Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)
1932-03-01 / nr. 2464
Marţi 1 Martie 1932 întrunirea feministă de la Teatrul Ventura in jurul nsodificarei legei electorale In sala teatrului Ventura a fost eri dimineaţă, o întrunire publică, organizată de «Asociaţia pentru emanciparea civilă şi politică a femeilor române», cu prilejul discuţiei asupra reformei electorale — ce se proiectează — şi pentru revendicarea drepturilor civile şi politice ale femeilor române. Au participat numeroase delegate din provincie. In asistentă se aflau d-nii Gh. Brătianu, generali Cantacuzino-Gră- nicerul şi Arthur Văitoianu, Bosniei Paraschivescu, Tite Petrescu, d-na C. Cuţescu-Stork, d-na M. Constantinescu-Frunză, Emil Socor, etc. CUVÂNTĂRILE D-na ELENA MEISSNER (Iaşi), preşedinta asociaţiunei, deschizând meetingul, a expus incapacitatea , femeei măritate din punct de vedere juridic şi politic. Sforţările continui ale asociaţiunei noastre au dat un prim rezultat: drepturile femeei de a fi consilieră comunală. Se cuvine deci să păstrăm recunoştinţă acelor conducători cari ne-au înţeles şi ne-au acordat drepturi: Ionel Brătianu, Gh. Mârzescu etc. Primul ministru actual, prof. N. Iorga, ne înţelege şi nutreşte gândurile cele mai frumoase pentru noi. Articolul d-sale de zilele trecute ne-a dat curaj şi nădejde. D-na MARIA DIMITRIU-CASTANO (Constanţa): femeia română — în ce priveşte drepturile civile — a rămas cu drepturile acordate de codul civil din 1884. D-na UNGUREANU (Galaţi) a transmis salutul organizaţiei locale. D-na MALTEZEANU, a cerut realizarea sufragiului universal prin acordarea de drepturi politice femeilor. D-ra FLORICA GEORGESCU secretara asociaţiei, a expus situaţia inegală şi absurdă a femeei în societate: femei avocaţi, cari apără drepturile bărbaţilor la bara justiţiei, fără ca ea să aibe dreptul — fără consimţământul soţului —să semneze măcar o poliţă. D-na PERCEA (Timişoara): protestăm contra faptului că surorile noastre, din patria mumă, nu se bucură de aceleaşi drepturi civile ca noi. D-na MARIA POP (Craiova) a propus să se alcătuiască un memoriu care să fie prezentat M. S. Regelui și să se facă întâmpinări către fiecare partid politic în sensul ca să determine atitudinea partidelor în privinţa legilor speciale, etc. D-na av. M. GHELMEGEANU a făcut istoricul luptelor de revendicări feministe. D-na ELLA NEGRUZZI: sperăm că reprezentanţii partidelor vor avea prilejul să se manifesteze atunci când li se va cere acordarea drepturilor femeei şi sperăm că nu se vor mai lăsa târâţi de curentele, cari i-au scos din făgaşul făgăduinţelor date spre a ne vedea iar la o parte. In continuare, aduce elogii prof. N. Iorga — preşedinte al consiliului — pentru articolul luminos scris pentru cauza femenină. Noi, vechea gardă, vedem că trec înaintea noastră ţinerile reprezentante, cari au luat cuvântul astăzi pentru prima dată. Mulţumim acestor tinere reprezentante, cărora le urez să facă ceia ce noi n’am putut face. Mai vorbesc: d. av. L. OANA, d-na Satmary, Elena Schildkreut (din partea femeilor minoritare) şi Calipso Botez. D-na ELENA MEISSNER a dat citire unei adrese de mulţumire d-lui Gr. Trancu-Iaşi pentru concursul susţinut cauzelor femenine. D-ra FLORICA GEORGESCU a dat citire unei moţiuni prin care se cere: acordarea de drepturi civile femeilor pe baza deplinei egalităţi — conform artic. 6 din constituţie—; acordarea de drepturi politice femeilor cu ocazia proectului de reformă electorală, etc. D-sa a dat, apoi, citire telegramelor adresate M. S. Regelui, M. S. Regina Maria şi miniştrilor de interne şi justiţie, I. M. Adunarea generală a blocului salariaţilor noi drartie îuale. Intraniri in provincie Ieri, la orele 16, s’a întrunit adunarea generală a sfatului Blocului salariaţilor pentru ieftenirea traiului, la sediul său din str. Wilson No. 1. Au luat parte reprezentanţii celor 12 organizaţii componente. D. STANCU BRADIŞTEANU, preşedintele Blocului, a adus la cunoştinţa adunării demersurile făcute la Adunarea deputaţilor, Senat, primăria municipiului şi d. ministru al industriei şi comerţului. Săptămâna viitoare, delegaţia Blocului va merge la d. prim-ministru, la d-nii miniştri de finanţe, agricultură şi muncii, precum şi la regiile autonome C. F. R., P. T. T., pescăriile statului, etc. Au luat parte la discuţii d-nii inginer Drăgulănescu, deputat Flueraş, Alex. Botez, Bragadireanu, Eliad Românul, Drăniceanu, Iliescu, Eugen Vasiliu, V. Ionescu-Dârzeu, colonel Şt. Zăvoianu, Petrovlcescu, Tărnescu şi alţii. HOTĂRÂRILE LUATE S-au hotărât următoarele: 1. Blocul va purta pe viitor titulatura «Blocul salariaţilor pentru ieftenirea traiului şi controlul cetăţenesc». 2. Să se intervină la primărie pentru respingerea propunerii brutarilor de a scupi pâinea, cerându-se ieftenirea ei cu cel puţin 1 leu de fiecare kilogram. Deasemeni se va cere primăriei scăderea taxelor comunale pentru carne, precum şi ieftenirea apei, luminei electrice, a gazului aerian şi a transportului cu tramvaele, autobuzele, etc. In cazul când primăria şi cei interesaţi nu vor conveni la ieftenirea transporturilor, comitetul executiv al Blocului este autorizat să organizeze rezistenţa cetăţenească. 3. Se va interveni imediat la ministerul de domenii pentru desfiinţarea timbrului pe pâine. 4. Se va interveni la Corpurile legiuitoare ca, pe cale de lege, să se normalizeze preţurile tuturor produselor şi articolelor, în raport cu preţurile actuale a cerealelor şi salariilor, adică înmulţindu-se preţurile din 1914 cu coeficientul de circa 20. 5. Să se intervină la Corpurile legiuitoare, ca să se aplice aceiaşi normă şi chiriilor actuale. In orice caz, până la aplicarea dispoziţiunii de la punctul 4, să se ia măsuri pentru prezentarea imediată a unui proiect de lege pentru reducerea chiriilor actuale cu cel puţin 30 la sută, iar plata să se facă lunar. 6. Constatându-se că preţurile la producător au scăzut, de fapt, în mod simţitor, supunându-se legii naturale de cerere şi ofertă şi că totuşi preţurile de desfacere se menţin exagerate din cauza fiscalităţii excesive şi a taxelor de consumaţie prea mari, se va interveni pe lângă guvern să se revizuiască sistemul de tarifare şi taxare, luând de bază valoarea mărfei, iar nu cantitatea ei, cum se practică azi. Deasemeni se va interveni la C. F. R., P. T. T., casa autonomă a monopolurilor, etc., pentru reducerea tarifelor, taxelor şi preţurilor, făcându-se posibilă mărirea producţiei şi a consumaţiei. 7. Pentru echilibrarea bugetului actual, se va cere guvernului convertirea datoriei externe, reducându-se anuitatea de 6 şi jumătate miliarde lei la maximum o treime. 8. Să se ia măsuri drastice şi imediate pentru înlăturarea cheltuelilor inutile, ceea ce va aduce o reducere de cel puţin 20 la sută, atât asupra bugetului general al statului, cât şi asupra bugetelor regiilor publice şi caselor autonome. 9. Să se verifice întrebuinţarea tuturor împrumuturilor de stat şi să se cheme la răspundere toţi, cari au risipit banul public şi care au încheiat contracte oneroase pentru stat. 10. Să se aplice imediat legea pentru importul zahărului, normalizându-se preţul la 20 lei kilogramul, scăzându-se în acest scop şi taxa de consumaţie. Totodată să se înlăture definitiv şi specula nepermisă a celorlalte trusturi şi carteluri, hârtie, ciment, fier, etc. 11. Se vor invita funcţionarii publici şi particulari, pensionarii şi organzaţiile muncitoreşti din fiecare capitală de judeţ, să se constitue în filiale ale «Blocului salariaţilor pentru ieftenirea traiului şi controlul cetăţenesc». 12. Sfatul dă depline puteri comitetului executiv al Blocului să ia măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării generale. ÎNTRUNIRI IN PROVINCIE Blocul a hotărât să intensifice acţiunea sa, ţinând întruniri publice în toată ţara. Prima întrunire publică, în provincie, se va ţine Duminecă, 6 Martie, la Ploeşti. Conferinţele „Societăţii de politică externă“’ Azi la ora 9 seara va avea loc la Fundaţia Carol a X-a conferinţă din ciclul organizat de societatea de politică externă. Va vorbi d. Petre C. Viforeanu despre Rusia şi Europa. Sărbătorirea d-lui prof. St. Minovici --------0000-------D-sa a fost proclamat doctor „honoris causa* a facilitaţii de farmacie dii dimineaţă, la orele 10 şi jum., în amfiteatrul de sus al facultăţii de drept, a avut loc solemnitatea înmânării diplomei de doctor «honoris causa» d-lui prof. Şt. Minovici, de la facultatea de farmacie din Capitală. In asistenţă am notat pe d-nii profesori: C. Kiriţescu, consilierul învăţământului superior, reprezentând ministerul de instrucţie, Mina şi Nicolae Minovici, fraţii sărbătoritului, Vintelescu, Musceleanu, Riegler, Şt. Bogdan, M. Vlădescu, T. Deleanu, Solacolu, Udrischi, Grinţescu; apoi pe d-nii general Nicoleanu, col. farmacist Mitică Ionescu, dr. Lascar şi numeroşi studenţi şi studente. Cuvântarea decanului prof. Vintilescu D. prof. Vintilescu, decanul facultăţii de farmacie, a ţinut o cuvântare omagială. D-sa a făcut un interesant istoric al învăţământului farmaceutic la noi, începând de la Carol Davila, întemeietorul lui, trecând la epoca d-rului Felix şi evidenţiind marea contribuţie a d-lui prof. Minovici, care ilustrează acest învăţământ de la 1897 şi până azi. După aceasta d. prof. Vintilescu, în cuvinte pline de adâncă emoţie, a înmânat fostului său profesor — colegul de acum — diploma de doctor «honoris causa». Asistenţa a ovaţionat îndelung pe d. prof. Minovici. Răspunsul sărbătoritului Vădit emoţionat, d. profesor. Minovici a amintit tot trecutul său, legat de facultatea de farmacie, trecut de muncă grea dar şi de satisfacţia isvorâtă din conştiinţa datoriei împlinite. A evocat figura marelui C. Istrată, a omagiat personalitatea d-lui prof. Mrazek şi apoi a evidenţiat sprijinul pe care facultatea de farmacie l-a avut din partea d-lui prof. dr. C. Angelescu, fostul ministru al instrucţiunii. D. prof. Minovici şi-a încheiat cuvântarea mulţumind, cu ochii plini de lacrămi, celor ce l-au sărbătorit. Seara, la orele 8 şi jum, a avut loc un banchet la restaurantul «Enescu» în onoarea sărbătoritului. rin lun eri dimineaţă la orele 10 a avut loc, în sala «Locomotiva» o întrunire a organizaţiei partidului na- sociale, cât şi pe tărâmul moralţional, secţia IV Verde. A prezidat d. deputat Perianu, asistat de d. Elefterie Ionescu, secretarul organizaţiei. D. PERIANU a deschis şedinţa mulţumind totodată membrilor organizaţiei pentru alegerea d-sale ca preşedinte al sectorului IV Verde. D. DR. TOPA, deputat şi vicepreşedinte al Camerei, a felicitat de asemeni această organizaţie pentru alegerea de preşedinte în persoana d-lui Perianu. Din felul cum se va organiza partidul — a spus d-sa—depinde însuşi succesul acţiunei dusă de el. D. P. NEGOESCU a arătat că preşedinţia d-lui Perianu este o chezăşie pentru îndeplinirea idealurilor organizaţiei. D. D. DUMITRESCU a făcut elogiul personalităţii d-lui dr. Topa. In altă ordine de idei a arătat înfăptuirile făcute de guvernul actual, în scurtul timp de când este la putere şi a subliniat cu mulţumire atitudinea avută de d. prof. N. Iorga, cu ocazia votării legii zahărului. In încheere d-sa a cerut desfiinţarea şi a celorlalte trusturi cari mai există în ţara noastră. D. CAPITAN ŞT. LAZARESCU într’o emoţionantă cuvântare a descris marea personalitate politică a d-lui prof. N. Iorga, şi împrejurările grele pentru ţară, în care marele nostru istoric şi bărbat de stat a luat frânele cârmuirii. A precizat apoi că dacă actualul guvern n’a putut satisface încă toate cerinţele vreunei şi dacă n’a putut soluţionat toate problemele ce frământă viaţa noastră politică şi economică de astăzi, aceasta se datoreşte în primul rând timpului care a fost prea scurt, dela venirea la putere. Dacă însă guvernul d-lui prof. N. Iorga va dura o legislaţie întreagă, atunci se va vedea ce a realizat, atât de terenul practic, al satisfacerii nevoilor tuturor claselor politic. A făcut apoi elogiul d-lor C. Argetoianu, D. Munteanu Râmnic, dr. Topa, etc., cari alături de marele nostru istoric se străduesc zi de zi pentru îmbunătăţirea soartei poporului nostru. D. senator ŞTEF. DUMITRIU a cerut înscrierea în organizaţia IV verde, a partidului naţional. înscrierea d-sale a fost primită cu urale. D. avocat LAZAR ŞTEFANESCU a arătat că partidul de sub şefia d-lui Iorga se diferenţiază de celelalte partide, prin faptul că acest partid cunoaşte nevoile reale ale ţării. Au mai luat apoi cuvântul d-ni: Ioniţă Ştefănescu, Sârbu, Dragnea şi Caporan. D. MARIN POSTELNICU a arătat că partidul naţional este quintezenţa unei mnii cinstite, acumulată în lupte continui de credinţă politică, sub linaphiile celei mai curate morale. Menijuii acestui partid nu sunt nici profitori nici intriganţi, nici vânjtaşi, ei pătimaşi după adevăr şi dreptate. De aceea îndeamnă pe toţi: oamenii cinstiţi să vină alături de d. prof. N. Iorga, singurul om politic nepătat şi capabil de a ne duce spre idealurile superioare de viaţă. D. deputat PERIANU, după ce a arătat, în scurte cuvinte, frumoasele înfăptuiri ale guvernului, a afirmat că guvernul mai are ca programul său şi alte deziderate pe care le va duce cu succes la îndeplinire. A arătat apoi că reorganizarea sectorului de verde al partidului naţional este în legătuă şi cu schimbările ce se vor face la primăria acestui sector. D-sa a încheiat promiţând că va munci cu devotament la preşedinţia organizaţiei. Au mai vorbit şi d-nii: Tutu şi P. Lazăr. La urmă s’a votat o moţiune. CUVĂNTUL3 fișierul legei conversiune! datoriilor Membrii «Ligei contra camerei» s'au întrunit,eri dimineaţă, la sediul ligei — din str. Batişte — pentru a discuta problemele ridicate de proeesul legei conversiune. D. avocat V. POPESCU — preşedintele adunărei — deschizând întrunirea, a arătat că cea mai mare parte din creditori nu vor să recunoască necesitatea reducerei creanțelor. Dar — după cum prof. Em. Antonescu a demonstrat în atâtea rânduri, cu date şi cifre elocvente — creanţele de azi nu sunt decât dobânzi acumulate, pe spinarea debitorilor. Conversiunea datoriilor urbane — după cum este şi intenţia guvernului — se va realiza în scurt timp. Se cuvine, deci, să mulţumim d-lui ministru Argetoianu pentru înţelegerea d-sale patriotică. In Cameră — a continuat d-sa — avem ca susţinător al cauzei noastre şi pe d. J. Th. Florescu, care susţine asanarea imediată a oraşelor. D. profesor EM. ANTONESCU — preşedintele Ligei — a arătat că mai toate partidele au făcut declaraţii favorabile, în parlament, pentru conversiune. «Liga contra camerei» împreună cu «Liga agrară» au organizat toate proectele de amendamente pentru complectarea legii. Aceste amendamente le vom prezenta în curând în parlament. Unul din capitalele amendamente este asanarea datoriilor urbane. Guvernul trebuee să vină neapărat și cu conversiunea urbană, căci fără rezolvarea ei, asanarea satelor este șubredă. La Bârlad — a continuat d-sa — mi s’a pus candidatura în locul regretatului C. Hamangiu. Declar că voiu lupta mereu pentru importanta chestiune a asanării datoriilor urbane. D. DIACONESCU (R.Vâlcea) : speranța noastră este d. ministru C. Argetoianu. D. avocat V. POPESCU a cerut suspendarea executărilor silite şi la oraşe. Mai vorbesc d-nii: FIEROIU, MIHALTESCU, GH. IONESCU, LANGHAUS, G. STANESCU, cari au cerut asanarea datoriilor şi la oraşe, precum şi sistarea execuţiilor silite la oraşe. cârJPrevîsie A apărut «încotro», No. 27, Anul II, cu următorul cuprins: Aventura amară a unui proect de lege dulce. Cum s’a înmormântat cu clasa I legea zahărului. Şi totuşi oftinirea lui trebuie să se facă. D. Al. Vaida Voevod în halat şi papuci. Recordul technicei. 23 miniştrii în 10 luni. De ce pleacă guvernul. Ce a fost cu d. Argetoianu. Ce e cu d. Goga. Boroboaţa d-lui Iorga. Isprăvile d-lui Argetoianu. Film parlamentar. Vârfuri de spadă şi ţevi de pistol. Svonuri. Fapte. Răfueli. Culise. Polemici. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. I.egrel. 12 pagini ilustrate de Dragoș și I. Val 7 lei. Adunarea funcţionarilor din industrii Duminică, a avut loc la sediul său din Bui. Carol I (Palatul Ziariştilor) adunare generală a Asociaţiei funcţionarilor din industrie, petrol şi întreprinderi anexe A. F. I. P. I. A. Adunarea a fost prezidată de preşedintele Federaţiei Sindicatelor de funcţionari particulari, d. Lotar Rădăceanu. S’a dat descărcare vechiului comitet şi după ce s’au făcut diverse propuneri, s’a procedat la alegerea noului comitet.. Au fost aleşi în comitet reprezentanţii funcţionarilor următoarelor societăţi: Vacuum Oii, Foresta Română, Petrol Blok, R. Schmidt, Redevenţa, Phoenix, N. I. C. O. Socomet, etc. Prima şedinţă a noului comitet va avea loc Marţi, la sediul din Bul. Carol 7. Adunarul Ratărilor economice“ Eri a avut loc în saloanele Aeroclubului Albastru o mare adunare a organizaţiilor Sfaturilor Economice sub preşidenţia d-lui TEM. ALEX ANDRESCU, asistat de d. Buricescu, secretar general. D. VASILE COSTESCU a vorbit despre necesitatea unificării acţiunei diferitelor organizaţii comerciale şi despre imperioasa nevoie a legiferării vadului comercial. D. LEIBOVICI a arătat dezastrul ce se creiază negustorimei prin lipsa unei legi a vadului comercial, cere şi s’a admis instituirea unei comisiuni formată din vorbitor d-nii Moisescu, V. Costescu şi Fundănescu, care să activeze în acest scop. D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU a expus demersurile şi intervenţiunile făcute pe lângă Camera de comerţ, pentru ca aceasta, în locul unui aviz în chestiunea conversiunei, să ceară o suspendare pe timp de 9 sau 12 luni a datoriilor, în care timp să se studieze conversiunea în amănunt. A făcut apel la unirea tuturor claselor negustoreşti, pentru ca economia naţională să fie salvată la timp. In acest scop s’a instituit o comisiune formată din d-nii Tem. Alexandrescu, Leiboviei, I. Ionescu, Dumitriu şi Moisescu. Au mai vorbit d-nii GH. DUMITRIU, ROŞU BRAILA şi alţii. De la asociaţia Beţiilor voluntari Eri, Duminecă, ora 10 dimineaţa a avut loc întrunirea comitetului asociaţiei foştilor voluntari din vechiul regat, din campania anilor 1916—1919, în localul din strada Academiei No. 1. A prezidat d. Jean Botez. Luându-se în discuţie alegerea făcută în ziua de 21 Februarie de adunarea generală a camarazilor din toată ţara, s’a ales un comitet pe un decurs de trei ani, conform statutului şi regulamentului asociaţiei, compus din 15 persoane. Procedându-se la vot pentru fixarea atribuţiilor fiecărui membru din comitet s’a stabilit următoarele: Preşedinte: Jean Botez; vice-preşedinţi: V. Negrescu, arh. I. Bozianu; casier : C. Dăscălescu; secretar general: S. Pârvulescu; secretar de şedinţă : O. Spitzer. Membrii: C. Dobrescu, I. Samoil, D. Florescu; cenzori : Em. A. Gastea, Minea Buzescu, Iancovescu; Supleanţi: Spiridon Tilea, L. Brindea, Cristache Ciurez. D. Jean Botez, mulţumind celor de faţă pentru cinstea ce i s’a făcut, promite să se intereseze îndeaproape de această asociaţie al cărei scop e să strângă relaţiile de camaraderie între acei ce-au ştiut la momente grele, într’un avânt de entuziasm spontan, să se alăture de bună voie la marea armată glorioasa. —c=*c Lucrări noui la muzeul Toma Stelian Muzeul Toma Stelian a putut mulţumită noilor achiziţiuni, să completeze în chip fericit colecţiile sale. In ultimul timp au fost expuse 3 pânze noi de Andreescu, provenind din cunoscuta colecţie a lui A. Bellu. Numărul pânzelor de Grigorescu a crescut cu trei opere dintre cele mai semnificative ale maestrului: «o vedere de mici dimensiuni a bisericei din Barbizon, o ţărancă şi o şatră de ţigani». Aceasta din urmă printre cele mai reprezentative din perioada mijlocie a lui Grigorescu. Un pastel de Luchian dăruit de profesorul I. Cantacuzino reprezentând un cap de bătrân completează în mod fericit ansamblul destul de caracteristic pe care Muzeul îl poseda. O pânză de Gaspard Poussin — 1613— 1675 — (Le Guaspre) reprezentând o vedere din Roma ne dă o idee precisă de talentul remarcabil al acestui elev al marelui Nicolas Poussin. Pe de altă parte, colecţia grafică a muzeului a fost îmbogăţită cu o serie de desenuri de artiştii moderni români cedate de Ministerul Instrucţiunii Publice. Estampele de Hiroshige vor fi încă expuse până la sfârşitul lunei Martie când vor fi înlocuite tot cu estampe japoneze de Utemaro și Hokusai. PARCHETE DE STARTPERFEECT EUSCAT VINDE Fabrica Sil Bucureşti Șos. Basarab No. 27,Tramvai 12-24. Cartier Regie Execută tâmplărie și mobilă cu înlesniri de plată. Reduceri pe Cfr Telefon 308 05 eri dimineaţă a avut loc, în Palatul Cercului Militar, adunarea generală ordinară a soc. A. R. P. A., care încheie al cincilea an de activitate. Au participat membrii comitetului de direcţie, d-nii general Gh. Rujinsky, directorul aviaţiei civile, Al. Buzdugan, director la Banca Naţională şi d. Ştefan Tătărăscu membrii consiliului de conducere, precum şi numeroşi membri activi ai aviaţiei. Adunarea generală a fost prezidată de d. general I. POPOVICI, care a dat cuvântul d-lui comandor ANGEL TEODORESCU. Oratorul, într’o scurtă cuvântare, cere să se facă o politică de economie, pentru a se asigura un excedent capabil de a pune la adăpost societatea de orice turnură a vremurilor. Ia apoi cuvântul secretarul societăţii A. R. P. A., d. ŞTEFAN TATARASCU, care, după ce elogiază pe toţi foştii preşedinţi ai societăţii, roagă consiliul să admită ca, din excedentul de 800.000 lei al anului trecut, săse acorde o sumă de 200 mii lei, ca ajutor necesar raidului Bucureşti-Saigon, pe care intenţionează să-l întreprindă aviatorul Ionel Ghica, cu avionul «Foişor», care se construeşte actualmente în uzinele S. E. T. Zamfirescu. D. GEN. POPOVICI, preşedintele adunării, spune că, în principiu, este de acord cu ideia finanţării unui raid românesc dar e bine să se cunoască mai întâi, în mod precis, planurile raidului. Propunându-se înfiinţarea unor cursuri de aviaţie pe lângă şcolile secundare, d. C. DIMITRIU spune că ideia aceasta nu se poate înfăptui. D. GEN. POPOVICI cere ca, în viitor să se ducă o politică acerbă pentru susţinerea industriei româneşti, cerând să nu se mai facă în străinătate comenzile de material aeronautic. Se citeşte apoi darea de seamă, alegându-se acelaș comitet Desvelirea bustului lui Gh. Şincai dri dimineaţă, la orele 19, a avut loc, în curtea liceului «Gh. Şincai» desvelirea bustului fostului prof Gh. Şincai. La solemnitate a participat un numeros public în rândul căruia am remarcat pe d-nii: dr. C. Angelescu, fost ministru, Ion Bratu, consilier al învăţământului secundar, din partea ministerului instrucţiunii, Andrei Ionescu, ajutor de primar al sectorului III Verde, consilierii comunali V. Vasilescu, gen. Pavelescu, Manole Constantinescu, etc., etc. S’a oficiat un serviciu religios de către preoţii dr. Simion Liliacoveanu şi Gh. Comana. Directorul liceului, d. GH. MEDIOGLU, a ţinut apoi o cuvânta-are, subliniind exemplul dat de Gh. Şincai, pentru tineretul şcoalei. Solemnitatea a luat sfârşit la orele 12. Bustul a fost executat, în mod gratuit, de sculptorul Ion Faur, după descrierea făcută de Papiu Harian și turnat în bronz de către școala superioară de arte și meserii din Capitală. Succesele lui Enescu In America Maestrul Gheorghe Enescu se află în America unde dă o serie de concerte cari stârnesc în public şi în presă un adevărat entuziasm. Pretutindeni este intervievat de ziariştii americani şi sărbătorit. De curând maestrul Enescu a repurtat succese strălucite ca violonist, compozitor şi dirijor la San Francisco şi la Los Angeles. Critica nu s-a sfiit să întrebuinţeze termenii cei mai elogioşi Se vorbeşte de mare inspiraţie şi se spune că însuş programul concertelor este inspirat. Compozitorul este deosebit de preţuit şi se subliniază cu insistenţă bogăţia şi adâncimea de sunet a operelor şi execuţiei sale. Gheorghe Enescu vorbeşte în interviewuri şi despre tineri compozitori români, spunând că aceştia arată originalitate şi făgăduesc mult. El vorbeşte deasemne is despre progresele pe care le-a făcut la noi în ultimul timp notarea şi colecţionarea muzicei noastre populare. înmormântarea profesorului N. Popescu-Ulmu Eri, la orele 2 d. a., a avut loc trista ceremonie a înmormântării regretatului profesor N. Popescu-Ulmu, întemeietorul şi directorul liceului «Principele Carol» din Capitală. Ceremonia s-a desfăşurat în una din sălile de clasă ale liceului. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de şapte preoţi în frunte cu P. C. S. arhimandritul Scriban. Au asistat d-na: prof. Pompei, preşedintele Camerei, Ionescu-Bujor, inspector general, N. Petrescu- Zoiţa, inspector delegat al ministerului de instrucţie, foarte mulţi profesori, elevi şi public. Au rostit cuvântări: P. C. S. Arhimandritul Scriban, N. Petrescu- Zoiţa, prof. universitar M. Dragomirescu, Badea Mangâru, preot, G. Comana, Manolescu, în numele foştilor elevi, N. Creţu, în numele corpului profesoral şi doi săteni din Ulmu (Ialomiţa) consăteni şi camarazi de şcoală cu defunctul, înhumarea a avut loc la cimitirul «Reînvierea». D. prof. Iorga a acordat celui dispărut distincţia «post mortem» a «Meritului Cultural» clasa I-a. De la p. T. T. OFICIILE POŞTALE PRIMESC DEPUNERI PENTRU ECONOMII Se aduce la cunoştinţa publicului că, Oficiile Poştale din întreaga ţară primesc depuneri pentru Casa Generală de Economie. In Bucureşti se poate face depuneri şi la Oficiile de Sector şi sucursale, care sunt situate în străzile: Calea Griviţei (Gara de Nord), Şoseaua Ştefan cel Mare No. 17, Calea Călăraşi No. 32, Calea Văcăreşti No. 233, Str. Izvor No. 110, Ministerul de Finanţe, Calea Moşilor No. 295, Gara Filaret, Str. Dionisie No. 54, Str. Uranus No. 33, Palatul Ziarului «Universul», Galeriile Blanduziei Str. Academiei, Str. Ghiţă Şerban (Tei) No. 5 şi Ministerul de Externe. Vernisagiul Expoziţiei „Grupul nostru“ Eri. Duminică, la orele 11 a. m. a avut loc în sălile Mozart din Calea Victoriei, vernisagiul expoziţiei de pictură şi sculptură «Grupul Nostru» la care în afară de expozanţi a asistat un public numeros de intelectuali cunoscători de artă. «Grupul Nostru» format din pictorii Dan Băjenaru, Şt. Constantinescu, A. Demian, Ionescu-Sin, Cassilda Miracovici, Al. Moscu, G. Nichita, Take Papatriandafil, Al. Phoebus, Take Soroceanu, Margareta Sterian şi sculptorii C. Baraski şi Mac Constantinescu, se prezintă în a doua expoziţie colectivă, deosebit de interesantă ca factură şi realizare. Expoziţia «Grupul Nostru», care constitue un eveniment necontestat în plastica anului, rămâne deschisă până la 20 Martie 1932. ------*----- D. Ion Petrovici, fost ministru şi actualul deputat de Iaşi soseşte azi în Capitală. La reprezentaţia care se dă astăseară, Luni, la Opera Română, în folosul Căminului gardienilor publici, va asista şi M. S. Regele Carol II. Eri a avut loc adunarea generală a societăţii institutorilor, în focalul din str. Parlamentului 2. S’a desbătut întreaga ordine de zi, dându-se descărcarea comitetului pentru gestiunea anului 1931. In şedinţa de d lupă amiază, a avut loc alegerea membrilor noi, în locul celor ieşiţi la sorţi. Domnişoara Maria Ventura roagă publicul care va lua parte la reprezentaţia de astăseară, 29 Februarie, a piesei «Patima» să nu părăsească sala în pauza dintre actele II şi III, deoarece d-sa şi dl. George Vraca, îşi vor vinde fotografiile autografate, în folosul Sindicatului artiştilor dramatici din România (fondul pentru şomeuri). Ministerul Instrucţiunii pune în vedere membrilor corpului didactic primar din Capitală, cari nu şi-au complectat încă foile de state personale, să le înainteze, cât mai neîntârziat, subrevizoratului şcolar al Capitalei.