Dimineaţa, martie 1905 (Anul 2, nr. 387-417)
1905-03-18 / nr. 404
Vinfors 18 Martie 1905 £ 3cornia.—un defect care se dezvoltă adesea la copii în joc să fie reprimat. Le promitem de obicei lucruri bune, mîncări delicioase, dacă vor fi ascultători sau facem o pedeapsă gravă din a-I priva de dezert, ori a le da să mănînce pline goală, în loc să-î facem indiferenți în fața acestor satisfacțiuni grosolane.... cari trec atît de repede. Fără îndoială, trebue dat copiilor alimente sănătoase și bine preparate, corpul lor ne cerînd îngrijiri mai puține ca spiritul lor. Dar trebue să evităm a’i face să dorească plăcerile mesei. In afară de zilele de petrecere— Sunt în toate casele asemenea zile— masa de familie, chiar aceea a unui milionar, ar trebui să fie foarte frugală, spre a nu face să se nască la copii gusturi gastronomice cari, mai tîrziu, situațiunea schimbînduse cum se întimplă adesea, ar putea să-l facă să sufere din cauza unor anumitor privațiuni. Plăcerea mîncărei trebue să le fie reprezentată ca prea puțin nobilă și prea puțin înaltă. Copilul obicinuit a se mulțumi cu bucatele cele mai simple nu va deveni niciodată parazitul caselor unde se dau mese bogate, și va fi incapabil de a suporta umilirile la cari sînt supuși acest gen de oaspeți.Dar pentru a’i insufla disprețul pentru „lucrurile bune“, nu trebue să“î vorbești cu opt zile mai înainte de splendorile culinare ce se pregătesc pentru o serbare sau pentru o împrejurare excepțională, făcîndu-i „să’i lase gura apă“ descriindu-i prăjiturile și celelalte bunătăți cari nu intră în mesele obicinuite. Asta înseamnă a excita lăcomia. Nu cer ca copilul să fie lipsit de acestea—o, nu, pentru că condamn „pîinea goală“ și suprimarea dessertului ca pedeapsă — și înțeleg bine bucuria mamei care ’și face o plăcere din a găti prăjituri pentru copiii ei, dar ași dori să nu îi se prezinte lucrul ca o fericire supremă. Ceea ce este încă foarte bine spre a înfrîna acest urît defect, e a obișinui copilul, chiar dacă este foarte mic, să refuze chiar și ceea ce ’i se oferă în alte case. E mai bine să păcătuiască printr’un exces de discrețiune, care nu va displace la un copil. Astfel el va învăța să se stăpînească. Mai tîrziu, el va ști bine că poate să iasă puțin din această rezervă extremă. Spre a obține aceleași efecte, se interzice copiilor de a mai cere din aceeași mîncare, chiar la părinții lor. Trebue făcuți în mod drăgălaș să înțeleagă că știm mai bine ca dînșii ce e necesar spre a le liniști foamea. In fine, e bine, tot în acelaș scop, să silim pe copil ca să mănînce orice bucate și nu să aleagă ce are pentru dînsul gust mai bun. Maria Demetrian observat o bandă de hunbuzi care1 bivuadează. Ilunhuzî sunt comandați de un ofițer și mai mulți subofițeri japoneji.n= Generalul Dochturov, care a murit în ziua de 13 Martie cor. în urma unui atac de apoplexie, urma să plece în aceiaș zi în manciuria, unde avea de luat importanta comandă. El era în vârstă de șaptezeci de ani. Mareșalul Oyama telegrafiază următoarele : dintre necombatanții, Cari au căzut în iiinele noastre, după bătălia de la Mukden, am eliberat 47 de bărbați cari aveau rangul de ofițeri și 359 cari aveau rangul de subofițeri, nouă surori de caritate, două preoți și patru comercianți cari erau atașați la armata rusă. La Cifu și la Shanghai, în urma cererelor, au fost eliberați 23 persoane cari aveau rangul de ofițeri, 298 de subofițeri si 23 surori de caritate.* Agenția telegrafică rusă. — dezminte versiunea după care, în comitetul miniștrilor, s’ar fi discutat chestiunea oportunităței tratativelor pentru pace, cu care ocazie majoritatea miniștrilor s’ar fi declarat favorabili păcei. Corpurile legiuitoare .A91EEA — Ședința de la 16 Martie — Ședința se deschide la orele a, sub preșidenția d-lui Gr. Triandam în prezența d-lor miniștri, Ionel Grădișteanu și Iacob Lahovary. D. N. Bibescu înaintează Camerei o petițiune a locuitorilor din Tătucești, cari cer înființarea unei noul parohii. D. Gregoriade-Bîrlad comunică două potițiuni din partea alegătorilor săi. Budgetul C. F. R. La ordinea zilei discuția budgetului căilor ferate. Se dă citire proectului de lege. Neajunsurile de la c. f. r. D. doctor Rădulescu, la discuțiune generală, atrage atențiunea d-lui ministru al lucrărilor publice asupra neajunsurilor administrației căilor ferate, care se socotește mai puternică decît toate autoritățile statului și nesocotește dreptul comun. In afirmația celor de la căile ferate, că nu vor să sporească veniturile, d. Rădulescu vede o dovadă complectă de rea gospodărie. Oratorul afirmă că in administrația căilor ferate funcționarii cei mic sînt prea îngreunați de muncă, deoarece nu se adaogă funcționari, pe cînd există acolo pletoră de funcționari mari, care amenință să devie apoplexie. Oratorul se ridică cu vioiciune contra ridiculelor avansări cari se aduc șefilor de gări, adăogîndu-li-se drept grad cîte 5 franci la 10 ani. D. Rădulescu termină apelînd la umanitatea și la dreptatea d-lui ministru ca să sprijine pe cei mici din administrația căilor ferate. Cuvîntarea d-lui Păltineanu D. Barbu Păltineanu regretă graba cu care a trebuit să fie cercetat acest budget de către comisiunea budgetară, căci aceasta pune Camera în neputință de a-și da abesiunea în cunoștință de cauză și e silită să se mulțumească numai cu controlul exercitat de către precedentul ministru de lucrări publice și de către cel actual. D. Păltineanu știe că in comisiunea budgetară s’a făcut o mică sporire la personal, însă, nu poate ști dacă nu sunt făcute și alte sporiri, pe cari Camera nu le poate cunoaște. D. ministru al lucrărilor publice declară că, controlînd d-sa budgetul în mod amănunțit, poate afirma că nici un alt spor nu s’a mai introdus la cheltuelile căilor ferate. Cuvântarea d-lui Iliescu D. Aurel Iliescu cere d-lui ministru al lucrărilor publice să vie înaintea Camerei și să reclame toate puterile necesare pentru înfrînarea celor dela căile ferate, căci Camera este gata să i le dea. (Aplauze). Terminînd d-l Iliescu roagă pe d. ministru ca să caute, în primul rînd, ca budgetele căilor ferate să fie aduse pe viitor mai la timp spre a putea fi controlate de Cameră, și să stăruiască apoi ca administrația căilor ferate să fie seamă de interesele comerciale. DIMINEAȚA ZIUA. DE ERI O casă a artiștilor romîni.—Noul cabinet Italian. — Înarmările României IN ȚARA D. M. Vlădescu pe cale de pregăti un proect de lege relativ la Înființarea unei case a artiștilor romîni. — Primăria din Galați vrea să facă conversiunea datoriei sale. — Prințul Ferdinand a inspectat reg. 6 artilerie din Pitești. La ora 12 a avut loc un banchet la clubul militar. — Consiliul de miniștri anunțat pe ziția de crină a avut loc. — In multe județe vitele au început să fie scoase la pășune. IN STRAINASATE (Divere) Din telegramele noastre Cabinetul italian a fost constituit cu d. Fortis ca președinte. Un ziar vienez asigură că ministrul nostru de război, d. general Manu, are intenția de a mări numărul regimentelor de artilerie, cumpărînd nouă tunuri. Pentru aceasta se vor cheltui 50 milioane lei, pentru care se va contracta un împrumut de 60 milioane lei. Cuvântarea d-lui Greceanu D. Paul Greceanu spune că o parte din comisiunea financiară s’a dedat la cercetarea amănunțită a acestui budget, dar că n’a putut face alte constatări afară de aceea că formula economiilor făcute de d. Sturdza a fost păgubitoare pentru micii funcționari ai căilor ferate. D. Greceanu termică, afirmind că în privința administrației generale a căilor noastre ferate, ea se exercită astfel încît are aprobarea oamenilor competing din Europa. Cuvlntarea ministrului D. Ionel Grădișteanu, ministrul lucrărilor publice, răspunzind tuturor oratorilor, arată că budgetul actual are oarecare grijă de soarta celor mici dela căile ferate, căci s’a făcut pentru ei tot ce s’a putut face și li s’a dovedit bunăvoința. D. ministru arată că deja a decis ca minimul de pensiune al celor mici să nu mai fie de 6 și 7 franci, ci de 25 franci. (Aplauze). In privința celorlalte critici aduse administrațiunei căilor ferate, d. ministru de lucrări publice susține că ele sunt uneori nejustificate, alte ori exagerate, dar totdeauna mai prejos de o severă atențiune din partea Corpurilor legiuitoare. Vorbind despre economiile făcute sub liberali la căile ferate, d. Grădișteanu afirmă că a existat și un budget extraordinar al căilor ferate prin care s-au anulat cu iscusință toate economiile ce se făcuseră acolo. Incheiind, d. ministru declară că, dacă administrația căilor ferate nu este perfectă, ea nu este nici cea mai rea din țară, și promite că d-sa personal va avea grijă ca să se efectueze acolo toate îmbunătățirile posibile. D. Grădișteanu termină spunînd că, dacă la întreaga răspundere a budgetului prezentat Camerei de către căile ferate, c-sa e ferm hotărît să nu lase acea administrație ca să se sustragă dela cel mai riguros control din partea ministerului. (Aplauze). Se cere închiderea discuției și se admite. Proectul se ia în considerațiune cu mare majoritate. Se pune la vot budgetul în total și se admite cu 61 voturi pentru din 63 votanți. Ședința se ridică la orele 4. SENATUL Ședința dela 16 Martie 1905 Ședința se deschide la ora 2 și 30 m. Prezidează d. Constantin Boerescu. La ordinea zilei discuția răspunsului la mesagiul tronului, D. Gr. Tocilescu, raportor, dă cetire proectului de răspuns. Se începe discuția generală. Discursul d-lui Ferechide D. Ferechide declară că partidul liberal se asociază la omagiile ce se aduc regelui. Oratorul spune că în politica externă ca și în ceea ce privește armata, partidul liberal are aceeași linie de conduită ca și cel conservator. Oratorul laudă politica financiară a partidului liberal, ca și opera de guvernămint săvîrșită de acest partid, în cursul celor patru ani de guvernare. Legea electorală, legea pentru desființarea accizelor, legea pentru stabilitatea în funcțiunile polițienești ca și legea pentru reorganizarea comunelor rurale sînt opera partidului liberal. Văd pe banca ministerială pe d. Ioan Lahovary, își amintește d-sa că au fost în magistratură tineri conservatori, ca d-sa și alții, pe cînd era partidul liberal la putere. Ați făcut nedreptăți strigătoare. Ați dat afară pe un tînăr care avea o familie de 12 suflete, dar avea și păcatul, pentru dv., că era dintr’o familie liberală. N'ați respectat nici meritele tinerilor magistrați. Era un tînăr procuror care într’un proces celebru (procesul Iacob3olm N. R) s’a relevat. A fost dat afară pentru că era dintr’o familia liberală. D. Adrian Magheru . A fost înaintat la Buzău. D. Ferechide . Rog pe tînărul meu coleg căruia Senatul î-a dat un brevet de maturitate, să nu mă întrerupă. (Rîsete). Vin acum la ororile ce le-ațî comis in alegeri (Protestări). In Capitală, la secția de la Clemența. D. Dr. Șandner Tuduri: Să nu vorbiți de Clemența pentru că acolo dv. ați comis violențe fără seamăn. D. Ferechide. Nu vorbesc de faptele din trecut. (Mirare, rîsete, întreruperi în majoritate). E slabă disculparea ce v’o faceți. S’au comis violențe la Buzău, la Gorj și la Olt. La Colț au fost opriți ofițerii de la vot. D. Take Ionescu : Conform ordinului dat de d. Sturdza. D. Ferechide: La Olt alegătorii au fost bătuți și opriți de la vot. D. D. Alexandresco: Alegătorii au fost sechestrați și amenințați cu ipoteca la credit, de către d. Take Protopopescu. Asta e rușinea politică (Aplauze). D. Ierechide . Eu socotesc că violențele în alegeri s’au comis fără știrea d-lui Cantacuzino. De aceia m’am dus să-l reclam de cele întîmplate la Olt. Dar dacă d-sa n’a știut de cele ce s’au petrecut în alegeri răspunderea cade asupra întregului guvern. V’am vorbit și de fraude. Hîrtia chimică a fost întrebuințată pentru se viola secretul votului. D. Maiake Constantinescu : Sistemul a fost întrebuințat de liberali la Vîlcea. D. D. Alexandrescu. Și a fost inventat de d. Săveanu de la Focșani. D- Ferechide. Dacă se comiteau abuzuri și violențe, faptul se explică prin aceea că persoanele abuzive se bucurau de impunitate. Vi s’au semnalat vinovații și nu iaui pedepsit. Nu vă mai dau exemple. Țara știe cele ce s’au petrecut și vă judecă, după cum se cuvine. Raportul adresei vorbește mai departe de proectele ce guvernul le va aduce în discuția parlamentului. Deși cred că nu e locul să discutăm la mesaj chestiunile economice, totuși am de observat că nu trebue să se recurgă la mijloace menite să distrugă tot ce s’a făcut pînă acum pentru industria națională. In privința chestiei agrare, am de rectificat credința d-lui ministru al domeniilor că amicul nostru Brătianu s’ar fi declarat contra proprietăței mari. D-sa nu este și nu poate fi contra proprietățeî mari. S’a mai zis că ne-am unit cu socialiștii. Să-și aducă aminte unii din aceia cari statt pe banca ministerială că la 1898 ne-aț adus mulțumiri pentru măsurile de siguranță ce le-am luat cînd s’au semnalat instigațiile socialiste țară.Se mai vorbește în raportul adresei de căile ferate particulare. Ași dori să nu mai avem nenorocirea din trecut cind am dat mult ca să răscumpărăm căile ferate de la străini. Se mai vorbește de magaziile de rezervă. Ar fi o mare nenorocire pentru țară acele magazii. D. I. Lahovary. Serbia e mai bogată oare ca România ? D. Ferechide . Ași dori să nu luați niciodată exemple de la Serbia, care se uită cu admirație la progresul țărei noastre. (Aplauze). D. /. Lahovary : Ași dori ca acest blestem să-l am eu. D. Ferechide : Sunt multe blestemele ce cad pe capul guvernului pentru faptele sale. (Rîsete). Revin la magistratură. Justiția se face in numele regelui și nouă ne trebue o justiție demnă de regele țărei, nu o justiție a d-lui Bädärän. Ați recurs la o aaommenea justiție spre a sili corpul electoral să vă trimeată în parlament. O comparație. Proprietarul unei case intră pe poarta cea mare pe care o deschide cu cheia. Cel care nu e proprietar, intră în casă cu chei potrivite. Așa ați intrat d-v. în parlament. (întreruperi. Protestări. Murmure). Nu reprezentați d-v. sufletul țârei, ci noi liberalii, îl reprezentăm. (Protestări ironice). Nu puteți să spuneți că ne-ați lăsat să ne alegem, căci numai noi știm prin cîte am trecut pentru a străbate aici. Nu pot să termin fără sa aduc elogii fostului parlament, care a fost unul din cele mai demne din toate punctele de vedere. D. general Manu. Și eu revendic aceeași merite pentru parlamentul conservator, pe care l’am prezidat eu. D. Ioan Lahovary: Dacă parlamentul d-v. era așa de demn, de ce ați demisionat din demnitatea de președinte al Camerei trecute ? (Aplauze). D. Ferechide : Sunt chestiuni de partid ce nu se atrag cînd vorbim de situația politică generală. Și de ce oare d-v. ați lipsit parlamentul actual de autea ilustrații ale tribunei ? D. general Manu : In Senatul d-v de ori, eram singurul reprezentant (Aplauze). ** D. Ferechide: Termin, d-lor, repetînd că sufletul țărei e cu noi, și că mă mîndresc cu marea operă de stat săvîrșită de partidul liberal. (Aplauze in minoritate). Discursul d-lui Barbu Gănescu D. Barbu Gănescu din majoritate are cuvântul. D-sa critică partidul liberal, pentru că a dezorganizat armata prin economiile sale. Impută d-lui Ferechide eS a a dus acuzații gratuite partidului la conservator și arată că în alegerile și de la Olt, liberalii au fost acela cari au comis violențe. Liberalii afi terorizat pe alegători. D. Takeo Protopopescu a declarat că d-sa a dat concurs d-lui Colibășanu peentru a se alege, dacă e așa, nu e extraordinar ceea ce a spus d-la Ferechide ? s D-nii Ferechide și Brătianu au declarat că nu tolerează ca d. Băc dărăh să facă numiri în magistratură. De ce monopolizează pentru co-lor, toate numirile ÎU funcțiuni? ! Oare liberalii n’au numit funcționari inamovibili în administrație și cu el au făcut alegerile? Termin, exprimîndu-mi încrederea în puterea de muncă și în înîțelepciunea partidului și guvernului conservator. (Aplauze). Se suspendă ședința. La redeschidere se dă cuvîntul d-lui C. C. Arion. Discursul d-lui C. C. Arion . D. C. C. Arion declară că vorbește în numele conservatorilor din i opoziție. Și noi trimitem M. S. Regelui, zice d. Arion, sentimentele noastre de devotament și noi să dăm asentimentul nostru în politica externă și pentru îndreptarea armatei noastre. Căci atît valorează azi popoarele, cît atîrnă sabia lor , în balanța puterilor. Dar pînă aci , avem o comunitate de idei cu dv. Sîntem datori să ne explicăm pentru rest. Am venit aci printr’un cartel cu liberalii și ne-ați aruncat vina cea mai mare. Eram în opoziție și nu puteam să închinăm steagul. Ne-am unit cu liberalii cari ne-au ales și pe cari i-am ales. (Binete). Vă rog să mă combateți cu argumente, nu cu surîsuri. D. General Manu. Dar surîsurile nu vin de la noi, vin de la liberali. (Biaete). D. Arion: D-v. combateți cartelul nostru cu liberalii, dar ați făcut și d-v. carteluri ascunse în județe , și la universitate. D. Gr. Ștefănescu: Nu e adevărat, d-la Arion. D. Arion. S’a format un tren expres pentru a se aduce un profesor universitar, care era la Giurgiu, spre a vota pe d. Gr. Ștefănescu la universitate. Ași voi să știu cine a plătit acel tren ? D. Ștefănescu e aici, să ne-o spue; alegătorul e aici, să spue dacă d-sa : a plătit trenul? Nu răspunde nici unul. Atunci trenul a fost plătit de stat sau poata n’a fost plătit și atunci tot statul a plătit. D. ministru al lucrărilor publice. Trenul a fost plătit. D. C. G. Arion: Mă mulțumesc cu această declarație. S’a spus în adresă că alegerile s'au făcut în mod liber. Asta e un compliment pentru parlament, dar nu e un adevăr. Aduceți-vă aminte de violențele dela Buzau (Risete). Buzăul vă provoacă acum rîsul dar întrebați cît a costat pe d. Gussi căderea de la colegiul II și pe alesul guvernamental dela colegiul al Ill-lea. D. dr. Istrati. Dar pa d-ta cu tea costat victoria ? O voce : Marghiloman a introdus corupția. D. Arion . Nu uitați că d. Marghilomana nu e cel mai bogat om din țară. (Risete) D. Ministrul al justiției a corupt magistratura și s-a scuzat că a schimbat pe magistrați pentru că erau numiți de Stătescu și de Stoicescu. Curioasă concepție despre magistratură are d. ministru al justiției. Dacă nu e o fericire că a existat o magistratură a lui Stătescu sau a lui Stoicescu, apoi nu e o fericire pentru țară nici o magistratură a lui Bădărău. D. Arion citește o scrisoare a d-lui Gorovei, prefectul de Suceava, care cerea unui fost magistrat , să vie la Fălticeni să voteze, căci are cuvîntul d-lui Bădărău că-l va reprimi în magistratură. D. Arion zice: Cer d-lul ministru al justiției să spue dacă a atutorizat pe prefectul de Suceava , să promită in numele său. D Bădărău. Vă satisfac: n’am dat nici o autorizație de acest fel. I D. Arion. Atunci vă rog să cereți colegului dv. de la interne că destitul pe prefectul care v’a compromis. Ași fi dorit ca să nu v'acuz de asemenea fapte, ași fi dorit chiar să nu se vorbească în parlament despre magistratură, dar trebue să v’acuz pentru faptele dv.rele, greșite. Vă socotesc incapabili de a introduce inamovibilitatea în magistratură pentru că ați pătat magiiamestecînd’o în luptele electorale. Și, după cum v’ați declarat amicii mor la Cameră și liberalii, inamovibilitatea n’o vom primi din miinile d-v. O voce ! Voiți s’o primiți din mîinile liberalilor ? D. C. Arian : Am isprăvit cu alegerile, viu la procesul dintre fracțiunile conservatoare. S’a interpretat greșit discursul d-lul Marghiloman. S'a socotit drept o ofertă de servicii făcută guvernului. Nu d-lor. Știm că n’am reuși, dacă am avea o asemenea tendință. Știm că sunteți un bloc și încă un bloc în luna de miere și nu voim să vă tulburăm fericirea. Ne despart de d-v. multe. Avem alte toc, dințe și alte atmosfere. D-v. v'ați abătut de la’principiile conservatoare. Ați declarat că în locul maestatei sale regelui, ați ridicat pe maestatea sa poporul. Ce teorie primejdioasă ! Care maestate ? Poporul bitolor, cari lovesc la cap în alegeri și vă asediază cînd sînteți la putere și nu puteți da ceea ce ați promis? . D. ministru de finanțe a recunoscut primejdia și a declarat că n'a făcut nici o promisiune. Dar unul dintre cei de sus al d-r. a spus că partidul conservator trebue să imiteze pe adversarii săi in procedeurî. Lascar Catargi nu proceda astfel, chiar cînd partidul era restrîns. D. I. Lahovary : A rămas restrîns partidul după ce plecase d. Carp și cu amicii săi de lingă Lascar Catargi. Arion. Cu toate că plecase d. Carp, Lascar Catargi nu dechisese registrele. D. Ion Lahovary . Lascar Catargi murit prea tîrziu; dv. voinți să-l înmormîntați cu 17 ani mai înainte. D. Arion. Lascar Catargi a murit prea tîrziu pentru dv. și prea devreme pentru partidul conservator. Dacă s’ar scula din mormînt el și Al. Lavovary n’ar cunoaște pe mulți dintre dv. Sînteți mulți noul, dar unii dintre dv. căutați să contestați existența noastră ca grupare conservatoare. D. Dissescu: Una e grupare și altceva sînt individualitățile politice. D. Arion . Ni s’a vorbit ca la o grupare în Cameră. Evoc pe Al. Lahovary ca să ne protoagă contra d-lui Budaran care ne contestă calitatea de conservatori. D. Arion face istoricul neînțelegerilor dintre junimiști și Lascar Catargi și arată că principele Al. Știrbei a fost ales președinte al partidului conservator după ce Lascar Catargi demisionase. D. Ion Lahovary : Am să vă spun eu cum s’au petrecut lucrurile. D. general Manu. D-le Arion, vă rog să nu faceți astfel istoria, căci mă siliți să arăt eu cum s’au petrecut faptele. D. Arion. Eu am un proces-verbal din care se constată că d. Carp n’a iscălit la alegerea prințului Al. Știrbei, și deci că nu e adevărată afirmația d-lui Take Ionescu că d. Carp a gonit pe Lascar Catargi de la șefia partidului. D. Arion continuă cu istoricul frămîntărilor din partidul conservator și arată că la 1899 însuși d. Cantacuzino a declarat că a îndeplinit testamentul lui Lascar Catargi unind toate forțele conservatoare. De ce ne-am despărțit ? Nu puteți să judecați dv. E un proces pe care-l va judeca istoria. D. General Manu . Și eu pot să-l judec. D. Arion Da, d-se general, dar fără pasiune. D. Take Ionescu: Ne-a judecat partidul și a decis cine are dreptate. I. Avion : Să vedem ce aveți de făcut. S’a vorbit de casa rurală. Această reformă și-a fi amînat-o liberalii. D. Ferechide spunea că partidul liberal va apăra marea proprietate. Dar ce fel de mare proprietate e aceea care se îmbunătățește prin casa rurală? Partidul conservator e adevăratul apărător al marei proprietăți. Dv. din motive electorale, ca să plăceți țăranilor, renunțați la datoria partidului conservator și începeți punerea în aplicare a casei rurale, pe care liberalii o vor desăvîrși. Vin la contenciosul administrativ. D. Bădărău a prezentat această reformă ca venind din partea radicalilor, ca și reprezentarea minorităților. Pot zice cu drept cuvînt: Panu a semănat și au recoltat d-niî Bädäräü și Vlădescu. Nu contest folosul contenciosului administrativ, dar vă veți izbi de unele greutăți foarte mari. Ori poate contenciosul administrativ va fi pentru dv. un mijloc de a numi cîțiva înalți magistrați. Nici aceasta nu e o operă conservatoare. D. Arion vorbește apoi despre sufragiul universal și-l crede periculos pentru țara noastră. Încheind, d. Arion declară că guvernamentalii nu trebue să aștepte nimic dela amicii d-lui Carp, precum nici aceștia n’au nimic de așteptat de la guvernamentali. Istoria va judeca faptele tuturor. Discursul d-lui Ion Lahovary D. Ion Lahovary, ministrul domeniilor, răspunde d-lor Ferechide și Arion. Ambii au vorbit despre violențele în alegeri, zice d. Lahovary. Pînă unde au fost violentați alegătorii? Dacă intră în cabina de vot, alegătorul nu mai poate fi controlat. Dacă l-am fi oprit de la vot, atunci l-am fi violențat. Dar cu statistica se constată că de data aceasta au votat mai mulți alegători de cu altă dată. Că n’au fost violențe o dovedește și faptul că de data acesta a am ales mai mulți opozanți, ca în parlamentul trecut. Am putea dovedi gl noi cu fapte că s’au comis violențe și s’aui schimbat funcționari de către adversarii noștri. D. Ferechide a făcut apel la mine să spun dacă sub liberali nu erau magistrați cari aparțineau familiilor conservatoare. Dar daț o mie de exemple că și subvernele conservatoare au fost în magistratură o mulțime de membri ai familiilor liberale. Nici la d. Arion. D-sa spune că urmează tradiția lui Lascar Catargi, iar noi am părăsit-o. Fără voe trebue să răspund că d-sa era liberal pe cînd eu urmam pe Lascar Catargi. D. C. Arion . Eu nu contest că d-nil Cantacuzino, general Manu și dv. sînteți conservatori, dar vă spun că v’ați abătut de la tradiția conservatoare. D. loan Lahovary : N'o reprezentați dv. tradiția conservatoare, căci ați părăsit partidul pe cind era în grele momente. D. Carp a provocat demisia d-lui Lascar Catargi din șefia partidului conservator și a mijlocit alegerea prințului Știrbei, fără ca măcar acesta să voiască a fi ales. Dv. ați exaltat personalitatea d-lui Carp, punîndu-1 în rîndul zeilor. Nu trebue însă să uitați că de la sublim pînă la ridicul nu e decît un pas. D. Arion . Regret că nu e aici d. Carp să vă răspundă, în chestie personală. D. Ion Lahovary : Și eu regret, din acest punct de vedere, că d. Carp nu e aici. Dar s’aveți răbdare, căci poate se vor deschide și pentru d-sn porțile parlamentului. Ați corupt moravurile, căci voind să formați un nou partid, ați slăbit pe cele existente și ați dat dreptul clientelei electorale să fie pretențioasă. D. Arion : Sunt de acord cu d-v. că ați încurajat clientela electorală, ați sporit tariful. D. Ioan Lahovary: Nu voesc să aduc aci borderourile cheltuelilor făcute de d-v. mai ales în județul Buzău, pe care-l reprezintațî. (Aplauze). Ne-ațî mai acuzat, d-le Arion, că sîntem contra proprietăței mari. Contra acelei proprietăți sînt aliații d-v., liberalii (Aplauze). Noi nu vom compromite nici idee conservatoare. Cumpărînd moșii de la unii particulari, le salvăm de sarcinile ce le grevează și le zmulgem din mîinile străinilor, cari de fapt sînt proprietari. Nu e vorba decît de moșiile ce vor scoate în vînzare prin licitație publică și cum cumpărarea se face cu bani gata, se împedecă repedea cumpărare a tuturor moșiilor, ceea ce s’ar face prin casa rurală a liberalilor, unde se admite luarea capitalurilor de erî unde pentru cumpărarea moșiilor, chiar a acelora care nu se scot în vînzare. (Vil aplauze) Ședința se ridică la orele 7. Ultime informații Erî a avut loc o recepție diplomatică la ministerul de externe.La 1 Aprilie vor începe a lucra în toată țara, comisiile însărcinate de ministerul de domenii a calcula redevențele ce se cuvin statului pe anul financiar 1904—1905, din exploatațiunile miniere și petrolifere. • D. G. Gr. Cantacuzino, ministru de interne va supune zilele acestea regelui spre semnare, decretul pentru dizolvarea comisiei farmaceutice și instituirea unei comisiuni noi. • Ministerul cultelor și instrucțiunei publice n'a înființat prin bugetul sau pe exercițiul 1905 — 906, nici o catedră universitară la București sau Iași.De asemenea doctoratul în drept nu a fost înființat la nici una din cele două facultăți juridice, ce posedăm: • încasările din taxele fondului comunal fiind foarte slabe, și dînd un deficit de peste 10.000.000 lei pînă acum, ministerul de finanțe nu va achita qupta parte ce se cuvine comunelor urbane din taxele fondului comunal pe luna trecută decît pe la finele lunei in curs. Primăria Capitalei are de încasat din taxele fondului comunal pe luna trecută o sumă de peste o jumătate milion. Direcția creditului agricol și casei centrale a băncilor populare a pus in vedere administratorilor financiari de județe să ia măsuri ca rapoartele ce-i înaintează cu privire la împrumuturile sau reinoirile vechilor împrumuturi acordate băncilor populare să fie nit se poate mai complecte. Tot odată le-a cerut să î înainteze de urgență un tablou al efectelor de primit existente pînă in prezent în casa secțiilor creditului agricol, indicând numele băncel, sediul ei și scadența creanțelor precum și dacă pentru gaAstăzi Joi IV Martie fi apărat Fascicol. Răzbunătorul săracilor — MARE ROMAN POPULAR — Miine Vineri 18 Martie va apare FASCICOLA 10 a Jîfislerele parisului — MARE ROMAN SOCIAL — 5,bani l&sotcola In toată țara srwww VW T vr* r* rantarea împrumutului banca a depus în gagut portofoliul său și în ce valoare. • In cursul lunei trecute s’a încasat din taxa de 10 bani pe grad la rachiurile fabricate din drojdie o sumă de 2514 lei și 95 ba fați de 24.424 lei și 27 bani în aceiași lună din anul trecut. • Azi, după amiază se va întruni consiliul de administrație al creditului agricol și casei centrale a băncilor populare spre a se ocupa între altele cu reorganizarea de non cereri de împrumuturi ale băncilor sătești. • D. Iancu Rișanu din Bacău face un apel electoral la Curtea de Casație din București, pe care îl înaintează prin poștă. Voește să afle dacă apelul s’a repartizat la timp și ce termen de judecată s'a fixat. Ne trimite prin mandat poștal lei 3 ca taxă de înscriere și cererea i-a fost satisfăcută de către „Biuroul de contencios și informațiune al ziarului Adevărul“. Deci oricine are nevoe de informațiunî în orice afacere judecătorească, comercială sau financiară să se adreseze „Biuroului de contencios și informațiune“ al ziarului „Adevărul“ și să trimită taxa de înscriere de lei 3 (trei) spre a obține toate lămuririle voite. Nu se răspunde la scrisori neînsoțite de taxa de înscriere. • Din cauză că multe comune au primit productele de distribuit sătenilor în lipsă cu mult înainte de legea din 1 Decembrie 1904 și cum în contractele colective s-a stabilit ca scadența să curgă un an de la data autentificărei, casa centrală a băncilor populare pentru a nu perde dobinda pe timpul scurs de la distribuire pînă la facerea contractelor noul, a format o altă serie de contracte cu scadența liberă care să se complecteze de bănci. Aceste contracte au și fost expediate administrațiilor financiare din județe cu invitația de a se remite de urgență băncilor respective cu instrucțiuni să proceadă îndată la întocmirea contractelor și înaintarea lor direct casei centrale. • Pe ziua de 1 Aprilie se va face o mare mișcare printre inspectorii comunali din toată țara. Cum prin noul buget al ministerului de interne, s-a revenit la vechia organizare a plășilor, un număr de peste 100 din actualii inspectori comunali vor fi desființați. Tabelele suprimărilor și transferărilor vor fi întocmite de ministerul de interne, după recomandații prefecților respectivi. • Principesa Maria va vizita în cursul lunei acestea școala de sericicultură a statului de la Cotroceni, de sub conducerea doamnei Elena Baliban. • D. Mihail Vlădescu, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, încă n’a convocat consiliul permanent, spre a se pronunța definitia dacă examenul de capacitate pentru desemn și caligrafie, trebue sau nu validat. Din această cauză printre candidații la acest examen domnește o vie nemulțumire, căci de la Noembrie cînd s’a sfîrșit examenul și pînă acuma, facă nu s’a dat rezultatul definitiv și nu s’a hotărît dacă acest examen se casează sau nu. O comisie compusă din mai mulți candidați se va prezenta zilele acestei d-lui Vlădescu spre a-i cere să rezolve odată această chestiune. • Astăzi seară Joi 17 cor., sala teatrului Lyric, unde are loc, balul „Uniunea studențior romîni“, va fi locul de întilnire al publicului ales al Capitalei. Se știe că acest mare bal se dă sub înaltul patronagiu al Principesei Romîniei, iar de reușita lui se interesează un comitet de doamne compus din d-nele: Zon Sturza, Emma Ion Lahovary, Marta G. Bibescu, Marius D. Dobrescu, Elena dr. C. Săvereanu și Th. C. F. Robescu. Ne facem o plăcută datorie anunțînd cititorilor că acest bal va fi din cele mai reușite din anul acesta, judecind după lucrările executate și după străduințele comitetului organizator. Artistul italian P. Ceneri a terminat cu lucrările pentru decorarea salei, care va fi o adevărată FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Călăul din Magdeburg 73 Pe Eșafod Memoriile călăului din Plagdeburg — Mare roman popular de senzație CAP. XXIV Deasupra fundului negru Dar abia se stinseră ultimele vorbe de pe buzele lui Reidel, cînd o zguduitură subită pe care o suferi trăsura aruncă pe cei doi îndrăgostiți, cari se ținea și îmbrățișați, într’un colț In același timp simțiră că trăsura se pusese în mișcare și că caii trăgeau cu o forță turbată. O minută cu tăcere în trăiră, în care era așa de întuneric că Wilhelm numai cu mare sforțare putu zări fața drăgălașei fete,apoi călăul scoase un țipăt de groază. D-zoale din cer, strigă el, ce înseamnă aceasta , înaintăm mai încolo, și trăsura alunecă, de pare că roatele nu s’ar putea propti. „Flora, mult iubita mea, nu pot să’țî ascund îngrozitorul adevăr: plutim într’un pericol mare, îngrozitor, pe care nu pot să mi’l explic încă, pe care nu pot încă să’l înțeleg. „Flora, ultima noastră oră s’a apropiat poate. — Oh, presimțirea mea, strigă fata, am știut că ne-am regăsit numai spre a muri împreună. — Nu, încă nu cred, zise apăsat călăul; vocea lui era însă nesigură și ezitînd ; nu pot încă s’o cred. „Trebuie să se fi întîmplat ceva care nu s’o fi prevăzut, altfel ar fi împiedecat-o prietenii mei. „Caii, e vădit, s’au speriat, dar ne vor părăsi oare de tot prietenii? Nu vor face ce le va fi posibil ^spre a ne scăpa ! — Dar ce ar putea face ? șopti Flora de Bodenberg, nimeni nu ar îndrăzni să intre în mlaștină,căci tn singur mî-am spus că ar fi adîncă. De astă dată călăul nu mai avea cum să dezmintă deplinul adevăr. Un suspin adînc îieși din piept, apoi strigă: — Sărmana și draga mea iubită, nu mai pot să te mint, chiar dacă această minciună ar fi pentru tine un balsam alinător. Ne găsim in mlaștina francaviară care e o mlaștină colosală și are o întindere mai mare ca o milă, și e așa de adîncă că oamenii susțin că ar fi fără fund. „Ha, observi cum trăsura se cufundă tot mai adînc? „Simți mirosul otrăvitor care pătrunde la noi prin spărturile trăsurei? „Da, Flora, primejdia e serioasă. „Dacă pînă în cinci minute nu vom fi salvați, sîntem pierduți ; trebuia dar să fim pregătiți ca să dispărem împreună în eternitate. Flora nu plingea. Ea privea chiar, cu un zîmbet melancolic, spre iubitul ei. — Să mor, șopti ea, să mor într’adevăr ! „Ei, Wilhelm, niciodată nu mî-am închipuit moartea mea așa de frumoasă. „Cît de fericită mă simt că mă pot lipi de brațele tale, și că privirile ni se vor întîlni și mîinile ni se vor strînge cînd îngerul morțeî ne va lua ultima respirație! — Dar afară— afară e viața ademenitoare și seducătoare, izbucni Reindel desperat, sărmana mea iubită, nici nu știi cît de dulce e fericirea, nici nu bănuești cît de fericit te face iubirea, nu, nici nu bănuește. Flora își ascunse fața’i împurpurată la pieptul lui. — Și să dispărem fără a fi cunoscut cel puțin această fericire fără sfîrșit, strigă Wilhelm Reindel, e un prost acela care alungă fericirea de lingă el, chiar dacă o capătă în ultimele clipe ale vieței. „Flora, auzi tu fîșîitul pădurei ? Sunt clopotele cari ne sună de nuntă. „Trăsura asta se schimbă în cameră nupțială. „Nu există pe pămînt nici un loc care să fie atît de rău încît să nu poată adăposti doi oameni cari se iubesc, și unde doi cari se iubesc să nu’șî poată găsi fericirea lor. „Flora, iubita mea,sărută-mă, ah, sărută-mă cu acele sărutări dulci pe care le dă mireasa iubitului ei în noaptea nuntei „Dă’mî gurița ta, unica și scumpa mea iubită, lasă-mă aX’s? onvV» cumfiiri la „Astfel voiu uita amărăciunea morței și pieptul tău va respira mai liber și nu vei mai simți cînd veî muri. Flora îșî înclină capul. Reindel se aruncă asupra eî, o cuprinse în brațele’ puternice și’șî încleștă gura de a er. O sărutare o făcu pe fermecătoarea ființă să se cutremure. Niciodată încă nu dăduse Wilhelm Reindel iubitei lui o asemenea sărutare. Acum, în preajma morței, el o făcu. Dar cu blindețe îl împinse Flora îndărăt. — Cruță-mă, șopti ea, și nu mă săruta astfel: Wilhelm, te rog, te implor, nu mă săruta cu atita violență, cu atîta patimă. „Știi, n’așî putea să’țî rezist, ași trebui să’țî jertfesc totul — totul ce ceri de la mine. „Dar oare vrei ca să mă cufund dezonorată în mormîntul meu ? Mî-am păzit inocența ca o moaștă sfîntă, și cea mai mare fericire a mea era gîndul ca, atunci cînd va fi sunat odată ora care dă, dreptul la cea mai înaltă fericire, să țî pot da, dragul meu Wilhelm, totul ce pot da. — Dar această oră a venit, izbucni Reindel desperat, în ora morții oamenii trebuie să guste tot ce li se oferă ademenitor și seducător. In clipa aceea nu mai există nici o rațiune, nici o șovăire. „Flora, încă așa o sărutare, încă una— și apoi — apoi moartea. El voi să tragă iarăși pe Flora în brațele sale, dar ea se furișă în cel mai depărtatcolț al trăsurei. — Dacă mă iubești cu adevărat, Wilhelm,—strigă ea cu o voce imploratoare, dar care totuși suna aproape poruncitor, autoritar, cu o voce care nu putea izvorî decît numai de pe buzele unei fecioare care se apără desperată ca să nu piardă cel mai scump lucru ce posedă,— dacă m’am iubit vreodată cinstit, Wilhelm,cruță-mă, lasă mă să mor ca logodnica ta, nu ca soția ta, învins, își plecă frumosul și blondul tînăr capul pe piept. Lacrimi se iviră in ochii săi, brăzdîndu’i m>oi obrajii. — Iartă-mă, Flora mea, strigă el suspinînd, iartă-mă că am îndrăznit să te doresc așa de fierbinte și cu atîta pasiune. „Da, ai dreptate, nepătată cum ai trăit, tot așa trebuie să și morî; ora unirea noastre să nu fie turburată prin nimic necurat. „Intoarce-te iarăși la pieptul meu, Flora, n’am cu nimic te teme de mine ; eu,Wilhelm Reindel, îțî jurcă vei muri fecioară. — Iți mulțumesc, strigă*Flora culcindu-se iarăși cu încredere la pieptul lui, și, lăsîndu’l s’o cuprindă în brațe, apoî îșî lipi obrazul el de al lui, iar lacrimile le curseră împreună. Auziră țipetele de moarta scoase de cap— și Flora se’nfioră toată. — Sărmanele animale, izbucni Reindel, s’au sfîrșit. Ah, sînt aproape de invidiat, deoarece au scăpat, pe cînd pe noi ne mai așteaptă minute grozave (Va urma)