Cuventul, septembrie 1932 (Anul 8, nr. 2644-2673)

1932-09-01 / nr. 2644

Zile trecute 242. Zile rămase 123. Răsăritul Soarelui 5.37. Apusul Soarelui 18.54. Lună Nouă, la 21 h. 55 m­. Moartea lui Aurel Vlaicu (1913). Orig.: Punerea Brâului Maicii Domnului. Cai.; S-ta Elena. Prot,; Bertrand. Evr.; 29 Av 5692. Mahom.: 28 Bebi-el-Ahir 1351. Buletin meteorologic • Timpul probabil dela 39—31/VUI 1932 ora 20. Presiunea în creştere cu 1—2 m. m.­­ Cerul ,variabil mai mult senin- Vânt slab din direcţiuni nehotărâte. Temperatura staţionară. A Z I 1932 AUGUST 31 zile Miercuri .*■ tr audio --OOOO-­ Miercuri 31 August JS32 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Radio: Siede: Marş: Czibulka: Myosotis-vals; Verdi: Uver­tura la opera «Nabucodonosor»; J. Syd­ney: Selecţiuni din «Geisha»; Gounod: Fantezie din «Faust»; Rockert Otto: Marş-intermezzo. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. D. Mihail Tiean Rumano: Gre­nada. 19.25: Orchestra Radio: Max Bruch: Kol Nidrei Adagio; Dvorak: Dani­slav No. 4; K. Konyak: Bad’ner Mad’in-vals; Nob­lert : Intermezzo-mars, Ketelbey ; Knighto of the King-mars. UNIVERSITATEA RADIO. 20.00: D. Olimp Gr. Ioan: Eduard Herriot, om de litere. 20.20: Lectură «Poezii populare». ; PROGRAM DE SEARA / 20.40: Travatore, operă în 4 acte de­­Verdi (plăci de gramofon). Intre acte Informaţiuni. Spicuiri din programele­­ străine CONCERTE: .Viena ora 18.50 şi (00; Breslau 18.30 şi 21.30; Bruxeles II 22 şi 23; Strassbourg 21.45 22.30 şi 24; Bar­celonă 0.10 şi 1.15; Londra 22; Hamburg 0.10; Toulouse de la 21 la 2.05 muzică variata; Berlin 22; Stockholm 19.30; Langenberg 22; Praga 21, 21.30, 21.50 şi 23; München 23.15; Palermo 22.45; Bu­dapesta 21.45; Oslo 22; Varşovia 22; Ra­dio Paris 22.45 şi 23.20. TEATRU, OPERA OPERETA: Stock­holm 22 «Ragazzo», operă de Leonca­vallo; Roma 22.45 retransmisiunea unei opere de Verdi. STIRI DE PRESA : Viena 23.55; Lip­sea 0.05; Bruxelles II 21.30 şi 23.30; Strassbourg 21.30; Hamburg 24; Berna 23.30; Paris Eiffel 20.45; Radio Paris 21.45, 22.30 şi 23.15. MUZICA DE DANS: Breslau 1; Strassbourg 0.30; Londra 0.30; Stock­holm 24; Langenberg 0.30; Oslo 0.45; Varșovia 0.05 și 0.50. IN NOAPTEA DE 31 AUGUST G. D. Vasiliu (Farm,­la Cerb) dr. O. Lascăr & dr. Thüringer Calea Vic­toriei 70, telefon 311/19; V. Ştefica Ca­lea Victoriei 142; dr. N. Popovici Ca­lea Griviţei 213, tel. 320/99; N. Wasser­mann Calea Moşilor 249, telefon 202/74; O. Herzenberg Calea Văcăreşti 25; Get­­ta Drăghici Calea Hahovei 151, telefon 831/82; Aristita Bejan Parcul Radorin Calea Dudeşti­ 133, telefon 348/63; Ste­­riu L­ehunda Piaţa Buzeşti 47, telefon 301/85; Sebastian Niţescu bul. Ferdi­nand 103; dr. Einhorn (Rissdoerra) str. Carol­19, telefon 320/88; Farm. Acade­miei (A. Beilich) str. Academiei 2, te­lefon 361/50. Parastas pentru episcopul Justinian ISMAIL 29.­­ Implinindu-se 40 zile de la moartea regretatului epis­cop Justinian, arhiereul Dionisie, locţiitor de episcop al eparhiei, a oficiat o slujbă religioasă la care au luat parte reprezentanţii autori­tăţilor civile şi mlitare, reprezen­tanţii presei şi un public numeros. Slujba religioasă a avut loc la ca­tedrala oraşului. Arhiereul Dionisie a oficiat împreună cu preoţii Mi­­hai Novacov, V­asile Pogoreviei, Gh.­i Vlad, Teodor Dumbravă, Nichifor Popovici, Teodor Ceachir, Leon­te Calinovschi, Mihail Madan, Vlad Cazacu, Nicolae Grişcov, Roman Boicenco, Vasile Constantinov, Ni­colai Ceachir şi I. Scutelnicu, dia­conii Ion Belodanov, Simion Ţugui şi Alex. Silvestrovici. Corul cate­dralei a dat răspunsurile. După aceia a avut loc o masă în localul consistoriului duhovnicesc, unde a vorbit despre răposatul e­­piscop, Arhiereul Dionisie. De toate și de pretutindeni notes O scenă fantastică realizată de dansatoarea americană Luciile Page: dansatoarea, victimă a dinosaurului. inventatorul cftlftrita. Să nu pară o glumă. Omul acesta a existat şi asta nu de prea multă vreme. E vorba de Charles Sauria, fiul unui ofiţer din armata Rinu­lui, elev la colegiul Dole. Mai puţin norocos decât urmaşul său întru meserie Ivar Kreuger, Sauria a murit sărac lipit, pe la sfârşitul secolului trecut. Acest om, oarecum obscur, a fost acela care a adăugat eteratului de potasiu şi sulfurei de stibiu (antimoniu) pu­ţin fosfor, pentru a facilita aprin­derea chibriturilor. Deşi invenţia a fost prezentată în­tr’un congres de chimie, numai nemţii au văzut folosul ce se poate trage de pe urma descoperire!; de bună seamă că tânărul inventator nu s’a ales cu nimic — nici măcar cu gloria. Intre broaşte şi papagali Grădina zoologică din Londra a primit de curând în dar nouăspre­zece... broaşte, ce-i drept Uriaşe, d’n speţa Gay. . Nouile pensionare au fost trimi­se de un englez care a avut ocazia să mănânce în Ciuli mâncăruri pre­parate din aceste amphibii şi care declară că ar constitui un aliment delicios. In altrasimul său, nobilul fiu al Albionului, a trimis şi celor din patrie câteva delicatese. In acelaş timp, domneşte tristeţe din pricina morţii papaga­lului Sheila, în vârstă cam de 160 ani. E curios că până acum 5 ani, Sheila se numia «bătrânul Bill». E­­xasperată de naivitatea oamenilor, cari o credeau «domn», Sheila a luat, o singură dată, numai aşa ca demonstraţie, la vârsta de 105 ani. De atunci a fost botezată Sheila. I se făcuse dreptate. Emoţii casni­ce Nu insinuăm. Nu-i vorba de ni­mic ceea ce ar privi viaţa intimă la familie.n ci... mersul afacerilor, şi în speţă cota oficială a bursei. Un inventator, cu suficient simţ al realităţilor, a realizat un aparat a­­semuitor cu cel telefonic, cu ajuto­rul căruia se poate obţine automat, cursul bursei locale, în orice mo­ment. Acţiunile cotate au un număr de ordine. Bancherul interesat ma­nipulează un disc ca acela al apara­telor telefonice automate şi atunci apare aproape simultan cota pe nişte benzi cu cifre, mobile. Noul aparat a fost botezat «teleregistru»­­ şi a găsit mulţi amatori, deşi spune-se medicii etimologi şi de boli de fatmnă au de atunci mai mulţi clienţi. Mingea pompierilor din Buenos­ Aires Se pare că între America de Nord şi cea de Sud există o concurenţă acerbă pentru recordul excentrici­tăţilor. Cum fac cei din Nord o trăznae, cei din Sud o fac mai boa­cănă. Pompierii din Buenos Aires, geloşi pe ultima trăznae a celor din Cincinati, au lansat acuma un ori­ginal joc cu o minge uriaşă de 5 metri diametru, pe care o m­ânuesc — nu cu mâna sau cu piciorul — ci cu furtunurile în funcţiune. Noul sport pare că a prins, fiindcă după câte se anunţă, în curând vor avea loc... campionatele. Recordul fiecar,erei Speaker-ii staţiunilor radiofonice — americane, de bună seamă — au decis decernarea unui premiu ace­­luia dintre ei, care a pronunţat mai multe cuvinte în cursul carierii sale. Discuţiile sunt foarte aprinse şi mijloacele cele mai variate sunt în­trebuinţate pentru a stabili cifra cu mai multă preciziune. Unul din concurenţi a putut do­vedi că a pronunţat 4.630.000 cuvinte. O cifră de ajuns de apreciabilă. Și se mai spune că femeile sunt fie­care ! AU A­PARUT: CARTE DE CÂNTECE Manualele de învăţământ muzical de Prof. G. Breazul şi S. Drăgoi încoronate cu Premiul Academiei Române, Seziunea 1932 pentru clasele I, II, 111 şi IV (întreg cursul gimnazial). Profesorilor de muzică li se trimit la cerere, exemplare pentru predare de la Editura «SCRISUL ROMANESC» Craiova ora uciderilor legale: ea tace. Tace, nu din lipsă de curaj, ci din durere şi adâncă înţelegere a stărilor de fapt. E tot ce poate da; mai mult nu i se poate cere. E bine să amintim în acest capi­tol — pentru îndrăsneala ei, părerea lui Joseph de Maistre cu privire la uciderea în războiu­. «Ştiu că solda­tul, omoară — zice el —, dar ignor faptul că ar fi ucigaş». (Du Pape livre II Chap. XIII.) Afirmata marelui catolic îmi a­­minteşte de o broşură antimilitari­­stă — anonimă — găsită în 1925, la un anticar. Pe copertă, broşura savea doua gravuri, prinse în acelaş cadru şi despărţite între ele printr’o linie verticală. Jumătatea stângă ne arată cum un civil înfige cuţitul în pieptul al­tuia; în dreapta: două grupe de in­divizi, în uniforme, să măcelăresc unii pe alţii. Sub prima gavură era scris cu­vântul: Criminal; sub a doua: erou. Evident că f alăturarea pare o im­putare, fiindcă între cele două fe­luri de omor, este deosebire. Dar ea răspunde foarte bine lui de Maistre: niciun ideal pământesc nu poate schimba esenţa lucrurilor: uciderea comisă în uniformă ori nu, de unul singur, ori de către unităţi, în numele unui ideal, ori împins de nevoia de a ucide, rămâne ceea ce este: ucidere şi păcat. Garrison, spune undeva, ironie: «un om care ucide, e un criminal­ Tot aşa 2. 10. 100 de oameni, sânt cri­minali când ucid. Un popor însă trebue să omoare şi uciderea a zeci de mii de oameni trece drept faptă lăudabilă. Mă rog, de câţi oameni e nevoe, pentru ca porunca lui Dumnezeu să fie depăşită?» Aldimir înscrierile la şcoala de cartografie Examenul de admitere a elevilor în şcoala specială de cartografie şi desenul hărţilor­, de la Institutul Geografic Militar, se va ţine la 19 Septembrie 1932, în localul Institu­tului, B-dul Mihail Ghica No. 126 Bucureşti. Candidaţii vor prezenta cu peti­ţia, următoarele acte: Extractul de naştere, constatând o etate între 14 şi 18 ani, Certificatul de absolvire a cel puţin trei clase secundare; Certificatul de naţionalitate (ro­­mân); Certificatul de bună purtare; Cursurile teoretice ale şcoalei du­rează trei ani. Se recomandă a se prezenta nu­mai elevi cu deosebit talent la scrie­re și desen. V­U­V­A­N­TUL D.h T.« |nscrieri|e |a AM((e|!)(a fela|. toarele: certificat de studiile făcute; certificat de naştere şi vaccină; certifi­cat de bună purtare pentru majori iar pentru minori consimţământul părinţi­lor. Nimeni nu va putea lua diploma «4. cademiei, la oricare din secţiile ei, dacă La Teatrul Naţional se repetă urmă­toarele piese, în vederea viitoarei sta­giuni: «Maron Lescaut» de Carl Stern­­heim, după celebrul roman al Abatelui Prevost, în­­regia d-lui Soare Z. Soare; «David Copperfield» de Max Maurey, după romanul lui Dickens, în regia d-lui V. Enescu; «Ruy-Blas» de Victor Hugo, în regia d-lui C. Nottara, şi cele patru Inscrierile şi reînscrierile la Academ­­ elevilor, cari n’au achitat Integral , mie încep la 1 Septembrie şi durează cele pe anul trecut, nu vor fi luate în Până la 10 Septembrie inclusiv. Pentru­­ consideraţie, piese din crit­icii români cu care se va înscrieri se vor alătura la petiţie urmă-I Ori­ce cerere de înscriere sau rem­inaugura stagiunea, în regia Enescu şi I. Sahighian. d-lor V. scriere care va fi înaintată peste data de 10 Septembrie nu se va primi. Taxele la Academie sunt următoarele: Taxa de întreţinere a instrumentelor, pentru clasele de pian este de lei 800 a­­nual, iar pentru celelalte cursuri şi in­strumente lei 200 anual; afară de clasa nu va avea diploma de bacalaureat, i de harpă la care elevii sunt datori . Acei cari vor avea numai cursul infe­rior de liceu, sau o şcoală similară, vor primi numai certificat de absolvirea sec­ţiei urmate. La secţia pedagogică, cei cari n’au bacalaureatul, vor primi numai un­ cer­tificat de numărul anilor care i-a fre­­zentat; un asemenea certificat de fre­­qvenţă vor primi cei dela celelalte sec­ţiuni cari nu vor poseda certificatul de 4 clase secundare, sau o şcoală de ava­­laş grad de cultură. La cererile de inseriere pentru orice secţie, se va alătura si recipisa de plata sumei de lei 500 (cinci sute) care se de­pune la cassa de depuneri si consemna­­ţiuni­ pe numele Rectorului Academiei ca taxă de examen, fără de care cererile nu vor fi luate în seamă La cererile de reînscriere va trebui a­­lăturată recipisa de plata jumătăţei din taxele de freqvenţă, prevăzute pentru cursurile la care urmează, cât şi reci­pisa taxei de bibliotecă, care trebuesc depuse separat, ca şi cea de instrument la cassa de depuneri pe numele Recto­ratului Academiei. Elevii săraci şi cari au avut media 8 (opt) in locul taxei de freqvenţă, pot alătura certificat de pau­pertate eliberat de administraţia finan­ciară a oraşului sau judeţului unde lo­­cuesc părinţii, cu data anului 1932 Cererile de reînscriere neînsoţite de recipisele enumerate mai sus, cât şi ale 1 4«=*=.îfî« -0000-(î li» [ întreţine narmele şcoalei. Taxa de bibliotecă este lei 100 anual. De aceste taxe nu poate fi nimeni scu­tit iar taxele de frecvenţă pe an sunt următoarele: Pentru pian lei 3500; vioară 3000; teo­rie şi solfegiu 2500 lei pentru curs prin­cipal, iar curs auxiliar 500; flaut, vio­loncel şi contrabas lei 2500; oboe, dar­nct, corn, trompeta, trombon şi timpane lei 1000; armonie curs principal lei 2500 şi curs auxiliar 500 lei; contrapunct şi fugă curs principal lei 2500; estetica, teoria contrapunctului şi formele muzi­cale lei 1500; enciclopedia şi pedagogia muzicei lei 1500, istoria muzicei lei 500. Canto, curs principal lei 2500 şi curs se­cundar lei 500. Ansamblu de operă lei 3500. Crajbă-comedie 2500 lei anual. Pentru canto, dramă-comedie şi peda­gogie, etatea maximă 23 ani elevii şi 21 elevele; pentru pian, violoncel şi celalte instrumente, etate maximă 14 ani curs inferior şi maximum 18 ani curs supe­­rior, iar cei ce depăşesc etatea, nu se primesc decât cu dispensa Rectorului A­­cademiei. Examenele de admitere încep după 12 Septembrie, iar ordinea lor se va anunţa la timp. Cursurile încep la 1 Octombrie. Regimul Academiei este externatul. Academia nu are nici cămin şi nici can­tină. Examenele particulare nu se admit. Elevi auditori nu se primesc. „Regele chibriturilor“ la Teatrul Ventura Teatru. Maria Ventura pregăteşte pen­tru seara de Vineri 2 Septembrie, o in­teresantă deschidere de stagiune cu co­media originală: «Regele Chibriturilor», 3 acte de d-nii: V. Bod­an şi N. Constan­tin­escu. "4­­i. Piesa are şansa unei excelente distri­buţii. D. V. Antonescu de la Teatrul Na­ţional va juca rolul regelui, d. Timică pe al chibritului( un rol special scris pentru d-sa, , D-na Silvia Dem­etrescu va juca rolul artistei Măricel. Alte roluri importante sunt încredin­ţate d-lor A. Marius, V. Lăzărescu, Flo­rin Scărlătescu şi d-ra Cella Marion. Piesa e pusă în scenă de d. Victor Ro­­dan. rsti»» v: ^ Direcţiunea teatrului ne mai anunţă că preţurile locurilor au fost simţitor reduse. Ele vor varia între 15 şi 100 lei. In serile călduroase, reprezentaţiile se dau cu tavanul descoperit. Succesul Teatrului cărăbuş Singurul spectacol al capitalei ca­re poate face pe ori­cine să mai uite puţin de grija zilei de mâine, este cel de la teatrul Cărăbuş, unde se joacă în fiecare seară grandioa­sa revistă «Ura Cărăbuş» a d-lui Kiriţescu, montată în decoruri adu­se de la Paris, de un lux extraordi­nar, având în interpretare pe cei mai talentaţi artişti revuistici ai capitalei, Lizica Petrescu, Vio­leta Ionescu, I­ulu Savu, Vera Vio­leta, Ri­ai Martinescu, Coca Motas apoi formidabilul Tanase, Nicules­­cu Buzău, Al.­Giugaru, A. Muntea­­nu, M. Milli­an, Stroe, Grevani, Glo­­dariu, Burcjis, etc. Cupletele: «D­aia beau», Ciobanii» Ne plăteşte»«Mişcă», «Căimăcelu», sunt bisate şi trişate în fiecare seară. 101 Pe lângă ttoate acestea în această revistă se află şi un mare match de box pentru championatul lumii în­tre C. Tănase şi Umberto, Lancio, fostul champion național, la care lumea palpită de emoţii în fiecare seară. Spectacolul începe la ora 10 seara precis. -------poxoo------­ „Voted colosul“ «Votaţi Cotosul» e unanim recu­noscută ca via din cele mai bune reviste ce Va scris şi­ gloria stagia­­nei festivale bucureştene. Scene hilariante ca: «Parlamen­tul Colos»»­, «Viaţa de boem», «Is­toria românilor», «Recordul foamei», «Promenade un peux»­, «Canibalii», tablouri de rar şi bun gust: «Ţiga­­niada», «Palatul fericirii», «Marina­rii», «California» şi cuplete inega­­late: «Po­pescu să vie!», «Care-i ăla că-l înghit!» fac deliciul spectatori­lor. Cu o montare de um lux rar în costume sclipitoare, în decoruri sen­zaţionale «Votaţi Colosul» interpre­tat de C. Toneanu, I. Talianu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasila­­ch­e, R. Rang, C. Roman, M. Mazilu, M. Lens şi Marilena Bodescu, Silly Vasiliu, Lulu Nicolau, Vera Tato, Marioara Martinescu, etc. face din spectacolul de azi de la «Colos» atrac­ţia principală a Capitalei. Teatrul Izbânda Succesul mereu crescând al comediei muzicale «Mazel-Tow» ce se joacă într’un antren extraordinar la teatrul Izbânda face ca marele actor american Hyman Prizant și întregul ansamblu al trupei în frunte cu minunata subretă Sevilla Pastor şi primadoana Erna Siegler sa fie obiectul, unor nesfârşite manifesta­ţi­uni. Toţi amatori de fermecătoarea muzi­că evrească azistă în număr mare de către trei şi patru ori la acest grandios spectacol pentru a cărui reuşită nu s’a cruţat nici un sacrificiu. Muzicile şi melodiile pur evreeşti şi originale farmecă auzul iar publicul plecă fredonând toate aceste splendide melodii. Spectacolul regisat şi pus la punct de marele Prizont trebuie neapă­rat văzut de toţi iubitorii de adevărată artă şi frumos. «Mazel-Tow» constitue un mare succes al teatrului evreesc căci de lungă vreme pe scenele teatrelor evreești nu s’a mai reprezentat o asemenea lucrare pur e­­vreească. . .... -------ooxoo------­ ­ocop­ 150 de ani de la venirea germanilor în Bucovina CERNĂUŢI, 30. — Am relatat în corespondenţa­ noastră de eri că germanii din Bucovina sărbăto­resc 150 ani dela aşezarea lor în suburbia Roşa din Cernăuţi. încă de Sâmbătă au început să sosească numeroase delegaţii de germani. Ei au fost salutaţi în că­minul popular german din Roşa. Au venit la aceste serbări: episcopul Robu,­­vicar dr. Glondys, prelatul Glaser din Chişinău, precum şi­­d-nii: subsecretar de stat Rudolf Brandsch, dr. Hans Otto Roth, dr. Kaspar Muth, prof. dr. Lebouton, dr. Cohlruss, prof. dr. Hodel, pre­şedinte Franz Lang, maior I. R. Cazmarowschi-Weiser, consilier co­munal Tress, fost consilier Lippert, avocat dr. Pompee, consilier comu­nal, Soniewiecki, etc. Din străinătate au sosit numeroa­se delegaţii de studenţi germani, în special din Muenchen şi Regelsburg sub conducerea d-lui dr.­­Wuehr. Duminică dimneaţa au avut loc în biserica evanghelică din Cernăuţi cât şi în grădina Casei germatie­­catolice din Roşa servicii divine­In biserica evanghelică a ţinut o cuvântare vicarul episcopal doctor Glondys. D sa a arătat că minorită­ţile sunt elemente folositoare în Ro­mânia şi că cine le complete pe ele în tot ce dânsele au bun ca­­viaţă socială, culturală şi economică, nu face bine. După ce se ocupă de însemnăta­tea zilei de 28 August pentru ger­manii din Bucovina, distinsul preot vorbeşte despre contribuţiile cultu­rale ale germanilor din Bucovina. SERVICIUL DIVIN In grădina Casei germano-catoli­­ce din Roşa s-a improvizat un splen­did altar. La orele 10 a sosit epis­copul Robu, însoţit de d. subsecre­tar de stat Brandsch şi de repre­zentanţi tuturor asociaţiilor cultu­rale şi studenţeşti germane. In prezenţa a mii de oameni, pa­ter Goebel a ţinut o cuvântare, a­­rătând că germanii sunt un popor constructiv. In continuare, d-sa fa­ce istoricul bisericilor catolice din Cernăuţi, al căror început a fost o biserică de lemn. încheind, pater Goebel arată că e de datoria ger­manilor să fie credincioşi cetăţeni ai ţării care le-a devenit o a doua patrie. Apoi, episcopul Robu, înconjurat de prelatul Glasser şi de alţi nume­roşi preoţi, a oficiat serviciul divin. CORTEGIUL GERMANILOR După serviciile divine, s-a format în Cernăuţi un cortegiu care a por­nit spre Casa Germană din Roşa-La Casa germană din Roşa, a luat Cuvântul­ d. director Kunzel­­mann, preşedintele Asociaţiei cul­turale germane din Roşa. D-sa a sa­lutat pe numeroşii şi distinşii oas­peţi. Apoi, a luat cuvântul d. dr­ Lang, iar după d-sa a vorbit d. sub­secretar de stat Rudolf Brandsch, care a ţinut o impresionantă cu­vântare despre importanţa acestor festivităţi. Au mai vorbit apoi d-nii: dr. H. Otto Roth, Muth, primar dr. N. Sauciuc Săveanu, prelat Glasser, dr. Glondys, care aduc salutul episco­pului dr. Deutsch, pater Goebel, în numele preoţimii germane din Bu­covina; dr. Zaloziecky, în numele ucrainienilor, dr. Hodel, Michel Sto­cker, dr. Lebouton şi la urmă d. dr. Lang, care a mulţumit călduros tuturor pentru prietenia ce au ară­tat-o venind la această serbare. Apoi, d. Kunzelmann a cetit tele­gramele adresate M. S. Regelui, d-lui prim-ministru Vaida­ Voevod. Seara, a avut loc o serbare în Ca­sa germană din Roşa. * Azi dimineaţă, oaspeţii de la fes­tivităţile din Roşa au plecat în co­muna Cosmini, unde au loc serbă­rile Asociaţiilor tinereşti germane din acel sat. Festivităţile din suburbia Roşa au făcut o frumoasă impresie prin so­lemnitatea în care s’au desfăşurat și prin miile de persoane ce au a­­sist­at la comemoraea venirii primi­lor germani în Bucovina. TH. V. Nu s’a pus directorilor din teatru unguresc din Ardeal condiţia să înfiinţeze şi trupe româneşti ARAD 29. — Concesiunea teatru­lui municipal din Arad a fost dată pentru stagiunea viitoare d-lui M. Szendrey, un vechi client al presei româneşti căreia i-a dat mereu de lucru în timpul trecutelor sale di­rectorate prin norocul ce l-a avut de a stoarce în permanenţă buge­tul primăriei, în vreme ce trupele româneşti de teatru găseau la mu­nicipalitatea de aici o mare nepă­sare faţă de ele. In legătură cu noul directorat al d-lui Szendrey s’a publicat într’un ziar şvăbesc o informaţie din Bu­cureşti, că i s’a dat directorulului de teatru unguresc dela Arad con­­cesiunea pentru stagiunea viitoare cu condiţia să facă şi o trupă de dramă românească. Cu aceeaşi con­diţie s’ar fi dat şi autorizaţia pen­tru teatrele ungureşti din alte o­­raşe, d-lui Eugen Ianovici. D. Szendrey desminte acum acea­stă ştire prin ziarele maghiare. Desmintirea sa este de prisos, de­oarece nimeni nu-şi poate închipui o atât de mare îngustime de vede­ri la conducerea teatrelor din Ar­deal în grija unor directori ma­ghiari de teatru destul de deochiaţi. 3*C JOI 1 SEPTEMBIE 1932 MIZERII & Indiscrefit •­"'0000-­ Sosirea d-lui colonel Beck, a tul­burat dulcele somn al birourilor de la ministerul de externe. De o săp­tămână «messieurs les ronds de cuirs», — care-şi zic pompos diplo­maţi — sunt grozav de agitaţi. Câţiva din ei au şi fost trimişi la Constanţa să organizeze primirea oaspelui polonez. A fost aşa de bine organizată această primire, încât d. colonel Beck şi ministrul Polo­niei erau să scape trenul. Ca să poată fi îmbarcaţi a fost nevoie să fie oprit rapidul din mers după ie­şirea din gară. Cu drept cuvânt lu­mea din tren, care nu ştia că are cinstea să călătorească împreună cu d. Beck şi echipa de la externe, a fost alarmată şi indignată. Alar­mată fiindcă nu ştia pentru ce s’a oprit trenul, indignată pentru că, nu înţelegea cum au fost înduşi în eroare oaspeţii polonezi asupra orei când pleacă trenul. Un deputat guvernamental care se afla în tren, văzând ce bine a fost organizată primirea d-lui Beck spunea: — Le-am dat din nouă dovadă că suntem cam distraţi polonezilor mai ales bine organizaţi. Totdea­una diplomaţii noştri scapă trenul când este vorba de... Polonia. gfe­f. dr. N. Lupu este la Eforie, unde dimineaţa face propagandă pentru nudism, iar după amiază flirt­ează pe faleză cu cele mai nos­time femei sau joacă veri-ball. Şeful partidului ţărănesc pur, în­registrează din când în când, câte un succes apreciabil de flirt. Doctorul, când vrea, reuşeşte şi pe femei să le farmece, deşi istoria nu a înregistrat că ar fi avut, până astăzi nici o mare pasiune. Zilele trecute o tânără actriţă că­ruia doctorul îi făcea o curte des­tul de discretă, spunea la bureta de la Eforie mai multor doamne şi domni cu care lua masa: — Ce să vă ascund, îmi este sim­patic doctorul. Aş fi în stare chiar, să-l iubesc, dacă în loc să lupte pen­tru conversiunea datoriilor şi-ar­ «converti» vârsta cu vr’o 10 la sută. Scorpion & Comp. ------ooXoo— spectacolele zilei Teatre TEATRUL CĂRĂBUŞ: Ura Cără­buş. TEATRUL COLOS: Votaţi Colosul. TEATRUL IZBANDA: Comedia muzicală Mazel-Tow, cu Hyman Frizaut. M ' î . PARCUL OTETELESANTI: Trium­­ful­­veseliei.­­ TEATRUL NOU: Concurenţii. GRADINA TEATRULUI LIEBLICH (Jignita) Turneul subretei americane Nelly Casman: „Comedianta" opere­­ta-revistă în 2 acte şi un prolog de d. S­­teinberg. PARCUL DIANA (Piaţa Brătianu): Zidul morţii.* Cinematografe . SELECT: Ocupă-te de Mitzi. CAPITOL: Casa durerii. KEMENINA: «Spionajul».­­ CORSO: Obraznicul. VOX: Păcatul tinereţii. Seara «Tri­­umful Voxului». BULEVARD PALACE: Două i­­nimi fericite. OMNIA: Lacrimi de paiaţă şi Fam tomna Parisului. LIDO: Liliacul şi Refrenul iubirii FORUM: Şoarece de biserică şi Hai să însurăm pe Alteţa Sa. MARNA* Tiranul şi Congresul dan­sează. TOMIS: Câtecul Marinarului. TRIUMF: Panica în Chicago şi Co­­niţa şi şoferul ei. VOLTA-BUZEŞTI: Divorţata şi Lacrimi de iubire. MARCONI: Rondul de nefapte şi Ci­­ne-mi dă o sărutare. RAHOVA: Cabaretul Tingel-Tan- S’gi. AMERICAN: Vei fi ducesă şi Re­frenul iubirii. TERRA: Cântecul munţilor şi Fer­ma misterioasă. SALA FRANKLIN A. R. P. A.: E vinovată femeea? icaîrîifNoîr întreaga presă recunoaşte franc marele succes obţinut de Ludwig Satz în cea mai bună lucrare lite­rară de Jonas Rosenfeld, «Concu­renţii». Este deasemenea de remarcat fe­nomenalul talent a micei Baby Francinc ca şi creaţiunile d-pei Manya Picus şi S. Natan. «Concurenţii» mai joacă la Teatrul Nou astă seară Miercuri. Mâine Joi şi Vineri 2 Septembrie se reprezintă în urma numeroase­lor şi insistentelor scrisori ce pri­mim la Teatru cea mai emoţionantă creaţie «Totul pentru copii». JiglBn­Ma’wag Atenţiune! Orice fată tânără, izolată în via­ţă, găseşte sprijin şi îndrumare mo­­rală la «AMICELE TINERELOR FETE» str. Barbu Catargi No. 16, unde există UN CĂMIN înzestrat cu tot confortul. Func­ţionare, eleve, studente, etc., gă­sesc pensiune modestă şi îngrijire

Next