Cuventul, decembrie 1932 (Anul 8, nr. 2735-2762)
1932-12-01 / nr. 2735
I rtâud Miercuri 30 noembrie 1932 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz. 13: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45 : Informatiuni, bursa de cereale bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică variată (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: K. Bura: Statele Unite marş; Er. diliét: Amintire din Spania; Eug. Micu: Regele petrece, menuet; Verdi; Fantezie dn «Aida»; Fr. Salabert: No, No, Nanette fantezie din opereta ge Vincent Youma. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. O. Albescu: Cronică sportivă. 19.25: Orchestra Radio: Hruby Victor: Din Viena prin lume potpuri. C. O. Millöcker: Studentul cerşetor potpuri UNIVERSITATEA RADIO 10: D. I. Paleologu: Din viaţa fanazloţilor. 20.20: D-l Eug. Filotti: Cronica externă. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică uşoară {plăci de gramofon). 21: Ora exactă. D. Tibor Szatmári piano: Frescoba'di Bartók: Toccata şi fuga; Schumann: Scene de copii; Kodály: Dansuri de pe Mureş. 22.30: Lecturi 21.45: D-nii Sansalvadore oboi şi Th. Bogalski piano: Marcel Mihalovici: Sonatină; Th. Bogalski: Suită. 22.15: D-l Vasile Filip-violinä: Nardini Concert; Corelli; Folies d’Espagne; Granados: Dans spaniol. 22.45; Informaţiuni şi ştiri sportive. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena 18; Bari 22; Heilsberg 22.40; Breslau 20.50; Poste-Parisien 21.50 şi 23.10; Bruxelles II 22 şi 23; Strassbourg 20.30, 22.30 şi 1; Barcelona 21 şi 23.05; Londra 20.30 şi 23; Hamburg 21; Lipsea 20.30 şi 22.40; Belgrad 21 şi 22; Stockholm 22; Brno 20.45 şi 21.30 ; Langenberg 21.15; Praga 20.50 şi 21.05; München 20.25; Palermo 21.45; Budapesta 20.45; Oslo 21; Varşovia 21, 22.05 şi 23.15; Radio-Paris 21.20. TEATRU, OPERA, OPERETA Pul de nord Milano 21.30 retransmisiunea unei comedii; Borna 22.30 «Orpheus». STIBI DE PBESA: Viena 22.45; Bari 21.30; Heilsberg 23.10; Breslau 22; Bruxelles II 24; Muhlacker 23.25; Hamburg 23; Berlin 23; Borna 22; Borna 22.30 ; Langenberg 23.05; München 23.20. MUZICA DE DANS: Viena 23; Strassbourg 0.30; Lipsea 24; Berlin 20.40; Belgrad 20-20;; Stockholm 23; Berna 23 ; Langenberg 23.30; Praga 23.15; Oslo 23.15. 2 •=z=X= -==X= 1932 NOEMBRIE 80 *!ie Miercuri Zile trecute 333. Zile râmase 32. Rasaritul Soarelui 7.81. Apusul Soarelui 16.87. Lună Nouă, a 3.a *1. Ort.:-1- Sf. Apostol Andrei. Cat.: 1- Sf. Apostol Andrei Prot.: Andrei. Evr.: 1 Kislev 5693, Mah.: 1 Sabau 1351, Buletin meteorologic Timpul probabil de la 29 la 30 Noembrie 1932, ora 20. Presiunea atmosferică în creștere cu 6 la 10 milimetri. Cerul variabil. Venul plab din sectorul Est. Temperatura staţionară. AZI De toate și de pretutindeni! «Mecanica» gambelor femenine a făcut progrese mai ales de când au apărut «girls», faţă o minunată «roată» ale cărei «spiţe» sunt formate din cele 28 picioare ale acestor ii frumoase dansatoare. Literatură şi divorţ Zilele trecute s-a judecat la Berlin un proces de divorţ destul de original. O femee tânără cerea divorţul, pretextând că bărbatul ei scrie romane proaste. Ea a refuzat să aprecieze literatura soţului ei, şi nu pierdea nicio ocazie, să-l facă de râs faţă de cunoştinţe. Bineînţeles că soţul se simţea jicnit, de aci certuri, etc. Judecătorul a căutat să convingă pe doamna că trebuie să-şi încurajeze soţul şi să-i stimuleze activitatea. «Căsnicia, a replicat dânsa, se bazează pe stima reciprocă. O femee cultă nu poate să stimeze un bărbat care scrie cărţi proaste. Când ne-am căsătorit era diplomat. După opt zile şi-a dat demisia şi a început să scrie. M’am înşelat, am crezut că devin soţia unui viitor ambasador şi nu soţia unui romancier mediocru». Şi divorţul s’a pronunţat. Călătoriile filatelice ale unui bunic cu nepoata sa Georgina Harris, o fetiţă de numai 12 ani, s-a reîntors zilele acestea la New-York după o călătorie în Statele Americei Latine, făcută în tovărăşia bunicului ei, pentru a-şi satisface pasiunea filatelică. Bunicul fetei, doctorul George Manson, este şi el un pasionat colecţionar de mărci, iar nepoata i-a moştenit pasiunea lui. Ei fac în fiecare an o călătorie pentru a-şi complecta colecţiile respective şi dau preferinţă mărcilor poştale aeriene. De data aceasta au reuşit să ce-i ţină în Columbia o marcă ce datează de la primul sbor transatlantic alContelui Zeppelin. Este vorba de o adevărată raritate. Fetiţa aceasta posedă în total 4000 de mărci ale diferitelor poşti aeriene, în valoare de zeci de mii de dolari. Un palat se vinite la licitaţie cu 5 şilingi Un palat, compus din 14 camere, înconjurat de o grădină vastă, a fost vândut zilele acestea la Glasgow, singurei persoane care a ofe- Gturit cinci şilingi Pe cât se pare, doamna care trecea din întâmplare prin sala unde s’a ţinut licitaţia, a oferit suma în glumă, dar cum nimeni nu a oferit mai mult, după cele trei strigări obicinuite, palatul s’a adjudecat ofertantei. Dar ea la mai toate afacerile strălucite există şi aci un inconvenient. Casa, care aparţinea moştenitorilor maiorului Coats, magnatul bumbacului, pentru a putea fi locuită are nevoe de multe reparaţii şi proprietara casei trebue să plătească anual circa 850.000 de lei impozite, fără a putea locui în casă, până ce nu mai cheltueşte alte câteva mii de lire cu diverse reparaţiuni. Un ţăran suedez obţine titlul de doctor In filosofie Din Upsala se anunţă că zilele acestea se va desfăşura o ceremonie interesantă la una din cele mai cunoscute Universităţi din Scandinavia; în aula ateneului, se va decerna titlul de doctor în filologie, «honoris causa», unui ţăran bătrân. Este vorba de Patriciu Peterson, născut acum 79 ani în comuna Valida, din provincia Halland. El mai locueşte şi astăzi în căsuţa sa de lemn, şi a terminat după o muncă de ani de zile o operă ştiinţifică de mare valoare: a compus o gramatică a dialectului său, care diferă mult de limba suedeză, şi a compilat un dicţionar de 36.000 vocabule. Afară de aceasta a cules multe fabule, legende şi nuvele din ţara sa, ilustrându-le cu desemne primitive, dar foarte interesante. El a donat toate operele sale Universităţilor din Upsala şi Lund. D-na Udei, soţia celebrului aviator german, pe care la întovărăşit în sborurile sale de explorare prin regiunile arctice, fotografiată alături de o «eschimo», după ce-a eșit din baia pe care o făcea zilnic în Liceanul îngheţat. • • . y ** * mă măim Căci cine este oare naivul să declare interesul religios sau cine ştie ce «naştere din nou» adună în forurile reprezentative bisericeşti, respectiv în supremul areopag al Bisericii — Congresul naţional bisericesc — toate valorile politice ale Statului?! Sf. Evanghelie a Mântuitorului şi Sf. canoane ale Părinţilor prescriu anumite orândueli şi anume linii de viaţă personală, în familie şi în Biserică, cari imperativ se cer a fi atinse, împlinite. Sub sancţiunea scoaterii din duhovniceasca mărire de fiu al Bisericii a celor ce nu se supun. Iar noi vedem cum, pe temeiul numitei legi, în consiliile reprezentative din Biserică intră şi se înscăunează oameni cari adesea nu numai că n’au nimic comun, n’au nici o împărtăşire harnică-duhovnicească cu Biserica, dar sunt chiar vrăjmaşi declaraţi ai Bisericii. Oameni cari din copilăria lor nu mai cred şi nu practică niciuna din poruncile Mântuitorului şi a Bisericii pentru sfinţenia unei vieţi care să fie vrednică de harul mântuirii. Spovedanie, împărtăşire, maslu — într’un cuvânt toate sfintele Taine isbăvitoare de păcat şi suferinţă umană sunt şi rămân pentru aceştia, ştim bine... perimate. Inchipuiţi-vă şi socotiţi acum ce adâncimi are prăpastia de păcat în care ei, sărmanii consilieri ai Bisericii, au lunecat şi s’au prăbuşit lipsinduse ostentativ de ajutorul harului?! Domnul Christos relevă acest etern adevăr: «fără Mine nu puteţi face nimic!». Cine s ar încumeta însă să arate un fapt măcar, o singură legiuire a acestor politiciani — consilieri ai Bisericii! — în care spiritul diriguitor să fie într’adevăr spiritul lui Christos ? Chiar când acel fapt sau acea legiuire priveau direct Biserica lui Christos!... Dar,„ domnii consilieri sunt membrii activi într’o organizaţie specific anti-creştină: sunt francmasoni! Toţi — mai fără deosebire! Francmasoneria internaţională, această organizaţiune ocultă de tiranizare şi materializare a spiritului, care îşi mână apele-i tulburi şi tumultoase spre matca cine ştie cărui nou carnagiu pe omenire, — adevărată lucrare de antichrist — şi-a recrutat la noi aproape toată elita intelectuală de marcă în taberile noastre politicianiste. Nu cunosc unul dintre oamenii noştri politici, din primul plan al vieţii noastre politice, despre care s’ar putea zice : nu este francmason; se luptă cu francmasoneria! Cazul francmasoneriei este cea mai clasică ilustraţiune a adevărului ce Domnul a zis: «Cine nu este cu Mine, ÎMPOTRIVA MEA ESTEI». Francmasonii de totdeauna sunt virtual, chiar fără să ştie, duşmanii lui Christos! Atunci, ce hal este acesta: francmasonia consilierii Bisericii?!... Ce altceva mai pustiitor pentru Biserica lui Christos ar fi putut unelti Antichrist însuşi?!... Nu cumva «noua lege de organizare a Bisericii» a desfiinţat şi desfiinţează Legea lui Christos care zice: «să-ţi fie ca un păgân şi vameş — cel ce nu ascultă de Biserică?». Şi iarăşi, cum zice sf. Apostol: «Cm vă înjugaţi cu necredincioşii!». Cum de au ajuns atunci atâţi «creştini cu numele», aţâţi francmasoni-duşmanii lui Christos în consiliile Bisericii şi au putere de stat, de hotărâri şi directive? Iată deci una din care mai funeste consecinţe ale pretinsei «autonomii» a Bisericii! Nu Biserica s’a eliberat de cine ştie ce povară de obligaţiuni stânjenitoare pentru Biserică, în regimul de clasică colaborare cu Statul, până la regimul «nouei» legi! Nu Biserica, ci Statul s’a eliberat, prin acordarea «autonomiei», de anume esenţiale obligaţiuni şi anume răspundere faţă de Biserică şi sufletul naţiei. Şi Biserica tot, sau deloc, nu e liberă! Abia acum, cu «autonomia», începe goana partidelor, întrecerea şi supralicitaţia ca să-şi asigure, cu orice preţ, o cât de relativă măcar preponderenţă politică, Prin Biserică, asupra sufletului naţiei. Biserica se vede astfel, în regimul autonomiei, asaltată şi tălăzuită de politicianism după cea mai pură metodă politicianistă: propaganda, cartelările, furtul urnelor şi tot ceea ce obicinuit se practică, ilicit, în lupta politică «cea fără Dumnezeu». Biserica se află deci CA INTR’O CAPTIVITATE, din care nu ştim cum, cu ce riscuri -ti... cine... are... s’o elibereze! «POLITICIANISMUL IN BISERICA!» — iată primejdia de moarte pentru Biserica lui Chritos, pentru ortodoxia noastră! El este fructul găunos şi otrăvit al noului regim zis de «autonomie». Mai primejdios cu mult decât primejdia «sectelor» care s’au deosebit şi lucrează pe faţă lucrul întenerecului ! Pe când... aici, vrăjmaşul, care întunecă şi... descurajază, este... înlăuntru! In caisă! Şi porunceşte., după norme», legale... PRĂPĂDUL! La urmă... te întrebi: Şi Statului ce are să-i folosească, ce-i foloseşte... o Biserică în prăbuşireîl Ce are să-i folosească Statuluinaţiei complicitatea aceasta a Bisericii cu toate păcatele şi cu toată orbirea politicianismului, pe urma căruia ţara la un loc cu naţia suferă şi sângerează, aşa cumplit, din mii de răniîl Căci, în definitiv, aceasta este în esenţa ei juridico-morală pretinsa colaborare a valorilor (!) zise politice pentru «mai binele» Bisericii: complicitatea Bisericii cu fapta şi cu răspunderea politico-morală a vremelnicilor cârdăşii politice, care conduc ţara şi naţia... spre... ce o conduci EXEMPLUL RUSIEI NU ESTE DECI... NICI ACUM... CÂTUŞI DE CAT... NICI INTR’UN FEL, EDIFICATOR!.« Se înţelege, creştinii laici, în specie politicianii, nu au de partea lor nici o vină Că sunt aşa cum din nenorocire sunt: «creştini cu numelor intelectuali seci de orice fior de credinţă religioasă veritabilă, creştini de circumstanţă politică, mulţi francmasoni şi în fapta lor de toată ziua, personală şi politică, aidoma păgâni!... In privinţa aceasta Biserica trăieşte un eşec şi poartă o răspundere care nu pot fi, evident, lămurite aici. Rămâne însă să dovedim cât «fafcii», chiar dacă ar fi creştini eminenţi, «la conducerea şi organizarea Bisericii», cate o «INOVAfIUNE» străină spiritului ortodoxiei integrale, străină Evangheliei lui Christos. ESTE UNDA DE PROTESTANTISM IN APELE ORTODOXIEI! Vom face-o, analizând peste puţin, spiritul şi relaţia «nouii legi de organizare a Bisericii» cu sfânta noastră ortodoxie. INTEGRALATRADITIONALA. Preotul Petre Chiricuţă CUVÂNTUL Mocnotes Opera Română TOSCA, dramatica operă a lui Puccini, se reprezintă astfiseară în interpretarea d-nei Maria Cojocăreanu, tenorului Dinu Bădescu şi a dl.ui Sig. Zaleski, N. Secăreanu, G. Oprişan, Lucian Nanu. Conducerea muzicală d. U. Pessione. Spectacolul va fi complectat cu baletul IRIS de d. C. C. Nottara. Teatrul Naţional «Manon Lescaut» piesa lui Carl Sterheim, după celebrul roman al Abatelui Prevost, se reprezintă din nou la Teatrul Naţional, în seara de Miercuri 30 Noembrie. * Duminică 4 Decembrie, la ora 10 juni. dimineaţa, are loc la Teatrul Naţional, Conferinţa Experimentală «Cehov şi drama rusească». Va conferenţia d. Ion Marin Sadoveanu şi se va juca actul al IV-lea din «Unchiul Vanea» de Cehov, în regia d-lui Victor Bulbeşti. Teatrul Regina Mana «TREI şi UNA», delicioasa comedie a lui Denys Amillin, traducerea d-lui Victor Rodan, a cărei premieră are loc la Teatrul «Regina Maria» Joi 1 Decembrie, se bucură de o interpretare din cele mai alese, în frunte cu d-nii Tony Bulandra, Ion Talianu, Al. Finţî, C. Etterle şi d-nele Lucia Sturdza- Bulandra, Puica Patily, Maria Sandu, etc., etc.* Astăseară se joacă ilarianta comedie «TOTO» (Strum im....Wasserglas) de Bruno Frank, cu aceiaş excelentă distribuție de la premieră. ------ooxoo—--- r—..."■ . Asociaţia Concertelor de Cameră Bucureşti Anunţă al doilea Concert pentru Sâmbătă 3 Decembrie ora 5 p. m. în Amfiteatrul Fundaţiunei Dales. In Program: Quintetul de Cesar Franck Serenada de Max Reger pentru Flaut Violină şi Violă şi Octetul românesc de Andricu. Biletele la Feder, Dan, Doina și Ipcar. -------===xfe.=——■ Conferinţe Mâine, Joi, ora 5 d. a. la asoc. «Casa femeii» (splaiul Independenţei 46), se va ţine a doua conferinţă a d-lui Horia Slobozeanu, docent universitar, care va vorbi despre «Puericultura». Intrarea liberă. Dxpozîţii In sala «Dalles» se deschide Duminecă 4 Decembrie o importantă expoziţie de picturi şi gravuri datorite pictorului Iser. # Dela 1 până la 15 Decembrie c. va avea loc, în sala «Universul», expoziţia de pictură Angiolina Santocano. Expoziţia va fi deschisă zilnic dela 10—1 a. m. şi dela 4—8 d. a. FUNDAŢIA Bulev. I. C. DALLES Brătianu VERNISAJUL ISER PICTURA, DESEN GRAVURA Duminecă 4 Decembrie Cronica teatrală Premiera la Teatrul Ventura Teatrul Ventura e de mult într'o cuc? Ar fi să repet cititorilor infuametită lichidare,artistică şi maria cu care direcţia teatrului Venterială. Dar, nu-i bănuiam evoluţia, tura şi-a tratat spectatorii batjocoriţi Luni seara. Puşi să servească un aşa de studegradării aşa de precipitată. Cea ce a reprezentat alaltăeri seară sub numele Habacuc et Co. este un adevărat atentat împotriva demnităţii răbdătoare a acestui bun public al nostru, pe care numai directorii proşti şi improvizaţi în culisele intrigelor de jupânese şi valeţi, îl insultă căutându-i satisfacerea gustului prin lăzile de gunoi dramatic ale mahalalei teatrului străin. Sâ vă spun de ce e vorba în Habapid vodevil, actorii au adoptat un joc de revistă, debitându-şi «hazurile» cu fata la public, şi deseori îndemnând cu gestul sau cu privirile lor, — hotește, — râsul facil al unei galerii, de data aceasta prudent garnisită. Și toată porcăria asta prezentată sub firma: «Teatrul Ventura».. D. T. In vlăsia cinematografică »Cum exploatează americanii Campania noastră de lămurire a activităţii asociaţiilor profesionale cinematografice, cu prevederile şi toate amănuntele ei, este în totul confirmată prin întrunirea de eri convocată şi prezidată de «Federaţia cinematografiei române» prin d. Nunucă Protopopescu. Am spus în această rubrică că cinematografele şi casele noastre de filme se sbat pentru ca — indirect — să facă jocul şi deci, să susţie interesele Societăţilor Anonime Române (made în U. S. A.), Metropolilman, Paramount şi Fox. Deasemenea organizaţiile sunt integral predominate de influenţa acestor trei societăţi, care au interesul să-şi alăture massa (uniunile şi asociaţiile din Federaţie) în mişcările şi agitaţiile de breaslă, cu scopul de a impresiona oficialitatea ca astfel să nu se schimbe regimul de până acum al spectacolului de cinema şi importului de filme. Au interesul să nu schimbe nimic, pentru că numai în România se mai poate azi ca pentru 1500 lei, taxă vamală, să se încaseze milioane cu un film. In speță, o afacere care costă 300.000 lei, vamă, aduce sute de milioane beneficii anuale. Acesta este interesul marilor comparaii americane de filme în România şi pentru aceasta ne-au dotat cu Societăţile Anonime Române (made in Ui S. A.). Noi am spus lămurit acum două zile că beneficiile tuturor cinematografelor noastre merg în casa acestor societăţi, pentru ca ele să le remită la Hollywood — şi deci toate casele noastre de filme vor fi devorate de aceste societăţi» venite din America, întrucât celelalte case de filme afară de trimitatea americană plătesc monopolul de exploatare iar americanii nu dă acelor «societăţi» superioritatea de concurenţă, fără le opune vreun rival. Lupta este ivident inegală, împovărarea spectacolului de cinema este o greşală gravă. Revizuirea importului din America a acestui spectacol, este o formulă simplă şi echitabilă. Guvernul e dator să dea un răgaz de refacere cinematografiştilor noştri şi o protecţiune naţională importatorilor noştri de filme «casele mici», cum le-a denumit ori la întrunire d. Nunucă Protopopescu. ❖ JOI 1 DECEMBRIE 1932 CINEMATOGRAF Întrunirea cinematografiştilor dri la orele 12, în sala «Roxy» s’au întrunit reprezentanţii din Capitală şi provincie ai breslei cinematografice ■pentru a protesta şi organiza o luptă contra intenţiunii guvernului de a modifica taxele pe spectacole. D. MNICA PROTOPOPESCU, preşedintele «Federaţiei cinematograficei române» face apel la solidaritatea cinematografiştilor şi cere posibilităţi ca să poată lupta pentru apărarea intereselor profesionale. Propune adunării înfiinţarea unui fond de organizare percepută într’un procent de 50 bani la sută de casele de filme asupra facturilor, spunând că fără bani nu se poate lupta. D. ROZEANU admite fără rezerve înfiinţarea fondului propus. Remarcă absenţa cinematografiştilor din centru (premieră). Preşedintele se plânge că ziarele «Universul» şi «Dimineaţa» nu sprijină suficient interesele cinematografiştilor. D. MUNDI ŞARAGA cere adunării ca să împuternicească consiliul federaţiei să dea orice destinaţie va Se aminteşte că Vineri 2 c. d. prim ministru va primi în audienţă delegaţia cinematografiştilor. In acest sens am primit la redacţia noastră un comunicat, care nu mai poate avea loc întrucât reporterul nostru, asistând la desbateri, a redat cu fidelitate toate chestiunile discutate, ramount şi «Cer». Se ia în discuţie posibilitatea unei greve generale şi cu unanimitate este amânată după sărbătorile Crăciunului. La obiecţiunea că cinematografele şi casele de filme mici nu vor respecta greva, d, preşedinte spune: «Sindicatul poate lupta cu casele mici; nu poate lupta cu casele mari. Sindicatul are mijloace de constrângere contra caselor mici». Cere învoirea adunării ca Federaţia, prin consiliul ei, să poată lua avansuri în contul celor cincizeci de bani la sută-Se hotărăşte să se dea mandat nelimitat consiliului ca să lupte pentru apărarea intereselor profesionale, iar în caz de grevă casele de filme au acceptat să dea concurs nelimitat organizaţiei. Se ratifică încasarea 0,50 lei sută de facturi pentru fondul de organizare autoriză crede de cuviinţă ,urnelor ce se vor, dotul strânge şi totodată să facă plăţi anticipate. VOCI: Casele de filme de ce nu dau concursul ? D. EMANUEL cere concursul material al caselor de filme. D. ZAHAROVICI, directorul casei Metro Goldwin Mayer, spune că a început să strângă fonduri. La fel declară reprezentanţii caselor Pa MIZERII & indiscreţii D. Gr. Gafencu, fostul subsecretar, de stat al ministerului de externe, a înscris să vorbească în chestiunea pactului de neagresiune cu Rusia. „ Contribuţia d-lui Gafencu nu este lipsită de interes fiind unul din actorii principali — cum să-i zicem ?— dramei ce s’a jucat cu acest prilej. Articolul fin al d-lui Gafencu intitulat «In fine, singuri!» a provocat surpriză în cercurile politice. D. N. Titulescu, interesat — e și firesc — în destăinuirile d-lui Gafencu, a căutat să-l vadă ori cu orice chip pe fostul colaborator al d-lui Vaida punând, în acest scop, în mișcare întregul d-sale anturaj. Târziu, d. Gafencu a fost descoperit pe culoarul circular al Camerei de către însuș d. Titulescu. Cum îl văzu, îl întâmpină: — Gafencule, te caut ! Convorbirea mult dorită nu putu, însă, să aibă loc îndată din cauza afluenței de pe culoar. De aceea, abia intraţi în cabinetul miniştrilor, d. Titulescu închise uşa după dânsul exclamând: — «Enfin seuls !» Nu ştim ce au vorbit d-nii Gafencu şi Titulescu. Fapt e că în «Argus» de azi apare al doilea articol în chestiunea pactului de neagresiune. Si .. . La Elisée după premiera comediei «Hababuk» s’au întâlnit doi cunoscuţi literaţi. Unul care fusese la spectacol şi altul care avusese şansa să nu se ducă. — Spune, Camil, este bună «Habakuk» ? •— Bună la ce ! Scorpion & Comp. spectacolele zilei Teatre OPERA ROMANA: Ernani. TEATRUL NATIONAL: Manon Lescaut. . . TEATRUL VENTURA: Habukuk et Comp. TEATRUL REGINA MARIA: Toto. TETRUL ALHAMBRA:: Trăiască Alhambra. “La TEATRUL BARASCHEUM: Tigemerin. CIRCUL KLUDSKY: Azi reprezentaţie de gală la ora 9 seara. Cinematografe CAPITOL: Melo. REGAL: Atlantida. FEMINA: «O noapte la Suzi. TRIANON: Post-Restant 202, CORSP: Călăreţul negru. VOX: In umbra fericirii. RIO: Fetele doamnei Lehman. SELECT: Intre soţie şi amantă. ROXY: Melo. FORUM: Allo Paris, Adi Berlin şi Cine-mi dă o sărutare. OMNIA: Madam Barbă-Albastră şi Stan şi Bran în Legiunea străină. LIDO : Adio iubire şi Dragoste de ţigan. SALA FRANKLIN: Două inimi şi un suspin şi Balul. SALA EPISCOPIA: In slujba inamicului şi Trei femei şi un diplomat. ii iit.îl AMERICAN: Fiul Indiei şi Stan şi Bran escroci. TERRA: Valea morţii şi artişti. TOMIS: In drum spre fericire, jurnal şi complectare. MILANO: Fascinaţie şi Malec salvează Europa. TRIUMF: Jenny Lind şi Secretul secretarei. VOLTA: Titanii Cerului, Jurnal şi Comedie. MARCONI: Frumoasa Aventură şi Omul fără nume. MARNA: îndrăzneţul, jurnal, comedie şi trupa de reviste Lizica Petrescu-Niculescu Buzău. RAHOVA: Un drac de fată și Cadeți,I. LUX: Axelle și Dragostea în anul 2000. ---- carii reviste A apărut «Domnul Negoiţă sau individul împotriva statului», roman de d. Tudor Teodorescu-Branişte, edit. Naţională Ciornei, 200 pag. 25 lei exemplarul.