaţa a avut loc întrunirea comitetului asociaţiei foştilor voluntari din ve­chiul regat, din campania anilor 1916—1919, în localul din strada A­­cademiei No. 1. A prezidat d. Jean Botez. Luân­­du-se în discuţie alegerea făcută în ziua de 21 Februarie de aduna­rea generală a camarazilor din toa­tă ţara, s’a ales un comitet pe un decurs de trei ani, conform statutu­lui şi regulamentului asociaţiei, compus din 15 persoane. Procedându-se la vot pentru fixa­rea atribuţiilor fiecărui membru din comitet s’a stabilit următoarele: Preşedinte: Jean Botez; vice-preşe­­dinţi: V. Negrescu, arh. I. Bozia­­nu; casier : C. Dăscălescu; secretar general: S. Pârvulescu; secretar de şedinţă : O. Spitzer. Membrii: C. Dobrescu, I. Samoil, D. Florescu; cenzori : Em. A. Gastea, Minea Bu­­zescu, Iancovescu; Supleanţi: Spi­ridon Tilea, L. Brindea, Cristache Ciurez. D. Jean Botez, mulţumind celor de faţă pentru cinstea ce i s’a fă­cut, promite să se intereseze îndea­proape de această asociaţie al că­rei scop e să strângă relaţiile de camaraderie între acei ce-au ştiut la momente grele, într’un avânt de entuziasm spontan, să se alăture de bună voie la marea armată glo­rioasa. —c=*c Lucrări noui la muzeul Tom­a Stelian Muzeul Toma Stelian a putut mulţu­mită noilor achiziţiuni, să completeze în chip fericit colecţiile sale. In ultimul timp au fost expuse 3 pânze noi de An­­dreescu, provenind din cunoscuta colec­ţie a lui A. Bellu. Numărul pânzelor de Grigorescu a crescut cu trei opere din­tre cele mai semnificative ale maestru­lui: «o vedere de mici dimensiuni a bi­­sericei din Barbizon, o ţărancă şi o şa­tră de ţigani». Aceasta din urmă prin­tre cele mai reprezentative din perioada mijlocie a lui Grigorescu. Un pastel de Luchian dăruit de profesorul I. Canta­­cuzino reprezentând un cap de bătrân completează în mod fericit ansamblul destul de caracteristic pe care Muzeul îl poseda. O pânză de Gaspard Poussin — 1613— 1675 — (Le Guaspre) reprezentând o ve­dere din Roma ne dă o idee precisă de talentul remarcabil al acestui elev al marelui Nicolas Poussin. Pe de altă parte, colecţia grafică a muzeului a fost îmbogăţită cu o serie de desenuri de artiştii moderni români cedate de Ministerul Instrucţiunii Pu­blice. Estampele de Hiroshige vor fi încă expuse până la sfârşitul lunei Martie când vor fi înlocuite tot cu estampe ja­poneze de Utemaro și Hokusai. PARCHETE DE STAR­TPERFEECT EUSCAT VINDE Fabrica Sil Bucureşti Șos. Basarab No. 27,Tramvai 12-24. Cartier Regie Execută tâmplărie și mobilă cu înlesniri de plată. Reduceri pe Cfr Telefon 308­ 05 eri dimineaţă a avut loc, în Pa­latul Cercului Militar, adunarea generală ordinară a soc. A. R. P. A., care încheie al cincilea an de activitate. Au participat membrii comitetu­lui de direcţie, d-nii general Gh. Rujinsky, directorul aviaţiei civile, Al. Buzdugan, director la Banca Naţională şi d. Ştefan Tătărăscu membrii consiliului de conducere, precum şi numeroşi membri activi ai aviaţiei. Adunarea generală a fost prezi­dată de d. general I. POPOVICI, care a dat cuvântul d-lui comandor ANGEL TEODORESCU. Oratorul, într’o scurtă cuvânta­re, cere să se facă o politică de e­­conomie, pentru a se asigura un excedent capabil de a pune la adă­post societatea de orice turnură a vremurilor. Ia apoi cuvântul secretarul socie­tăţii A. R. P. A., d. ŞTEFAN TA­­TARASCU, care, după ce elogiază pe toţi foştii preşedinţi ai societăţii, roagă consiliul să admită ca, din excedentul de 800.000 lei al anului trecut, să­­se acorde o sumă de 200 mii lei, ca ajutor necesar raidului Bucureşti-Saigon, pe care intenţio­nează să-l întreprindă aviatorul Ionel Ghica, cu avionul «Foişor», care se construeşte actualmente în uzinele S. E. T. Zamfirescu. D. GEN. POPOVICI, preşedintele adunării, spune că, în principiu, este de acord cu ideia finanţării u­­nui raid românesc dar e bine să se cunoască mai întâi, în mod precis, planurile raidului. Propunându-se înfiinţarea unor cursuri de aviaţie pe lângă şcolile secundare, d. C. DIMITRIU spu­ne că ideia aceasta nu se poate în­făptui. D. GEN. POPOVICI cere ca, în viitor să se ducă o politică acerbă pentru susţinerea industriei româ­neşti, cerând să nu se mai facă în străinătate comenzile de material aeronautic. Se citeşte apoi darea de seamă, alegându-se acelaș comitet Desvelirea bustului lui Gh. Şincai dri dimineaţă, la orele 19, a avut loc, în curtea liceului «Gh. Şincai» desvelirea bustului fostului prof Gh. Şincai. La solemnitate a participat un numeros public în rândul căruia am remarcat pe d-nii: dr. C. Ange­lescu, fost ministru, Ion Bratu, consilier al învăţământului secun­dar, din partea ministerului instruc­ţiunii, Andrei Ionescu, ajutor de primar al sectorului III Verde, con­silierii comunali V. Vasilescu, gen. Pavelescu, Manole Constantinescu, etc., etc. S’a oficiat un serviciu religios de către preoţii dr. Simion Lilia­­coveanu şi Gh. Comana. Directorul liceului, d. GH. ME­­DIOGLU, a ţinut apoi o cuvânta-a­re, subliniind exemplul dat de Gh. Şincai, pentru tineretul şcoalei. Solemnitatea a luat sfârşit la o­­rele 12. Bustul a fost executat, în mod gratuit, de sculptorul Ion Faur, du­pă descrierea făcută de Papiu Ha­rian și turnat în bronz de către școala superioară de arte și mese­­rii din Capitală. Succesele lui Enescu In America Maestrul Gheorghe Enescu se află în America unde dă o serie de concerte cari stârnesc în public şi în presă un adevărat entuziasm. Pretutindeni este intervievat de ziariştii americani şi sărbătorit. De curând maestrul Enescu a repurtat succese strălucite ca violonist, com­pozitor şi dirijor la San Francis­co şi la Los Angeles. Critica nu s-a sfiit să întrebuinţeze termenii cei mai elogioşi­ Se vorbeşte de ma­re inspiraţie şi se spune că însuş programul concertelor este inspi­rat. Compozitorul este deosebit de preţuit şi se subliniază cu insisten­ţă bogăţia şi adâncimea de sunet a operelor şi execuţiei sale. Gheorghe Enescu vorbeşte în interviewuri şi despre tineri compozitori români, spunând că aceştia arată originali­tate şi făgăduesc mult. El vorbeşte deasemne is despre progresele pe care le-a făcut la noi în ultimul timp notarea şi colecţionarea muzi­­cei noastre populare. înmormântarea profe­sorului N. Popescu-Ulmu Eri, la orele 2 d. a., a avut loc trista ceremonie a înmormântării regretatului profesor N. Popescu-Ul­mu, întemeietorul şi directorul li­­ceului «Principele Carol» din Capit­­ală. Ceremonia s-a desfăşurat în una din sălile de clasă ale liceului. Ser­viciul divin a fost oficiat de un so­bor de şapte preoţi în frunte cu P. C. S. arhimandritul Scriban. Au asistat d-na: prof. Pompei, preşedintele Camerei, Ionescu-Bu­­jor, inspector general, N. Petrescu- Zoiţa, inspector delegat al ministe­rului de instrucţie, foarte mulţi pro­fesori, elevi şi public. Au rostit cuvântări: P. C. S. Ar­himandritul Scriban, N. Petrescu- Zoiţa, prof. universitar M. Drago­­mirescu, Badea Mangâru, preot, G. Comana, Manolescu, în numele foş­tilor elevi, N. Creţu, în numele cor­pului profesoral şi doi săteni din Ulmu (Ialomiţa) consăteni şi cama­razi de şcoală cu defunctul, înhumarea a avut loc la cimitiru­l «Reînvierea». D. prof. Iorga a acordat celui dis­părut distincţia «post mortem» a «Meritului Cultural» clasa I-a. De la p. T. T. OFICIILE POŞTALE PRIMESC DEPUNERI PENTRU ECONOMII Se aduce la cunoştinţa publicului că, Oficiile Poştale din întreaga ţară pri­mesc depuneri pentru Casa Generală de Economie. In Bucureşti se poate face depuneri şi la Oficiile de Sector şi sucursale, care sunt situate în străzile: Calea Griviţei (Gara de Nord), Şosea­ua Ştefan cel Mare No. 17, Calea Călă­raşi No. 32, Calea Văcăreşti No. 233, Str. Izvor No. 110, Ministerul de Finanţe, Calea Moşilor No. 295, Gara Filaret, Str. Dionisie No. 54, Str. Uranus No. 33, Pa­latul Ziarului «Universul», Galeriile Blanduziei Str. Academiei, Str. Ghiţă Şerban (Tei) No. 5 şi Ministerul de Ex­terne. Vernisagiul Expoziţiei „Grupul nostru“ Eri. Duminică, la orele 11 a. m. a avut loc în sălile Mozart din Ca­lea Victoriei, vernisagiul expoziţiei de pictură şi sculptură «Grupul No­stru» la care în afară de expozanţi a asistat un public numeros de in­telectuali cunoscători de artă. «Grupul Nostru» format din pictorii Dan Băjenaru, Şt. Constantinescu, A. Demian, Ionescu-Sin, Cassilda Miracovici, Al. Moscu, G. Nichita, Take Papatriandafil, Al. Phoebus, Take Soroceanu, Margareta Sterian şi sculptorii C. Baraski şi Mac Con­­stantinescu, se prezintă în a doua expoziţie colectivă, deosebit de in­teresantă ca factură şi realizare. Expoziţia «Grupul Nostru», care constitue un eveniment necontestat în plastica anului, rămâne deschisă până la 20 Martie 1932. ------*-----­ D. Ion Petrovici, fost ministru şi actualul d­eputat de Iaşi soseşte azi în Capitală. La reprezentaţia care se dă astă­­seară, Luni, la Opera Română, în folosul Căminului gardienilor pu­blici, va asista şi M. S. Regele Carol II. Eri a avut loc adunarea genera­lă a societăţii institutorilor, în fo­­calul din str. Parlamentului 2. S’a desbătut întreaga ordine d­e zi, dân­­du-se descărcarea comitetului pen­tru gestiunea anului 1931. In şedinţa de d lupă amiază, a avut loc alegerea membrilor noi, în lo­cul celor ieşiţi la sorţi. Domnişoara Maria Ventura roagă publicul care va lua parte la re­prezentaţia de astăseară, 29 Fe­bruarie, a piesei «Patima» să nu părăsească sala în pauza dintre ac­tele II şi III, deoarece d-sa şi dl. George Vraca, îşi vor vinde foto­grafiile autografate, în folosul Sin­dicatului artiştilor dramatici din România (fondul pentru şomeuri). Ministerul Instrucţiunii pune în ve­dere membrilor corpului didactic pri­mar din Capitală, cari nu şi-au com­plectat încă foile de state personale, să le înainteze, cât mai neîntârziat, subre­­vizoratului şcolar al Capitalei.

Next