Cuventul, septembrie 1933 (Anul 9, nr. 3000-3029)

1933-09-01 / nr. 3000

.-----oOXO°----­ A Z­I 1933 AUGUST SI zile Zile trecute 242. Zile rămase 123. Răsăritul soarelui 5.87. Apusul soarelui 18.54. Luna în patr. I, a 4-a zi. Luna In perigeu, la 8 h. Moartea lui Aurel Vlai­cu (1913). Ort.: Punerea Brâului Maicii Domnului. Cat.: Sf. Elena. Prot.: Bertrand. Evr.: 9 Elul 5693. • Mah.: 19 Gsmidi-el-Av 1352. -oQXQo-----­ Buletin meteorologic Timpul probabil de la 30-31.VII1. 1933, ora 20. In Nordul tarii presiunea în creş­tere cu 1-2 mm., iar în restul ţării în scădere cu 2—3 mm. In Vestul şi Nord-Vestul ţării cerul variabil; în restul ţării tim­pul se va menţine cu cerul acoperit şi ploi intermitente. Temperaturile vor continua să scadă cu 2—3 gr. Vânt potrivit din sectorul N.E. radio JOI 31 AUGUST 1933 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz 13­00. Bursa, cota apelor Dunării Muzică vocală şi instrumentală (plă­ci): Arii din «Rigoletto» şi «Trubadu­rul» de Verdi, cântate de Aurelian Por­ţile, Irene Minghini, Giulio Fregosi şi ,Wanda Bardone, acompaniaţi de orche­­stră şi cor (Fontipia); Primăvara de Darius Milhaud şi Dans­slav de Dvo­rak, executate la vioară de Joseph Szi­geti (C); Arii din «Norma» de Bellini, cântate, de Arangi Lombardi şi Ebie Stignani (C­; Preludiul No. 1 «Fuga în do major» de Bach şi Studiu în mi mi­nor de Chopin, executat la pian de Fe­­ruccio Busoni 13.45: Radio-Jurnal. Muzică uşoară (plăci). Zaharia Stancu: Lectură. Alex. Iordan: D. Teleor. 18­00: Orchestra Sibiceanu: Sibiceanu: Marş national No. 2; Ivanovici: Porum­beii albi-vals; La umbra nucului bă­­trân-romantă; Doina lui Barbu şi Eu sunt Barbu Lăutaru; Pe delutu 'ndelun­­gat; Sârba lui Ciurel; Reinel: Un cu­­ai pentruUne-vals boston; Ho-­­nigsberg: Tere- tango; Moret: Trandafiri în zori; a) Ţî-am adus mân­­dru cercei; b) Sârba din Slănic, 19.00: Radio-JurnaL 19.15: Orchestra Sibiceanu: Stewart: Scrisoarea de amor; Gebhardt: Kendez­­geus-ul păpuşilor; Simons: Martha- Lied. UNIVERSITATEA RADIO 20 000: Lectură din scriitorii români, 20.20: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 20.40: D-na Marietta Sadova: Calei­doscopul lui A. Mirea. PROGRAM DE SEARA 21.00: Aida Helia-canto: Mascagni: A­­rie din «Cavaleria Rusticană»; Mozart: Arie din «Nunta lui Figaro»; Puccini: Arie din «Boherna»­; Popescu; D-te dor, Steluța.­­ 21.20 Orchestra Radio concert simfo­nic, dirijat­ed O. C. Nottara; Beethoven Uvertură la opera «Fidelio»; Debussy: Coltul copiilor, suită. 22.00: Horia Furtună: Un cartier stu­denţesc. 22.15: Orchestra Radio: continuarea concertului simfonic; Saint-Saens: pre­ludiu la poemul biblic «Le Deluge»; Mendelssohn; Simfonia Italiană. 22.45: Radio-Jurnal. Spicuiri din programele străine CONCERTE: 16,35 Lemberg; 17 Heils­berg; Leipzig; Viena; 17.30 Varşovia ; 18.10 Grupul italian dela Nord; 18.30 Budapesta; 18.45 Praga; 19 Bari; Lan­genberg; 19.30 Budapesta; 20 Paris; 20.30 Belgrad; Paris; 20.45 Strassburg; 21 Bruxelles I şi II; 2120 Paris, Praga ; 21.30 Zagreb ; Heilsberg ; Lubliana ; Strassburg; 22 Bruxelles I şi II; Heils­berg; Paris; 23 Budapesta; Lubliana ; 23.30 Belgrad; Langenberg; 24 Buda­pesta. TEATRU, OPERA, OPERETA: 21 Bolzano: «Cavalerul cu floarea de aur» (comedie); 21.30 Roma: «Grota din Tro­­fonio» (operă); 21.30 Grupul italian de la Nord: Trei opere în câte un act. MUZICA DE DANS; 22 Berlin; 23.30 Hamburg; 23.40 Zagreb; Berlin; Lem­berg; Varşovia. Joi 14-00: 17.30: 17.45: faiiifpiiii IN NOAPTEA DE 31 AUGUST Farmacia Vasiliu Cerb, Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victorie 70, tel. 3.11.19; Geta Drăghici-Nichiforescu, Ra­­hovei 151, tel. 8.31-82; V. Steflea, Victo­riei 142; Farmacia Shunda, P-ta Bu­­zesti 47, tel. 8.01.85; Sebastian Nitescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Acade­mii 1 (Aurian), Academiei 2, tel. 3.61.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Gri­viţei 213, tel. 3.20.99 ; Farmacia dr. Einhorn (Bissdorfer), Str. Carol 19, tel. 8.20.88; Farmacia Bejan (Galperin), Dudești 133, tăt: 3.48.63. De toate şi de pretutindeni Ipl . I L/t­­­le Aula politechnicei din Varşovia, unde s’au ţinut şe­dinţele congresului internaţional de istorie« Foto­grafia noastră reprezintă şedinţa de deschidere, la care a asistat şi preşedintele Republicei Polone Un copil de II ani omoară un rechin In apele unei staţiuni balneare de pe insula Cherson, de lângă Fiume, îşi făcu zilele treci­te apariţia un rechin. Vizitatorii se refugiară pe coastă, în timp ce rechinul se scăl­da voios In apa adâncă de 5—6 metri. Un băiat, Josef Wollner — în vârstă de 11 ani — sări într’o barcă se apropie de rechin, care nu se speriă, și începu să-l lovească cu o lopată în cap. Numeroase persoane, asistente la această îndrăzneaţă sce­nă, săriră și ele in alte bărci, cu gândul de a da ajutor copilului. Dar sosiră prea târziu, căci între timp rechinul fusese ucis de băiat, care-l legă apoi de barcă. Mulţimea adunată pe mal primi cu ovaţii entuziaste pe curajosul copil. Protecţia pasărilor in Italia încă de astă primăvară Mussolini a oprit vânătoarea pasărilor pe in­sula Capri. Acum protecţia lor va fi extinsă în mod sistematic în toată Italia. Universitatea din Bologna a fost însărcinată cu realizarea măsu­rilor de protecţie. Impozite pe înmormântări Guvernul din Chili s’a hotărât­­— după zece ani de chibz­uire' — 'să supue şi înmormântările la impozite. Acestea merg proporţional — dela 25 până la 50 la sută — din costul înmormântărilor. Cele sărace sunt scutite de impozit. Sumele încasate din aceste impo­zite vor fi întrebuinţate la întreţi­nerea spitalelor. Mama şi fiul omorâţi de firul electric Cu ocazia unei furtuni care a bân­tuit alaltăeri în apropiere de Gos­­pic — în Iugoslavia — un stâlp sus­ţinător al firelor electrice se pră­buşi în mijlocul drumului. O ţărancă, trecând pe acolo, atinse stâlpul şi fu electrocutată pe loc. Fiul ei, de de 14 ani, sărind să-i dea ajutor, fu omorât şi el, imediat ce atinse pe mama sa. Tokio, al treilea oraş din lume Tokio, care după Newyork cu cele nouă milioane de locuitori ai săi, și Londra cu peste opt milioane, este al treilea oraș din lume, care, după ultimul recensământ 5.837.000 locui­tori. Acum zece ani, fără cele câteva comune care i-au fost anexate, nu­măra alea două milioane locuitori. Răzbunare groaznică Un groaznic act de răsbunare s’a petrecut deunăzi în localitatea dalma­­tină Stankovak. Agricultorul Klaric — în vârstă de 21 ani — trăia de mai mult timp în ceartă cu un vecin al său. Zilele tre­cute cei doi copii ai acestuia — o fată de şapte ani şi un băiat de şase ani — trecură prin faţa casei lui Klaric. Se repezii asupra copii­lor, îi ţâră în curte şi cu un cuţit mare de bucătărie le tăiă pur şi sim­plu capul. La vederea sângelui Kla­ric deveni şi mai furios şi cu cuţitul în mână se repezi asupra unei bă­trâne care tocmai trecea pe drum şi o omorî şi pe aceasta. Klari­ şi mama lui —­ care l-ar fi instigat să comită oribila faptă —­ au fost arestaţi. O crimă stranie In localitatea Scign­ano din Italia, femeia Cataldo Alvaro, instigată de soţul ei îşi împuşcă cumnatul. Pe­rechea fu arestată. In momentul când cortegiul fu­nebru trecea prin faţa închisorii, pri­vea la una din ferestrele zăbrelite Cataldo. .Deodată răsună o împuşcă-­ tură şi el se prăbuşi mort. Autori­tăţile au deschis o anchetă, dar n’au putut identifica pe cel care a tras. Tot ce-au stabilit a fost că gloantele ucigaş a pornit din mijlocul celor cari mergeau în urma carului mor­tuar. Toți asistenții a refuzat să de­clare pe ucigaş. De la Facultatea de me­dicină din Bucureşti In conformitate cu adresa funda­ţi­unei «Carol I» cu numărul 143 din 31 Martie a. c. facultatea de medi­cină din Bucureşti, publică concurs pentru obţinerea sumei de 11.900 lei, provenită din venitul pe doi ani le­gatului testamentar al Reginei Eli­­sabeta, care se va acorda unei ro­­mânce-doctor în medicină de la fa­cultatea din Bucureşti, şi care ur­­mează să se specializeze în boale de copii. Cererile de înscriere, pentru acest scop, însoţite de diploma de doctor în medicină şi actul de naţionalita­te, se primesc la decanatul facultă­ții de medicină până în ziua de 30 octombrie a. c. nii să întrebe: Prin ce mijloace au ajuns egiptenii, la rezultatele as­tronomice ale secolului al 20-lea ? Unde suntem atunci cu evoluţia, a­­cea tiradă ştiinţifică atât de scum­pă odată tuturora ? Cum va expuca istoria faptul, că abia azi am ajuns la rezultate, care se puteau citi în piramida Kheops, de atâtea milenii? Şi întrebările se înmulţesc din ce în ce, cufundând mititea omenească într’o mare de enigme care aşteap­tă să fie deslegate, şi din faţa că­rora se pare că cei mai mulţi se refugiază, în aceiaşi formulă, care se numeşte mister. Sau, şi asta-i o coincidenţă ? Ar fi poate răspunsul cel mai ironic, în raport cu nepu­tinţa ce o vădesc faţă de misterul piramidei. Intr’adevăr, azi se admite de co­mun acord, că raza polară e 6.356.700 metri, cu­ o oarecare aproximaţie, mică dealtfel. Vechii egipteni aveau două feluri de unităţi de măsură. Una obişnuită pentru popor, alta sacră, pe care nu o întrebanţău de­cât preoţii. (Ceea ce constitue încă un mare mister, consistă tocmai în faptul că acea unitate era sacră). Unitatea sacră se numea cot pirami­dal, şi se împărţea în 25 degete pi­ramidale. Un deget piramidal, e e-­­chivalent cu 25,4264 mm. Iar tin cot piramidal, face 0,6356600 m. Nu e bătătoare la ochi identitatea dintre cifrele care reprezintă lungi­lioane, obţinem numărul 6356600, care e lungirea razei polare, cu o dife­renţă neînsemnată de 100 metri, faţă de lungimea admisă în secolul al douăzecilea. Dar­ chiar şi lungimea admisă azi, e aproximativă. Cotul piramidal, era prin urmare, exact a zecea milioană parte din raza polară admisă pe atunci. Şi nu se ştie da­că numărul 6356600 simbolizat de pi­ramida egipteană, nu e mai aproape de realitate decât numărul 6356700 pe care-l admitem azi. Un lucru însă e sigur. Chiar dacă raza polară ar a­­vea exact lungimea admisă de noi, cotul piramidal ar reprezintă a zecea milioană parte din raza po­lară, cu o aproximaţie insignifiantă de o sutime de milimetru. A com­para deci exactitatea metrului nos­tru, cu aceea a cotului piramidal, ar însemna să se glumească pe soco­teala unor eforturi bine intenţi­onate, de atâtea secole. Dar, după cum am afirmat mai sus, valoarea admisă azi e şi ea aproximativă, şi s’ar pu­tea prea bine întâmpla, ca peste vreo, câteva secole, să descoperim că lungimea cât mai precisă a ra­zei polare, e aceea care se poate citi In piramida Kheops. Să presupunem însă şi de astă­­dată, că cele de mai sus sunt date imprimate în piramidă prin jocul orb al întâmplării. Că constructorii ei, n’aveau idee de acele date, şi că to’tu­l se explică 'tirin­d «oincidenţă ficat azi în mod strălucit şi de as-1 nească normală, care să nu rămână I mea în metri a razei polare admisă I întâmplătoare. Asta nu. ne­ impiedi tronomie­ e evident că, o unitate de I profund turburată, încremenită în I azi, şi cifrele cotului piramidal ? In- I că însă, să cercetăm mai deaproape măsură nu se poate baza pe p lun­ faţa acestor descoperiri, şi care aă­mulţind cotul piram­idal cu zece mi- aceste misterioase coincidenţe, pre­gime ea însăşi variabilă. Deci în felul acesta idea era irealizabilă. Există însă o unitate pe care as­tronomii o întrebuinţează de atâtea ori în calculele lor, unitate care într’adevăr e singură cantitate inva­riabilă. Aceea e raza polară a pă­mântului. Ea este deci acea cantita­te, care ar putea servi de minune prin invariabilitatea ei, unei uni­tăţi de măsură adequată necesităţi­lor, deci şi pretenţiilor revoluţiei franceze. Numai că în secolul al 18-lea, acest lucru era ignorat. Tre­­bue să ne reîntoarcem pentru asta, cu patru mii de ani în urmă, pen­­t­­ru a constata că cotul piramidei ce a servit la construcţia piramidei Khéops, e unitatea de măsură ce se bazează tocmai pe lungimea inva­riabilă a razei polare, că acel cot piramidal e singura unitate de mă­sură care are o justă raţiune de a fi, pentrucă el e exact a zecea mi­lioană parte din lungimea razei po­lare.­­ Iată prin urmare, că în timp ce omenirea s’a trudit milenii dearân­­dul, pentru a ajunge să cunoască dimensiunile pământului, construc­torii piramidei cunoşteau acest lu­cru, înaintea noastră cu m­ai bine de 4 mii de ani, şi aveau cea mai idea­lă unitate de măsură, unitate pe care savanţii­­atâtor secole şi mile­nii posterioare, n’au fost în stare să o descopere. Nu există minte Ome­ CUVÂNTUL Concertele festive din Parcul Carol Sâmbătă seara (2 Septembrie) are loc în Arenele Romane din Parcul Carol concertul unei mu­zici militare uriaşe, formate din întrunirea a 15 din cele mai bune muzici militare din ţară. Impresionantul ansamblu, care numără nu mai puţin de 800 execu­tanţi, a fost pus la punct. Pe program figurează şi două piese clasice de mari efecte sonora: uvertura «TanhaUser» da Wagner şi poemul simfonic «1812» de Ceai­­kovsky, care vor să suna într’o am­ploare cunoscută până acum la noi. Biletele, cu preţuri populare, la agenţia teatrală Jean Feder . --------------------­ „Amicii Biftovei şi ai Coastei de Argint“ Sunt mulţi bucureşteni, cari şi-au petrecut în anii din urmă vacanţa lor la Ecrene sau Balcic, întremându-şi sănătatea pe plaja mării sau la Tuz­­la şi în nesfârşite preumblări prin întreaga regiune sau în largul mării. Aceia dintre ei, cari socotesc că Valea Batovei este o regiune agri­colă şi viticolă de mare viitor, iar Coasta de Argint poate deveni în scurtă vreme o adevărată Rivieră a României, sunt rugaţi pe această cale să adere la înfiinţarea unei So­cietăţi cu numele de: „Amicii Ba­tovei şi ai Coastei de Argint”. Adunarea generală de constituire va avea loc Sâmbătă 2 Septembrie ora 5 d. a. la uniunea camerelor de agricultură str. Polonă Nr. 8. De la Academia regală de muzică şi artă dramatică înscrierile şi reînscrierile la A­­cademie încep la 1 Septembrie şi durează până la 10 Septembrie in­clusiv. Pentru înscrieri se vor ală­tura la petiţi următoarele: certifi­­ca­t de naştere, ficat de buină ,maiori, iar pentru antul părinţilor, putea lua diploma din secţiile ci diploma di ba­calaureat. Acei care vor avea nu­mai cursul interioo­r de liceu sau o şcoală similară,­ for primi numai certificat de absolvirea secţiei ur­mate. $vi La secţia pedagogică, cei care n’au bacalaureatul, vor primi nu­mai un certificat de numărul ani­lor care i-a frecventat un asemenea certificat vor primi şi cei de la cele­lalte secţiuni, cari nu vor poseda certificatul de patru clase secun­dare, sau o şcoală de acelaş grad de cultură. La cererile de înscriere pentru orice secţie, se va alătura şi reci­­pisa de plata sumei de lei 500 care se depune la Cassa de depuneri din București, în contul rectoratului A­­cademiei, ca taxă de examen fără de care cererile nu vor fi luate în seamă. 2 . Orice cerere de înscriere sau re­­înscriere care va fi înaintată peste data de 10 Septembrie se consideră ca neprimită. Pentru orice alte informaţiuni se va cere prospectul de la secretaria­tul Academiei, str. Ştirbey-Vodă 37 Bucureşti, cat de studii act de Vaeci: purtare pen minori cons. Nimeni a Academiei, daca nu va fi Despre „Oastea Domnului lisus“ (Continuare din pagina I-a), jigniţi toţi «fariseii» cari nu se pot ridica deasupra nepriceperii lor, de­asupra necredinţa lor, deasupra le­­nii lor, deasupra cusururilor şi pă­catelor de tot felul, cari i-au făcut eroi savuraţi ai anecdotelor lui Spe­­ranţia şi «tipuri» de pătimaşi ne­volnici din literatura d-lui M. Sa­­doveanu (alesul lor în Consiliul e­­parhial al Moldovei). Dar nu «ostaşii» îi bruschează şi-i jignesc. Ci, prin cel mai natural pro­ces psichologic, ei înşişi nu vor pu­tea suferi lumina care-i demaschea­­ză şi vor striga împotriva ei. Doar, de la coborârea Mântuitorului în lu­me, nu mai e nimic nou în acest do­meniu: desigur El strica Legea, «în­văţătura şi aşezămintele», El hulea pe Dumnezeu, iar fariseii... «Ştirbire de autoritate episcopa­lă»? Dar vrei, Părinte Alexandre, să ne laşi pe noi, din Eparhia Mol­dovei, pe seama Părintelui Pimen, ca să auzim de Dumnezeu numai când va binevoi I. P. S. Sa şi preo­ţii politicianizaţi să predice? Sau nu se ştirbea autoritatea episcopală, când se lucra Duminica, în ceasuri­le săvârşirii Sf. Liturghii, la zidi­rea palatului regal din inima Bucu­reştilor, când Prea Fericitul Patri­arh Miron era, totuşi, Regenţi Sau... înşivă, Părinte, singur şi complee­tează cu miile de pilde, pe care le cunoşti, despre ştirbirea autorităţii episcopale şi parohiale, de către în­şişi aceia, cari au totuşi astăzi cel mai mare rol întru mântuirea so­cietăţii noastre româneşti din ghe­­bena, în care ne pârjolim. Oastea Domnului Isus nu e nici sectă, nici nu merge «într’acolo», nici nu ştirbeşte autoritatea nimă­nui, nici nu pustieşte satele, nici nu învrăjbeşte oamenii, nici nu face silă nimănui... Ci, Oastea Domnului Isus este a­­sociaţia unora cari ascultă învăţă­turile Bisericii, căutând a-şi potrivi viaţa lor după aceste învăţături, ca­ri — ştiind carte — nu cred a pă­cătui, dacă învaţă de la orice preot sau ierarh din «una, sfântă, sobor­nicească şi apostolească Biserică» şi se întăresc în viaţa lor creştineas­că prin predica acestora. De unde, dar, primejdia pentru Biserica şi pentru Stat ? Făcut-aţi S. Voastră personal în­cercarea să conduceţi râvna «osta­şilor» din parohie şi nu au alergat ei cu grabă mare şi recunoştinţă la chemarea Sf. Voastre ? Un singur lucru trebuie, însă, «po­­văţuitor lor»: să nu strecoare ţănţa­rul şi să înghită cămila ! Dr. Const. S. Samson Paşcani N. R. Publicăm articolul «ostaşu­lui» dr. Const. D. Samson, cu con­vingerea că problema, pusă de pă­rintele Ali­n­ Constantinescu, merită să fie desbănută de marea presă. Vom observa, totodată, că autorul articolului nu răspunde la obiecţiu­­nea ridicată de părintele Constan­­tinescu: «religia creştină nu e numai morală, ci şi dreaptă-credinţă». Fiindcă toată bătălia în jurul aces­­tui adevăr se va da. Spectacolele zilei Teatre TEATRUL CĂRĂBUŞ: Cărăbuşul în splendoare. GRADINA MARCONI: Fracul, cu Mi­­şu Fotino. TEATRUL GRADINA COLOS: Vitri­na cu surprize revistă cu Jean Nico şi Stroe. TEATRUL NOU: «Ghetto Lacht» re­vistă­­la Ion Iribeaga. TEATRUL JIGNIŢA: Skoţi Klm­t de Sternberg şi Altman. ŞTRANDUL KISELEFF: Apa zilnic schimbată, nisip de mare. Cinematografe CAPITOL: «Femeea cu părul roşu» şi trei jurnale. SELECT: Fiul improvizat cu Gravcy şi Florelle şi complectare. TRIANON: Iadul plăcerior cu Frede­rick March şi Silvia Sidney şi două complectări GRADINA COLOS: Iadul plăcerilor cu Frederick March şi Sylvia Sidney şi două complectări, ED. PALACE: Palatul misterelor cu Boris Karloff şi complectări. REGAL: «Când două inimi se întâlnesc şi 3 complectări VOX: Femeia cu experienţă şi com­plectare. CORSO: Nibelungii partea II-a şi Vânt de primăvară-FEMINA: Fetiţa din provincie şi Veri­­şoara din Braşovia. MARNA: Baroneasa iubeşte, Răsbună­­torul şi «Denisa are sex-apil». SPLENDID: Copilul nimănui şi Sim­ţuri rătăcite. IOMIS: Generalul Yen şi Inimă de huzar. IORUM: Modelul şi Contesa Lily, AMERICAN: Ispita dragostei şi Cursa cea mare. MARCONI: Marathon şi Craii de la Maxim. RAHOVA: Chandu şi Şase ore de trăit ISBANDA: Fantastic jazz şi Pathé-jur­­nal NORA: Aventurile unei fete de pensi­on şi complectări. VOLTA­R BUZEŞIT: Amicul meu guver­natorul cu Tom Mix: Patru fete... trei băeţi şi revista. SCALA: Transatlantic şi Stan şi Bran. MILANO: O fată ca tine, îndrăgostiţii şi Extemporalul cu Ion Morţun. LIRIC: Indrăsnetul şi Salto mortale. TERRA: Groaza cu Conrad Velde, Pi­raţii Chinei şi trupa Juvenal. OMNIA: Inimi frânte. SALA FRANKLIN: Am fost locotenent Husar cu Madi Christians şi Ale­xander şi Regele Nătărăilor cu Curt Bois şi La Jana. SALA EPISCOPIEI: Relache; repre­zentaţiile continuă în sala Franklin. LIDO: Domnişoara face armată şi Ex­presul dragostei. DOROBANŢI: Biletul galben cu Elisa Landi. ILEANA: In umbra zgârie norilor şi Seducţiune. A­LIA: Violete Imperiale şi Numai un sărut. VOGA: Sbuciumul patimat şi Spaima garnizoanei. KISELEFF: Secretul celor şease şi Stan şi Bran. REGELE FERDINAND: Nu vreau să ştiu cine eşti şi căpitanul de covârtă. MAGIC TEI: Valea morţii cu Tom Mix. cum şi altele care vor urma. Am amintit mai sus, despre fe­nomenul balansării axei polare în jurul unei poziţii mijlocii, fenomen numit precesie. După cel mai mare matematician din ultimul timp New­comb, o rotaţie complectă se efec­­tuiază în 25800 de ani, numărul 25800 dealtfel e unanim admis de sa­vanţii secolului în care trăim. Fe­nomenul ca atare, e destul de com­plicat ceea ce o ştiu foarte bine, toţi aceia care se ocupă cu Mecanica Cerească, ştiinţă care e poate cea mai frumoasă cucerire a spiritului omenesc, şi ale cărei baze sunt puse de geniul lui Newton, apoi perfec­ţionată de urmaşii săi. Istoria ne învaţă că fenomenul precesiei a fost descoperit de Hi­­parc, pe la 130 înainte de Christos. Formidabilă a fost surpriza cerce­tătorilor, când au aflat că dacă a­­dunăm lungimile diagonalelor, obţi­nem tocmai 25800. Deci fenomenul precesiei, nu numai că n’a fost des­coperit prima dată de Hiparc, ci a­­cel fenomen a fost cunoscut cu e­­xactitatea secolului al 20-lea, înain­te de Hiparc cu cel puţin două mii de ani. Şi asta o tot coincidenţă întâmplă­toare ? Şi încă n’am terminat. Ion Mărgineanu Vineri 1 Septembrie 1933 Şedinţa consiliului de au­-tier al Casei Muncii C. F. R. In şedinţa ţinută Marţi seară, la Casa Muncii C. E. R. consiliul de administraţie a luat următoarele măsuri: deschiderea unui credit de un milion jumătate lei pentru re­paraţiile şi amenajările ce urmează să se facă sanatoriului de tubercu­­loză de la Ruginoasa, pentru cons­truirea unui depozit de medicamen­te şi laborator s-a fixat ţinerea unei licitaţii. Consiliul a mai aprobat licitaţia pentru furnizarea şi montarea as­­censoarelor de la spitalul Casei mun­cii din strada Witing. Cum se vor stabili mediile şcolare Ministerul instrucţiunii a trimis o circulară tuturor inspectoratelor lo­cale de învăţământ prin care le in­dică modul stabilirii mediei gene­rale, la finele anului şcolar. Calificativul mediei generale va fi insuficient, când­ elevul are unul sau mai mulţi insuficienţi; suficient când elevul nu are nici un insuficient în­să are la trei sau mai multe materii media anuală suficient, bine, când elevul are cel mult două calificative anuale suficient, restul fiind bine, foarte bine sau excepţional; foarte bine, când elevul are cel mult la două materii bune, restul fiind foar­te bine sau excepțional." MIZERII a indiscreţii După cum se ştie, sfinţirea bise­ricii din Costeşti nu s'a făcut încă, dar noul locaş al Domnului a dă­­ruit totuşi o minune; a făcut să se plătească pensiile întârziate din cuprinsul unui întreg judeţ, , Şi iată cum. Pentru solemnitatea târnosirii, care trebuia să fie slujită în pre­zenţa M. S. Regelui, guvernul aran­jase o mare manifestaţie spontană de simpatie,­­ probabil pentru a convinge şi pe Dumnezeu de incon­testabila lui popularitate. Cei însărcinaţi, însă, cu concen­trarea masselor entuziaste, se lovi­ră de­ o piedică foarte ameninţătoa­re , salariile şi pensiile din întreg jud. Argeş nu fuseseră plătite de vre­o două luni. Şi atunci, delegaţii comunicară şefilor respectivi că en­tuziasmul va fi greu de stârnit dacă în prealabil nu se mulţumesc pensionarii şi salariaţii, de cuvân­tul cărora atârnă şi pornirea celor­lalţi cetăţeni. D. Madgearu fu avizat asupra situaţiei şi pus în îndatorirea deci­sivă pentru partid de a rezolva de urgenţă problema. Grijuliu cu inte­resele morale ale guvernului, mi­nistrul f­inanţelor chemă de urgenţă pe administratorul financiar al ju­deţului Argeş, îl încarcă cu acredi­tivele necesare şi îi porunci, cu ge­nerozitatea sa cunoscută, să achite îndată «bieţilor» oameni ceea ce li se datorează. Operaţia, fireşte, fu repede exe­cutată. Cu atât mai mult cu cât, ziua târnosirii se apropia şi acţiu­nea de colectare a entuziasmului popular mergea foarte anevoios. S’a întâmplat însă ca a doua zi după ce d. Madgearu slăbozise a­­ceasta mână asupra judeţului Ar­geş, mareşalatul Curţii să ajumfe că M. S. Regele îmbolnăvindu-se so­lemnitatea dela Costeşti nu va mai putea avea loc. Cum luă cunoştinţă de informa­­ţiune, d. Madgearu se repezi la te­lefon şi ceru. — Alo, Piteşti... Vreau să vor­besc cu administratorul financiar... Domnule Administrator, nu mai plăti salariile şi pensiile... Păstrea­ză sumele până ce voiu da cu pr. D. ministru al finanţelor econom şi prevăzător cum este, vroia să păstreze banii pentru noua dată, care nu s’a fixat încă, a sfinţirii bi­sericii. ■f 1­­ Dar Dumnezeu care vede şi lu­crează mai repede ca d. Madgearu, făcuse minunea: bieţii argeşeni fu­seseră plătiţi. v %■ Un tânăr deputat liberal care re­prezintă în parlament un judeţ din Oltenia, vrând, fireşte, să dea... o mână de ajutor pentru reîntregirea partidului, s’a dus acum două săp­tămâni ne-anunţat la d. Gh. Bră­­tianu. Şeful georgiştilor când a auzit cine a venit să-i depună «omagiile» sale spontane, a rugat servitorul să-i comunice că «d. Gh. Brătianu nu primeşte pe nimeni». De atunci tânărul deputat este din nou susţinătorul «sans peur et sans reproche» al şefiei d-lui Duca Scorpion & Comp. Măsuri pentru înlesni­­­­rea turismului Consideratul pentru turism sesizân­­du-se din relatările ziarelor, că apa Jiului este infectată prin spălarea căr­bunelui la Petrila şi că la Brezoi, tot pe Valea Jiului, vilegiaturiştii sunt întâmpinaţi de cete de cerşetori şi infirmi a cerut prefecturei judeţului Hunedoara să ia urgente măsuri. Deasemeni, cetăţeni cari, — pe baza ordonanţei Nr. 1 — au avut de făcut plângeri şi propuneri, s’au adresat consideratului pentru turism care a făcut imediat demersurile ne­cesare. Astfel, s’a intervenit pentru bună funcţionare a băilor Olăneşti; pen­tru introducerea unui serviciu al că­lătorilor la casele de adăpost din munţi; pentru asigurarea unui mai uşor accese la frumosul lac Ghilcoş; pentru ieftenirea preţurilor in staţiu­nile de pe coasta Mărei Negre. Totdeodată, în majoritatea judeţe­lor, înfiinţându-se comitetele pentru intensificarea propagandei turisti­c ge­nerale şi pentru desvoltarea staţiu­nilor balneo-climaterice şi localităţi­lor de interes turistic din regiune. Consideratul pentru turism a fost se­sizat asupra nevoi luării de măsuri speciale pentru cari s’a intervenit la departamentele respective. carff­ rcViste In curând va apare «Ecranul», revistă cinematografică bilunară. Redactori: Paul B. Marian și Raoul Sinici. «Ecranul va apare în format ma­re, în 16 pagini, cu un material viu, variat şi bogat ilustrat, fiind o o­­glindă fidelă și obiectivă a tuturor spectacolelor cinematografice. ;­­

Next