Dimineaţa, aprilie 1905 (Anul 2, nr. 418-438)
1905-04-01 / nr. 418
D-rei Floreca. Un caz dificil. Buzău. — o logodnă a avut loc. După logodnă, mirele fu silit să plece din acel oraș pentru interesele existenței sale. Tinăra fată întilnește un alt bărbat și se amorezează de dînsul. Ea lasă fără răspuns scrisorile logodnicului. Dar acela pe care ea îl iubește nu răspunde afecțiunei sale. Ea se descurajează și... revine la logodnicul părăsit, fără ca totuși să poată izgoni din mintea ei pe‘ acela a cărui dragoste n’a putut-o obține. Ei bine, declar că e neleal acest procedeu. O femee nu are dreptul de a considera un bărbat ca pe nimic, și de a consimți la căsătorie, cînd inima ei este dată altuia. Aceasta înseamnă o lipsă de cea fai elementară delicateță. Desigur, căsătoria făcută în aceste condițiuni, nu poate fi fericită. Tinăra fată nu va găsi într’însa mulțumirea ce caută. Dar ceea ce o mai răă, este că ea riscă în această aventură fericirea altuia. După ce a comis o astfel de infidelitate de inimă și a perseverat într’insa, ea numai ‘ ’eg‘ment respins Și cit de bine demonstrează această situațiune in care s’a pus tinăra fată, atît de dificilă pentru dinsa, atît de crudă pentru altul, că nu a permis să te abandonezi poate "reveni la logodnicul un mocufva, cînd nu te poți da în toată sinceritatea și absolut cu totul! Vreau să abordez un subiect penibil. Părinții nu recunosc totdeaunaopiilor lor dreptul de a alege pe celal iii aceea cu care trebuie să-și petreacă intreaga viață. Voiți spune foarte sincer, deși părinții au dreptate foarte adesea, cînd refuză consimțimîntul lor, ca in unele ocaziunî trec peste drepturile lor , și in special atunci cind voesc să-și căsătorească copiii contra dorinței acestora. Când nu iubește pe acela care i se impune, o fată tînără poate, fără a greși contra respectului de fiică, să spună mamei și tatălui său: „Regret mult de a vă contraria, dar nu pot primi bărbatul ce-mi propuneți, căci n'ași putea nici să-l iubesc, nici să-l fac fericit. Vreau să mă port ca o femee cinstită, și ași greși măritîndu-mă cu un om pe care inima mea îl respinge“. Cu atît mai mult o tînără fată reală trebue să refuze „partidele cele mai avantagioase“ cînd iubește un om demn de toată stima ei, căruia î-a dat inima, și cînd cei carî dispun de dînsa nu pot reproșa acestui om decît modestia averei sale. Ii trebue să aibe curajul de a zice părinților, tutorelui ei, că va stărui in alegerea făcută de dinsa. Maria Demetrian «o ZIUA UBBR.I Mutările și înaintările in armata.— Revoluțiunea pentru Independența Albaniei.—Lucrători ruși ascultînd discursuri revoluționare. — Rezoluțiunea unei Întruniri din Petersburg IN ȚARA Pe ziua de 1 Aprilie nu se vor face decît mutări în armată, iar înaintările pe ziua de 10 Marti. _Numărul inspectorilor comunali va fi redus la 150 și vor fi menținuți numai cei cari au peste doi ani vechime. — D. Zottu, președintele tribunalului din Constanța, a încetat din viață. —In Capitală a încetat din viață d-na Sofia Luther, proprietara cunoscutei fabrici de bere. ■— In Iași se agita ideia unui pelerinagiu la mormăitul lui Cuza. IN STREINATATE (Diverse). Din telegramele noastre. Prințul Albert Ghica, pretendentul la tronul Albaniei, a declarat într'un interview că urmărește obținerea independenței Albaniei printr’o revoluție bine organizată, care va izbucni la toamnă și că bulgarii se vor răscula în același timp. —• Poliția a arestat pe un vânător de la Țarskoe selo, care dădea note asupra vieței țarului unui revoluționar. — Opt mii de lucrători din fabrica Putilov sau adunat pentru a asculta discursuri revoluționare. — Se dezminte știrea că sultanul e grav bolnav. — O întrunire a avocaților din Petersburg a votat o rezoluție, in care cere prăbușirea autocrației și introducerea Constituției. Curiozități Humor american. — De ce fumezi, băete ? Nu știi că asta ițiftrică ?—Sora mea e ocupată într’o ibrică de țigarete și tata nu poate ă fumeze toate țigările pe cari le duce sora mea acasă. * Spune-mă Tommy, cind tatăl au vine acasă și împarte cu mama a 50 de lei, cit are fiecare ?—Mamare 50 de lei.— Băete, du știi bcia.—Și d-ta nu știi pe mama mea. * învățătorul (explicînd): Și Stioi păcatul a venit în lume prin greșala Evei.—Mica Leaner (întreupînd): D-ta învățător, mama spunea ea nu crede asta și ca a fost singra sala lui Adam. . pit. Percy, ești mulțumit cu tompeta ce ți-am cumpărat de ziua așterei tale ?— Minunat, unchiule, iama îmi dă în fiece zi un cent cam nu suflu într’iisa. * Iubești pe profesoarea ta ?— *aul (in virstă de 7 ani). Da, dai u pot s’o spun tare pentru că e săritată. * Ai mințit iar Pete, e o ruine. Cind am fost dt virsta ta n’am amnțit.—Așa? Atunci cînd ai început, papa V Profesorul : Cite porunci sunt, îrace?—Duminica trecută au fost ece, dar mălini a spus alaltăeri că iapa a călcat una din ele. „,** Tatăl : Ce a spus profesoarea înd te-a auzit înjurînd astfel?— landolph : M’a întrebat unde am învățat așa ceva. — Și tu ce am răspuns ?— N’am vroit să te comprom ît papa, și am dat vina pe paparalul nostru. Știri din străinătate Irassoul mare ducese Cecilia de Mecklemburg, logodnica prințului moștenitor al Germaniei, a fost comandat aproape întreg la Paris. Marea ducesă are o adevărată pasiune pentru sporturi, mai ales pentru tennis, bicicletă și automobil, așa că’i s’au comandat numeroase i«hșașge» DIMINUATAggagmigm CTgMjBBBM costume necesare pentru exercitarea fiecărui din aceste sporturi. In ziua de 4 Aprilie va avea loc la Berlin o expoziție curioasa a copiilor hrăniți numai cu vegetale. Organizatorii acestei expoziții aparțin asociației „Reformatorilor vieței“ și vor să arate că vegetarianismul este cu totul superior metodelor obicinuite de mîncare cu carne.* Un corespondent al ziarului „Matin“ a fost primit de cardinalul Merry del Val, secretarul de stat al Vaticanului, care“i-a declarat că Papa este contra separărei bisericii de stat în Franța și că măsura aceasta este considerată la Vatican ca o nenorocire care va avea urmări incalculabile pentru amindouă părțile.* Numărul germanilor stabiliți în Maroc este de 193, iar comerțul Germaniei cu Maroc a fost în 1904 de 2.542.000 mărci din 55.000.000— la cît se urcă comerțul extern al acestei țări. Aceste cifre, spun ziarele franceze, arată că Germania nu are de loc interese mari în Maroc și că toată politica lui Wilhelm II nu e făcută decît ca să șicaneze Franța în opera ei. Ziarele străine arată că conflictul se agravează, din cauză că nici Franța nici Germania nu voesc să facă primul pas pentru a începe tratativele diplomatice. Regele Christian al Danemarcei a împlinit zilele trecute vîrsta de 87 ani. Și în orașul Wiesbaden locuesc 225 milionari, față de 197 în anul precedent și de 140 acum opt ani. Acești 225 milionari plătesc impozite mari, și de aceea orașul Wiesbaden este unul din cele mai bogate. * Intre regele Leopold al Belgiei și fiica sa prințesa Clementina, ruptura este aproape definitivă din cauza neaprobărei regelui la proec lalini și serbări Serata Florilor.—Asociațiunea tinerimea „Dorul“ în urma succesului obținut la cele dintâi două serate, a hotărît pentru Smileniul 2 Aprilie 1906 în salonul clubului german str. Brezoianu 17, serata florilor cu concert teatru și don«. La această serată vor da concursul d. I Dumitrescu artist al Teatrului Național, Alecu Popescu absolvent al conservatorului de declamație din Viena și Gh. Filip maestru de muză. După terminarea teatrului , se va începe dansul care va dură pînă la ora cinci dimineața. In tot timpul dansului va cînta muzica regimentului 3 Roșiori. Comitetul pentru a mulțumi mai mult pe publc a hotărît a se proclama ca regină a florilor pe acea dintre domnișoare care va avea Cea mai frumoasă toaletă în flori. In tot timpul dansului bătut de fiori și de confeti. Tinerimea internațională din X.Severin, aranjează pentru Luni, 18. Aprilie (a doua zi de Paște), o frumoasă serată dansantă in splendida sală „Carmen Sylva“, decorată In stil japonez. Dintre plăcutele și numeroasel1 surprize ce se rezervi pentru această serată sunt: Ninsoare la Port-Arthur, o abundentă zăpadă se revarsă peste perechele dansatoare, Chrysantheme, tocarde, Lampioane și Ghirlande japoneze, furnizate de renumita fabrică de cotilioane A. Mariani et fils din Paris. Comitetul organizator își permite a pune în vedere onor. P. T. Public, că invitații personale nu va face, aceasta pentru a nu da loc la nemulțumiri. Orchestra completă a reg. 1 Hehed. No. 17 sub conducerea simpaticului capelmaistru J. Bursch, va executa cele mai noui și plăcute arii de dans. Cu toate cheltuelile mari ce se face, prețurile intrărea vor fi: De familie lei 2.50, de persoană lei 1.50. Ofrandele se refuză cu mulțumire. Inceputul la orele 8 luni seara. Duminică 3 Aprilie—va avea loc în sala Clubului German (str. Brezoianu o serată dansantă cu concert cu binevoitorul concurs al tenorului N. Ștefănescu, C. Tănase și L. Mendelsohn. Partea I a concertului cuprinde : Fiotov: Marta ,romanță cîntată de d-nu N. Ștefănescu. Adagior et vnale du grand concert en Mi majour solo de violina de L. Mendelsohn Versuri de C. Tănase, Partea II Gounond, Faust, Cavatina Salve di mora : D-na N. Ștefănescu, Versuri de C. Tănase, Partea III Dans, Mare bătae de flori conferii serpentine etc. Prețul locurilor: Locul I 2 lei Locul II - lea, Garderona 50 bani porconati . . Societatea Junimea dinuiousu sindicală, organizează pentru seara de Sud 4 Aprilie cor., cu concursul artiștilor Teatrului Național, o reprezentație de gală, sub patronasul d-nei dr. Erdreich. Reprezentația are loc la teatrul Lyric. jil.Se vor reprezenta: „Nebuniile Amoroase“, comedie în 3 acte de Regnard, tradusă în versuri de d-l Edg. Aslan. Distribuția: Albert, tutorul Agathei d-nu N. Soreanu ; Erast, iubitul Agathei d-nu G. D. Dimitriu ; Crispin, servitorul lui Erast d nu Vasile Toneanu; Agatha, epitropisita lui Albert d-na M. Ionașcu; Lizeta, servitoare la Albert d-na D. Bolintineanu. Spectacolul se va începe cu „La Călimănești“, comedie într-un act, localizată de d-l Vasile Toneanu.— Distribuția : Aristotel Panaiotopol, comerciant d-na Vasile Toneanu , Berbecescu, fost primar d-nu I. Brezeanu; Alexandru Titu d-nu G. D. Dimitriu; Victor Frunzăescu d-nu Aurel Petrescu; Ioniță, servitor d-nu N. Grigorescu; D-na Panaiotopol d-na M. Ionașcu ; D-na Fundeanu, mătușa ei d-na D. Bolintineanu. Scena se petrece în zilele noastre. Prețul Locurilor : Fotoliu de orchestră, 5 lei. Stal I, 4 lei. Stalul II 3 lei. Balconul I, 5 lei. Balconul II, 3 lei. Balconul III, 2 lei. Balcon între coloane, 1 leu. Avant-scenă I, 100 lei. Avant-scenă II, 50 lei. Avantscenă III, 20 lei. Baignoire, 25 lei. Baignoire din față, 25 lei (4 locuri și 30 lei (6 locuri). Bel-Etage (4 locuri) <Q lei și 11 locuri) 35 lei. Loje din față, 20 lei. Loje rang II, 12 lei. Concertul „Vasile Panaitescu“. — Duminică 27 Martie a aut loc în sala Liedertafel frumosul concert dat de d-na Vasile Panaitescu (Bass cantant) cu concursul Ușoarelor : Maria Teodoru, Zoe Gîrbea și al d-lor Emil Conduratu, I. Costin și E. Melidon. Concertul a început la orele 9 cu frumoasa romanță: 1) „M’a uitat” cîntată de d. V. Panaitescu, 2) Arie din Aida cîntată de d-șoara Maria Teodoru (soprană dramatică), 3) Romanța florei din Carmen, cîntată de I. Costin (tenor liric), 4) „Serenade de d’antregos“ executată la vioară Ultime informații 6 Senatul va discuta azi legea pentru impunerea unei taxe de 30 bani la decalitrul de viol. Miine va veni în discuția maturului Corp legea privitoare la baterea monedei de nichel.D. ministru al domeniilor va veni cu o lege prin care să mdifice în parte legea de organizare a acelui departament. Se va desființa postul de director al industriei, minelor și comerțului și se vor reorganiza cele trei servicii respective.Biroul Senatului s’a Întrunit era din nou ocopindu-se cu bugetul maturului corp. D. Radu Odobescu a fost numit secretar al comisiei de indigenare, în locul d-lui I. Popescu-I’ion.Printr’un proiect de lege, primăria orașului ,Constanța va fi autorizată să modifice actuala plaje din locul destinat pentru băile de mare . O delegațiune de proprietari din strada Rinocerului au intervenit la primărie pentru eidesfundarea, alinierea și canaizarea acelei strade. Proprietarii acelei strade au sporit în acest scop sursa de iei 2.000 . Cererea proprietarilor este dreapta mai cu seamă că strada Rinocerului se sfîrșește în fața arhivelor statului. Prin deschiderea și alinierea celei strade s'ar asana toată partea aceia care lasă foarte mult de dorit din punctul de vedere al higienei. • Astă seară Joi 31 Martie orele seara sînt convocați toți membrii Uniunei studenților romîni în reuniune extraordinară, urmînd a discuta importante chestiuni privitoare la mersul societăței. D. Alex. Săvulescu președintele societăței va face mai multe comunicări de extremă gravitate; membrii sînt cu insistență rugați a lua parte în număr cît mai mare la această consfatuire. • Aseară a avut loc la cercul militar conferința d-lui maior C. Teodorescu despre „Necesitățile reorganizarea armatei române“. La această conferință a asistat și regele. • Comisia permanentă de pe lingă Camera de comerț a continuat aseară discuțiunea cu privire la noul tarif vamal. • Consiliul de administrație al Creditului agricol și casei centrale a băncilor populare sătești a fost convocat pentru azi după prînz. ® Erî după ami azi comisia farmaceutică a ținut ședință sub președinția d-lui farmacist Gregoriade. •Prefectura de Covurlitî a adjudecat definitiv asupra d-lui Laseovar executarea lucrărilor de tîmplărie ale palatului administrativ in construcție, pentru suma totală de 48 121 lt.Consiliul general de Vile a fost convocat în sesiunea extraordinară pentru ziua de 25 Apilie spre a se ocupa cu rezolvirea mai multor cestiuni interesante. •D. Al. V. Simitu, licențiat in farmacie, a fost numit farmacist al spitalului comunei Brăila in locul d-lui Gh. Paraschivescu, demisionat. • Procesul polițaiului orașului Alexandria, d. Curcudache, dat judecăței comisiei disciplinare de la ministerul de interne, va fi judecat minic, iar Luni comisia disciplinară va judeca procesul d-lui Nanian, directorul poliției aceluiași oraș. Ambii sînt dați judecății pentru abateri de la datorie.D. Pariano, prefectul județ dn Constanța, a cerut printr'o adresă ministerului de domenii, ca plantațiunile comunale de păduri din Dobrogea, sa se facă pe viitor prin antrepriză, deoarece lucrările, așa cum se execută în prezent, pe lîngă Premii! Premii.Premii 33 „Dimineața“ cu începere de la 1 Ianuarie 19c6 descriine primul său abonament cu premii și anume : In battîriul premiu il (adică două mii 2- lea premiu |00@ (una mic) In obiecte 1) UN MARE DICȚIONAR ,aciclopedic universal ilustrat, de Jules Trousset, 7 volume mari elegant legate, în valoare de Lei 180 de la cunoscuta librărie Leon Alcalay Calea Victoriei 37. 2) 0 HARMONICA mare fină marca „Monogram“ burduful dublu, colțuri de metal, 10 clape, tonuri tipic, orghel, de la magazinul general de muzică „La Stuzpa“, Str. Colțea No. 5. 3) UN GRAPROMON din renumita fabrică „Columbia“, cintă 5 cilindre cu un singur remontagiu, din Marele magazin de muzică Jean Feder Calea Victoriei 54. 41 CASSETA DE OȚEL în valoare de Lei 150 din fabrica de case de bani GEORGE PRICE LIMITED Londra, de la d. Carol Kirschen, depozit de case de bani și macine de acris „Fay-Shores". 50 BICICLETA SPORT model popular 1905 neîntrecută în soliditate, eleganța și mers ușor în valoare de 200 lei de la marele magazin de velocipede B. D. Zisman din Calea Victoriei No. 4462 VASE DE BRONZ „secession“ pentru flori, cu diferite ornamente și 2 îngerași, de la renumitul magazin de bijuterie Th. Radiron B-dul Elisabeta 9 bis. 7) O ETAGERA de o execuție artistică de la bazarul de cadouri din Calea Victoriei No. 70. 8) UNAVANTURATOARE sistematică, cu 12 site pe 4 rotile în valoare de lei 190 de la casa Nicolae Feher et Cie, societate în comandită, din București, str. Smîrdan No. 10, reprezentanți generali pentru Romînia a mașinilor Căilor ferate Regale Ungare cele mai simple, solide și perfecționate mașini de treerat. 9) MALADA cu 40 butelii vin 20 butelii alb, 20 negru din viile Principelui Barbu Știrbei de la magazinul desfacerei produselor Stirey, Casa Victoriei 121. 10) UNA MAȘINA DE SCRIS „W0ST“ in valoare de lei 700, de la renumita companie engleză „The1' YOST“ Typewriter Co. Ltd.1, ale căror mașini sunt răspîndite în toată lumea. Sucursala din București, calea Victoriei No. 71 (Hotel Splendidi Agent pentru provincie: M. Solan Galați. La aceste premii iau parte tot abonații noul cu începere de 1 Ianuarie 1905. Abvui*m[puntn] la s mortal .In vnrirteetf*i costă : Pe an 18 lei. Pe șase luni 9 lei. Pe 3 luni 4.30. Lunar 1.51 — In străinătate îndoit — A se trimite costul in mărci ci mandate poștale pe adresa adminstrației ziarului Dimineața, că costă pe stat prea mult, dar nici nu aduc prea mari servicii locuitorilor din comunele în apropierea cărora se construesc. D. ministru de domenii, loan N. Lahovary, a delegat pe dl Nicolae Cosăcescu, secretarul general al acestui departament, să cerceteze În fața locului plantațiunii, ce s'ai făcut și să refere. Cu acest prilej de secretar general Cosăcescu, va cerceta și lucrările de împroprietărire a veteranilor. Inspecția aceasta va avea loc k ani și il săptămînci viitoare. O Ministerul de instrucție a hotărît să nu se mai ție anul acesta obicinuitele conferințe ale învățătorilor, cari urmau să aibă loc în cursul vacanței Paștornî. #Următoarea mișcare s’a făcut in corpul didactic primar: I. 8. Popovicî, institutorÎs școala No. 1 de bieți din Tocmi, a fost numit director la acea școală in locul d-lui N. Crivăț, eșit Îs pensie. Zi-na Hotireanu Lucia, institutoare la școala No. 2 de fete din Tecuci, a fost numită directoare la acea școală. D. I. Onu, fost institutor la școala de băeți din Babadag, a fost reprimit în învățământ și reintregra pe ziua de 1 Aprilie la școala No 3 de băețî din Tecuci, în locu d-nei Beldie Elena, care pe acea zi trece la No. 2 de fete. D-na Suiloțel Elena, institutoare la școala No. 2 de fete din Huși a fost numită directoare la ace. Școală, cu începere de la 23 Aprilie a. c., in locul d-nei IonesciV Natalia. 0 Budgetele fiind la ordinea zilei, Belgia, Orientului nu putea să nu se ocupe in proză și ilustrații de aceasta chestiune de actuatoate. Numărul acesta al Belgiei Orientului, apărut azi, este tot ce poate fi mai antidot in contra somnolenței, sau a urmi discurs asupra budgetelor ! • Școala inferioară de meserii din Ploești și școala elementară de agricultură din comuna Pogoanele (Buzău) se vor desființa pe ziua de 1 Septembrie a. c. •Catedra de limba germană (sistem Berlitz) de la școala comercială gr. I din București a fost desființatai pe ziua de 1 Septembrie a. c.Dela 17—23 Septembrie va avea loc la Viena al VII lea congres internațional al accidentelor muncei și asigurărilor sociale. Comitetul organizator al congresului are ca președinți pe d-mî Julius Krip, președintele Camerei de comerț locale și dr. I. Böchker, consilier intim de guvernămînt la Berlin. La acest congres a fost invitată a participa și Romînia.D. I. Popescu, sub-comisar cl. III-a în poliia orașului Alexandria, a fost transferat în aceeași calitate la Craiova.D. G. S. Lăzărescu, fostul cap al mișcarea comercianților de băuturi spirtoase din Capitală, a fost numit administrator șef al ospătăriei comunale în locul decedatului Atanasie Velcescu. • Se știe că fostul consiliu comunal de sub președinția d-lui C. F. Robescu, hotărâse a se întrebuința un fond de 500 lei pentru a se îngrădi și a se instala o cruce pe mormîntul decedatului Pană Buescu, fost consilier comunal și ajutor de primar, a cărui familie se află în imposibilitate de a face aceasta. Aflăm că noua administrație comunală refuză executarea, votului fostului consiliu comunal din lipsă de fonduri. © S’a supus aprobărei consiliului tehnic superior proectul pentru construirea a două pavilioane cu clte 7 paturi pe lîngă spitalul județean din Darabani. Lucrurile vor costa ln total 25.514 lei.Comisiunea însărcinată de Senatul universitar a examina titlurile și lucrările candidaților la catedra de drept roman, rămasă vacantă la facultatatea juridică din Capitală, prin moartea regretatului N. Crăscunescu, își va depune raportul în cursul acestoi săptămîni. Senatul universitar în unire cu consiliul profesoral al facultăței de drept se va întruni înainte de vacanța Paștelui, spre a recomanda Un candidat la această catedră.Societatea studenților în medicină din București, va serba în ziua de Dumineca, 3 Aprilie a. c. ora 2 ș jum. p. m., în localul aăil din palatul băilor Eforiei, a XXX-a auivesare de la fondarea sa, crucea lui ocaziune se va ține o ședință solemnă, în care președintele va ține o cuvintare ocazională. Secretarul general va face o dare de seamă asupra mersului societăței în decursul anului expirat, apoi d. M. Cealîc va ține o conferință : „Influențe morbide în literatură și artă. Edgar Pile — viața și opera sa. "D. Mirodorescu, "comerciant, împreună cu o delegație de cetățeni, proprietari în strada Vinători, s a prezintat cri d-luî primar al Capitalei spre a-l ruga sa aducă mai multe îmbunătățiri străzii de mai sus. Delegația, neputînd fi primită ori, se va prezita din nou azi. © Examenul de capacitate pentru desen și caligrafie, va avea loc în Octombrie viitor .D-nii Teodor Cinea, senator, și Victor Ionescu, deputat, au lent inițiativa de a oferi un banchet parlamentar d-lui general Manu, ministru de razboiu. Banchetul se va da la 4 Aprilie, in sala de marmoră a hotelului Bulevard.Ministerul lucrărilor publice al Bulgariei a prelungit termenul reacțiilor pentru transportul petroliului sosind din Varna, pină la Ianuarie 1906. Aceste aeacții interesează exportul petrolului nostru, față cu concurența petrolului rusesc. Acei cari vor expedia din Varna în interiorul Bulgariei cel puțin 1.000 de tone vor beneficia de o scădere de tarif. Diferența li se va rebonifica imediat ce vor doveri că au expediat cantitatea de mai sus.Consiliul sanitar superior a aprobat cu oarecari modificări regulamentul pentru concursurile de medici la spitalul „Elisabeta Doamna, Caritatea Gălățeană“. *D. Locusteanu, directorul școalei veterinare, a examineze pe d, fost desemnat să G. N. Doliu, aflexamenul de iÂdncius să depun veterinar. ... © D-nil Al. Dobresan, secretar al medicului Britanic al județului Argeș, și P. Georgescu, referent statistic al județului, au fost transferați unul în locul altuia.In sesiunea in care va fi convocat consiliul general de Dîmbovița se va ocupa și cu chestiunea construirea unei linii ferate de la Pucioasa la Morceni.Se știa că direcția generală sanitară înființa su două premii pentru cele mai bune lucrări asupra maladiilor volorice la sate , unul de 500 și altul de 300 lei. Premiul I a fost decernat lucrării cu pseudonimul „Darila", sub care se ascunde d. dl. Cîmpeanu, medic în județul Putna, iar premiul II lucrărea cu pseudonimul „Creangă“, sub care se ascunde d. dr. N. Lupu, medic la Horești (Ilfov). „ D. /. Gavrilescu din Focșani s’a adresat Biroului nostru de Cerrencios și Iriformațiuni să desființăm un sechestru ce apucase unul debitor al d-sa o și a retrage pentru d-sa garanția de lei . una mie ce depusese la trib. Ilfov, Bipoul a dat curs cerere, și după desființarea sechestrului, garanția a fost remisă d-lui Gavrilescu. Pentru înființări și desființări de sechestre, popriri, urmăriri și executări de orice natura a se adresa Biroului de Contencios și informațiuni al ziarului „Adevărul“, București, str. Sărindar No. 11. A se înainta in acelaș timp și taxa biroului de lei 3 (trei). 0 D. Ioan Kalinderu, președintele Academiei, a luat lăudabila măsură de a se permite și marelui public libera frecventare a bibiotecei Academiei. Au demisionat din corpul telegrafo-poștal pentru a-și regula drepturile la pensie, pe ziua da 1 Aprilie c., următorii: N. Poruzeanu, cf. superior gr. I. Vălsănoiu Icu fost diriginte; Ion Gavrilescu, St. Chinopsi, Atanasiu George din administrația centrală, și Petrescu Nicolau fost diriginte la Adjud. Dintre oficianții superiori gr. III : Metaxa Mihail de la of. Buzău, dintre of. superiori gr. I d-nil Zoi, George, Dinescu C, Vaicum C-tin, Drentel C-tin și of. inf. gr. III Teziro Searlat.Numeroase sînt victimele jocului de cărți, atît de mult răspîndit în Capitală cît și în întreaga țară. Un redactor al nostru, avind adunat un material bogat asupra jocului de cărți și urmările sale, va începe astăzi Joi, în Adeverul, publicarea unei serii de articole, în cari va da pe față viața din cluburi și localurile de joc, localuri unde se distrag atîtea vieți, unde se ruinează atîtea familii. Toți cititorii Adevărului vor urmări cu un vădit interes, aceste articole, nu de teorie, ci de fapte și constatări. Mișcare la serviciul silvic In personalul silvic al statului s’a făcut pe ziua de azi următoarele transferări : D. silvicultor-șef Gh. Popescu, agente de control la regiunea Vila Pitești, a fost transferat după cerere în aceeași calitate la regiunea Via București. D. silvicultor-șef Th. Spirescu, din serviciul central al ministerului de domenii, a fost transferat în interes de serviciu, ca agent de control la regiunea VII-a Pitești. D. silvicultor Gh. Ștefănescu, șeful ocolului Babadag, a fost transferat în interes de serviciu în a oprișa calitatea ocolul Giurgiu, in locul d-lui silvicultor V. Pioșenii, care în interes de serviciu, fost trecut la ocolul Babadag. D. silvicultor Gh. Montano, actual agent de control la regiunea X Constanța, a fost transferat după cerere în aceeași calitate la regiunea IV-a Buzău. Exportul de spirt din cereale — Prima de export — Ministerul de finanțe a trimis o puvu’are administratorilor financiari de județe prin care’! roagă Săpună in vedere fabricanților de spirt din județul respectiv că, după 1din 6 Fibruarie 1902 și regulamentului de aplicare, aedilmorinșii cari vor avea intențiunea de a face în cursul anului financiar 1905—906 export de spirt fabricat din cereale cultivate în țară, spirt pentru care nu mai acordă pimă, sînt obligați a face declarațiuni scrise la ministerul de finanțe cel mai tîrziu pînă la 15 Aprilie 1905. Pe baza acestor declarațiuni ministerul va hotărî pentru fiecare cantitate de spirt ce va putea ex-Astăzi Joi 31 Martie a apărut REsMiratoriil săracilor — MARE TIOMAN POPULAR — Mime Vineri 1 Aprille va apare FASCICO LA 22 a j&îerele parisulu! - MARE ROMAN SOCIAL — 5 bani fascicola în toată țara porta în cursul anului 1005--906 un drept de primă do l și jum, bani de grad fixat prin lig.a budgetary ; pentru a putea obține însă această primă, fabricanții vor fi datori să justifice proveniența cerealelor cu certificate liberare de autoritățile administrative de unde sunt ridicat cerealele, certificate pe care le vor prezenta agentului de control la introducerea cerealelor în fabrică, conform art. 59 din regulamentul legii spirtoaselor. Budgetul ministerului de interne Comisiunea budgetară de acord cu d. președinte al Consiliului și ministru de interne G. Gr. Cantacuzino a făcut în budgetul acestui departament mai multe modificări, din cari rezultă un i,spor de 2204 lei, asupra budgetului prezentat Camerei. S’au scăzut 7 inspectori generali administrativi ; s’a scăzut, după cererea dlui Mill. Rahtivan, secretarul general al acestui departament onorariul secretarului general cu 200 lei lunar. De la leafa a trei directori de serviciu s’a redus cîte 56 lei lunar. De la leafa a patru șefi de serviciu s’a scăzut cîte 25 lei lunar. S'au făcut de asemeni cîteva mici reduceri in lefurile a o parte din funcționarii acestui departament, cărora prin proectul de budget li se mărise leafa. Totalul reducerilor efectuate la Adminstrația centrală este de lei 33.720. La telegrafe și poștă s’a scăzut leafa unui inspector retribuit cu 560 lei lunar și 240 diurnă. S’a suprimat diurna a trei șefi de divizie a 95 lei fiecare. Totalul reducerilor de la acest capitol este de lei 13020. La direcțiunea generală a serviciului Sanitar, sau redus toată adăogirile făcute la lefuri in sumă de lei 3108. La cheltueli mărunte s’au redus 2000 lei. La prefectura poliției s’a scăzut cu 100 lei lunar, diurna directorului. Totalul tuturor reducerilor este precum se vede de lei 53048. 1—, budgetul fondului de epizotii s’a redus leafa inspectorului șef al serviciului veterinar cu 100 lei lunar. La serviciul veterinar de cale ferate s’au redus șefile inspectori:or veterinari* rumintud retribuiți in 400 lei bafați 100 lei diurnă. Osatorie cu prințul Vie 1 de d. E. Melidon, și „Noaptea de Oc'te imbrie” versuri de Alfred de Musset. O orele 1 din noapte a început dansul în prezența familiilor amatoare de muzică și dans, in treacăt1 am observat următoarele familii: G. Ștefănescu profesor de canto la conservator, d. Naumescu, Ștefan Dumitrescu avocat, inginer Danilescu inspectorul creditului rural, Theodor Cartianu, d. Petrișor profesor, d-na Sinara Gheorghiu profesoară, Ion Mitru, Jan Zotu, locot. Cartian, d-na Gestenberg-Bubi profesor de dans, sub loc, Ghegeschi, G. Cosman, C. ionescu, Rizescu, Radovici, studenți ce au antrenat d-șoarele la dans pînă la orele 5 cînd pianul condus de cunoscutul tapreur Puulman (junior) și Paulman (senior), a încetat de a se mai auzi (juneori Bubi, sîmbătă 2 Aprilie, va avea loc a XVI-a serată artistico-dansantă în saloanele „Uniunea studenților romini”. Invitațiile se iau de la sediul societăței. tor Napoletan. Prințesă Clementina menține cu stăruință dorința ei, și degeaba î-a fi trimis scrisori ministrul-președinte al Belgiei cum și cardinalul Goossens, în numele Papei, ca să se supue voinței tată tălui ei. Prințesa nu vrea să se întoarcă în Belgia decit cu condiția ea să i se pue la dispoziție un castel departe de reședința tatălui. Aceasta, fiindcă nu vrea să azeste la vieți morală a regelui. Adunarea corporației tipografilor Ascută s'a ținut în sala Eforiei adunarea generală a corporației artelor grafice. A prezidat de Emil Socec. La ordinea zilei darea de seamă asupra mersului asociației pe anul trecut și budgetul pe anul viitor. Darea de seamă și activitatea comitetului de piuă acum a fost viu criticată de către d-nii Alex. Georgescu și N. C. Georgescu. După ce au mai luat CUvântul d-nii Emil Socec, Nicutli; Stoica, D. Constantinescu și ații, »diluarea, cu majoritate, a aprobat atît d -rea de seamă Cit și budgetul, așa cum au fost prezintate de comitet. Ședința s’a ridicat la orele 11 și 30 minute. Societăți și creaurs întrunirea lucrătorilor brutari.— Mercuri 30 Mrnie corect lucrători brutari din Capitală s’au întrunit în sala cultului meseriașilor în număr foarte mare. Această întrunire a avut de scop protestarea inpotriva patronior brutari, cari întruniți în sala Amiciția sub preșidenția d-lui Urzică .Ü cerut prin un memoriu la Ministerul domeniilor ca să-I scoată din logon meseriilor sub pretextul că el nu sînt meseriași. Au lnat cuvintul d-nii V. I. Crișan membru al Clubului, Gh. Lizarel și președintele corporației, FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 87 Pe Eșafod Memoriile călăului din Magdeburg — Mare roman popular de senzație — Frate și soră Fiecare din aceste cuvinte era pentru Flora o lovitură de gaz.net care o suncția, fiecare o lovitură de pumnal care o străpungea, fiecare minciună pouă, fiecare acuzare, o năucea și mai mult. Nu era în stoic 8Ö, întrerupă guvoul de vorbe al contelui și să’l strige că sînt minciuni, mincini lașe și mizerabile. Stătea înmărmurită ca o stană. Numai o tremurătură ușoară ce’î agita feciorelnicii’ sîn și sîngele ce’î se suise în obraz și o făcea să apară ba roșie ba palidă, trădau că mai respiră, că trăiește încă. Baronul Hugo de Helmthal firește că era departe de a bănui că toate cite le auzise din gura contelui ar fi numai o minciună repede născocită. Credea de adevărate, toate cîte îi spusese Egon de Rodenberg. Și cum ar fi putut presupune că acesta ar fi acuzat pe o fată fără apărare, într’un mod așa de urlic și josnic,dacă n’ar fi avut motivele lui? Se apropie dar de Flora, îndreptă o privire aspră asupra ei și o întrebă apoi : — Ai auzit, d-ră, de ce ești acuzată ? „E adevărat sad — ce ai de spus întru apărarea d-tale . O respirație adîncă ridică pieptul Florei, după care însă scoase un țipăt de groază și, cu o voce desperată, strigă: — Așa do adevărat precum este un D-zeîi in cer, sunt adevărata fiică a tatălui și mamei mele, a contelui și contesei de Rogenberg. „Am fost născută în castelul Rodenberg, unde am crescut sub gingașa îngrijire a părinților mei, și niciodată în viața mea n’am devenit o comediană și nici n’am avut nevoie ca să storc ceva de la tata ; totul ce a susținut omul acesta e înșelătorie și minciună nerușinată. O înșelătorie și minciună, strigă contele Egon batjocoritor și în același timp furios ; am să pun acestei fete o singură întrebare și, dacă va răspunde conform adevărului, atunci, d-le baron, vei ști ce trebue să crezi din spusele ei. „E adevărat, se adresa el Florei, sau și asta e invenție, că te ții cu călăul din Magdeburg, cu Wilhelm Reindel, că alergi după el și că ești iubita lui ? — E oare posibil ? strigă Hugo de Helmthal, iubita călăului? „Ar fi într’adevăr o dovadă destul de apăsătoare, care ar face de prisos orice altă dovadă La aceste vorbe insă se ridică Flora dreaptă și mîndră, un zîmbet ilumina trăsăturile ei frumoase,cari abia fuseseră contractate de groază, și, cu o voce aproape solemnă, strigă : — Da, e adevărat, iubesc pe Wilhelm Reindel, călăul din Magdeburg, și îl vom iubi pînă la ultima mea suflare. — Ai auzit, d-le barou ? întrebă contele Egon , iubește pe Wilhelm Reindel, călăul, pe care toți oamenii de treabă îl ocolesc cu frică. „Eu, d-le baron, la această mărturisire nu mai am nimic neadăugat. Baronul Hugo de Helmthal făcu o mișcare de surpriză. Nu, n’ar fi crezut posibil ca această fată fermecătoare să fie iubita unui călău. D-le baron îî se adresă contele Egon, te rog dă ordin s’o scoată pe această fată de aci ! „Pentru că am găsit-o în societatea braconierilor, a face foarte rău ca sa’I daî drama!. „Inzist ca această mizerabilă să’și capete pedeapsa cuvenită. „Da, m’ași bucura chiar dacă în sfirșit ușile unei închisori s’ar închide în urma’î,ba voesc chiar eu singur, în persoană,să duc pe ființa asta în închisoarea din Paderborn, dacă d-ta, d-le baron, ar avea amabilitatea ca să’mî pui o trăsură la dispoziție, deoarece ași dori, spre a evita orice scandal public, să facem transportarea cît se poate mai iute. — S’o lăsăm deocamdată ca să intre în camera de alături, răspunse baronul de Helmthal, deschizînd o ușă și indicînd o odăiță, alăturată, care sa afla în spatele sufrageriei ; ferestrele sînt zăbrelite, așa că orice fugă îi este imposibilă. „Poate sta acolo pina ce ne vom sfătui asupra soartei ei, — Să vă sfătuiți asupra soartei mele ? striga Flora, care își recăpătase o parte din stăpânirea de sine, și ochii’î se înteiafi,—• eu însămi dispun de persoana mea și nimeni n’are vreun drept ca să reguleze soarta mea după gustul său. „Sunt oare o copilă care are încă nevoie de educație, sau sunt o nebună care nu știe ce face ? „Dacă acest om susține că n’ași avea dreptul suport cinstitul nume de Rodenberg,dacă zice că ași fi o escroacă și o aventurieră—el bine, mă declar gata (vocea Florei denota, la aceste vorbe, tot mai multă hotărîre și stăpânire, orice fiică și timiditate pălind a’I fi pierit) să întovărășesc imediat pe contele Egon de Rodenberg la Magdeburg, dar nu cu el singură, ci întovărășia dv., d-le baron, în a pădurarilor dv. și a doi martori pe cari să’î alegeți după dorință. „In Magdeburg se va vedea imediat line a mințit , cu sa fi omul acesta, dacă sînte adevărata fiică a tatălui și mamei mele, a contelui și contesei de Bodenberg, sau dacă sînt o șarlatană infamă care s’a servit de greșala unui om cinstit spre a estorca bani de la el și familia sa. „Oh, sărmanul meu tată,țî-aî fi închipuit cumva vreodată că propriul tăui fiu o să’ți vestejească numele, aruncincîn’țî în spate o asemenea rușine? „Zaci în mormint și nu poți să te aperi, nu poți sfîșia această mizerabilă țesătură de minciuni, nu poți dobori aceste acuzări născocite. „Dar eu, fiica ta, voiți lupta pentru tine, copilul ,tau sa va război pentru onoarea ta. „Acum nu mai e vorba de mine, urmă Flora cu o elocvență mișcătoare, apropiindu-se cu curagiu de Egon și aruncîndu’î o privire de adine dispreț , tu mizerabile, tu care te numești conte de Rodenberg, am îndrăznit să batjocorești memoria tatălui tău, pe care trebuie s’o spăl de infamia minciunilor tale. „Ei bine, vino ca mine la Magdeburg; acolo sînt mii de oameni cari mă cunosc și vor fi judecători între tine și mine; toți vor mărturisi că am dreptul ca să port numele de Rodenberg, poate chiar un drept mai mre ca tine, care ți-ai luat îndrăzneala de a purta numele de Egon de Rodenberg. Palidul și bărbosul em tresări*tdeodată, ca și cind l-ar fi apucat de ceafă o mină de fier. Scoase un țipăt răgușit de furie și ridică uniir loc ca și cînd ar fi vrut să închidă cu ela gura Florei. Dar iute ea se trase înapoi din fața furiosului și, fără a lua seamă la gesturile și privirile lui amenințătoare, urmă cu o voce ridicată: — Nu, tu nu poți fi contele Egon de Rodenberg, tu nu ești fiul tatălui și mamei mele, ti nu ești nici fratele meu, deoarece un Dodenberg nu poate atît de decăzut încît să batjocorească memoria tatălui său mort, să țină încuiată pe bolnava și nenorocita î maini într’o odaie din turn, aproape fără nici o îngrijire,și să rostească asemenea minciuni despre propria soră. (Va urma 9