Cuventul, iunie 1933 (Anul 9, nr. 2908-2937)

1933-06-01 / nr. 2908

* 1938 MAI SI zile Zile trecute 160. Zile rămase 216. Răsăritul soarelui 4.87. Apusul soarelui 19.50. Luna plină, ultima n­. Crt.: Sf. Martir Ermeu. Cat.; S-ta Petronila. Prot.­ Petrouila. Evr.: 6 Sivan 5693. Sa­­vuat (Rusalii), ziua l-a. Mahom.: 6 Safar 1352. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la 31 Mai 1933 ora 30. Presiunea în uşoară scădere pul la 3 mm. Cerul variabil. In câmpia Dunărei tendinţă de înourare şi ploi locale. Vânt slab din sectorul NE. Temperatura staţionară Miercuri A 7 . K*CHClap 394 m. București 12 kw. 761 kHz 1276 Blaj experimental 0.750 kw. 235 kHz 12.50: Bursa, cota apelor Dunării. 12 00: Concert de prânz (plăci de gramofon): Uvertura din «Oberon» de Weber, executată de orch. simfonică din Londra dirijată de Coates (H. M.) Clar de lună și Toccata de Debussy, executate la pian de Percy Grainger ,(C). Don Juan — poem simfonic de Ri­chard Strauss, executat de orch. sim­fonică din Londra, dirijată de Coates .(H. M.) Muzică uşoară. 14-00: Radio-Jurnal. 14-15: Continuarea concertului de plăci de gramofon. Muzică uşoară. 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon. Muzică uşoară. , 14.00: Radio-Jurnal.­­ 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon. Muzică uşoară. 18. Orchestra Radio: Blankenburg : Marş jubilar; J. Strauss : Telegrame­­gals. Heuberger: Uvertură la «Balul Operei». Humperdinck: Fantasie din «Bănsel şi Gretel». Urbach: Fantezie pe­­motive de Weber. 19: Radio-Jurnal.­­ 19.15: Orchestra Radio: L. Artok: Cân­tecul luntraşilor pe Volga; Becce: Se­renada de Amalfi. Granados: 3 dansuri spaniole; Haydn: Rondo all’ongarese. UNIVERSITATEA RADIO 20: Eugen Petit: Delicte inexistente. 20.20: D. Mihail Sadoveanu: Pe marginea Dicţionarului Academiei. 20.40: Ion Conea: Un sat vechi din munte. PROGRAM DE SEARA 21: D-na Nina Alexandrescu-violină; Schumann: Sonata I-a; G. Hi­e: Ro­manță; Lilly Boulanger: Cortége. 21.30: Ion Inculet: Regionalismul. 21.45: S. Seidmann-violoncel; Bruch: Koll Nidrei; Rubinstein: Romanță; Ta- Bejew: Bagatelă; Spuie: Tarantelă. 22-15: Turcanu-flaut: (d-ra Mira Chris­­tide la pian); Mozart: Concert în re ma­jor. partea II-a Anderson: Fantezie ca­racteristică. Gaubert, Serenadă, partea I-a. 22.45: Radio-Jurnal. 23: Transmisie de la restaurantul Ior­­dăchescu-Orchestra F. Luca. Spicuiri din programele străine CONCERTE. —. 13.00: Breslau; 13.05: Budapesta; 13.30: Bratislava; 13.45: Mün­chen; 16.30: Belgrad; 17.00: Breslau, Bu­dapesta, Hamburg; 17.10: Prága; 17.30: Frankfurt; 17.55: München; 18.00: Berlin, Grupul italian de Nord; 18-10: Breslau; 19.00: Breslau, Hamburg, Varşovia; 19.23; Heilsberg; 20.00: Belgrad, Grupul italiau de Nord; 20.05; Zürich; 20.15: Londra reg.; 20.25: Brno; 21.00: Belgrad, Ham­burg; 21.10; Berlin; 21.15; Brno; 21.45; Strassburg; 22.00: Zagreb; 22.55: Mühla­cker; 22.30: Hamburg; 23.05: Hamlurg; 23.15: Hielsberg; 23.85: Budapesta; 23.45: München; 24.15: Barcelona TEATRU, OPERA, OPERETA. — 21.30: Paris: «Duelul» (piesă radiof.); 23.00: Roma: «Carabinierii» (comedie); 23.30: Praga: «Logodna din vis» (operă); 22.00: München: «Sentinţa din Stargard (piesă radiof.); 21.35: Budapesta: «Haydn» (piesă radiof­­. » ' MUZICA DE DANS. — 23.10: Zagreb; 23.15: Paris, Londra reg.; 23.15: Ham­burg; 23.00, Stokholm. Cărţi-reviste A apărut revista «România Ae­riană» anul VII No. 67 pe luna Mai cu un bogat cuprins. Numeroase in­­formaţiuni de aviaţie, aerochimie, radiofonie şi clişee în text. Redacţia şi administraţia: Prel. Polonă 13. Telef. 2­0891, Bucureşti. —--‹====&‡==----­ -----=trec=----­ Sinuciderea unei sexa­genare la Braşov BRASOV 30. — In stara Biserica Romană, No. 98, s’a sinucis, luând o puternică otravă, d-na Luisa Io­sif Hermann, în vârstă de 69 de ani. Gestul se datorește unei boale in­curabile. . . - De toate şi de pretutindeni bioc-sid­es­ că «ziua» şi «săptămâni a» masivei, a copii-jiui, a căauţii şi a lupte­lui, a apei op şi a sporturiEst — care se astuală — vom avea şi săptămâna câinelui... «Trimeteţi-mi un ce-slai*!» Un interesant experiment, care lu­­minează perfect metodele de recla­mă americane, a întreprins de cu­rând un profesor american, care ţi­ne prelegerile sale cu tema: Suges­tia masselor. Prin această experien­ţă a vrut să dovedească ceva aproa­pe de necrezut că americanul este de o credinţă absolută faţă de cea mai simplă ca şi de cea mai rafinată a­­firmaţie pe care i-o face reclama­ Şi experienţa a reuşit pe deplin. Profesorul american a publicat în câteva din cele mai citite ziare un a­­nunţ în care pe lângă adresa lui nu se găsea decât această propozi­­ţiune: «Trimiteţi-mi un dolar». La o săptămână publică în aceleaşi ziare alt anunţ: «D-ta încă nu mi-ai trimis un dolar!« Profesorul lăsă iar să treacă o săptămână şi inseră al treilea anunţ: «Azi încă mai poţi să-mi trimiţi dolarul. Mâine va fi prea târziu». Grăbeşte-te! Succesul anunţurilor a fost formi­dabil. După primul inserat veniră cinci sute de dolari, după al doilea trei sute şi după al treilea tot trei su­­te. Iată că 1100 de oameni au încre­dinţat unui necunoscut căci desigur că din expeditorii dolarilor nimeni nu ştia cine e profesorul — câte un dolar, fără ca măcar să li se fi pro­mis ceva în schimb. In mod auto­mat au fost desigur convinsi că dolarul le va fi restituit într’o for­mă sau alta cu cine știe ce benefi­ciu mare. Este dela sine înțeles că profeso­­l,după ce a demonstrat teoria sa, a restituit trimitătorilor cei 1100 de dolari. O sărbătorire originală va avea loc în curând la Paris. Jubileul de 500 de ani al pisici de Angora. Căci zilele acestea se împlinesc exact 5­90­ ani de când primele trei pisici de Angora au fost aduse la Paris. In anul 1433 veniră la un târg internaţional din Saint-Denis, mai mulţi negustori din Orient şi adu­seră cu ei numeroase rarităţi, prin­tre acestea hărite pergament pen­tru diplomele de doctori, şi multe alte lucruri exotice. Cu această o­­cazie fură oferte spre vânzare şi cele trei pisici de mai sus. Profeso­rii de la Sorbonna­ îşi bătură za­darnic capul, spre a şti căror specii aparţin ciudatele animale şi­ se mul­ţumiră cu găsirea unu­i nume cu ca­re să boteze drăgălaşele fertile. Curând, de tot ajunsese chestie de onoare ca tot aristocratul să po­sede câte o astfel de pisică. Pre­fectul din Paris duse ambiţia mai departe şi-şi instală o crescătorie în toată regula. Rezultatul este azi de­stul de surprinzător. In Angola în­săşi acese pisici sunt pe cale de dis­pariţie, nu însă şi în Paris, unde e­­le se înmulţesc destul de mult. rul care putea clarifica toată cri­ma — era însuşi jghiabul prin care lutul se însămânţează trecând, pe sub sărutul a două trupuri îndesate de beznă şi panică, dintr’un fior în alt fior... Dar jghiabul acesta avea o urmă murdară şi un păcat. Căci oamenii cinstesc înmulţirea şi ac­tul prin care speţa tri se menţine. Oamenii nu vor ca femeia să fie inutilă. Ii dau voie să devie aman­tă — spunându-i şi curvă, — şi ad­mit lighianul care duce în gură şi aruncă la canal neamul omenesc.. Nu permit însă fioric­ul de dragoste, când linul întoarce spatele iar celă­lalt rămâne cu ochii în ceafa aman­tului frânt de la mijloc şi cu nasul la genunchi... Şi nu îngăduie ca, gelatina din zmârcurile trupului — care a inventat lirica lumii — să nu intre acolo unde, Abraham cu­­noscând-o pe Saara, a avut un co­pil... Pe noptieră, lângă un toc de bom­boane eftine şi câteva ţigări proas­te, era un bilet în care criminalul de acum şi amantul de altădată se justifica- «L-am ucis pentru că m'a muşcat»... Numai atât! Pe gâtul mortului se vedeau două pete vio­rii cu miezul de sânge închegat, după cum, probabil, pe alt gât şi la celălalt, erau urmele unor dinţi care au scrâşnit mai întâi de volup­tate iar apoi s’au desfăcut să rân­­jească, aşa cum vor rânji de as­tăzi înainte şi mereu, chiar şi a­tunci când racla îi va cădea pu­tredă peste râsul putred... Iar prin­tre hârtiile din sertare s’au găsit nişte însemnări care pot fi şi jour­nal după cum, sânt, acum, și ni­mic. Dintre ele una singură spune ceva... Ceva înspăimântător, dure­ros,­­jalnic: «II iubesc și-l vream.. Mi-e drag. Vreau să fiu a lui. Numai a lui. Mama mi-a spus că, atunci când era însărcinată, cu mine, dorea să fiu fată»... . Atât! Atât căci sângele este sin­gurul infern posibil... Tăceţi o clipă moraliştilor şi voi visătorilor! Şi voi toţi care condam­naţi îndoiţi-vă limba şi coaseţi-v-o de fundul gâtului. Şi dacă, încă, mai urlă osândirea în voi îmbă­­taţi-vă, spânzuraţi-vă dar tăceţi ! Nu judecaţi pe nimeni, căci în fie­care din voi pândeşte păcatul. A fost gâtuit un om? Nu e vinovat nici acela care a ucis şi nici mor­tul. Sântem toţi vinovaţi, sau sânt, numai aceia care se fac apărăto­rii... moralei a cărei izvor şi prin­cipiu declară solemn: TU EŞTI FĂPTUITORUL. NU. EU. Şi oa­menii adaugă ocrotiţi: NOI N’AM FĂCUT, noi sântem curaţi! Min­ţiţi hoituri care putreziţi în vis. Minţiţi, căci dacă naţi fi păcătoşi, viciul altuia nu v’ar­ face călăi ei duhovnici. Minţiţi şi sânteţi laşii Minţiţi făpturi dubioase, câni mai răi decât câiii, hisite care vă defi­niţi puritatea comparând-o cu mo­cirla. Dece nu înţelegeţi că există azi şi acum o ştiinţă a clarităţii care vrea să vă limpezească? O ştiinţă care nu este a a tenebrelor din noi, decât în măsura în care în­cearcă încă odată — şi poate nu ză­­darnic — să tălmăcească pe înţele­sul tuturora ceea ce ,e spurcat în om şi de care omul trebue să se lepe­de. Greşalele psiehanalizei — căci despre ea vorbim şi pentru dânsa pledăm. — SÂNT, sânt multe. Dar ceia ce e valabil în ea şi definitiv, este faptul că încearcă să defineas­că o ştiinţă a clarităţii omului. O ştiinţă a omului clar.. O ştiinţă de purificare şi o pedagogie a omului nou. Nu luaţi din­ ea — deocamda­tă — decât faptul că omul a bol­nav de ipocrizie şi că morala e si­nonimă cu camuflarea iadului din noi. Nu vă fie ruşine că sânteţi bolnavi. Când Iisus a spus : «Cel fără păcat să arunce piatra» nu cerea o luciditate morală sub un­ghiul lui Dumnezeu? Şi când Spo­vedania a fost dată, ce înţeles pu­tea cuprinde împărtăşania decât consfinţirea sănătăţii şi «învredni­­cirii?». Ce este vinovată psichanali­­za dacă Biserica n’a putut purifica omul? Iată, a fost gâtuit un om! Şi mulţi alţii vor fi gâtuiţi după cum alţii se bălăcesc astăzi şi lângă noi, în noaptea care ne copleşeşte, dea­­valma cu tot felul de mizerii şi fal­­sificări. E vinovată psichanaliza, dacă remarcă mocirla din noi? Oare lumina e stârv dacă luminează şi descompune un stârv ? Câte păcate au aceia care se ridică năvalnici în contra acestei ştiinţi a clarităţii şi ce ascund, că nu vor să admită o şti­inţă care nu i ameninţă, însă care le va divulga ceiace măi au şi ei în ei, dubios? Avem aceiaş boală. Dece să nu stăm în acelaş spital? Un om a fost gâtuit, şi a fost, pentrucă era ca noi. S’a temut sau s’a jenat... Nu avea un doctor... Nu avea cui spu­ne boala. Şi a murit scârnav, gâ­tuit. A murit scârnav pentru că n’a avut un duhovnic. Boala lui trezea greaţă şi mânie. Şi el nu era vino­vat. «Păcatele părinţilor le ispăşesc copiii». Ori­unde şi-ar fi spus boala, în fundul nopţii sau în miezul pus­tiului, oriunde, oriunde, în loc de un frate­ duhovnic,­­ ar fi întâmpinat un moralist. Şi­­ ar fi bătut şi l-ar fi chinuit şi l-ar fi pedepsit, iar el, el fratele bolnav, ar fi îngenunchiat umilit şi nevinovat. Mă auziţi voi, voi care fabricaţi cuşti de bună cu­viinţă? Ar fi murit NE­VI­NO­­VAT! Aşa cum a murit şi gâtuitul de acum... SFÂNT ESTE OMUL CARE NU VISEAZA, omul al cărui sânge nu mai are vise. Omul al cărui sânge este numai hrană şi al cărui somn este numai odihnă. Şi a cărui viaţă este numai luciditate. Omul care ştie ce poata şi ce trebuie să facă. ' , - «Ar ',■ «■', vl Si’.H (Şt’ -v«. Deabia numai din clipa în care toţi oamenii ar fi cristali de claritate, s’ar putea­­şti ce este şi ce nu este taină in lume. Numai din clipa a­­ceia s’ar putea verifica dacă omul este propriu unui plan metafizic sau dacă nu cumva şi metafizicul este deopotrivă de inaccesibil ca şi cunoaşterea. Dar până atunci? ...Pământul şi-a mai deschis încă d­ată antroporul să prefacă în beznă o statuie. Şi altele îi vor ur­ma... Şi nimeni nu se va gândi că atâtea fiinţe care au văzut lumea s’au întors în nefiinţă fără să poa­tă vedea şi mântuirea. Atâtea fiin­ţe care nu vor mai putea fi nici­odată mântuite fiindcă nu vor mai fi. Atâtea vieţi zadarnice. Zădarni­­ce deoarece nimeni nu le-a arătat cum să nu fie zădarnice. De ce vă îngroziţi dacă astăzi şti spitalul pregăteşte oameni pentru Biserică? Oare nu trebuie să fim şi sănătoşi înaintea lui Dumnezeu? Şi mă gândesc, acum la sfârşit, că viaţa aceasta a fiecăruia din noi şi singura, este unicul drum către El. Dacă în cuprinsul ei scurt, de scânteie, n’am ştiut păşi către Dân­sul sântem pierduţi şi întru veşni­cie. Nu ne vom mai putea reîntoar­ce niciodată noi, eu şi tu şi ceilaţi, pentru a avea poibilitatea de-a eşi din ţărână. Să mai fii tu, tu cel de acum unic şi nerepetat şi să mai zăreşti viaţa. Alte sistai voi creşte,­alte ceruri şi din ce în ce mai mul­te se vor deschide, dar pentru tine care vei fi nimic, nimeni nu vă trâmbiţa la sfârşitul veacurilor. ■Câţi din oamenii care au trecut şi vor mai trece pe drumurile pămân­tului» între El şi lut vor vedea Ce­rul? Câţi nu vor fi moarte adân­că? Şi doar moartea nu este decât locul un­de se prefac în zgură şi beznă şi fără urmă, statuile greşite ale omului. Căci, noi numai aceia care n’au ştiut ce înseamnă a fi făptură... Mor devenind cărbune şi râmă şi întuneric. Şi, după cum a­­cestea nu se pot întoarce la Dum­nezeu, tot aşa nu se mai pot în­toarce nici aceştia, sortiţi să rămâ­nă, pentru veşnicie, materie surdă şi oarbă, deoarece noi nu putem a­­vea decât o singură viaţă... Petru Manoliu n­t­ri In noaptea de 31 Mai 1933 Farmacia Vasiliu Cerb. Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victorie 70, tel. 3.11.19; Geta Drăghici-Nichiforescu, Ha­­hovei 151, tel. 8.31.82; V. Steflea, Victo­riei 142; Farmacia Shunda, P-ta Ru­seşti 47, tel. 3.01.85; Sebastian Niţescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Acade­­miei (Aurian), Academiei 2, tel. 3.61.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Gri­viţei 213, tel. 8.20.99 ; Farmacia dr. Einhorn (Rissdorfer), Str. Carol 19, tel. 3.20.88; Farmacia Bejan (Galperin), Dudești 133, tel. 3.48.63. -------xxxxx------­ CUVÂNTUL Teatrul cărăbuş Vineri 2 Iunie, Teatrul Cărăbuş deschide stagiunea de vară cu re­vista «Cărăbuşul Cântă» de d-nii N. Kiriţescu, N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. «Cărăbuşul Cântă» e o simfonie veselă şi antrenantă de melodii noui şi captivante, din ultimele şla­găre mondiale şi compoziţii noui şi seducătoare scrise de d-nii Ion Va­­silescu şi C. Dendrino. E o alertă şi sprintenă trecere în revistă a eveni­mentelor vieţii noastre politice şi mondene, cu scene pline de haz şi cuplete pointate cu măestria care a făcut faima celor trei neegalaţi re­­vuişti. Interpretarea e în mâinile sigure ale reputaţilor artişti d-nele: Sily Vasiliu, Lizica Petrescu, Mya Ste­­riade, Lulu Savu, Lisette Verea, Virginica Popescu, Marioara şi Rica Martinescu, Coca Moţaş şi d-nii C­­­ănase, I. Talianu, Aurel Munteanu, G. Groner, R. Rang, C. Eterle, I. Glo­­dariu, Gimy Sinclaire, M. Demetre­­scu. D. S. Siomin a organizat baletul şi echipa de girls, d-nii I. Vasilescu şi C. Dendrino au conducerea mu­zicală, d. Traian Cornescu, direcţia technică cu pictorii A. Caramalău şi I. Rork­offer. Testrai fascemcu Direcţia teatrului Iancovescu a­­nunţă azi Miercuri 31 Mai are loc ultima reprezentaţie a închiderei stagiunei de vară cu­ formidabilul succes «Rumba» jucată cu Ion Ian­­covescu, Coco Danielescu, Nelly Cu tava şi d-şoara Neamţu. «Rumba» în urma marelui succes obţinut va face o mare serie în întreaga ţară plecând cu acelaşi personaj artistic în turneu. Primul spectacol are loc la Con­st­anţ­­a. ' —----OoXoo—— spectacolele zelea Teatre RECINA MARIA: Apaşul X. IA NC O V­ESC­U: Rumba H alografe GRADINA CINTEMA VOX, (Parcul Oteteleşanu); Gpnjtesu Lilly; revis­ta «înainte» şv©rograin de Music­­hall. CAPITOL: Trei; j^tneni în frac. TRIANON: Roi^a^— Express. BULEVARD PALACE: Sbuciumul patimii. Stan şif Şjţan în Legiunea străină. S­ nq REGAL: Alpinis­ tul. FEMINA: Camerista coniţei. CORSO: Servieiul secret. SELECT: Iubeştq mă, Coniţa din Pullmann. 4 FORUM: Madame Butterfly; Pute­rea destinului. OMNIA; Demonul Galben; Călăto­­­tul negru. MILANO: Un vis sub cerul albas­tru; revista «Milano-Bucureşti». TOMIS: Femeia de azi şi o comedie. TERRA: Dragoste fără sfârşit; Ta­tă de familie. SALA FRANKLIN: Colonelul Redl: O fată că tine. SALA EPISCOPIEI: Neguţătorul de nisip; Sânge cald, sânge vie­­nez. AMERICAN: Blonda de la revistă. LIDO:Aşa fată nu se uită. RAHOVA: Carne din carnea mea şi o complectare. LI­A: Grand Hotel; Prima dragoste prima durere. MARCONI: Mele, seara teatru. VOLTA BUZEȘTI: A fost odată un muzicant. MARNA: Tainele văzduhului, jur­nal și Mussic hall­. ’*-----­ întrunirea cavalerilor ordinului „Virtutea Aeronautică“ -poo­opo-Potrivit Regestei încuviinţări de a se întruni anual în jurul lespedei care aminteşte biruinţa din seara zilei de 6 iunie 1930, cavalerii ordi­nului «Virtutea Aeronautică» au primit înalta aprobare de a se în­tâlni şi în acest an în ziua de Mărfi 6 Iunie 1933, pentru cea de a 31a co­memorare şi sărbătorire a acestei bi­ruinţe. Programul cuprinde: Ora I, întrunirea la aeroportul Băneasa. Solemnitatea are loc în prezenţa M. S. Regelui. Participă toţi ofiţerii şi subofiţerii activi şi de rezervă, distinşi cu «Virtutea Ae­ronautică» (cruce, cavaler, ofiţer, co­mandor) şi «Medalia Aeronautică», precum şi drapelele decorate cu a­­cest ordin. Ţinuta pentru ofiţeri, activi şi de rezervă, de serviciu. Pentru civili: jaquette şi haute de forme. Ca decoraţiuni se vor purta nu­mai «Virtutea Aeronautică», «Meda­­lia Aeronautică» şi «Mihai Viteazul» Ora 13. Dejun la Cercul Militar în prezenta M. S. Regelui. Ţinuta aceiaşi ca dimineaţa. • Pentru a înlesni participarea la această sărbătoare a unui număr cât mai mare de cavaleri, ministerul a­­părărei naţionale a aprobat tuturor cavalerilor activi din provincie, transportul cu foi de drum, iar cor­pul 11 armată, găzduirea gratuită în hotelul Cercului militar. Foile de drum se vor obţine prin garnizoa­nele respective. Domnii cavaleri cari participă la această întrunire, sunt rugaţi a în­ştiinţa Aeroclubul Regal al Româ­niei, cel mai târziu până în seara zilei de Duminică 1 Iunie a■ c. ­oooxooo Următorii ofiţeri generali, su­periori­­şi inferiori, combatanţi şi asimilaţi, au fost trecuţi d­in ofi­ciu în rezervă, pentru limită de vârstă, pe datele arătate în drep­tul fiecăruia: Cavaleria Căpitan Zamfir Ioan, pe data de 18 iunie 1933, Artileria General de brigadă Batâr Ni­­colae, pe data de 22 Iunie 1933. Colonel Gheorghiu N. Gheor­­gh­e, pe data de 10 Iunie 1933­ Căpitan Florea Ştefan, pe data de 11 Iunie 1933. Aeronautica General de escadră Henţescu Vasile, pe data de 15 Iunie 1933. Administraţia Administrator-maior Georges­­cu T. Gheorgh­e, pe data de 10 Iu­nie 1933. Administrator-căpitan Pande­­lescu Dumitru, pe data de 6 Iu­nie 1933. Stancu N. Nicolae, pe data de 12 Iunie 1933. Ionescu D. Gheorgh­e, pe data de 17 Iunie 1933-Toma Adam, pe data de 26 Iu­nie 1933. Medici Medic-colonel Scheint Ioan, pe data de 24 Iunie 1933. De la Academia Română In şedinţa intimă a Academiei României dela 29 Mai a fost ales mem­bru onorar al acestei Instituţii de Giorgio dei Vecchio, decanul facul­tăţii de drept din Roma şi condu­cătorul marelor publicaţiuni perio­dice «Revista Internazionale şi fi­losof­ia del Diritto» şi «Archivio Giuridica». Emeritul jurist italian ne-a vizitat acum două săptămâni ţara şi Capitala, în care a trinut mai multe conferinţe. In aceiaş şedinţă a fost ales cu unanimitatea voturilor membru o­­norar al Academiei şi d. Anastase Simu, fondatorul cunoscutului mun­zeu din Capitală, care-i poartă nu­mele. Amânarea serbări­lor din T.-Severin Primim: Direcţiunea liceului «Traian» din T-Severin înştiinţează pe a­­ceastă cale pe foştii elevi, profe­sori şi toate persoanele invitate la serbările semicentenarului li­ceului, că aceste serbări s’au a­­mânat dela 3—5 Iunie, pentru o dată din cursul luniei iunie ce se va anunţa la timp prin presă şi invitaţiuni personale. Persoanele cari n’au­ primit invitaţiunile de­­ până acum, sunt rugate a-şi tri-­­ mite adresa spre a li se expedia noul program.­­ -------OOXOO-------­ Dela criterion Asociaţia de arte, filosofie şi li­tere Criterion anunţă pe membrii ei că Joia aceasta nu ţine şedinţă. In­ schimb, Vineri seara organizea­ză­ o recepţie în onoarea scriitoru­lui francez Léon-Pierre Quint, la care toţi membrii asociaţiei sunt învitaţi. Symposion despre So­cietatea Naţiunilor Mâine, Joi, ora 5 juni, d­­a gru­parea universitară română pentru Societatea Naţiunilor va ţine la se­diul ei, seminarul de sociologie, U­­niversitate ultima şedinţă, îna­inte de vacanţă. Va fi un symposion (discuţie controver­sată) despre «Concepţiia engleză şi cea franceză asupra Societăţii Na­ţiunilor». Vor lua cuvântul d-nii M. Grigorescu, P- Comarnescu, Em. Buznea şi T. Rădulescu-Pogoneanu, OOXOO- ■— Dela Sindicatul Artelor Frumoase Comitetul nou ales a sindicatului Artelor Frumoase s’a constituit astfel: Preşedintele sindicatului, d. sculp­tor I Iordănescu, vice preşedinţi, d-nii: D. Pavelescu-Dimo sculptor şi d. Belisare pictor, secretar, d. Grigore Manea pictor, casier, d. S­piridon Georgescu sculptor. JOI I IUNIE 1933 mzicii & Indiscreţii La o cafeluţă neagră, şedeau, a­­seară, în jurul unei mese, în cafe­neaua «Elite», din Lipscani, trei paş­nici izraeliţi, — când, deodată, intră, speriat, un consângean cu vestea: — La Palatul Justiţiei Moţii a împuşcat pe Tischler Moor! — Cum se poate aşa ceva?! Ce a­u avut Moţi cu Tischler? — Cum, ce a avut! Chestia cu pă­durile! — Moţi şi păduri! —• se miră cei trei. De când are Moţi paduri?! Ce­ le-a câştigat cu box?... Şi iată cum, din cauza sintaxei a­­tice, una vorbeşti şi alta înţelegi. Derby-ul a fost câştigat — după cum se ştie — de calul «Scârbă Mi­că», proprietatea d-lui Sigmund Schwartz. Numele calului a provocat Dumi­necă la hipodrom o întreagă serie de glume. Publicăm astăzi încă una din ele. — Ce numere. De unde până unde i-a dat Schwartz, calului numele de «Scârbă mică»? — Cum nu știi? Așa îl numesc prietenii pe el în intimitate când vor să-l mângâie. «Scârbă mică». — Ești în eroare... Ce care nu-l cunosc îi spun «Scârbă mică»... In­timii îi zic mai mult... «Scârbă mare»!... Hs «Săptămâna cărţii» s’a terminat dar ecourile ei tragi-comice conti­nuă să facă turul cafenelelor boeme. Intre altele, această scenă absolut autentică (b­am fost martori). La Teatrul Naţional, în faţa unei mese pe care îşi întinsese toate ope­rele trecute, se agita d. Caton Teo­­dorian. Cu bonomie, dar şi cu oare­care insistenţă juvenilă. — Nu luaţi Bujoreştii? Coniţa nu doreşte un autograf? Domnul nu vrea o piesă de teatru? In mulţimea care trecea puţin prea neatentă pe lângă acest zelos propagandist, se opreşte deodată un domn colonel. — Caton? Ce mai faci tu, mă? Ce mai zici tu, mă? Nu te-am văzut din liceu, băiatule. Ia, te uită ce sur­priză... Şi se repede spre dramaturgul nostru, străngându-i cu efuziune mâinile și punându-i un ropot de întrebări, la care fostul său cama­rad, azi ilustru, îi răspunde cu o vă­dită modestie flatată. Dar colonelul întrerupe brusc con­vorbirea, şi uitându-se mirat prin prejur, întreabă bănuitor: — Da, ia spune, ce cauţi tu aici? — Păi, replică oarecum jenat­ă,­ Caton, nu vezi? Vând­— Vinzi? Ce vinzi? Din ce în ce mai jenat, căci lumea din prejur asculta, marele scriitor încearcă să explice: — Vând cărţi, cărţile mele. — Cum mă, Caton, tu scrii? Scrii: Scorpion & Comp. Mâine seară: „Bucureşti-Paris“ Mâine seară are loc, în fosta gră­dina «Colos», deschiderea stagiunei noului teatru «Empire», cu formi­dabila revistă «Bucureşti-Paris», semnată de domnii Ion Manu şi Jac Beraru. Revista «Bucureşti-Paris», va con­stitui elou-ul acestei stagiuni, prin cupletele sale de pointă irezistibilă, sketchuri de mare haz și tablouri de ingenioasă fantezie. • In fruntea ansamblului e­d. V. Maximilian. Eurazifia canină In zilele de 8, 9, 10 şi 11 Iunie va fi în Parcul Federaţiei Sportive a 6-a expoziţie canină organizată de ,,Societatea pentru îmbunătăţirea ra­sei canine”. A născut trei copii BAZARGIC, 29. — Femeia Cana Vasile Jecu, din oraşul nostru, a dat naştere la trei copii de sex fe­­minin. Fetiţele au primit numele de Ve­ra, Nădejdea şi Liuba. Atât mama­ cât şi nouile născu­tă ■,sunt perfect sănătoase. —poxr-° L..,,-,- ) ■ » ... - « : • •

Next