Dimineaţa, iulie 1905 (Anul 2, nr. 506-536)
1905-07-22 / nr. 527
Vineri 22 Iulie 19052 ASTAZI: 21 Iulie (3 August) 1905 Calendar: ORTODOX CATOtC Soarele răsare 5 ore 2 m., apune 7 ore 42 m. continuă a fi destul de călduros și secetos în toată țara, mai cu seamă în partea centrală a Moldovei, unde uscăciunea este ________________________________destul de simțitoare. Crivățul a început a gusta tăricei de erî noapte, în partea de cîmpie a Munteniei. Temperatura a trecut de plus 35 grade, în mai multe localități, ajungînd la plus 37 grade la Turnu-Severin ; cea mai coborîtă temperatură de peste noapte plus 11 grade la Bucar. Barometrul a mai crescut de Luni aproape cu 2 milimetri. N’a plouat nicăeri. , „ „„ , TM . , i înălțimea barometrului la 0 gr. 7618 mm. Temperatura aerului 26.1. Vîntul calm Starea cerului : senin. __^_________________________________ Q^Xfl^a^arcul Oteteleșeanu. Compania lirică romînă de sub direcția UpuUlab UlC d-lui C. Grigoriu va cînta Cutreeră-lume, operetă în 3 acte. — Grădina Blanduzieî: Teatru de varietăți în fiecare seară.—Grădina Hugo : Orchestra vieneză.—Grădina Miliară Viteazul . In toate serile teatru popular român.—Grădina Rașca : Trupa romînă de operete de sub direcția d-lui N. Poenaru va juca capuri miraculoase, comedie de actualitate.___________________________ MEMENT © Autoritate.—Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești, sunt deschise. înv. Simion, Eliazar oan și Iezea .EVOLUȚIA. RUSIA. Un ofițer rus atacat de mulțimea răsculată din Varșovia EXPOZIȚIUNEA DE LA 1906 Pentru a se da mai multă strălucire expozițiunea de la 1906 care va fi instalată la Filaret, organizatorii s’au gîndit ca să atragă, dacă s’ar putea, cît mai multe congrese naționale și internaționale. Poarte nemerită idee căreia îî dăm întreaga noastră aprobare. De la o vreme, la toate expozițiunile mari din străinătate se întrunesc numeroase congrese care interesează, în gradul cel mai înalt, lumea cultă și sunt un imbold la studiu și sunt un motiv puternic al dezvoltarei intelectuale și al propășirei civilizatrice; era firesc ca, urmind pilda altora mai culți și mai pricepuți decit noi, să căutăm a oferi lumea care va alerga să vadă expozițiunea noastră, cît mai multe întruniri de savanți, oameni culți și oameni de specialitate. Știm că, între altele, s’a propus ca și viitorul congres internațional al presei să se țină la București ; propunerea aceasta a făcut-o la Liege d. Constantin Mille, directorul nostru și delegatul sindicatului ziariștilor, și propunerea d-sale a fost aplaudată de presa noastră și a fost bine primită în toate cercurile. Negreșit că dezvoltarea ziaristică romînă nu prea ar avea dreptul să pretindă ca reprezentanții bagatelor, marilor și puternicilor ziare din străinătate să se întrunească tocmai la București, negreșit și de alte țări și alte orașe cari au mai multă vechime, mai multe drepturi și mai meritoasă presă, însă noi, romînii, avem un motiv ocazional care ne ajută: avem expozițiunea de la 1906. Directorul Adevărului și reprezentantul sindicatului ziariștilor și-a făcut datoria ca să invite presa mondială la București, acuma rămîne ca cei însărcinați cu organizarea expoziițiunea să stărule și ei și să stărue mult pentru ca congresul să aibă loc aci negreșit. După cum am spus, expozițiunile moderne nu se mărginesc să prezinte ochilor curioși numai produsele muncei materiale fiindcă este simplu că progres industrial nu poate exista fără propășire intelectuală. Trebue car ca, alături de roadele pămîntului romînesc și a brațelor romînești, să arătăm ce poate și inteligența romînească. Negreșit un congres al presei internaționale nu va face această dovadă, însă dezbaterile la care vor participa atîtea inteligențe de elită venite din toate părțile lumei, vor fi folositoare romînilor și vor ajuta, în mod de necontestat, la luminarea minților și la deschiderea de mari orizonturi. In teză generală noi sîntem de părere ca la expozițiunea de la anul viitor să se întrunească congrese cît mai numeroase. Am spus și în alt articol al Dimineței părerea noastră în această privință, o repetăm și acuma, mai ales pentru că este nevoe de o serioasă pregătire a tuturora dacă voim să ne prezentăm în mod demn față cu lumea din țară și din străinătate. Congresul Zionist — Corespondență particulară — Basel, 17 iulie Ședința de noapte Ședința se deschide la orele 9 și jumătate. Prezidează d-rul Max Nordau. La ordinea zilei proectul ostafrican, D. Briksmann din Rusia, învinovățește comitetul de acțiune că n’a făcut nimic pentru a aduce la îndeplinire deciziunea congresului al VI-lea, de a se trimite o expedițiune la Uganda. N’a făcut apeluri la poporul evreu pentru strîngerea de bani pentru expedițiune. Vorbește despre principiul teritorialiștilor, spunînd că situațiunea poporului evreu în Rusia, Romînia, etc. impune de a se primi orice teritoriu oferit. Vine la concluziunea că numai teritorialsmul poate dezlega chestiunea socială a poporului evreu. D. dr. Tchlenov, unul din conducătorii zioniștilor din Rusia și un orator de forță, ia cuvîntul contra proiectului estafrican. Vorbește despre degenerarea poporului evreu pînă la nașterea zionismului, care cheamă poporul evreu înapoi la o viață liberă în Palestina. In primul rînd zionismul trebue să creeze o metropolă în Palestina pen-3‘ Ședința de zi Azi Duminică 30 Iulie st. n., ora 11 sura. a. m. se deschide ședința sub preșidenția d-rului Max Nordau. Galeria este închisă pentru spectatori. Cel mai sever control la delegați și ziariști. Domnește o liniște mormîntală. D. preș. Nordau face apel la toți delegații de a nu repeta scenele de ori, pentru a nu murdări onoarea și a nu micșora demnitatea congresului și a întregului popor evreu. D. prof. dr. Alexand. Marmorele din Paris, în numele comitetului de acțiune, dă citire următoarelor rezoluțiuni și spre a se primi, fiindcă acestea sunt extractul rezoluțiunei „zione-zioniștilor“ și a tuturor rezoluțiunilor prezentate pentru Palestina. I. Zionismul ține strict la „programul din Basel“ de a se creia un stat autonom pentru poporul evreu în Palestina și respinge orice colonizare într’o țară afară de Palestina. II. Mulțumim guvernului englez pentru bunăvoința ce a avut de a ne oferi Uganda, dar nu o putem primi din cauza insuficienței sale pentru poporul evreu. Sperăm că guvernul englez ne va păstra simpatia și ne va ajuta pentru a ajunge la capătul dorințelor noastre : Palestina. III. Toți aceia cari nu recunosc „programul din Basel“ nu sint zioniști și nu pot lua parte la organizația zionistă. Acesta «zoluțiun» se primesc cu o majoritate de 605 contra 52 voturi. (Aplauze furtunoase. Socialiștii protestează, aruncînd apeluri revoluționare în sală. Ședința se sfîrșește la ora 1 p. m. Ședința viitoare va fi astăzi la ora 5 p. m., continuarea congresului ordinar. Amintiri istorice Amănunte interesante asupra localităților vizitate de corpul didactic primar cu prilejul escursiunei făcute la Severin. Corpul profesoral din toată țara, în cap cu d-un profesor universitar d-nu Gr. Tocilescu, a vizitat săptămîna trecută orașul Severin și localitățile dimprejur, și a pus piatra comemorativă în Cernetz, în locul unde a fost casa marelui patriot Tudor Vladimirescu, de unde a pornit mișcarea națională în anul 1821 contra străinilor. N’am avut fericirea de a fi la Severin căci puteam să-i însoțesc și să dau și eu oarecare lămuriri a multor cestiuni asupra localităților ce au vizitat. Severinul este unul din orașele cele mai vechi din țară, care are multe amintiri istorice, și de aceia cred că a fost ales a fi vizitat de întreg corpul profesoral, și cu drept cuvînt se poată numi Acropola țării. Severinul a existat sub daci sub numele de Drubeta. Mai în urmă sub împăratul Traian, i s-a dat numele de Romania, sub Alexandru Severin s-a numit Severopolis sau cetatea lui Sever, iar sub imperatorele roman Justinian al II-lea Teodora, după numele împărătesei Teodora, soția sa. Aci la Severin, avem ruinele podului Traian de peste Dunăre, de piatră, construit de arhitectul Apolodor Damascianu, la anul 104 după Christ, din ordinul marelui împărat Traian, supranumit cel înțelept, cuceritorul Daciei. Ruinele podului Traian Podul Traian peste Dunăre este contruit între Severin și Costel. Picioare! tru a sfîrși ca starea actuală neomenească a poporului evreii. Se referă la o vorbă a lui Herzl, pe care a rostit-o pentru ultima oară la o ședință a comitetului de acțiune: „„Problema poporului evreu se poate rezolvi numai în Palestina“. Acesta este testamentul lui Herzl, zice oratorul. Zionismul nu este o organizație pentru emigrarea poporului evreu. Mulți au încercat a murdări Palestina și a îndepărta inima poporului evreu de Palestina. Că n’a reușit ne arată compunerea congresului. Dar dacă ceilalți vor numaidecît Uganda, au voie să se ducă acolo. Uganda e liberă. Susține rezoluțiunea lui Usishkin în numele tuturor „zione-zioniștilor“ și cere a se primi, pentru ca zionismul să fie păzit de acum înainte de așa o boală ca Uganda. E un moment istoric. Poporul evreu așteaptă deciziunea congresului și speră că va rămîne sincer Palestinei. (Aplauze furtunoase). Mai vorbesc pentru primirea Ugandei și pentru teritorialism d-nil Chasan, Wunderlik, D. Stein. Pentru Palestina vorbesc d-nii Stand și Obersohn. La orele 3 jum. noaptea, ne mai fiind nici un orator pe listă, urmează a se pune la vot chestiunea est-africană, dar teritorialiștii și grupul socialiștilor ridică un turult extrem de furtunos, încât după o durată de o jumătate de oră președintele ridică ședința la ora 4 dimineața, fără a ajunge la vreun rezultat. Demonstrațiunile din partea minorităței, la care se asociază și spectatorii din galerie, durează încă. Tribuna e apărată de către majoritatea „zionezion“, contra turbulenților, cari vor să pună mîna pe ea. In sfîrșit sala se golește, formîndu-se înaintea „Storeazinului“ grupuri, cari discută cu multă aprindere cele petrecute. acestui pod se mai conservă și azi in apă, ele se văd în număr de 17 chid Dunărea seacă. Pe ambele maluri ale Dunărei, Romîniei și Serbiei, sunt în ființă resturile unui picior, construit de cărămidă mare și pietre de gîrlă gogonețe, amestecate cu var gras sau beton, de o resistență foarte mare, așa că cărămida cu mare greutate se poate detașa, și este de mirare cum primăria locală, după numeroase invitări ale direcției monumentelor istorice naționale, n’a luat pină acum măsuri spre a îngriji și păstra această religie foarte prețioasă, căci mulți din vizitatori și chiar orășenii zmulg cîte o cărămidă, și probabil că peste puțin timp, se va distruge cu desăvîrșire ori ce urmă acestui picior, de mare însemnatate pentru romîni. De aceia închiderea acestui picior ,un grilaj de fer, este imperios necesară a se face cît mai urgent. Cetățuia care a servit de apărare podului Alăturea de picioarele polului, sînt ruinele zidăriilor unei cetăți, care a servit a apăra podul. Zidăriile fiind îngropate în pămînt, au fost descoperite de d. Tocilescu, și era vorba acum cîțîva ani, să se continue săpăturile și a se îngrădi, a se face chiar o grădină, spre a se păstra aceste monumente de o mare importanță pentru țară , sperăm că d. Tocilescu va realiza acest mare plan. Turnul lui Sever In grădina publică din Severin sunt rămășițele unei cetăți zidite pe la anul 227 după Christ, de Alexandru Sever, împăratul Romanilor. Se mai conservă numai o coloană de zid construit din lespezi mari de piatră amestecate cu petre mai mici de rîu și cărămidă petrificată amestecată cu var gras sau beton foarte consolidat, așa că blocurile de piatră ce sunt căzute jos, se pare a fi“o singură bogată, așa de tare sînt consolidate și împetrite. Coloana de zid este îngrădită cu un grilaj de fer, unde se păstrează diferite pietre cu inscripțiuni, găsite în diferite locuri, cu ocaziă săpăturilor și este construită pe o colină sau movilă care se prelungește pînă la Dunăre fiind înconjurată de toate părțile de o vale adîncă, ce face inaccesibilă intrarea în fortărețe. Această construcție este de pe timpul romanilor, iar nu medievală, dovadă irefutabilă este modul de construcție al varului dospit cu piatră, construcție ce o găsim și la piciorul podului Traian, care nu mai este contestată că o romană. Desființarea orașului Banatului Severin la anii 1830, 1372 și 1444 după Christion Basarab I. Domnitorul țârei pe la anul 1330 fiind atacat de regele Ungariei Robert Carol, care intrase în țara romînească cu mari puteri și cu 2000 călugări catolici să facă pe romani proseliți catolici după îndemnul lui Papa Ion a asediat și luat cetatea Severinul, pe care a distrus-o. Ion Basarab prin stratagemele sale l-a atras pe dealurile Motrului și Jiu, și la bătut cumplit „scăpînd cu foarte puțină armată“ travestit în țărănește și a trecut dincolo în Ungaria. La anul 1372, imperatorele roman Ion Paleologlu, văzindu-se amenințat de Turci sub sultanul Murat I a luat înțelegere cu principii creștini din Bulgaria, Serbia și țara romînească ca cu toții împreună să lupte contra turcilor și să-i gonească în Asia de unde veniseră așa despotul Bulgarii Mavrodracovichi și regii Serbiei Vukasia și Mangles și Dan fiul principelui român Radu Vodă Basarab toți aceștia au pornit cu armata din țările lor contra turcilor și în Macedonia împreună cu armata romînă, au dat luptă contra turcilor, dar armatele reunite au fost sfărîmata și despotu Bulgarii și regii Serbiei au fost uciși în luptă, scăpă numai Dan fiul lui Radu Vodă, care se întoarse în țară numai cu o parte din sfărîmăturile armatei sale. Sultanul Murat I l’a fugărit, pustiit orașele țărei romînești, și desființă și orașul Banatul Severin împreună cu Mitropolia pe ale cărei ruine stă falnic zidit, liceul Traian cu pitorescul aspect către Dunăre. La 1444 armatele creștine avură din nou luptă contra turcilor sub sultanul Murat al II, dar armatele creștine fură din nou învinse, regele Sigismund al Ungarii fu ucis în luptă la Varna, numai Huniade Ianoșî (român) general ungar și Vladislav Basarab II a scăpat cu viață. învingătorul Murat al I1-lea a jefuit toate țările ce î-a fost în drum pînă la Belgrad, bineînțeles a distrus și orașul noul Severin dimpreună cu biserica Episcopie ale cărei ruine sunt peste drum de casele d-lui Dimitrie Stăncescu. Banovița La anul 1583 după Christ, cînd Mihai Viteazu a fost numit Ban al Severinului, Severinul fiind distrus, și-a mutat reședința la Banovița la 1 kilometru și un sfert de Severin, unde acum nu este decât o biserică, orașul fiind desființat; această biserică este întreținută de Primăria din Severin și face serviciu preoții din Severin, ca amintire a reședinței marelui oroș. Orașul Cladova (Serbia) Peste drum de Severin, acest oraș pe timpul Machedonenilor, a purtat numele de vechea egetă, și la anul 44 după Christ. Imperatorele roman Claudiu, find stăpîn peste Moesia i-a schimbat numele în Glaudia astăzi Cladova. Adacale și Băile Mehadia Se știe că cea mai mare parte din Ungaria a fost ținut turcesc pînă la anul 1718, dar tratatul din acel an încheiat la Pazarevici de austriaci cu Turcia, Turcia find bătută, a cedat aceștia parte din Bosnia și toată Serbia pînă la rîul Timac, precum asemenea și toată Valahia mică (Oltenia) pînă la rîul Olt împăratului Carol al VI-lea. Acest împărat stăpînind Orșova unche a zidit cetatea Adacale adică Orșova nouă într’o insulă pe Dunăre la anul 1718—1739, iar la anul 1739 Iulie 22, după marea bătălie de la Grasca, aproape de Lugaș, armatele austriace au fost bătute de Turci, și deși aceștia au cîștigat bătălia de la Panciova în ziua de 2 August, la 4 August 1739 a fost nevoită să închea pacea de la Belgrad, și toate locurile cîștigate prin pacea de la Pazarovici plus Orșova și Mehadia și băile „Caransebeșul și Hațeg s’a rîîntors iar Turciei și tocmai la 1791 după tratatul de la Șotov, Turcia a cedat înapoi Austriei ținutul Orșova veche, Mehadia cu băile, Caransebeșiul și Hațeg, iar Adacalei i s’a cedat la anul 1878 după rezbelul romanilor cu turcii. Severinul Din cele descrise mai sus, Severinul a fost în mai multe rînduri distrus și din nou reînființat. El a fost distrus la anul 1330,1172 și 4443 după Christ. La 1330 de regele Robert Carol al Ungarii, la 1372 de sultanul Murat I-lea și la 1444 de sultanul Murat al II-lea și din nou reînființat la anul 1833. La anul 1828, turcii arzînd Cernețul, prin tratatul de la Adrianopoli la 1829 încheiat între turci și ruși, turcii au fost obligați să plătească țărei romînești lei 90.000 vechi drept danie pentru arderea Cernețului. Cu acești bani s’a cumpărat de la Baluța Severineanu, moșia Severinul, și la anul 1833 s’a fondat noul oraș Severin, după un plan anume întocmit, parcelîndu-se locurile, numerotîndu-se și fixînd numărul stînjenilor fiecărui loc, făcîndu-se ulițe drepte și piețe publice în formă dreptunghiulare și pătrate, așa că Severinul este unul din orașele cele mai regulate din țară care merită a fi vizitat. In centrul orașului, Piața Tudor Vladimirescu, este un parc foarte frumos în fața palatului municipal care asemenea este o clădire din cele mai frumoase; în spatele său se află o hală monumentală. Pe marginea Dunărei pe un loc înalt, care domină valea Dunărei, este grădina publică, are o vedere pe Dunăre din cele mai încîntătoare. Bulevardul pe marginea Dunărei de la un cap al orașului pînă la celalt, la gară, cu alee de 3 rînduri de castani, foarte bine dezvoltați, care este o podoabă a orașului. Liceul Traian cu o grădină încîntătoare, foarte bine îngrijită și întreținută,care are vedere pe Dunăre,din cele mai pitorești, un șantier de construcțiuni navale pe marginea Dunărei unde se construește vapoare și orice lucrări atingătore de navigațiune și păduri, înzestrată cu mișinele cele mai perfecte și care este pusă în mișcare printr-un motor electric care procură și lumina electrică. Portul orașului este înzestrat cu un cheiu sistematic, și o șosea frumoasă d’alungu Dunărei, înlesnește șlepurilor acostarea în portu orașului. Școli publice-primare din nou construite după modelul cel mai nou. Un abatoriu pe marginea Dunărei actualmente în construcție. In curind se va începe pavarea cu asfalt a stradelor din centru orașului precum și Bulevardul, care în parte s’a și canalizat. In apropiere de Severin sunt școalele de rîmători construite după modelele cele mai perfecte din Europa , se studiază și alimentarea orașului cu apă potabilă din dealurile din prejurul orașului, și în curînd Severinul va deveni unul din cele mai frumoase orașe ale țărei. 1905 Iulie 11 G. Băicoianu CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut Anuarul general al agriculturii, comercialui și industriei Romîniei pe 1905 de Const. I. Brăiloi, proprietar-editor. O lucrare unică în acest gen, de o neprețuită valoare, fiindcă conține tot, dar absolut tot ce e necesar să se știe în materie de legislație economică. O sumă de hărți complectează volumul, iar informațiunile, cum și datele și anunelurile sunt așa ingenios și inteligent așezate în cit ușurează căutările arătînd imediat celui ce are nevoi adresa, știrea, legea, regulamentul, dispozițiunea pe care o caută. D. Brailoiu nu poate fi decît felicitat pentru această lucrare care este o adevărată călăuză foarte practică pentru acei pe cari agricultura, industria sau comerciul nostru îi interesează din vreun punct oarecare de vedere. * In editura librăriei Leon Alcalay, București a apărut o broșuri că conținînd următoarele legi noul: Legea pentru înființarea Curții de casațiune și justiție cu nouile modificări introduse. Contenciosul administrativ. Modificarea cîtorva articole din legea consiliilor comunale, consiliilor județene și din legea taxelor de timbru și înregistrare, precum dimineața DEMOCRATIZAREA CLERULUI — Modificarea legei Sinodului din 1872 Acești arhimandriți săvîrșesc ei toate aceste taine oprite călugărilor expres de pravila bisericească. Pentru edificare reproducem legea: Glava 121 pag. 101. Pravila cea mare a lui Mateiu Basarab scrie : „Proștii mireni dacă se fac călugări și ieromonacii, aceia n’au iertăciune nici cum să se afle vreunul pe la biserici care ie-s în lume. Numai ce să șează pre la biserici unde s’au tuns. Pentru că bisericile și noriile care sînt în lume s’au dat să le fie popii mireni carii sînt ai lumii. Iară ieromonaciî cari sînt în lume și slujesc pe la biserici, aceia sînt pămîni fără de lege și afară de dreptate. Drept aceea poruncim să se gonească din lume. Iară și ei și iacă și cei ce-î primesc și cîți vor lua de la dînșiî blagoslovenie sau sfințenie, să fie afurisiți pînă se vor părăsi“. Rezonul după glava 119 este că preotul mirean nefiind călugăr nu poate face călugări, adică cineva nu poate să dea ceea ce nu are. Călugărul nefiind însurat, nu poate blagoslovi nunta. Cerem dar ca să se respecte vechile legiuiri bisericești. In Rusia vechea rînduială bisericească se păstrează cu cea mai mare sfințenie. însuși împăratul nu e cununat decît de protoereul palatului și al armatei, care face parte și din sf. Sinod. Judecata eclesiasticilor Era o opinie ce a avut curs în spirite, că preoții vechi erau absolut în dispoziția episcopului, de a fi, de a continua, de a fi transferați și deposedați după cum episcopul judeca mai apropos pentru binele bisericei sale. Această opinie era greșită. Preoții ținînd cel mai înalt grad în demnitățile eclesiastice, după episcop, ci n’au putut fi schimbați după plăcerea episcopului, fără ca toți ceilalți beneficianți și absolut toți clericii să fi fost supuși la aceeași lege. Dar orice culoare ar fi putut cineva da acestei opiniuni pentru a o face 17 plăcută și a părea avantagioasă episcopilor cărora la dă un imper absolut și într’un oarecare chip superior legii și canoanelor chiar ; dacă se consideră lucrurile mai de aproape și dacă se pătrunde în disciplina vechilor canoane, se va găsi că doctrina contrară e mai veritabilă și că ea dă episcopilor o autoritate cu atit mai mare cu cît e mai fermă și cu atît mai fermă cu cît ea e mai dulce și mai justă, cu atît mai justă și mai dulce cu cît ea e stabilită pe legi. După cum justiția legilor e eternă și neschimbătoare ea comunică aceleași avantaje ce ea le regulează și le susține. Acei ce au spiritul destul de pătrunzător, descopăr în toate legile pozitive și cu deosebire în acelo ale bisericii oarecare raze de drept natural care e etern și nestrămutat. Dar oricum, este o lege naturală, eternă și neschimbăcioasă că tot imperiul trebue a fi regulat prin legi și că orice suveranitate ar pretinde cineva, legile sînt mai pe sus. Imperiul episcopal n’ar fi deci mai puțin suveran pentru a fi supus canoanelor și de a recunoaște că numai Dumnezeu singur este a căruia voință este regula tuturor lucrurilor, fiindcă nu numai că este esențial justă, ci ea este justiția însăși. Cînd Sf. Pavel ordona lui Timoteiu de a nu primi nici decum acuzațiune contra unui preot, afară de depozițiunea a doi sau trei martori, ci ne învață că episcopii sînt judecătorii și judecători suverani ai preotului, dar numele chiar și calitatea de judecător ne face a spera că aceasta va fi o judecată, iară nu un comandament, și că se va da tot justiției, nimic capriciului, nimic voinței, oricît de rezonabil ar fi el. Apostolul a dat deci episcopilor o putere suverană asupra preoților și asupra tuturor celorlalți eclesiastici, însă o suveranitate temperată prin legi și prin regulele justiției. Episcopii pot deci a judeca pe preoți, a depune pe culpabili, a erta și a apăra pe inocenți, a face dreptate, nu însă a exersa o dominațiune. (Va urma) SSSÍs £ 031 și articolele 55, 58, 59, 69 și 98 din legea judecătoriilor de pace din 1905. Prețul 75 bani. Ultime Informații . Se aduce la cunoștința d- nilor studenți, cari doresc să participe la serbările naționale din Sibiu, ce vor avea loc în cursul lunei August, că pot lua parte înscriindu-se la Asociația generală a studenților (Victoria 110), plătind taxa de înscriere de lei 1.25, în schimbul căreia vor primi o carte de legitimație care le va da drept la o reducere de 50 la sută pe liniile C. J. B. și maghiare. înscrierile și informațiile de drum și escursiune se închid la 24 c. orele 6 seara. La 15 Septembrie a. c., întră în vigoare suplimentul 4 la tariful pentru traficul de mărfuri între Regensburg-Passau-Viena-Budapesta-Semlin și Belgrad de o parte și stațiunile căilor ferate remine de altă parte, reexpediate în Vîrciorova, valabil de la 1 Martie 1895. Prin acest supliment se exclud mai multe articole de la taxarea pe baza tarifului excepțional No. 3 și se modifică nomenclatura seriei B vl acelui tarif, întroducîndu-se în această serie și mașini de tot felul, care după actualul tarif se taxează pe baza tarifului excepțional No. 4. O Stațiunea Borndorf-Fabrik se introduce în seria „E“ a tarifului austro-ungar-romîn, partea II-a, cu unele taxe parțiale valabile de la 15 Iulie a. c., și se vor aplica pînă la revocare, cel mai tîrziu însă pînă la 1 Februarie 1906. Taxele seriei E a tarifului excepțional No. 2 în tariful“cu sus numita stațiune vor fi valabile și pentru rondele de alamă. • S’a decis de direcția căilor ferate ca articolele,, leșie de la fabricarea săpunului“ și „reziduuri apoase de glicerina de la fabricarea luminărilor“, să fie înscrise în tariful special No. 20 de export. Această dispozițiune intră imediat în vigoare. O Direcțiunea căilor ferate a luat hotărîrea ca pentru halta Poiana Țapului situată între Sinaia și Bușteni, să se primească, în timpul de la 1 Iulie și pînă la 1 Octombrie al fiecărui an, colete de greutate între 5 și 10 kilograme, francate cu timbru special de francare de 1 leu. • Ministrul de domenii aduce la cunoștința celor interesați că, pentru preînoirea sîngelui de oi firese albe și negre de la fermele model, a hotarît să aducă din străinătate un număr oarecare de berbeci, însărcinînd cu această cumpărătoare pe d. inspector zooteebuie C. Mantu. Pentru înlesnirea proprietarilor și arendașilor, cari ar dori să aducă asemenea berbeci din străinătate, ministerul a autorizat pe d. C. Mantu să cumpere și pentru particulari. Se aduce la cunoștința amatorilor.Njcif acei ce vor dori să li se cumpere asemenea berbeci prin intermediul însărcinatului ministerului vor adresa o cerere trimițînd prin mandat poștal pe adresa d-lui C. Mantu, inspector zootehnic, ministerul domeniilor, valoarea aproximativă a acestor berbeci, socotit la 175 lei de cap. Berbecii uimind a fi aduși în țară cel mai tîrziu între 15—20 August, cererile particularilor se vor primi pînă la finele lunei Iulie.Consiliul general al județului Tecuciü convocat pentru ziua de 9 August sa va ocupa cu următoarele chestiuni : se va pronunța asupra modificarea budgetului extraordinar al administrației generale pe exercițiul curent în sensul da a se prevedea atît la venituri cit și la cheltueli suma de 10.000 lei donată de defuncta Casandra Donnci pentru construirea locuinței medicului spitalului județean din Podul Turcului; se va pronunța asupra clasărei ca șosea vicinală a drumului ce pune în legătură comuna Oncești cu Godinești și județul Bacău; în fine se va ocupa cu chestiunea alipirilor și dezlipirilor de comune rurale și cu modificarea cercurilor comunale și a plășilor respective. Duminică 24 c., orele 9 dim., va avea loc la Asociația generală a studenților, alegeri pentru comitet, înscrierile pentru candidatură, se primesc pînă Sîm dată 23 c., orele 12 a. m., fiind însoțite de taxa de 3 lei, carta de student și de membru al Asociației.In afaceri judiciare, administrative și financiare, precum și pentru informațiuni de orice natură, publicul din toată țara se poate adresa cu încrederea cea mai deplină de a fi satisfăcut Biroului de Contencios și informațiuni al ziariului „Adeverul“, pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licențiat in drept. . Pentru simple informațiuni taxa Biroului este de lei 3 (trei), sumă ce trebue trimisă odată cu cererea, prin mandat sau mărci poștale la adresa birotului, București, 11 str. Sărindar.De la 23 pînă la 27 Maiu 1906 va avea loc la Milano al IV-lea congres internațional de asistență publică și privată. Reîntoarcerea în țară a d-lui .Take Ionescu ^Stanic (Moldova), 20 iulie.—Aflu ad că d. Take Ionescu, ministru de finanțe, sosește Duminică la Sinaia, doamna Ionescu fiind bolnavă. ; Emilian FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 3) Tainele caselor nunecoase II .» Pe d-1 îl cunoașteți, zise gazda arătînd spre celalt conviv Și Robert își aminti că-1 maî văzuse pe la club. El primise invitațiunea știind că-1 va găsi pe doctor acolo. Rușinat pare că de privirea medicului, el zise: sînt însurat și trăesc cinstit, am venit aci ca să mă supun unei politeți; soția mea a fost amica gazdei, adaogă el încât plecînd capul. Se așezară la masă și în șoapte tînărul îi spuse că toți cîți vor veni sînt de aceeași țeapă ca și gazda și că își schimbă marfa între ei avind nevoe unul de altul. — Veți vedea ce putem noi aduce, zise Frileux, ceva extraordinar din Bretania va sosi cu trenul. Apoi toți începură a mînca rîzînd și făcînd glume deșănțate, Frileux se sculă și zise cu paharul în mină : D-nă Serafim, beați în sănătatea cade, căci ea nu știe ce meserie avem. — E de treabă ginerele? întrebă amfitrioana. — O, e om distins, advocat cu nume mare. Și dăm o jumătate milion franci ca zestre, numai do ar fi fericită. O servitoare intră șoptind ceva lui Frileux care dădu din cap rîzînd. — A sosit marfa cea nouă. Toți priviră curioși spre ușa ce se deschise și în cadrul ei apăru o tînără fată. Orbită de lumina candelabrului ea stătu în loc, era Sinta. Dar nu mai era Sinta de altă dată, înaltă, zveltă, palidă și resemnată in hainele fine, ea părea o prințesă deghizată în haine de țărancă. Doctorul rămase uimit și gazda revenindu-și din uimirea ei o pofti la masă. — Cum fata asta intră în stabilimentul d-voastră? — Desigur, — S’ar părea că acum a ești din mănăstire. — Bach ! știm noi de unde vine. Apoi Frileux îi se adresă Sintei cu glasul arogant. —• Ți s’a dat mîncare bună, unde ai fost pînă acuma ? —• Nu știți, domnule. — Cum nu știi ? N’ai limbă ? — Nu m’am interesat de mîncare, începură iar a mînca și după cafea, multe dame la bal, din diferite case. Dar trebue să fie patroana absolut absolut sigură de d-ta. Sinta se înclină și întrebă gazda do are să-i spue ceva. — In seara asta nu, mîine vom vorbi. După plecarea fetei conversația se încinse din nou și într’un acces de sinceritate acei decăzuți mărturisiră că viața ce duceau îi umileau și că de multe ori ar fi vrut să moară pentru a scăpa de privirile disprețuitoare ale celor cinstiți. Apoi își luară rămas bun plecînd pe rînd. Cînd doctorul voi să plece Frileux îl reținu ea să-i mai facă o surpriză. Intriga, doctorul îl urmă printr’un coridor îngust pînă ce se opriră lîngă ușa pe care gazda o deschise fără să bată. In cameră era Sinta îmbrăcată într’o haină albă cu dantele. La revedere mîine, d-se doctor, zise gazda )înclinindu-se ceremonios și închizînd iute ușa în urma sa. Zîmbind trist îl privi fata, iar el stătu jenat, neștiind ce să-i răspundă. — Cum te numești d-ta? — Malvina. — Da, se potrivește numele pentru casa asta ? Ea tăcu, iar el fu copleșit de rușinea situației sale. Se gîndi că a doua zi cei cu cari stătuse la masă îi vor întinde mîna pe stradă. Tăcut el își luă pălăria mînd: se poate să îndrăgesc cu o femeie pierdută ?! Nu — n’am s’o mai revăd. III Dar gîndul medicului se ducea fără voe spre frumoasa bretonă din casa infamă. Intr’o zi pe cînd stătea citind ușa sa deschise și Sinta apăru. — D-ta aci! — Eu, da, d-le doctor ! M’a trimes stăpîna, i-a sosit fiul pe neașteptate! E bolnav prăpădit, mama lui speră că veți veni. — Da viu, zise doctorul și după cîteva minute cîte și trei se opriră în fața casei cu No. 7. Intr’o cameră curată zăcea un tînăr palid, slab și blond, era fiul patroanei, cel care nu știa ce meserie are mama lui.—Cînd privirea tinărului se opri asupra bretonei o adîncă uimire S3 putu citi pe fața lui. — E o rudă de a lui Frileux, șopti eî. — Da, răspunse mamă sa îngenuchind lingă patul lui. — Liniște multă ii trebue bolnavului, zise doctorul. — E în pericol, exclamă patroana pe cînd lacrămi fierbinți îi curgeau pe fața fardată. Da, trebue îngrijit și fața asta ar : ~io», da, fac totul, numai să numai plîngeți. Robert ascultă bătăile inimei bolnavului și zise apoi: mîine voia aduce un medic specialist, liniște acum să fie aci. Cînd fu în trăsură el își zise că orice ar face tot va iubi fata din acea casă. Fiul patroanei fu îngrijit cu devotament de frumoasa bretona, dar starea lui nu mai dădea medicilor nici o speranță cu toate că în aparență dînsul nu mai suferea atît. Tatăl vitreg însă, de cum intrase tînărul Edward în casă fu coprins de ură contra lui. — Adică ce, venise domnișorul să-l facă pe dînsul ca ei să nu-șî mai poată continua comerțul ? Și după o scurtă ciorovăială cu nevastă-sa se decise a pleca în sudul Franței pentru a se mai distra. Edward în timpul boalei o îndrăgi pe devotata lui îngrijitoare pe cînd patronul murmura pe înfundate că n’a adus fata din Bretania ca s’o facă îngrijitoare de bolnavi. In acest interval doctorul se schimbase cu desăvîrșire. Din vesel și expansiv el devenise posomorit chiar față de Edward, căci pasiunea sa crescuse pentru frumoasa Sinta care acum îngrijind un bolnav îl făcea să uite ce tristă meserie avusese. Frileux, patronul, suferea torturi gîndind că el o cumpărase pe Sinta pentru alte afaceri și acum nevastă-sa o pune să-i îngrijească fiul, făcindu-l pe el să piardă cîștigul sperat. — Eu m’am săturat de domnișorul tau, strigă el, mîine voi vorbi cu doctorul ca să-l transporte la spital dacă are gust să zacă mult. Și fără a mai aștepta răspunsul nevestei el sună trimițînd servitoarea s'o cheme pe Sinta din odaia bolnavului. Sinta sa înfiora auzind că e chemată. Cuprins de rele presimțiri intră în camera patronului. — Te-am chemat, d-ră, ca să-ți spun că de azi nu mai ești îngrijitoarea bolnavului. Am plătit, destui bani madamei Olimpia ca să am dreptul a ți vorbi așa. — Am făcut ce mi-a zis madam Frileux. .— Te rog să te îmbraci și să treci în salon la celelalte d-șoare. — Oh, d-lo, te rog fie-ți milă ! — Ce, ascultă, îmi datorez vr’o trei mii de lei. Plătește și apoi fă ce vrei. —• Fie-vă milă, d-lo ? El deschise ușa strigînd furios:„afară poftim !“ Cu capul plecat e și sărmana aiurită de rușine și spaimă. Coborî scările și fugind pe străzi se duse la locuința doctorului. Dar cînd îl văzu rămase ca o statue, căci tot sufletul el o rechema lîngă patul bolnavului. Fără a rosti un cuvînt el o însoți pe Sinta care plîngînd îngenuchie lîngă patul muribundului.Cînd ceasul bătu miezul nopței el își dădu sufletul. Linia galbenă ca ceara își frînse mîinile plîngînd: — S’a sfîrșit, am pierdut totul— tot! • »*•• «<>• e o ©•• • Edward fu înmormîntat la cimitirul Montmartre. Noaptea veni încet acoperind pămîntul cu valul ei de umbră. Edward își aflase liniștea de veci fără să afle rușinea în care trăia mama lui. Cînd zorile apărură se putu vedea pe mormîntul lui proaspăt o femee culcată cu fața în sus. Printre pomii stufoși razele depărtate trimeteau sulița de aur, pe cînd păsările își începură tremurătorul lor concert. Albă ca marmora era fața femeie!. Din piept îî cursese singe închegîndu-se pe brațul armat încă cu un lung pumnal. Era Sinta ! Razele soarelui dezmierdau miloasa frumoasa față a nefericitei fete. SFIRȘIT A se citi mîine Inceputul romanului :