Dimineaţa, aprilie 1905 (Anul 2, nr. 418-438)

1905-04-01 / nr. 418

D-rei Flor­eca. Un caz dificil. Buzău. — o logodnă a avut loc. După logodnă, mirele fu silit să plece din acel o­­r­aș pentru interesele existenței sale. Tinăra fată întilnește un alt­ bărbat și se amorezează de dînsul. Ea lasă fără răspuns scrisorile lo­­­godnicului. Dar acela pe care ea­ îl iubește nu răspunde afecțiunei sale. Ea se descurajează și... revine la logodnicul părăsit, fără ca totuși să poată izgoni din mintea ei pe‘ acela a cărui dragoste n’a putut-o obține. Ei bine, declar că e neleal acest procedeu. O femee nu are dreptul de a considera un bărbat ca pe nimic, și de a consimți la căsăto­rie, cînd inima ei este dată altuia. Aceasta înseamnă o lipsă de cea f­ai elementară delicateță. Desigur, căsătoria făcută în ace­ste condițiuni, nu poate fi fericită. Tinăra fată nu va găsi într’însa mulțumirea ce caută. Dar ceea ce o mai răă, este că ea riscă în această aventură feri­cirea altuia. După ce a comis o astfel de infidelitate de inimă și a perseverat într’insa, ea nu­mai ‘ ’eg‘­ment respins Și cit de bine demonstrează a­­ceastă situațiune in care s’a pus tinăra fată, atît de dificilă pentru dinsa, atît de crudă pentru altul, că nu a permis să te abandonezi poate "reveni la logodnicul un mo­cufva, cînd nu te poți da în toată sinceritatea și absolut cu totul! Vreau să abordez un subiect pe­nibil. Părinții nu recunosc totdeauna­opiilor lor dreptul de a alege pe cela­l­ iii aceea cu care trebuie să-și petreacă intreaga viață. Voiți spune foarte sincer, deși părinții au dreptate foarte adesea, cînd refuză consimțimîntul lor, ca in unele ocaziunî trec peste drep­turile lor , și in special atunci cind voesc să-și căsătorească copiii con­tra dorinței acestora. Când nu iubește pe acela care i se impune, o fată tînără poate, fără a greși contra respectului de fiică, să spună mamei și tatălui său­: „Regret mult de a vă con­traria, dar nu pot primi bărbatul ce-mi propuneți, căci n'ași putea nici să-l iubesc, nici să-l fac fericit. Vreau­ să mă port ca o femee cin­stită, și ași greși măritîndu-mă cu un om pe care inima mea îl res­pinge“. Cu atît mai mult o tînără fată reală trebue să refuze „partidele cele mai avantagioase“ cînd iubește un om demn de toată stima ei, căruia î-a dat inima, și cînd cei carî dispun de dînsa nu pot re­proșa acestui om decît modestia averei sale. Ii trebue să aibe cu­rajul de a zice părinților, tutorelui ei, că va stărui in alegerea făcută de dinsa. Maria Demetrian «o ZIUA UB­­BR.I Mutările și înaintările in armata.— Revoluțiunea pentru Inde­pendența Albaniei.—Lucrători ruși ascultînd discursuri revoluționare. — Rezoluțiunea unei Întruniri din Petersburg IN ȚARA Pe ziua de 1 Aprilie nu se vor face decît mutări în armată, iar îna­intările pe ziua­­ de 10 Marti. _Numărul inspectorilor comu­nali va fi redus la 150 și­ vor fi menținuți numai cei cari au peste doi ani vechime. — D. Zottu, președintele tribu­nalului din Constanța, a încetat din viață. —In Capitală a încetat din viață d-na Sofia Luther, proprietara cu­­noscutei fabrici de bere. ■— In Iași se agita ideia unui pelerinagiu la mormăitul lui Cuza. IN­­ STREINATATE (Diverse). Din telegramele noastre. Prințul Albert Ghica, pretendentul la tronul Albaniei, a declarat în­­tr'un interview că urmărește obți­nerea independenței Albaniei prin­­tr’o revoluție bine organizată, care va izbucni la toamnă și că bulgarii se vor răscula în același timp. —• Poliția a arestat pe un vână­tor de la Țarskoe­ selo, care dădea note asupra vieței țarului unui re­voluționar. — Opt mii de lucrători din fa­brica Putilov sau adunat pentru a asculta discursuri revoluționare. — Se dezminte știrea că sulta­nul e grav bolnav. — O întrunire a avocaților din Petersburg a votat o rezoluție, in care cere prăbușirea autocrației și introducerea Constituției. Curiozități Humor american. — De ce fu­mezi, băete ? Nu știi că asta ițif­trică ?—Sora mea e ocupată într’o ibrică de țigarete și tata nu poate ă­ fumeze toate țigările pe cari le duce sora mea acasă. * Spune-mă Tommy, cind tatăl au­ vine acasă și împarte cu mama a 50 de lei, cit are fiecare ?—Mama­re 50 de lei.­— Băete, du știi b­c­­ia.—Și d-ta nu știi pe mama mea. * învățătorul (explicînd): Și Stioi păcatul a venit în lume prin greșala Evei.—Mica Leaner (între­­upînd): D-ta învățător, mama spune­a ea nu crede asta și ca a fost sin­gra sal­a lui Adam. . pit. Percy, ești mulțumit cu tompeta ce ți-am cumpărat de ziua așterei tale ?— Minunat, unchiule, iama îmi dă în fiece zi un cent ca­m nu suflu într’iisa. * Iubești pe profesoarea ta ?— *aul (in virstă de 7 ani). Da, dai u pot s’o spun tare pentru că e săritată. * Ai mințit iar Pete, e o ru­ine. Cind am fost dt virsta ta n’am amnțit.—Așa? Atunci cînd ai înce­­put, papa V Profesorul : Cite porunci sunt, îrace?—Duminica trecută au­ fost ece, dar mălini a spus alaltăeri că iapa a călcat una din ele. „,** Tatăl : Ce a spus profesoarea înd te-a auzit înjurînd astfel?— landolph : M’a întrebat unde am în­­vățat așa ceva. — Și tu ce am răs­­puns ?— N’am vroit să te compro­­m ît­ papa, și am dat vina pe papa­­ralul nostru. Știri din străinătate Irassoul mare­ ducese Cecilia de Mecklemburg, logodnica prințului moștenitor al Germaniei, a fost comandat aproape întreg la Paris. Marea ducesă are o adevărată pa­siune pentru sporturi, mai ales pen­tru tennis, bicicletă și automobil, așa că’i s’au comandat numeroase i«hșașge» DIMINUATA­ggagmigm CTgMjBBBM costume necesare pentru exercita­rea fiecărui din aceste sporturi. In ziua de 4 Aprilie va avea loc la Berlin o expoziție curioasa­­ a copiilor hrăniți numai cu vege­tale. Organizatorii acestei expoziții aparțin asociației „Reformatorilor vieței“ și vor să arate că vegeta­­rianismul este cu totul superior metodelor obicinuite de mîncare cu carne.* Un corespondent al ziarului „Ma­tin“ a fost primit de cardinalul Merry del Val, secretarul de stat al Vaticanului, care“i-a declarat că Papa este contra separărei bise­ri­­cii de stat în Franța și că măsura aceasta este considerată la Vatican ca o nenorocire care va avea ur­m­ări incalculabile pentru amindouă părțile.* Numărul germanilor stabiliți în Maroc este de 193, iar comerțul Germaniei cu Maroc a fost în 1904 de 2.542.000 mărci din 55.000.000— la cît se urcă comerțul extern al acestei țări. Aceste cifre, spun ziarele franceze, arată că Germania nu are de loc interese mari în Ma­roc și că toată politica lui Wilhelm II nu e făcută decît ca să șicaneze Franța în opera ei. Ziarele străine arată că conflictul se agravează, din cauză că nici Franța nici Germania nu voesc să facă primul pas pentru a începe tratativele diplomatice. Regele Christian al Danemarcei a împlinit zilele trecute vîrsta de 87 ani. Și în orașul Wiesbaden locuesc 225 milionari, față de 197 în anul pre­­cedent și de 140 acum opt ani. Acești 225 milionari plătesc impo­zite mari, și de aceea orașul Wies­baden este unul din cele mai bogate. * Intre regele Leopold al Belgiei și fiica sa prințesa Clementina, rup­tura este aproape definitivă din cauza neaprobărei regelui la proec­ lalini și serbări Serata Florilor.—Asociațiu­nea ti­nerimea „Dorul“ în urma succesului obținut la cele dintâi două serate, a hotărît pentru Smileniu­l 2 Aprilie 1906 în salonul clubului german str. Bre­­zoianu 17, serata florilor cu concert teatru și don«. La această serată vor da concursul d. I­ Dumitrescu artist al Teatrului Național, Alecu Popescu absolvent al conservatorului de de­clamație din Viena și Gh. Filip ma­estru de muz­­ă. După terminarea teatrului , se va începe dansul care va dură pînă la ora cinci dimineața. In tot timpul dansului va cînta muzica regimen­tului 3 Roșiori. Comitetul pentru a mulțumi mai mult pe publ­c a h­otărît a se pro­clama ca regină a florilor pe acea dintre domnișoare care va avea Cea mai frumoasă toaletă în flori. In tot timpul dansului bătut de fiori și de confeti. Tinerimea internațională din X.­Severin, aranjează pentru Luni, 18. Aprilie (a doua zi de Paște), o fru­moasă serată dansantă in splendida sală „Carmen Sylva“, decorată In stil japonez. Dintre plăcutele și nu­meroasel1­ su­rprize ce se rezervi pen­tru această serată sunt: Ninsoare la Port-Arthur, o abundentă zăpadă se revarsă peste perechele dansatoare, Chrysantheme, t­ocarde, Lampioane și Ghirlande japoneze, furnizate de renumita fabrică de cotilioane A. Mariani et fils din Paris. Comitetul organizator îș­i permite a pune în vedere onor. P. T. Public, că invitații personale nu va face, a­­ceasta pentru a nu da loc la nemul­țumiri. Orchestra completă a reg. 1 Hehed. No. 17 sub conducerea simpaticului capelmaistru J. Bursch, va executa cele mai noui și plăcute arii de dans. Cu toate cheltuelile mari ce se face, prețurile intrărea vor fi: De fa­milie lei 2.50, de persoană lei 1.50. Ofrandele se refuză cu mulțumire. Inceputul la orele 8 luni seara. Duminică 3 Aprilie­—va avea loc în sala Clubului German (str. Brezoianu o serată dansantă cu concert cu bi­ne­voitorul concurs al tenorului N. Ștefănescu, C. Tănase și L. M­endel­­sohn. Partea I a concertului cuprin­de : Fiotov: Marta ,romanță cîntată de d-n­u N. Ștefănescu. Adagior et vnale du grand concert en Mi majo­­ur solo de violina de L. Mendelsohn Versuri de C. Tănase, Partea II Gounond, Faust, Cava­tina Salve di mora : D-na N. Ștefă­nescu­, Versuri de C. Tănase, Partea III Dans, Mare bătae de flori conferii serpentine etc. Prețul locurilor: Locul I 2 lei Locul II - lea, Garderona 50 bani porconati . . Societatea Junimea dinuiousu sin­­dicală, organizează pentru seara de Sud­ 4 Aprilie cor., cu concursul ar­tiștilor Teatrului Național, o repre­zentație de gală, sub patrona­s­ul d-nei dr. Erdreich. Reprezentația are loc la teatrul Lyric. jil.Se vor­ reprezenta: „Nebuniile Amo­roase“, comedie în 3 acte de Reg­nard, tradusă în versuri de d-l Edg. Aslan. Distribuția: Albert, tutorul A­­gathei d-nu N. Soreanu ; Erast, iu­bitul Agathei d-nu G. D. Dimitriu ; Crispin, servitorul lui Erast d nu Vasile Toneanu; Agatha, epitropisita lui Albert d-na M. Ionașcu; Lizeta, servitoare la Albert d-na D. Bolin­­tineanu. Spectacolul se va începe cu „La Călimănești“, comedie într-un act, localizată de d-l Vasile Toneanu.— Distribuția : Aristotel Panaiotopol, comerciant d-na Vasile Toneanu , Berbecescu, fost primar d-nu I. Bre­­zeanu; Alexandru Titu d-nu G. D. Dimitriu; Victor Frunză­escu d-nu Aurel Petrescu; Ioniță, servitor d-nu N. Grigorescu; D-na Panaiotopol d-na M. Ionașcu ; D-na­ Fundeanu, mătușa ei d-na D. Bolintineanu. Scena se petrece în zilele noastre. Prețul Locurilor : Fotoliu de or­­chestră, 5 lei. Stal I, 4 lei. Stalul II 3 lei. Balconul I, 5 lei. Balconul II, 3 lei. Balconul III, 2 lei. Balcon în­tre coloane, 1 leu. Avant-scenă I, 100 lei. Avant-scenă II, 50 lei. Avant­­scenă III, 20 lei. Baignoire, 25 lei. Baignoire din față,­ 25 lei (4 locuri și 30 lei (6 locuri). Bel-Etage (4 lo­curi) <Q lei și­­ 11 locuri) 35 lei. Loje din față, 20 lei. Loje rang II, 12 lei. Concertul „Vasile Panaitescu­“. — Duminică 27 Martie a a­ut loc în sala Liedertafel frumosul concert dat de d-na Vasile Panaitescu (Bass can­­tant) cu concursul­­ Ușoarelor : Maria Teodoru, Zoe Gîrbea și al d-lor Emil Conduratu, I. Costin și E. Melidon. Concertul a început la orele 9 cu frumoasa romanță: 1) „M’a uitat” cîntată de d. V. Panaitescu, 2) Arie din Aida cîntată de d-șoara Maria Teodoru (soprană dramatică), 3) Ro­manța florei din Carmen, cîntată de I. Costin (tenor liric), 4) „Serenade de d’antregos“ executată la vioară Ultime in­form­ații 6 Senatul va discuta azi legea pentru impunerea unei taxe de 30 bani la decalitrul de viol. Miine va veni în discuția ma­­turului Corp legea privitoare la baterea monedei de nichel.­­D. ministru al domeniilor va veni cu o lege prin care să m­difice în parte legea de orga­nizare a acelui departament. Se va desființa postul de di­rector al industriei, minelor și comerțului și se vor reorganiza cele trei servicii respective.­­Biroul Senatul­ui s’a Întrunit era din nou ocopindu-se cu bugetul maturului corp. D. Radu Odobescu a fost numit secretar al comisiei de indigenare, în locul d-lui I. Popescu-I’ion.­­Printr’un proiect de lege, primă­ria orașului ,Constanța va fi auto­rizată să modifice actuala plaje din locul destinat pentru băile de mare . O delegațiune de proprietari din strada Rinocerului au intervenit la primărie pentru eidesfundarea, alinie­rea și cana­izarea acelei strade. Proprietarii acelei strade au s­­porit în acest scop sursa de iei 2.000 . Cererea proprietarilor este dreap­­ta mai cu seamă că strada Rino­cerului se sfîrșește în fața arh­i­­velor statului. Prin deschiderea și alinierea celei strade s'ar asana toată par­tea aceia care lasă foarte mult de dorit din punctul de vedere al hi­gienei. • Astă seară Joi 31 Martie orele seara sînt convocați toți membrii Uniunei studenților romîni în reu­niune extraordinară, urmînd a dis­cuta importante chestiuni privi­toare la mersul societăței. D. Alex. Săvulescu președintele societăței va face mai multe comunicări de extremă gravitate; membrii sînt cu insistență rugați a lua parte în nu­măr cît mai mare la această con­­sfatuire. • Aseară a avut loc la cercul mi­litar conferința d-lui maior C. Teo­­dorescu despre „Necesitățile reor­ganizarea armatei române“. La această conferință a asistat și regele. • Comisia permanentă de pe lingă Camera de comerț a continuat a­­seară discuțiunea cu privire la noul tarif vamal. • Consiliul de administrație al Cre­ditului agricol și casei centrale a băncilor populare sătești a fost con­vocat pentru azi după prînz. ® Erî după ami azi comisia farma­ceutică a ținut ședință sub preșe­dinția d-lui farmacist Gregoriade. •Prefectura de Covurlitî a adju­decat definitiv asupra d-lui Laseo­­var executarea lucrărilor de tîm­­plărie ale p­alatului administrativ in construcție, pentru suma totală de 48 121 l­­t.­­Consiliul general de Vil­e a fost convocat în­ sesiunea extra­ordinară pentru ziua de 25 Apil­ie spre a se ocupa cu rezolvirea mai multor cesti­uni interesante. •D. Al. V. Simi­tu, licențiat in farmacie, a fost numit farmacist al spitalului comunei Brăila in locul d-lui Gh. Paraschivescu, demisio­nat. • Procesul polițaiului orașului A­­lexandria, d. Curcudach­e, dat ju­­decăței comisiei disciplinare de la ministerul de interne, va fi jude­cat minic, iar Luni comisia disci­plinară va judeca procesul d-lui Nanian, directorul poliției aceluiași oraș. Ambii sînt dați judecății pen­tru abateri de la datorie.­­D. Pariano, prefectul județ­ dn Constanța, a cerut printr'o adresă ministerului de domenii, ca planta­­țiunile comunale de păduri din Do­­brogea, sa se facă pe viitor prin antrepriză, deoarece lucrările, așa cum se execută în prezent, pe lîngă Premii! Prem­ii.Premii 33 „Dimineața“ cu începere de la 1 Ianuarie 19c­6 de­scriine primul său­ abonament cu premii și anume : In­ battî­r­­iul premiu i­l (adică două mii 2- lea premiu |00@ (una mic) In obiecte 1) UN MARE DICȚIONAR ,a­ciclopedic universal ilustrat, de Ju­les Trousset, 7 volume mari elegant legate, în valoare de Lei 180 de la cunoscuta librărie Leon Alcalay Calea Victoriei 37. 2) 0 HARMONICA mare fină marca „Monogram“ burduful dublu, colțuri de metal, 10 clape, tonuri tipic, orghel, de la magazinul ge­neral de muzică „La Stuzpa“, Str. Colțea No. 5. 3) UN G­RAPROMON din re­numita fabrică „Columbia“, cintă 5 cilindre cu un singur remontagiu, din Marele magazin de muzică Jean Feder Calea Victoriei 54. 4­­1 CASSETA DE OȚEL în valoare de Lei 150 din fabrica de case de bani GEORGE PRICE LI­MITED Londra, de la d. Carol Kirschen, depozit de case de bani și macine de acris „Fay-Shores". 5­­0 BICICLETA SPORT mo­del popular 1905 neîntrecută în soliditate, eleganța și mers ușor în valoare de 200 lei de la marele magazin de velocipede B. D. Zis­­man din Calea Victoriei No. 44­6­­2 VASE DE BRONZ „sece­ssion“ pentru flori, cu diferite or­namente și 2 îngerași, de la renu­mitul magazin de bijuterie Th. Ra­diron B-dul Elisabeta 9 bis. 7) O ETAGERA de o execu­ție artistică de la bazarul de ca­douri din Calea Victoriei No. 70. 8) UNAVANTURATOARE sis­tematică, cu 12 site pe 4 rotile în valoare de lei 190 de la casa Ni­­colae Feher et Cie, societate în comandită, din București, str. Smîr­­dan No. 10, reprezentanți generali pentru Romînia a mașinilor Căilor ferate Regale Ungare cele mai simple, solide și perfecționate ma­șini de treerat. 9) M­A­LADA cu 40 butelii vin 20 butelii alb, 20 negru din viile Principelui Barbu Știrbei de la ma­gazinul desfacerei produselor Stir­­ey, Ca­sa Victoriei 121. 10) UNA MAȘINA DE SCRIS „W0ST“ in valoare de lei 700, de la renumita companie engleză „The1' YOST“ Typewriter Co. Ltd.­1, ale căror mașini sunt răspîndite în toată lumea. Sucursala din București, ca­lea Victoriei No. 71 (Hotel Splendidi Agent pentru provincie: M. Sol­an Galați. La aceste premii iau parte tot abonații noul cu începere de­­ 1 Ianuarie 1905. Abvui*m[puntn] la s­ mortal .In vnrirteetf*i costă : Pe an 18 lei. Pe șase luni 9 lei. Pe 3 luni 4.30. Lunar 1.51 — In străinătate îndoit — A se trimite costul in mărci ci mandate poștale pe adresa admins­­trației ziarului Dimineața, că costă pe stat prea mult, dar nici nu aduc prea mari servicii lo­cuitorilor din comunele în apro­pierea cărora se construesc. D. ministru de domenii, loan N. Lahovary, a delegat pe dl Nicolae Cosăcescu, secretarul general al a­­cestui departament, să cerceteze În fața locului plantațiunii, ce s'ai făcut și să refere. Cu acest prilej de secretar ge­neral Cosăcescu, va cerceta și lu­crările de împroprietărire a vete­ranilor. Inspecția aceasta va avea loc k ani și­ il săptămînci viitoare. O Ministerul de instrucție a hotărît să nu se mai ție anul acesta obici­nuitele conferințe ale învățătorilor, cari urmau să aibă loc în cursul vacanței Paștornî. #Următoarea mișcare s’a făcut in corpul didactic primar: I­. 8. Popovicî, institutor­Îs școala No. 1 de bieți din Tocmi, a fost­ numit director la acea școală in locul d-lui N. Crivăț, eșit Îs pensie. Zi-na Hotir­eanu Lucia, institu­toare la școala No. 2 de fete din Tecuci, a fost numită directoare la acea școală. D. I. Onu, fost institutor la școa­la de băeți din Babadag, a fost re­primit în învățământ și reintregra pe ziua de 1 Aprilie la școala No 3 de băețî di­n Tecuci, în locu d-nei Beldie Elena, care pe acea zi trece la No. 2 de fete. D-na Suiloțel Elena, institutoare la școala No. 2 de fete din Huși a fost numită directoare la ace. Școală, cu începere de la 23 Apri­lie a. c., in locul d-nei IonesciV Natalia. 0 Budgetele fiind la ordinea zilei, Belgia, Orientului nu putea să nu se ocupe in proză și ilustrații de a­­ceasta chestiune de actuatoate. Numărul acesta al Belgiei Ori­entului, apărut azi, este tot ce poate fi mai antidot in contra som­nolenței, sau a urmi discurs asupra budgetelor ! • Școala inferioară de meserii din Ploești și școala elementară de a­­gricultură di­n comuna Pogoanele (Buzău) se vor desființa pe ziua de 1 Septembrie a. c. •Catedra de limba germană (sis­tem Berlitz) de la școala comercială gr. I din București a fost desfiin­­țatai pe ziua de 1 Septembrie a. c.­­Dela 17—23 Septembrie va a­­vea loc la Viena al VII lea con­gres internațional al accidentelor muncei și asigurărilor sociale. Comitetul organizator al congre­sului are ca președinți pe d-m­î Julius Krip, președintele Camerei de comerț locale și dr. I. Böchker, consilier intim de guvern­ămînt la Berlin. La acest congres a fost invitată a participa și Romînia.­­D. I. Popescu, sub-com­isar cl. III-a în pol­iia orașului Alexandria, a fost transferat în aceeași calitate la Craiova.­­D. G. S. Lăzărescu, fostul cap al mișcarea comercianților de bău­turi spirtoase din Capitală, a fost numit administrator șef al ospătăriei comunale în locul decedatului Ata­­nasie Velcescu. • Se știe că fostul consiliu comu­nal de sub președinția d-lui C. F. Robescu, hotărâse a se întrebuința un fond de 500 lei pentru a se îngrădi și a se instala o cruce pe m­ormîntul decedatului Pană Buescu, fost consilier comunal și ajutor de primar, a cărui familie se află în imposibilitate de a face aceasta. Aflăm că noua administrație co­munală refuză executarea, votului fostului consiliu comunal din lipsă de fonduri. © S’a supus aprobărei consiliului teh­nic superior proectul pentru construirea a două pavilioane cu clte 7 paturi pe lîngă spitalul ju­dețean din Darabani. Lucrurile vor costa ln total 25.514 lei.­­Comisiunea însărcinată de Sena­tul universitar a examina titlurile și lucrările candidaților la catedra de drept roman, rămasă vacantă la facultatatea juridică din Capitală, prin moartea regretatului N. Cră­­scunescu, își va depune raportul în cursul acestoi săptămîni. Senatul universitar în unire cu consiliul profesoral al facultăței de drept se va întruni înainte de va­canța Paștelui, spre a recomanda Un candidat la această catedră.­­Societatea studenților în medicină din București, va serba în ziua de Dumineca, 3 Aprilie a. c. ora 2 ș jum. p. m., în localul aăil din pa­latul băilor Eforiei, a XXX-a aui­­vesare de la fondarea sa, cru­­cea lui ocaziune se va ține o ședință solemnă, în care preșe­dintele va ține o cuvintare ocazio­nală. Secretarul general va face o dare de seamă asupra mersului so­cietăței în decursul anului expirat, apoi d. M. Cealîc va ține o con­ferință : „Influențe morbide în lite­ratură și artă. Edgar Pile — viața și opera sa. "D. Mirodorescu, "comerciant, îm­preună cu o delegație de cetățeni, proprietari în strada Vinători, s a prezintat cri d-luî primar al Capi­talei spre a-l ruga sa aducă mai multe îmbunătățiri străzii de mai sus. Delegația, neputînd fi primită ori, se va prezi­ta din n­ou azi. © Examenul de c­apacitate pentru desen și caligrafie, va avea loc în Octombrie viitor .D-nii Teodor Cinea, senator, și Victor Ionescu, deputat, au lent i­­nițiativa de a oferi un banchet par­lamentar d-lui general Manu­, mi­nistru de razboiu. Banchetul se va da la 4 Apri­lie, in sala de marmoră a hotelu­lui Bulevard.­­Ministerul lucrărilor publice al Bulgariei a prelungit termenul r­­­­eacțiilor pentru transportul petroliu­lui sosind din Varna, pină la Ianuarie 1906. Aceste a­eacții interesează ex­portul petrolului nostru, față cu concurența petrolului rusesc. Acei cari vor expedia din Varna în interiorul Bulgariei cel puțin 1.000 de tone vor beneficia de o scădere de tarif. Diferența li se va rebonifica imediat ce vor dover­i că au expediat cantitatea de mai sus.­­Consiliul sanitar superior a apro­bat cu oarecari modificări regula­mentul pentru concursurile de me­dici la spitalul „Elisabeta Doamna, Caritatea Gălățeană“. *D. Locusteanu, directorul școa­lei veterinare, a­­ examineze pe d, fost desemnat să G. N. Doliu, afl­­exam­enul de iÂd­n­c­ius să depun veterinar. ... © D-nil Al. Dobresan, secretar al medicului Britanic al județului Ar­geș, și P. Georgescu, referent sta­tistic al județului, au fost transfe­rați unul în locul altuia.­­In sesiunea in care va fi con­vocat consiliul general de Dîmbo­vița se va ocupa și cu chestiunea construirea unei linii ferate de la Pucioasa la Morc­eni.­­Se știa că direcția generală sa­­nitară înființa­ su două premii pen­tru cele mai bune lucrări asupra maladiilor volorice la sate , unul de 500 și altul de 300 lei. Prem­iul I a fost decernat lucră­­rii cu pseudonimul „Darila", sub care se ascunde d. dl. Cîmpeanu, medic în județul Putna, iar pre­miul II lucrărea cu pseudonimul „Creangă“, sub care se ascunde d. dr. N. Lupu, medic la Horești (Ilfov). „ D. /. Gavrilescu din Focșani s’a adresat Biroului nostru de Cer­­­rencios și Iriforma­țiuni să des­ființăm un sechestru ce apucase unul debitor al d-sa­ o și a retrage pentru d-sa garanția de lei . una mie ce depusese la trib. Ilfov, Bi­­poul a dat curs cerere­, și după desființarea sechestrului, garanția a fost remisă d-lui Gavrilescu. Pentru înființări și desființări de sechestre, popriri, urmăriri și exe­cutări de orice natura a se adresa Biroului de Contencios și in­formațiuni al ziarului „Ade­vărul“, București, str. Sărindar No. 11. A se înainta in acelaș timp și taxa biroului de lei 3 (trei). 0 D. Ioan Kalinderu, președintele Academiei, a luat lăudabila măsură de a se permite și marelui public libera frecventare a bib­iotecei A­­cademiei. Au demisionat din corpul tele­­grafo-poștal pentru a-și regula drep­turile la pensie, pe ziua da 1 Apri­lie c., următorii: N. Poruzeanu, cf. superior gr. I. Vălsănoiu Icu fost diriginte; Ion Gavrilescu, St. Chi­nopsi, Atanasiu George din admi­nistrația centrală, și Petrescu Ni­­colau fost diriginte la Adjud. Din­tre oficianții superiori gr. III : Metaxa Mihail de la of. Buzău, dintre of. superiori gr. I d-nil Zoi, George, Dinescu C, Vaicum C-tin, Drentel C-tin și of. inf. gr. III Te­­ziro Searlat.­­Numeroase sînt victimele jocului de cărți, atît de mult răspîndit în Capitală cît și în întreaga țară. Un redactor al nostru, avind a­­dunat un material bogat asupra jocului de cărți și urmările sale, va începe astăzi Joi, în Adeverul, publicarea unei serii de articole, în cari va da pe față viața din clu­buri și localurile de joc, localuri unde se distrag atîtea vieți, unde se ruinează atîtea familii. Toți cititorii Adevărului vor ur­mări cu un vădit interes, aceste articole, nu de teorie, ci de fapte și constatări. Mișcare la serviciul silvic In personalul silvic al statului s’a făcut pe ziua de azi următoa­rele tran­sfe­rări : D. silvicultor-șef Gh. Popescu, a­­gente de control la regiunea Vil­a Pitești, a fost transferat după ce­rere în aceeași calitate la regiunea Vi­a București. D. silvicultor-șef Th. Spirescu, din serviciul central al ministerului de domenii, a fost transferat în in­teres de serviciu, ca agent de con­trol la regiunea VII-a Pitești. D. silvicultor Gh. Ștefănescu, șe­ful ocolului Babadag, a fost tran­sferat în interes de serviciu în a oprișa calitate­­a ocolul Giurgiu, in locul d-lui silvicultor V. Pio­șenii, care în interes de serviciu, fost trecut la ocolul Babadag. D. silvicultor Gh. Montano, ac­tual agent de control la regiunea X Constanța, a fost transferat după cerere în aceeași calitate la regiu­nea IV-a Buzău. Exportul de spirt din cereale — Prima de export — Ministerul de finanțe a trimis o pu­vu’are administratorilor financiari de județe prin care’! roagă Să­pună in vedere fabricanților de spirt din județul respectiv că, după 1­­din 6 Fi­bruarie 1902 și regula­mentul­­ui de aplicare, aed­ilm­­or­inșii cari vor avea inten­ți­unea de a face în cursul anului finan­ciar 1905—906 export de spirt fa­bricat din cereale cultivate în țară,­ spirt pentru care nu­ mai acordă p­imă, sînt obligați a face decla­­rațiuni scrise la ministerul de fi­nanțe cel mai tîrziu­ pînă la 15 A­­prilie 1905. Pe baza acestor declarațiuni mi­nisterul va hotărî pentru fiecare cantitate de spirt ce va putea ex-Astăzi Joi 31 Martie a apărut REsMiratoriil săracilor — MARE TIOMAN POPULAR — Mime Vineri 1 A­­p­rille va apare FAS­CI­CO LA 22 a j&îerele parisulu! - MARE ROMAN SOCIAL — 5 bani fascicola în toată țara porta în cursul anului 1005--906 un drept de primă do l și jum, bani de grad fixat prin li­g.­a bud­getary ; pentru a putea obține însă această primă, fabricanții vor fi da­tori să justifice proveniența cerea­lelor cu certificate liberare de au­toritățile administrative de unde sunt ridicat cerealele, certificate p­e care le vor prezenta agentului de control la introducerea cerealelor în fabrică, conform art. 59 din re­gulamentul legii spirtoaselor. Budgetul ministerului de interne Comisiunea budgetară de acord cu d. președinte al Consiliului și ministru de interne G. Gr. Can­­tacuzino a făcut în budgetul aces­tui departament mai multe modifi­cări, din cari rezultă un i,spor de 2204 lei, asupra budgetului prezen­tat Camerei. S’au scăzut 7 inspectori generali administrativi ; s’a scăzut, după cererea d­lui Mill. Rahtivan, secre­tarul general al acestui departament onorariul secretarului general cu 200 lei lunar. De la leafa a trei directori de serviciu s’a redus cîte 56 lei lunar. De la leafa a patru șefi de serviciu s’a scăzut cîte­ 25 lei lunar. S'au făcut de asemeni cîteva mici reduceri in lefurile a o parte din funcționarii acestui de­partament, cărora prin proectul de budget li se mărise leafa. Totalul reducerilor efectuate la Adminstrația centrală este de lei 33.720. La telegrafe și poștă s’a scăzut leafa unui inspector retribuit cu 560 lei lunar și 240 diurnă. S’a suprimat diurna a trei șefi de divizie a 95 lei fiecare. Totalul reducerilor de la acest capitol este de lei 13020. La direcțiunea generală a servi­ciului Sanitar, sau redus toată a­­dăogirile făcute la lefuri in sumă de lei 3108. La cheltueli mărunte s’au­ redus 2000 lei. La prefectura poliției s’a scăzut cu 100 lei lunar, diurna directo­rului. Totalul tuturor reducerilor este precum se vede de lei 53048. 1—, budgetul fondului de epizotii s’a redus leafa inspectorului șef al serviciului veterinar cu 100 lei lu­nar. La serviciul veterinar de cale­ ferate s’au redus șefile inspectori:or veterinari* rumintud retribuiți in 400 lei b­afa­ți 100 lei diurnă. O­satorie cu prințul Vie­ 1 de d. E. Melidon, și „Noaptea de Oc­'te­ im­brie” versuri de Alfred de Musset. O orele 1 din noapte a început dansul în prezența familiilor ama­toare de muzică și dans, in treacăt1 am observat următoarele familii: G. Ștefănescu profesor de canto la con­servator, d. Naumescu, Ștefan Du­­mitrescu avocat, inginer Danilescu inspectorul creditului rural, Theodor Cartianu, d. Petrișor profesor, d-na Sinara Gheorghiu­ profesoară, Ion Mitru, Jan Zotu, locot. Cartian, d-na Gestenberg-Bubi profesor de dans, sub­­ loc, Ghegeschi, G. Cosman, C. ionescu, Rizescu, Radovici, studenți ce au­ antrenat d-șo­arele la dans pînă la orele 5 cînd pianul condus de cu­noscutul tapreur Pu­ulman (junior) și Paulman (senior), a încetat de a se mai auzi (juneori Bubi­, sîmbătă 2 Aprilie, va avea loc a XVI-a serată artistico-dansantă în saloanele „Uniunea studenților ro­mini”. Invitațiile se iau de la sediul societăței. tor Napoletan. Prințesă Clementina menține cu stăruință dorința ei, și de­geaba î-a fi trimis scrisori minis­­trul-președinte al Belgiei cum și cardinalul Goossens, în numele Pa­pei, ca să se supue voinței tată tăl­ui ei. Prințesa nu vrea să se întoarcă în Belgia decit cu condiția ea să­ i se pue la dispoziție un castel de­parte de reșe­dința tatălui. Aceasta, fiindcă nu vrea să azeste la vieț­­i morală a regelui. Adunarea corporației tipografilor Ascută s'a ținut în sala Eforiei adunarea generală a­­ corporației ar­telor grafice. A prezidat de Emil Socec. La ordinea zilei darea de seamă asupra mersului asociației pe anul trecut și budgetul pe anul viitor. Darea de seamă și activitatea­ comitetului de piuă acum a fost viu criticată de către d-nii Alex. Georgescu și N. C. Georgescu. După ce au­ mai luat CU­vântul d-nii Emil S­ocec, Nicutl­i­; Stoica, D. Constantinescu și a­ții, »diluarea, cu majoritate, a aprobat atît d -­rea de seamă Cit și budgetul, așa cum au fost prezintate de comitet. Ședința s’a ridicat la orele 11 și 30 minute. Societăți și creaurs întrunirea lucrătorilor bru­tari.— Mercuri 30 M­rnie corect lucrători brutari din Capitală s’au­ întrunit în sala cultului meseriași­lor în număr foarte mare. Această întrunire a avut de scop protesta­rea in­potriva patroni­or brutari, cari întruniți în sala Amiciția sub preșidenția d-lui Urzică .Ü cerut prin un memoriu la Ministerul domeniilor ca să-I scoată din lo­gon meseriilor sub pretextul că el nu sînt meseriași. Au lnat cuvintul d-nii V. I. Crișan membru al Clubului, Gh. Lizarel și președintele corporației, FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 87 Pe Eșafod Memoriile călăului din Magdeburg — Mare roman popular de senzație — Frate și soră Fiecare din aceste cuvinte era pentru Flora o lovitură de g­az.net care o suncția, fiecare o lovitură de pumnal care o străpungea, fiecare minciună pouă, fiecare acuzare, o nău­cea și mai mult. Nu era în stoic 8Ö, întrerupă guvo­ul de vorbe al contelui și să’l strige că sînt minciuni, mincini lașe și mizerabile. Stătea înmărmurită ca o sta­nă. Numai o tremură­tură ușoară ce’î agita feciorelnicii’­ sîn și sîngele ce’î se suise în obraz și o făcea să apară ba roșie ba palidă, trădau că mai respiră, că trăiește încă. Baronul Hugo de Helmthal firește că era departe de a bă­nui că toate cite le auzise din gura contelui ar fi numai o minciună repede născocită. Credea de adevărate, toate cîte îi spusese Egon de Roden­berg. Și cum ar fi putut presu­pune că acesta ar fi acuzat pe o fată fără apărare, într’un mod așa de urlic și josnic,dacă n’ar fi avut­ motivele lui? Se apropie dar de Flora, în­dreptă o privire aspră asupra ei și o întrebă apoi : — Ai auzit, d-ră, de ce ești acuzată ? „E adevărat sad — ce ai de spus întru apărarea d-tale . O respirație adîncă ridică pieptul Florei, după care însă scoase un țipăt de groază și, cu o voce desperată, strigă: — Așa do adevărat precum este un D-zeîi in cer, sunt a­­devărata fiică a tatălui și ma­mei mele, a contelui și conte­sei de Rogenberg. „Am fost născută în castelul Rodenberg, unde am crescut sub gingașa îngrijire a părinți­lor m­ei, și niciodată în viața mea n’am devenit o comediană și nici n’am avut nevoie ca să storc ceva de la tata ; totul ce a susținut omul acesta e înșe­lătorie și minciună nerușinată. O înșelătorie și minciună, strigă contele Egon batjocori­tor și în același timp furios ; am să pun acestei fete o sin­gură întrebare și, dacă va răs­punde conform adevărului, a­­tunci, d-le baron, vei ști ce trebue să crezi din spusele ei. „E adevărat, se adresa el Florei, sau și asta e invenție, că te ții cu călăul din Magde­burg, cu Wilhelm Reindel, că alergi după el și că ești iubita lui ? — E oare posibil ? strigă Hugo de Helmthal, iubita că­lăului? „Ar fi într’adevăr o dovadă destul de apăsătoare, care ar face de prisos orice altă dovadă La aceste vorbe insă se ri­dică Flora dreaptă și mîndră, un zîmbet ilumina trăsăturile ei frumoase,cari abia fuseseră con­tractate de groază, și, cu o voce aproape solemnă, strigă : — Da, e adevărat, iubesc pe Wilhelm Reindel, călăul din Magdeburg, și îl vom iubi pînă la ultima mea suflare. — Ai auzit, d-le barou ? în­trebă contele Egon , iubește pe Wilhelm Reindel, călăul, pe care toți oamenii de treabă îl ocolesc cu frică.­­ „Eu, d-le baron,­ la această mărturisire nu mai am nimic ne­adăugat. Baronul Hugo d­e Helmthal făcu o mișcare de surpriză. Nu, n’ar fi crezut posibil ca această fată fermecătoare să fie iubita unui călău­.­­ D-le baron îî se adresă con­tele Egon, te rog dă ordin s’o scoată pe această fată de aci ! „Pentru că am găsit-o în so­cietatea braconierilor, a­ face foarte rău ca sa’I daî drama!. „Inzist ca această mizerabilă să’și capete pedeapsa cuve­nită. „Da, m’ași bucura chiar dacă în sfirșit ușile unei închisori s’ar închide în urma’î,ba voesc chiar eu singur, în persoană,să duc pe ființa asta în închisoa­rea din Paderborn, dacă d-ta, d-le baron, ar avea amabilita­tea ca să’mî pui o trăsură la dispoziție, deoarece ași dori, spre a evita orice scandal pu­blic, să facem transportarea cît se poate mai iute. — S’o lăsăm deocamdată ca să intre în camera de alături, răspunse baronul de Helmthal, deschizînd o ușă și indicînd o odăiță, alăturată, care sa afla în spatele sufrageriei ; ferestre­le sînt zăbrelite, așa că orice fugă îi este imposibilă. „Poate sta acolo pina ce ne vom sfătui asupra soartei ei, — Să vă sfătuiți asupra soar­tei mele ? striga Flora, care își recăpătase o parte din stăpâ­nirea de sine, și ochii’î se în­­teiafi,—• eu însămi dispun de persoana mea și nimeni n’are vreun drept ca să reguleze soarta mea după gustul său. „Sunt oare o copilă care are încă nevoie de educație, sau­ sunt o nebună care nu știe ce face ? „Dacă acest om susține că n’ași avea dreptul su­port cin­stitul nume de Rodenberg,dacă zice că ași fi o escroacă și o aventurieră—el bine, mă declar gata (vocea Florei denota, la aceste vorbe, tot mai multă hotărîre și stăpânire, orice fii­că și timiditate pălind a’I fi pierit) să întovărășesc imediat pe contele Egon de Rodenberg la Magdeburg, d­ar nu cu el singură, ci întovărășia d­v., d-le baron, în a pădurarilor dv. și a doi martori pe cari să’î alegeți după dorință. „In Magdeburg se va­­ vedea imediat l­ine a mințit , cu­ sa fi omul acesta, dacă sînte adevă­rata fiică a tatălui și mamei mele, a contelui și contesei de Bodenberg, sau dacă sînt o șarlatană infamă care s’a ser­vit de greșala unui­ om cinstit spre a estorca bani de la el și familia sa. „Oh, sărmanul meu tată,țî-aî fi închipuit cum­va vreodată că propriul tăui fiu o să’ți veste­jească numele, aruncincîn’țî în spate o asemenea rușine? „Zaci în m­orm­int și nu poți să te aperi, nu poți sfîșia a­­ceastă mizerabilă țesătură de minciuni, nu poți dobori aceste acuzări născocite. „Dar eu, fiica ta, voiți lupta pentru tine, copilul ,tau sa va război pentru onoarea ta. „Acum nu mai e vorba de mine, urmă Flora cu o eloc­vență mișcătoare, apropiindu-se cu curagiu de Egon și arun­­cîndu’î o privire de adine dis­preț , tu mizerabile, tu care te numești conte de Rodenberg, am îndrăznit să batjocorești me­moria tatălui tău, pe care tre­buie s’o spăl de infamia min­ciunilor tale. „Ei bine, vino ca mine la Magdeburg; acolo sînt mii de oameni cari mă cunosc și vor fi judecători între­ tine și mine; toți vor mărturisi că am drep­tul ca să port numele de Ro­denberg, poate chiar un drept mai mre ca tine, care ți-ai luat îndrăzneala de a purta nu­mele de Egon de Roden­berg. Palidul și bărbosu­l em tre­­sări*tdeodată, ca și cind l-ar fi apucat de ceafă o mină de fier. Scoase un țipăt răgușit de furie și ridică uniir­ loc ca și cînd ar fi vrut să închidă cu ela gura Florei. Dar iute ea se trase înapoi din fața furiosului și, fără a lua seamă la gesturile și privi­rile lui amenințătoare­, urmă cu o voce ridicată: — Nu, tu nu poți fi contele Egon de Rodenberg, tu nu ești fiul tatălui și mamei mele, ti nu ești nici fratele meu, de­oarece un Dodenberg nu poate­­ atît de decăzut în­cît să bat­jocorească memoria tatălui său mort, să țină încuiată pe bol­nava și nenorocita î maini într’o odaie din turn, aproape fără nici o îngrijire,­­și să ros­tească asemenea minciuni des­pre propria­ soră. (Va urma 9

Next