Dimineaţa, februarie 1905 (Anul 2, nr. 359-386)

1905-02-01 / nr. 359

LvmT i Februarie 1905 pics sacrificii.­.„Unei soacre“— Nici chiar înru­direa cea mai apropiată nu autoriză pe cineva, oricine ar fi, ca să se amestece în disputele dintre doi soți, afară de excepțiuni grave, bine înțeles. De pildă dacă soția ar fi maltratată de bărbatul care trebue 8*0 protejeze. In toate celelalte cazuri însă ei trebuesc să tranșeze diferendele între dînșii, și vor ajunge sa se în­țeleagă mai bine și mai sigur decit dacă s-ar amesteca cineva, fie a­­ceastă persoană chiar mama unuia dintre cei doi soți. ( O mamă bună nu încurajează nici­odată antipatiile pe cari fiica ei le poate nutri față de membrii fami­liei bărbatului. Dacă această anti­patie e de neînfrînat, ea o va sfă­tui să și-o ascundă, nu din hipo­­crizie, ci din dragoste către soț. Dacă aversiunea aceasta nu e fon­dată, ea va arăta asta fiicei sale, și de­sigur o va convinge. Sunt mame, de o gelozie egoistă. Cari nu se gîndesc decît să dom­nească ca stupine în noul cămin și, spre a-și realiza visul, fac tot posibilul spre a elimina elemente Străin, adică famur­ia ginerelui sau­­a norel aceasta mai rar 1. Cu toate acestea nu trebue ca o mamă să dorească să conduce casa fiicei sale, fie chiar din punctul de ved­­­e material. Adevăratele mame sunt acelea care înțeleg că copiii le aparțin atîta timp cât au­ nevoe de sacrificiile și Îngrijirile lor, dar că altul va fi care să se bucure de grațiile și virtuțile copilului ce vor fi crescut cu dragoste. Nu există iubită de mamă veritabilă decit aceea care e însoțită de o abnegație profundă și de un devotament absolut, înțeleg — or­i înțeleg bine — că e penibil, dureros să vezi d părtîndu-sa tînăra fiică, bucuria și fericirea casei, să știi că un altul, ori încă străin, ți-a luat locul in inima ei naivă și drăgăstoasă, să te gîndești că acest altul, acest străin este astăzi ca și stăpin al ei în fața legei, că va dispune de dînsa făcînd-o să -i urmeze și că o va despărți de toți, dacă așa va avea poftă. Durerea asta, lacrim­iia astea, păstrați le în inimă. Doar știați bine mai de mult că copila d­vs. vă va părăsi; amintin­­indu-vă trecutul, vă veți consola, căci știți că, primele zile de beție trecute, ea va fi a d-voastră ca și altă dată, de­și ia inima ei (și ar trebui ca și mama să dorească asta) bărbatul ocupă locul principal. Cînd o mamă e bună, amabilă, indulgentă față de ginerele ei, ei nu va avea nici un motiv să o de­părteze de fiica­ sa. Puteți dar rămîne totdeauna o mamă fericită, fără a voi să scoa­teți bucuria aceasta din inima ce­leilalte mame, aceea a ginerelui. Fericirea — a altuia, ca și a noastră proprie—nu se obține decât cu prețul concesiunilor și al sacri­ficiilor, de­sigur prea mici în com­parație cu ceea ce aduc­ela un s­­himb. Dacă sunt reciproce, toate vor fi bune ; dacă le faceți singură, nu le precupețiți, nu obo­sți. Stați deoparte, nu vă gîndiți pe persoana voastră. O mamă care înțelege aceste lu­cruri delicate va fi răsplătită însu­țit, pentru sforțările și devotamen­tul ei văzindu- și copilul fericit, se­nin, liniștit. Și, afară doar dacă n’a ales prea rău­ ginerele ori nora, o­, poate fi sigură că va fi răsplătită printr’un respect afectuos și plin de încredere. Maria Demetrina ZIUA O­IED­EAI Banda­ ea unei societăți sub auspiciile reginei.—Com­isiunea pen­tru distribuirea de semințe la țărani.— Noua afacere Mon­­tignoso.—­ Telegrama contesei către regele Italiei. — Dissuția cadavrului lui Mansel.— Măcelurile ca­­zacilor in Polonia rusească. — Deportarea lui Gorki în Siberia.—Perchizițiunea la Witte.—­Acuzările lui Tripon contra lui Witte. IN ȚARA In timpul alegerilor, în afară de d. Gr. Cantacuzino, toți miniștrii se vor afla în provincie, in diferite orașe. — Sub auspiciile Reginei se lu­crează la constituirea unei socie­tăți cu scop de a respîndi cultura vermilor de mătase. In curînd se vor cunoaște statutele societății din care fac parte mai multe doamne din m­aba societate.­­ Eri comisiunea pentru cum­părarea­­ și distribuirea semințelor la țărani a lucrat la deschiderea și girairea ofertelor. Ofertele cele mai avantagioase vor fi­rei ministerului de interne. IN STRĂINĂTATE (Diverse).—Din telegramele noas­tre­. Contesa de Montignoso a ce­rut telegrafic regelui Italiei pro­tecția pentru dînsa și copilul ei. Opinia publică italiană este favo­rabilă contesei. Curtea toscană, familia contesei adică, va protesta împotriva persecuțiunilor la care­e supusă. —Disecția cadavrului lui Menzel a adus rezultatul surprinzător că Men­zel era hidrocefal și totuși un­ge ajuns la unu, tuberculos și totuși a 90 ani. — Kossuth, intorviowat, s a tic­­hirat partizan al dinastiei Habs burg, — Regele Petru al Serbiei a a­­ta­cat de ziare din cauza camarile­mie. — Cazacii continuă măcelurile or în Polonia rusească La Sindic au­ fost uciși 49 persoane. — La Petersburg domnește o mare panică, din cauză că e temere de tulburări. — Deportarea lui Gori d­in Siberia pare a fi hotăritâ.­­ Țarul a numit pe reacționara­­­Bulighiu pentru că a fost convins că există o conspirație contra sa și cu această conspirație pornește de­ la Witte. De aceea a dat ordin ca să se facă percheziție la casa aces­tuia. Polițiștii au­ făcut o adevărată devastare în casa lui Witte, confis­­cîndu-i pînă și hîrtiile de familie, Witte se plînsese înaintea țarului că a spionat. Unul dintre acei caii a răspîndit mai mult știrea că Witte e un conspirator este generalul Tre­pow. supuse aprobă­ ffcr t­ust amăritului neam armînesc; iar iubirea cum și devotamentul a­­cestuia către augustul său suveran vor rămânca și de aci înainte ne­clin­ti­te. înfrângerea și decepț­iunile ce au încercat grecii în capitala rom­înis­­mului din Macedonia caută acum să le mai atom­eze prin menținerea putere­­lor în comunele din împrejur. Tîrnove și Magarove Dintre comunele mari din apro­pierea Bitoliei în primul rînd vin Magarova și Tirnova care au­ fost considerate mult timp ca citadela grecizmului.Însă și aceste frumoase orășele de cîtăva vreme prin pro­gresele realizate în școalele lor ro­mâne, a i eșit din amorțeala și ră­tăcirea în care zăceau­­ curentul național ce există pretutindeni în­cepu a le atrage și pe ele în sfera sa. Astfel anul trecut comunitățile aromînești din ambele aceste comune au­ formulat și înaintat jalbe la au­toritățile otomane, acoperite de mai multe zecimi de semnături, prin cari cer să li se acorde și lor drep­tul de a-și avea mutilări (primari) cu sigiliuli separat de ale greco­­manilor. Bazați pe spiritul de dreptate și imparțialitate de care este inspirat guvernul otoman, suntem­ siguri că în curînd dreapta cerere a romîni­­lor va fi satisfăcută, și atunci co­munitățile românești din aceste o­r­ășele, acaparindu’și drepturile lor civile pe un picior egal cu grecii, vor fi în fapt un factor recunoscut de stat, ca naționalitate ca ființă deosebită. In Magarova, grație aju­toarelor acordate cu atîta genero­zitate și iubire de frații noștri din Romînia liberă, romînismul a luat un avînt și mai mare cu cumpăra­rea nu de mult a unui local de școală, unul dintre primele edificii, situat tocmai în centrul orășelului. Acelaș lucru a în proiect a se rea­liza și la Tîrnova. Toate acestea precum și zvonul ce circulă că în curînd se vor înființa în ambele a­­ceste comune și paraclise romînești a fi scos din țîțîne pe adversari și animozitatea ce exista pînă acum în contra romînilor din aceste două localități, s’a schimbat în vrăjmășie fățișe. Astfel grecii cred acum că prin mijloace extreme, sau mai bine zis prin violență, brutalități și a­­tentate vor teroriza pe români și îi vor face să stea pe loc. Agresiunea contra Institutoru­lui român Ce e drept că nici pînă acum grecii n’au­ stat impasibili, ci prin Copiii lor de școală anul trecut me­reu au agasat pe institutorii noștri prin insulte, huiduiri, azvîrliri d pietre și chiar prin bătăi la elevi școalelor române, și toate acestei copiii le faceau—după cum ei în­șiși au­ mărturisit în multe rânduri­­fiind chiar puși de către percep­torii lor. De astă dată, însă, grecii au schimbat tactica ; ei nu se mul­țumesc numai a ne indispune prin canalul copiilor lor de școală, ci au pus în scenă bărbați armați, au­torizați­a comite chiar asasinate printre rîndurile corifeilor romîn. Organele oarbe ale comitetulu secret revoluționar grecesc au în­ceput a’și pune în acțiune meseria lor mișelească, lovind mai întiiu în personalul didactic cum și în mem­brii eforiilor romane din ambele co­mune. Semnalul s’a dat mai intíiu lai Tirnova, unde in ziua de 9 ale cu­rentei, trei indivizi s’au dus noap­tea pe la orele nouă ă la franca, la domiciliul institutorului romín, d. Pitu Const­antinescu și, urmați pînă­ în dinți, au încercat a da năvală in casă spre a-i măcelări atît pe dîn­­sul cît și pe familia sa. Vrînd să spargă ușa de intrare prin topoare, familia sus zisului domn a dat a­­larma și acei mizerabili au fost puși pe fugă numai după ce s-au ridicat în picioare toți vecinii, cari au slobozit în aer mai multe puști. La Magarova în ziua de 18 ale curentei spre seară, al doilea insti­tutor român, fără nici o cauză bine­­cuvîntată, pe neașteptate a fost o­­colit de o ceată de derbedei și au­ tăbărât peste dînsul, administrîndu - o strașnică bastonadă și s’au în­cercat a-l asasina cu pumnale ; toate acestea au avut loc chiar pe­ strada principală a orășelului. Bie­tul tânăr era să devie victima unor descreerați grecomani, dacă nu ar fi sărit în ajutorul său­ alți locuitori pacinici. Ceilalți institutori români din am­bele comune—însoțiți de doi efori din Magarova, indignați pînă la culme de acest fapt sălbatic s’au dus în corpore la polițaiul locali­­tăței spre a reclama. La plecare, d. G. Benn, unul dintre acei doi efori, cu locuința tocmai la extremitatea comunei, a fost pîndit pe drum de aceiași nă­tărăi, și a fost râu bătut cu lemne, rănindu-l foarte grav la cap. Ne­norocitul domn era să rămîn mort pe loc, dacă n’ar fi venit în ajuto­rl său niște trecători. Ia același moment, directorul școalei române din Magarova, d. N. Buia, cu domiciciul tot la ex­tremitate, într’o direcțiune opusă, a fost lovit pe drum de la spate cu un bolovan de piatră înfășurat in zăpadă și trintit la pămînt, dar din fericire a scăpat de pericol, căci lovitura care țintise la cap, nu ni-­­merise. Și aceste două atentate au fost aduse la cunoștința polițaiului­, care a înaintat cîte un proces-verdid pen­tru fiecare caz, și acum afacerea celor tre­i victime­­ la parchet. A­­vem deplină încredere in justiție și sîntem­ siguri că criminalii vor fi prinși și pedepsiți. Din cele ce preced se vede clar situația critică și primejdioasă în care se află atit corpul didactic cît și acei dintre bunii romîni (din sus zisele două comune), cari iau pe față parte la propășirea și conso­l­­darea cauzei lor naționale. Astăzi in lipsa unei forțe armate perma­nente în comună, numai cu un sim­plu polițan­, ci sunt lăsați la dis­­creția unor oameni ordinari plătiți și asmuțiți de șefii lor greci. Autoritățile superioare otomane asă, văzînd că tocma­i supușii lor pacin­ici, fideli și devotați din pri­cină numai că luptă și-și apără drepturile de naționalitate și limbă astăzi au devenit prada unor pa­­raziți, vor ști să aducă la ordine acele elemente care tulbură ordi­nea publică. Grâcomanii din Romînia Dacă noi românii nu vrem să u­zăm de aceste mijloace josnice și mișelești, cari totdeauna escelează revendicînd, față de statul nostru și față de Europa întreagă, velei­tăți etno-politice, prin călcarea și cotropirea celorlalte naționalități cu drepturi imprescriptibila, nu putem fi însă opriți intru a ne apăra, dacă nu prin organizațiune de comitete revoluționare, cel puțin prin alte mijloace legitime. Intre aceste mijloace sînt și a­­ce­le de a exercita represalii atît asupra grecilor cît și asupra tuturor românilor magaroveni și Tîrnoveni grecom­ani cu afacerile în Romînia, azi secundează cu ajutoare mari pe adversarii noștri de aci. Exemplul 1 a dat decedatul, de listă memorie, Steriu Stelichi (ori­ginar din Magarova) din fondurile căruia astăzi sînt remunerate toate institutoarele grecești din Magarova. De aceeași stofă cu Stelidi sînt și mulți alți romini din Magarova și I îi nova, cu afacerile în Romi­­nia, ale căror nume sînt deja cu­noscute. Acei domni ingrați nu numai ca alimentează școalele grecești din a­ceste două localități prin copiii lor iar încă dau grecilor ajutoare mo­­ra­l și materiale cu prisos. Deci, precum s'a mai zis nu de mult și de un alt domn, prin arme­­ aurite în arsenal românesc, adică prin bani cîștigați in Romînia, se moară tot solom­a, ce e rominesc .Ma­ Felix Știri di­n străinătate Guvernul bulgar a fost autorizat de Sobrania să intre în tratative cu linia de navigație germană Livan­­ină, pentru a stabili un serviciu egalat de vapoare între Varna, Burgas și Anvers. Guvernul va a­­corda liniei germane o subvenție n­­tnuală de 115220 lei. Ucigașul de femei Hoch di­n A­­uetica a fost adus la Chicago. Aci mai multe femei l-au recunoscut ca pe fostul lor soț. Hoch, de origină german, al cărui mnima adevărat­ste Schmidt, a mărturisit că a ucis zece femei. El proceda în modul următor la om­orîrea femeilor , as­cățea marginea rudelor de nuntă și turna înăuntru otravă indiana, m­e­­tele zgh­iînd pielea otrava patrun­dea încet-încet în corp, producând în scurtă vreme adevărate ravagii. Indignarea în contra acestui monstru e­­ste colosală. n* Mai multe ziare americane ra­portează că trei austriaci susțin — u jură—a fi văzut în P­ oston pe ar­­iiiducesa Rudolf, moștenitor la tro­nul Austro­-Ungariei, în carne și în oase. Se știa că in Austria domnește egenda că prințul Rudolf nu s-a sinucis, ci că trăește ascuns.­­ La Londra sa comentează mult un discurs al d-lui Schurmann, a­­rab­ul intim, al președintelui Roo­sevelt. D. Shurmann a spus că Statele­ Unite vor pune stăpînire peste Antilele engleze, părăsite nu de mult de Anglia, în a căror stă­­pinire au fost timp de veacuri, și peste întreaga Canada, atunci cînd Anglia va renunța la dînsa. Canada, a spus d. Shurmann, nu poate ră­pune independentă și soarta ei tre­bue să fie legată de aceea a Sta­­telor­­ Unite. Asemenea tot Statelor­ Unite se cuvine să-și impue pro­tectoratul asupra întregei Americi de Sud. In ziua căsătoriei ducelui de Hessa, care, cum se știe, este di­vorțat de prințesa Victoria, o soră a prințesei Maria de Romînia, mai mulți dușmani ai ducelui au trimis prințesei Victoria o telegramă în care-i aduc omagiul lor. Prințesa a răspuns mulțumind. Schimbul a­­cesta de telegrame, în chiar ziua re­căsătoriei ducelui, a făcut o foarte penibilă impresie la Darmstadt, ca­pita­la ducatului de Hessa­­lt. La Paris a avut loc zilele trecute logodna contelui Gabriel de la Ro­chefoucauld cu prințesa Odile de Richelieu. Prințesa Odilo este unica fiică a ducesei de Richelieu, năs­cută Heine, care s-a căsătorit a doua oară cu principele de Monaco. Prin­țesa Odile este dar o strănepoată a marelui poet Hoine. In onoarea lui Kossuth se va or­ganiza la Budapesta o serenadă moastră la care vor lua parte nu mai puțin ca 2000 de cîntăreți. Baluri și Serbări Balul societăței „Transilvania“. Societatea „Transilvania“, înființată la 1867 pentru ajutorarea studenți­lor și a meseriașilor romîni de peste munți, va da Marți 1 Februarie 1905, o serată în sala „Liedertafel“ pentru sporirea fondurilor ei. Corul socie­tăței Carmen și mai mulți artiști dt p­remii! Premii! Premii!­ j ( „Simineața“ : 1 începere de la 1 Ianuarie 1905 eschide primul sau abonament cu remiî și anume : Io. banî •iul premiu lei (adică două mii)­­-lea premiu !® 00 lei (una mie) lo obiecte _ 1) UN MARE DICȚIONAR en­­clopedic universal ilustrat, de Ju­­­s Trousset, 7 volume mari elegant egate, în valoare de Lei 180 de a cunoscuta librărie Leon Alcalay lalea Victoriei 37. 2­­0 HARMONICA mare fină marea „Monogram“, burduful dublu, plțuri de metal, 10 clape, tonuri spse, orghel, da la magazinul ge­­neral de muzică „La Harpa“, Str. Joiței No. 5. 3) UN GRAPHOPIION din re­numita fabrică „Columbia“, cîntă 1 cilindre cu’n singur romantagiu, lin Marele magazin de muzică Jean ?eder Calea Victoriei 54. 4) 1 CASSETA DE OȚEL în mioare de L<T 150 din fabrica de asse de bani George Price Limited londra, de la d. Carol Kirschen, depozit de casso de bani și mașina so acris „Fay-Scholes“. 5)­0 BICICLETA SPORT mó­lai popular 1905 neîntrecută în soliditate, eleganța și mers ușor în mioare de 200 lei da la marele magazin de velocipede B. D. Zis­­nan din Calea Victoriei No­. 44 6) 2 VASE DE BRONZ „sece­ssion“ pentru flori, cu diferite or­­namente și 2 îngerași, de la renu­­mitul magazin de bijuterie Th. Ra­­livon B-dul Elisabeta 9 bis. 7) 0 ETAGERA de o execuție artistică de la bazarul de cadouri din Calea Victoriei 70. 8) UNA VÂNT­URATO­ARE sis­tem­atică, cu 12 site pe 4 rotile în valoare de lei 190 de la casa Ni­­colae Feher et Cie, societate în ioraandită, din București, str. Smîr­­dan No. 10, reprezentanți generali pentru Romînia a mașinilor Căilor ferate Regale Ungare cele mai simple, solide și perfecționate ma­­șini de treerat. 9) U­A LADA cu 40 butelii vin, 20 butelii alb, 20 negru din viile Principelui Barbu Știrbei de la ma­gazinul desfacere a produselor Stir­­bey, Ca­sa Victoriei 121. 10) UNA MAȘINA DE SCRIS „YOST“ în valoare da lei 700, de la renumita companie engleză „The“ YOST“ Typewriter Co. Ltd.“, ale căror mașini sunt răspîndite în toată lumea. Sucursala din București, ca­lea Victoriei No. 71 (Hotel Splendid). La aceste premii iau parte toți abonații noul cu începere de la 1 Ianuarie 1905. Abonamentul la ziarul Dimineața costă : Pe an II lei. Pe șase luni 9 lei. Pe S luni 4.50. Lunar 1.50 — în străinătate îndoit — A se trimite costul in mărci cr­ mandate poștale pe adresa admini­strației ziarului Dimineața. tinși ai Teatrului Național vor da concursul lor. După producțiunea declamatorie­ muzicală se va dansa. Intrarea ies 2.50 de persoană. Bile­tele de intrare se găsesc la membrii comitetului și la „Librăria Naționa­lă“ din calea Victoriei 47, iar în seara balului la casă. Balul corporației tîmplarilor, pe­rierilor și caferarilor.­ In seara de 1 Februarie crt, corporația ttmplari­­lor etc. va da un elegant bal în sala Băilor Eforiei, pentru fondul casei de ajutor și facerea drapelului. O frumoasă tombolă cu toate nu­­merile cîștigătoare. Diferite distracții vor amuza pu­blica în tot timpul balului. Două mu­zici.Prețul intrărea : pentru o persoană 1 leu­, familia 2 lei, garderoba obli­gatorie. __ Balul Ciocanul.— La 5 Februarie se va da fiului anual costumat in folosul școalei de meserii „Ciocanul“ Tema aleasă pentru acest bal sunt Moșit B loc larg deci pentru fan­­tazie. Versurile hazlii cari însoțesc primul anunț al balului o și spun că va fi „o­ petrecere splendidă. Fel de fel de națiuni, lume de plăceri avidă, înțelepți ca și nebuni“. Corporația Tîmplarilor, Perierilor și curărarilor din județul Ilfov vor da un mare bal cu tombolă în seara zilei de 1 Februarie “. Balul societăței „Alexandru“.­In seara de 5 Februarie, societatea „Alexandru“ a personalului stabili­mentului grafic și fabrice­i de carto­­nage „Albert Baer“ va da un mare bal în sala Edison, sub patronajul d-lui și d-nei Albert Baer. Două muzici : muzica regimentului I ge­mă și orchestră națională. Balul Violetelor.­­ In seara de Miercuri 2 Februarie se dă în sala Eforiei un frumos bal al violetelor, în beneficiul casierului M. Gang. Două muzici. Kake­walke executat de mai mulți domni și d-șoare. Concert. Tea­tru. Mare cotilion. Bătae de flori, serpentina și conferi. Concurență de măști. La orele 2 noaptea alegerea reginei balului,­care va primi un fru­mos cadou. Asociațiunea tinerime! „Dorul“, va da Marți 1 Februarie 1905, in saloa­nele clubului German, str. Brezoianu 17 în scop filantropic o mare serata teatralo-dansantă cu concursul artiș­tilor de la Teatrul Național. Benefi­ciul ce va rezulta se va împărți la­­ studenți lipsiți de mijloace pentru a-și putea tipări tezele de licență și drept. Intrarea 1 leu de persoană ș 2,50 de familie. A doua serată a societăței „Ecou Artei“.—Comitetul societăței „Ecou Artei“, văzînd marele succes ce a avut prima serată artistică­ dansanti și pentru a satisface dorința expri­mată de toți cei ce au luat parte în acea serată, a decis a da o a doua serată în ziua de 12 Februarie cor, tot în sala imperială a Colosseulu Oppler. Prima parte a seratei se compuni dintr-un atrăgător concert, alcătui de d. Frederic Paulman, director artistic al societății, cu prețiosul con­curs al mai multor d­re, artiști , absolvenți al conservatorului. Par­tea a doua este consacrată dansului acompaniat de o mulțime de dis­tracțiuni ca bătie de flori, confații serpentine, etc., poșta amuzantă, premiurî, alegeri, manifestări. Intra­rea nu e permisă de­cît cu invitațiile Știri despre răzbată Daiy Express af­l din Petersburg că guvernul rus se găsește actual­mente în faza cea mai critică a răz­boiului. Funcționarii ruși încep să înțeleagă faptul că armata din Man­ciuria e aproape de foamete, și că calea ferată siberiana nu mai poate satisface toate trebuințele extraor­dinari de mari ale războiului. Agenții guvernului rus au cum­părat din toate părțile aprovizionări pentru războia, dar ei se găsesc în imposibilitate de a face în așa fel ca aceste aprovizionări să ajungă la frontul trupelor. Peste o sută cincizeci de mii de vagoane așteaptă ca să fie expe­diate. Linia ferată e ocupată însă cu transportul trupelor.­­ Generalul Grom­esewsky, coman­dantul unei diviziuni de cazaci care s’au luptat la fluviul Jula, care fiind rănit venise in Italia în convales­cență, s’a reîntors la Petersburg pentru a aștepta nouile ordina ale țarului. Generalul Gromesewsky ține cu orice preț ca să se reîntoarcă pe cîmpul de război și. Intr’un intervi­ew acordat unui ziarist, el a decla­rat ca japonezii, cu toate succesele lor de pînă acum, în cele di­n urma­ vor trebui să fie bătuți de către ruși,—că războiul va dura câțiva ani și că Rusia va face totul și va trebui­ să facă totul, pentru a zdrobi pe japonezi. Din insula Sah­alin vine știrea că începe să se simtă acolo lipsa multor articole necesare pentru trai. Mare parte dintre locuitorii in­sulei trec la Vladivostok. cari se pot procura de la toți membri­i soc. și în special adresîndu-se la se­­­­diul societăței d-lui Iosef Brașcu, str.­­ Popa-Soare No. 5). t Balul aniversarei a 30-a a so­cietăței „Anker“.— Marea și ve­­­­chea societate de ajutor la caz de­­ boală și înmormîntare „Anker“ șî-a­­ serbat Sîmbătă 30 mra, 29 corent, in­­ sala Edison, a 30-a aniversare, prin­tr-un bal și o reprezentațiune co­­t­rală dată cu concursul societăților de canto „Eintracht­“ și „VorMăitz“,­­ cari au avut un succes din cele mai­­ desăvârșite. După executarea bogatului pro­­­­gram de cintece și declam­ațiunii comice, a început dansul la mijlo­cul unei săli arhi-pline, compusă , dintr-un public ales și foarte bine dispus. La orele 11, comitetul societăței oferi un banchet in onoarea diferi­­­­telor delegațiuni, cari au asistat la serbare. Seria toasturilor a fost des­chisă de d-l Heysler, președintele societăței, care închină primul pa­har în sănătatea familiei regale. D-l Zeidner, farmacist, în numele delegațiunilor societăților „Lieder­tafel“, „Vorwärts“, „Eintracht“ și „Transilvania“ relevînd marea viril­itate a acestei societăți, care cu toate piedicile ce a avut de învins a mers totuși progresînd pînă as­tăzi, bea în sănătatea tuturor mem­brilor, urîndu-le să ajungă a serba aniversarea a 50-a. D-1 Greichen, in numele societă­ței „Germania“ arată maiile foloase aduse de societate membrilor săi și închină pentru comitet și a d-lui Waitzuer, casierul societăței. D-l dr. Zeligher, eminentul me­dic al societăței, pune in evidență, rolul social împlinit de societate, pe lîngă misiunea umanitară exercitată în sinul membrilor săi. In decursul lungei sale existenți, a­zi a d-sa, so­cietatea „Anker“ grație succesului său mereu crescind, a servit de model și de impuls pentru forma­rea de numeroase alte societăți de ajutor, contribuind astfel la dezvol­tarea și înflorirea la care a ajuns astăzi viața societară în țară. Președintele luînd din nou cu­­vintul, a închinat pentru presă, la care a răspuns d-l Schroff, redac­tor la „Rumänischer Lloyd“. Au mai­ioastat d-nii Hartmann, Jani, E. Ionescu, succesorul firmei Reis și alții. Banchetul s-a terminat la orele 1 noaptea, iar dansul a continuat pînă în ziuă în mijlocul unei animațiuni de nedescris. Lume foarte multă. Din dansatoare am remarcat pe gentilele surori Clara și Helene Kon­tier, LUi Hofmann, Ottilia Gersten­berg, Anicuța Rădulescu, Dorina A­­vramescu, Victoria Haidin, Anna și Maria Te­­pert, Marie Marvan, Domi­nica Feuer, surorile Marie și Julietta Beng, Stefania Lefter, Ecaterina Geor­­gescu, Ernestina și Margareta Henel, Paulina Orac, Mari­a Adam, Dorina Ionescu- Anna Heinri­­, Stefania Burdessi, Ecaterina Del Negro, An­­tonetta Jurassy, Eugenie Daradecz, Josefina Peschek, Surorile Marie și Elena Fardassy, Martha Smidle, Dora Lebesz, surorile Wilhelmina și Maria Faust, Eitzi Kolschek, Marie Ott, Margareta Menen, Ernestina Menen, surorile Toni și Etty Abramovici, D-nele Bünzor, Carolina Feuer, Anetta Kostler, etc. etc. Dansatori cu diiumul. Dansul a fost condus de tînărul maestru de dans, d. Bubi Gorsten­­berg. Un drăguț cotilion cu numeroase și drăgălașe figuri a amuzat cît se poate de bine pe dansatori și pe a­­zistenți. Știri Impare Firme kosiî. —■ La grefa tribu­nalului Ilfov, secția comercială, s-au înscris următoarele firme comer­ciale : Zipper ei Welch, agentură și co­mision, str. Doamnei 10, compusă firma din Herman I. Zipper și Her­man I. Weich, societate în nume colectiv pînă la 1 ianuarie stil nou anul 1910, rubricele unite de opinci, P. I. Ceamis și 4. Simionovici, opincărie, str. Tăbăcari 3, compusă din P. Diamis și A. Sur­ionovici, societate in nume colectiv pe 3 ani. Aftalion et Demayo, parfumerie, depozit de parfumerie, Camelia, ca­lea Călărașilor 11, compusă de A. S. Aftalion și L. M. Demazo, so­cietate în nume colectiv. Eberhard MarChena et C­o., socie­tate de petrol din Apostolache, co­­merciul de punere în valoarea și exploatarea terenurilor petrolifere în Romînia. Sediul principal in Pa­ris, sucursală în București, Aleea Carmen Silva No. 1, compusă din George Eberhard și Albert Mar­­od mia aco­­iați comanditați, pe 20­­ ani durată începînd 1/12-1904. Alfred Jos. Loew, agentură și co­mision str. Știrbei Vodă 92, com­pusă din Alfred Jos. Loew și E­­duard Iul. Loew, societate în nu­me colectiv. Gheorghe Ionescu, coloniale și bău­turi spirtoase, str. Chiristigiu 20. N. Dumitriu Mustea, băuturi spir­toase și coloniale, șoseaua Ștefan­­cel-Mare 88. Isac Solomon, manufactură, mă­runțișuri și furnituri de croitorie „la Fortuna“, str. Covaci 14. II. Morgenstern, cumpărări și vîn­­zări de bijuterii, str. Caragheor­­ghevici 9. Jean S. Montyom­anis, coloniale, str. Gabroveni 43, colț cu strada Zarafi, 11. 1. van Payenbrock­ et Co., a­­gentură și comision, str. Herăscu Năsturel 9. F. W. Ghersil, închirieri și vîn­­zări de saci și mușamale și comerț de fasole, tărîțe și altele articole de furaj și producte cu sediul în București și cu sucursa­l în Cra­iova. Iorgu Stănescu, ceaprazărie și e­­chipam­ente militare la Marea Țării, str. Lipscani No. 24 sub hotel de Franța, l’vicu­plender, șepci, berete și căciuli, fund. Sticlari 19. Liza Leib­ovici, cafenea și coiuă*­rio, str. Gantemir 74. F. S. Freida Alt­reschi, croitorie bărbătească, str. Buzești 15. Falimente.— B. Grosfeld a che­mat în declarare de faliment pe Triandafil Rădulescu, din București str. Piscului 10. Termen la 3 Fe­bruarie a. c. Dos. 216/905. — Gurthier et C­o., au chemat în declarare pe Iosef Bergher, din București calea Văcărești 11. Ter­­men la 3 Februarie Dos. 217/905. — Zweitel et C­o., au chemat în declarare pe F. Vogos, fabricant de uleiuri din București str. Viilor 97. Dos. 181/905. — Iosef Weber, Frați Iancu și Frați Remfeld idem pe Coppd Moise, din București calea Plevnei 103. Termen la 31 cor. Dos.197/905, 238/905 și 239/905. — Sam. Löbel idem, pe Ștefan Rădulescu, coloniale București Pia­ța Amzoi 24. Termen la 4 Februa­rie. Dos. 198/905. — Th. Sapatino idem pe Samuel Pincu, încălțăminte București str Carol 23. Dos. 208/905. — La 5 Febr. se va vinde ave­­­­rea mobilă a falimentului N. Th. Brătianu, din str. Luterană 6. Li­citația se va începe dela lei 3000. Trib. de comerț Ilfov a amînat ■ judecarea cererilor de declarare in faliment îndreptate contra firmelor: F. Vogel, str. Viilor 97 pentru ziua de 4 Februarie. Dos. 181/905. Samuel Piaca, str. Carol 23 pen­tru ziua de 11 Februarie. Dos. 208/905. j P. Constantin, C. Brigadiru pen­­­­tru ziua de 14 Februarie. Dosarul 1 1304/903. , B. N. Ergas, str. Șelari 5 pen­­­­tru ziua de 28 Februarie. Dosarul ’ lSân Oă. * Moratorii.— Trib. comercial Il­fov la 18 Ianuarie 1905 a acordat­­ un moratoriu pe timp de 6 luni . comerciantului de hâin­ărie Samuel Steinhart, din str. Carol, București. DIMINEAȚĂ b­elgia... Orientala! — 5 bau! — Cu următoarele materii: Du scena din „Minunica,, Simpatiile noastre. ..Jean Th. Florescu Leul însurat (poezea) de Gius. Cavaliere „Jour-Fixe“ în provincie (poezea)...............................de Marmey Beșteleaia politică . . de O. Cosco Medicina în căsnicie (poezea) de . . ..... C. N. Nuțescu Nu scuipați pe jos . . de S­­Mac. Imnurile japoneze de „Steaua Olteniei“ „Ghiveciul Brăilei“ . . de Coh. Ce-ar face tu ’! (poezea) . .da C lup* Tot madama pricepută de . . . . . I. Dragomi. •• Epigrame . . . de ÎS. L O Ne mai pomenita infamie a guvernu­lui sau combaterea candidaturei lui Aurică Gebleacu . . . de D. C. Provincia are em’întul: Focșani, Călă­rași, Buzaüi Ilustrațiuni: Răceala lui Conu Mitu­ft, Jean Th. Florescu Exemplarul 5 bani Abonamente 2.50 pe an Tribunalele străine Titlurile pierdute sau furate. Titlurile la purtător pierdute sau furate, cumpărate de bună cre­­dință înainte ca vreo opozițiune sa se fi făcut, pot fi ele revendicate de adevăratul proprietar. Această chestiune de drept a fost tranșată zilele trecute în mod afirmativ, în urma pledoariilor dom­nilor Joseph Hild și Bayd­, de că­tre secția a 7 a tribunalului ci­vi prezidată de d. Salvador. Iată în ce condițiuni s’a prezen­tat procesul: D. Borlongue, coafor la Paris, a cerut tribunalului să ordone resti­tuirea în profitul său, a mai mul­tor obligațiuni ale Creditului fun­ciar și ale orașului Paris, pe cari le-a luat femeia sa pârăsindu-i și le-a vindut Băncei Nordului. Banca Nordului replică, că îna­inte de a cumpăra aceste valori, cari nu erau atinse de nici o opo­­zițiune, a luat toate precauțiunile obicinuite. Ast­fel a cerut vînzătoarei să-și justifice domiciliul, ceea ce s'a fă­cut prin ajutorul unui act eliberat de hotelier și vizat de comisaria­tul de poliție. Tribunului, cu toate precauțiu­­nile astfel luate de către stabili­mentul financiar, a condamnat pe acesta să restitue valorile bărba­­țilui. Stan H fIMWIHH» SUCCES NEÎNTRECUT 1 MAINE MARȚI 1 FEBRUARIE va apare FiLisch­ ® Ia­r$iS-a Răzbunătorul — Hate roman popular — 5 BANI IN TOATA ȚARA TO®## b> Crimă din impru­. deiiță — Sîmbătă upă­ amiază-tînărul Costică Anto­­n escu care a împușcat din greșeală fată însoțit de fratele sfitt P. A.U­­mescu s’a predat autorităților, D. Căpitănescu, jude de instrucție , î urma interogatoriului luat, dove­­­­ind că crima a fost comisă din gre­­oală a dispus liberarea lui. Harpag î Necrolog.— Azi a­­ îi­ ftE. juoetpar­­]in viața :i urm­a unei scurte suferiț­ i fostul ade de instrucție Niculae Burghelea f­ratele fostului deputat Gh. Gh. Bur­­helea. Defunctul suferea, de cît­va timp e pneumonie. Candidaturi.—Pentru colegiul I de cameră avem următoarele candida­­uri: Al. Stîrcea și N­­. Verona con­­ervatori, Gh. A. Văsescu și Al. Da­­imache carteliști și Gheorghiță Fi­lat liberal dizident. Banchet.—Cu ocazia plecărei sub­­ocotenentul Itadovici mutat la B­­­istrat, ofițerii regimentului 8 Dragoș 19 i-au oferit un banchet la otel „Na­­ip-al“. D­iverse.“Ia astă seară se dă la liceul „Francez“ o reprezentație în d­osul săracilor fără deosebire de raționa­litate. Stor. . săi. i i­­anuarie, la clubul militar din lo­ialitate a avut loc masa ofițerilor din­ am­bele regimente, împreună cu Soțiile d-n -alor. După masă, s’a dan­sat pînă tîrziu­.­­ In seara de 28 Ianuarie, ora­­, d. căpitan, Dobriceanu, din ca­­valerie, a ținut conferința, sa, la clu­bul militar, vorbind despre cava­­lerie. — In fiecare seară are loc în sala mare a cafenelei „Central“ repre­­zentanții de Tiro al bianco, date de­­­ trupă. Intrarea liberă. — In seara de 29 Ianuarie, clu­­bul „Unirea“ a avut serata dansantă obișnuită, ce se dă săptămînal. — Lumea este in mare fierbere,­n vederea alegerilor generale. — A apărut un ziar de ocazie a­ opoziției numit Caracalul, care se vinde pe prețul de 5 b. numărul. — Timpul geros, senra. Zăpada se menține pe cimp. Traian­­ S.——rr——I întruniri.—Con­platina­­servatorii din lo­calitate, în vederea alegerilor au ținut pînă în prezent 3 întruniri publice pe m­ahalele, una în strada Obrocari, alta în strada Gäre­ și a treia in strada Solomon. Au vorbit: d-nii Radu Rădulescu, Titus St. Stoika, C. Drăgoescu, I. G. Sfințescu și I. Pascal. In ziua de 31 Ianuarie cînd vor sosi și alegătorii din județ, va avea­oc o mare întrunire publică. T.­lodöbeit și Jaf la ;TMmul I .....­■»—i mare.— Săteanu. Petre Barbu din Pădureni, întor­­cîndu-se acasă cu mai multe tîrgu­­rile făcute în oraș, a fost atacat în cale de m­ai mulți indivizi, cari bă­­tîndu-i l-au­ jefuit de tot ce au gă­sit asupra lui și făcîndu-se în cele din urmă nevăzuți. Marș militar.­In ziua de 27 cor. au sosit în orașul nostru, în marș 3 compănii de soldați aî reg. 10 Futna sub comanda d-lor căp. Mateescu și Mărgineanu și subit. Popescu și Mironescu. După un po­pas de 3 ore s’au reîntors spre Focșani. Er. O înssr ■ IT.-Magu­rele>carp de si­­nucidere.—O tinără artistă din lo­calitate domnișoara Aurelia Deme­­trescu, a încercat să se sinucidă in seara zilei de 26 Ianuarie 1905. Imediat ce am aflat despre aceasta, ne am transportat la domiciliul vic­timei și am căutat a culege infor­­m­ațiuni asupra cauzei care a împins-o la acest act desperat ; publicăm a­­proape ad literam spusele d-sale. ..Sînt în T.­Măgurele de 3 luni în­t­re timp am cîntat în berăria „Hanu­u tel“. Acum o săptămină poliția locală ne pune în vedere că trebu­­iă ne supunem vizitei medicale. Sînt o fată cu simț, ori­cît de de­căzută m­’ar crede și, această dis­­pozițiune m’a lovit în amorul­ meu propriu. Voind ca să sfîrșesc cu a­­i’eastă viață detestabilă și mizera­bilă, mam­ hotarit a mă sinucid­­și în acest scop, mi-am procurat printr’o terță persoană „cred­iă“. Aseară după ce m’am întors de la berărie, am băut conținutul lichidu­lui care speram că’mî va da odihna eternă. Imediat însă simțind dureri îngrozitoare,­ am început să țip. A­­tunci sări în ajutorul meu M-me Bruno, o prietenă a mea, care mi-a­ dat primele ajutoare, fără de cart­on siguranță astăzi, nu ți-ași mai fi vorbit d tale“. Totuși prin oraș circulă zvonul că la mijloc ar fi un amor nenorocit. Georges IS^5T":^"o întrunire. — jitU­ # k­ ® £ Pr In seara de 27 Tamiarie a avut lc in saloane!«« d-lui Ion Dumitres­cu, candidatul guvernamental la colegiul al II-a de cameră, o întrunire la car­e au luat parte peste 200 de alegători Au­ vorbit d-nil C. Dissescu, Emil Lahovary, Ion Dumitrescu și Al. Zugrăvescu. Toți oratorii au arătat îmbunătățirile proectate a se face în cazul cînd vor fi aleși, m­ai ales pentru comercianți și funcționari. După întrunire a avut loc un ban­chet. La 31 ianuarie va avea loc o mare întrunire publică a partidu­lui conservator în sala teatrului A­­driatic. T«­eu întîrziat.—Din cauza de­raierei din gara Leordeni trena care trebuia să sosească în gara noastră la ora 10 și 20 a. m. a so­sit la ora 5 seara. jgrBaluri și serbări.—La 5 Martie va avea loc balul avocaților din lo­calitate. Se fac mari pregătiri pen­tru acest bal. In curînd gimnaziul va da o mare serbare pentru a pu­tea suporta c celtuelile necesara re­sființărei fanfarei acestui gimnazii desființată anul trecut. Timpul.—Sîntem ca’n primăvară zile senine și călduroase. Falu E ““T'î Politice.— Duminici —JSTM! 30 Ianuarie ora 2 p­m,­ partidul conservator a ținut o i 2­a mare întrunire politică In sah teatrului, luînd cuvîntul mai mult fruntași ai acestui partid. 38 ®. S al Revistei populare Hus­ira­te „Du­minica" apare cu formatul schim­bat,. Tipar elegant pe hîrtie velină, sumar bogat variat și amuzant. Același preț fe­normel de ieftin . S bani numărul Mai multe manifeste politice s’au împărțit prin oraș pe la alegători, așa pot cita manifestul partidului liberal semnat de d. Sturdza și alți fruntași, apela d-lui locot. Teo­­dorescu,și care candidează la col. II de deputați ca independent și al d lui Al. Rășcanu ca liberal. Pe lângă celelalte Candidaturi pu­blicate prin „Dimineața“ se mai prezintă din nou a d-lor Bengescu, Poru­mbaru, locot. Teodorescu și Th. Mitftchi. Da ale jandarmilor. —­ Secția Stalinești reprezentată prin jandar­mul Hagiu Petru a reușit a desco­peri o sumă de lucruri furate de N. N. Spînu din Șchiopeni, avînd de gardă pe Al. Baciu, G. Bălțatu și I. Gîlcă, furturi comise în pre­­judicia lul I Marianehl, Th. Spînu, Șt. Baciu, Ilie Racoviță și Th. Popa toți din Șchiopeaî. Școală de adulți. —­ In orașul nostru s’a înființat și funcționează deja cu începere de la 15 ianuarie c.—cu autorizația ministerului — o școală de adulți cu un efectiv de 75 elevi. Școala e pusă sub conducerea d-lui D. Antonescu, directorul școa­­­lei No. 3 de bănți din localitate și funcționează ca următorul per­sonal didactic: d. C. Bondescu, pentru secția analfabeților, d-nii C. Antonescu și Victor Stăcescu, pen­tru secția cursului primar. Prelege­rile se țin de patru ori pe săptă­mină: Marița, Joia, Sîmbăta și Du­mineca între orele 4 și 6 p. m. Numiții domni institutori predau cursurile în mod gratuit. Această instituție n’are nimic de comun cu fosta societate a cercu­lui cultural didactic de sub preși­­denția economului Stavrofor Ioan Andriescu. Teatru. — Luni seara se va re­prezenta de trupa dramatică din București, de sub ad-ția d-lui Lică Teodorescu. „Războiul ruso-japo­­nez“. ipn» Ultime informații a Școalele de bele-arte din Iași și București vor căpăta în curînd o ■dtă organizație. © Veniturile societaței culturale „Steaua“ au crescut în anul trecut a zece mii lei. ¤ D. C. Gosmescu, profesor la li­ceul român, din Bitolia, a ținut în ziua de 24 cor..­­cu ocazia aniver­sare! proclamarea miliei principate­lor, o frumoasă conferință asupra însemnătății zilei în fața elevilor și a unui public numeros de ro­mini. ® Din Magarova (Macedonia) vine știrea că institutorii romîni N. Buia și O. Zografu au fost bătuți de că­tre greci pentru sentimentele lor romînești, iar preotul Mihail, insti­tutorul Nanu și celnicul Tepa din Gramaticova, au scăpat de sub cu­țitul autorităților greci, numai după ce au­ făcut declarația că de aci înainte nu va fi nici școală, nici biserica romînească în comuna Gra­maticova.­­Și-au­ mai autentificat actele de constituire, următoarele bănci po­pulare sătești : Sf. Fil­os­tea din co­muna Capul-Piscului (Muscel), Ste­jarul Buzășilor din comuna Șchio­­peni (Fălciu) și „Sf. Spiridon“ din comuna Preasna-Nouă (Ilfov). ISt D. Frumușarii- Antonescu a fost numit agent de control provizor pa lingă fabricele supuse controlului ministerului de finanțe. ” Concernul dat la Ateneu de că­tre societatea macedo-romînă de cultură intelectuală, a produs un beneficiu net de trei mii lei. ® D. V. Diamandi, profesor la școala comercială romînă din Sa­lonic, va scoate în curînd de sub tipar o hartă a Turciei europene, cu localitățile locuite de romîni. © D. Lilici Moldovanul, silvicultor­­șef, al ocolului Mihăești-Muscel și delegat în mod provizoriu cu con­ducerea serviciului silvic al Eforiei spitalelor civile, a fost desărcinat din această di­n urmă calitate pe ziua de 1 Februarie.­­ D. dr. C. O. Ionescu, medic ve­terinar și sub-șef de birou la ser­viciul zooteh­nic din ministerul de domenii, a fost chemat să-și facă stagiul în armată. In locul d-st de a fost mituit "im­piegat clasa I la serviciul zooteh­­­nic d. medic-veterinar Profiriü. ® D. advocat Stanislas Cihoski, fost deputat, a fost numit pe ziua de 1 Februarie, avocat clasa I al minis­terului agriculturei, comerțului, in­dustriei și demonilor, în locul d-lui Ștefan Negulescu, demisionat pe a­­ceiași zi.­­Soldatul Lăzăreanu D. din trupa cu schimbul a regimentului de in­­­fantere Gorj No. 18 a fost însumat ca pedeapsă disciplinară în trupa permanentă a regimentului 4 Ilfov No. 21. Se zice că d. loan Lahovary, mi­nistrul de domenii, va înlocui pe ziua de 1 Februarie pe d. G. Pâr­­vulescu, avocat al ministerului de domenii.­­ In locul d-sale se asigură că va fi numit d- l. Marinascu, avocat din Capitală.­­ In cursul lunei Decem­brie au în­­trat în portul Constanța 9 vapoare române și 42 străine de o capaci­tate totală de 50.045 tona și atra­­­șit 9 vapoare române și 38 străine de o capacitate totală de 45.141 tone.­­ Cantitatea mărfurilor mppițata în acest interval a fost de 22.480 tone și 9Q3 kgr., din cari 17.879 tone Și 636 kgr. cereau și 4.611 tone și 269 kgf. diferite site măr­furi, iar a celor exportate a fost săracilor ti țară •

Next