Dimineaţa, iulie 1905 (Anul 2, nr. 506-536)

1905-07-22 / nr. 527

>­ / Anni Jí No. bl27 MMBBaaiaimaM II mzzssnaasmaMMs PIIDLICirATEA Linia pe corp 7 pagina Iix-a báni 3t n » n» » ÍY-a n If PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele »iar ® Linia pe corp 7 pagina HI-a bani 9$ »­ » » » Iv-a M li Inserții și reclame linia lel 3 Editura Societătei anonime pe acțiuni 9 Adeverulu Capital social 600.000 lei 5 Raul in toată tnx*n Combinate (Adevĕrul și Dimineața) 1i» ,n . . . lei 3* I 3 lun­ . . _<• * luni . . . „ 16 I 1 luni . S* IN STRAINATATE ÎNDOIT Telefon No. 260. Apare zilnic la ora A dimineața ca ultimele știri ale nopții N­iurourile ziarului str. Sărindar 11 •w "p* Vineri 22 Iulie 190, DIRECTOR COM­ST. MILLE ABONAMENTE SImple (Dimineața) .” ».........................................................Leii». 6 Inul ■ > . 1 ............................ 1 Ioni........................ IN STRAINATATE ÎNDOIT BANI . . .6.59 UI ULTIMA ORA TELEGRAFICA Prin fir special de la corespondenții noștri din î =" "—= LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA treține acolo armată pe propria lor cheltuială. El declară că dacă li se va acorda această cerere, guvernul va putea retrage trupele și forțele polițienești locale. Demersurile lui Golowin i. Petersburg, 20 iulie.— Golowin,­­ președintele zemstvoului din Mos­n­­cova, care a sosit aci spre a pro­testa contra perchezițiunea ce s’a fi­ji cut la domiciliul sau și a confiscă­­­­rei scriptelor găsite acolo, s’a reîn­­­­­tors la Moscova. Contele Lalski, din Petersburg, î-a spus următoarele : — îndată ce războiul va fi ter­­­­minat, se vor introduce reformele.­­ Pînă atunci, nu îndîrjițî populația,­­ Trepow î-a declarat lui Golowin că congresul s’a întrunit în mod­ul nelegal și că tendința lui a fost răs­­tă turnarea ordinei de stat existente. Ciocnire sîngeroasă între greviști și cazacii * 1 Nevoreseski, 20 iulie.­O ciocnire sîngeroasă avud loc în gară între mi­nerii greviști și cazaci. Greviștii au pus șine pe linii pentru a opri tre­­­­nul. Somațiunile repetate ale trupe­lor de a lăsa linia liberă rămînînd­­ fără efect, cazacii au tras asupra ■­ greviștilor. Stat mulți răniți și morți, închisoare atacată e Reval. 20 iulie. — Tentativa lu­crătorilor de a ataca închisoarea a­­ fost împedicata de poliție și de ca­­a­zaci. • Insula Sah­alin supusă 1 Londra, 20 iulie. — Autoritățile rusești din porturile insulei Sah­alin­­ au încetat să mai funcționeze. Țarul și Lim­ovici Petersburg, 20 iulie. — Rusky ’ Wiedomosti anunță că j­aponezii au trimes corpul al optulea de armată pentru ocuparea insulei Sah­alin și a teritorului Amurului. Aci se afirmă că, țarul aflînd des­pre ocuparea de către japonezi a insu­lei Sah­alin și-a exprimat telegrafic­­ către generalul Linievici mirarea sa că insula dispunea de armată atît de puțină. “ Linevici a răspuns că a fost ne­­­­voit să concentreze în Manciuria­­ toate forțele disponibile și că speră să poată în curînd anunța țarului o strălucită victorie rusească: vre-o 30 de deputați sub preziden­ția baronului Ernest Daniel. După o scurtă consfătuire s-a decis a se invita comitetul partidului liberal ca să convoace o conferință în ziua de 17 August. Pînă atunci nici un membru al partidului nu va părăsi partidul liberal. S’a mai hotărît ca să se propună în marea conferință un proect cu privire la clarificarea actului de la 1867 și s’a accentuat că este de datoria fiecărui deputat să sprijine modalitatea preconizată de coalițiune pentru rezolvarea cri­zei. Dacă conferința partidului va respinge această propunere, atunci deputații legei vor părăsi partidul liberal. Revoluția în Rusia Cazaci nesupuși Berlin, 20 Iulie.— Corespondența rusă află din Novocerkassi știrea des­pre răscoala unui regiment de cazaci. Aceștia au refuzat să dea concur­sul lor poliției în contra dușmanului intern. Ministrul de războia a ordonat să re ia imediat măsuri aspre contra lor. Ordinul acesta nu a avut nici un efect. n Nemulțumire printre cazaci Varșovia, 20 iulie. — Din Lodz se telegrafiază că, din cauza nemul­țumirilor cari există între cazaci, șeful poliției din Poltava a fost ne­voit să libereze doi cazaci din serviciul său, cari făceau agitațiuni. Desbaterea proectu­lui de Consti­tuție Londra, 20 Iulie.—Standard află că ori la orele 2 după amiazi s’a oficiat și castelul Peterhof un ser­viciu divin la care au asistat mini­ștri și membri Curiei. In­ totul, au­ asistat la această slujbă religioasă oficiată în capela castelului 48 de persoane, printre care toți marii duci aflați in Rusia, toți miniștri, inclusiv Bulygin și Trepoiv, mai mulți membri ai consiliului de stat și mai mulți jurisconsulți. Serviciul religios a fost urmat de o conferință asupra proectului d­e­ Constitu­ție, care a fost citit pină la jumătate. Țarul dorește ca negreșit în ziua de­­ 12 August să promulge noua con­stituție și de aceea ,mai mulți miniș­tri s-au hotărît să rămînă peste noapte la­­ Petersbgf spre a nu mai fi siliți să plece la Petersburg și să se reîn­toarcă. Printre cei cari iau parte la a­­ceastă conferință domnești o mare satisfacție. Ei sunt mulțumiți de form­a actuală a proectului de Constituțiune. Judecător ucis Petersburg, 20 iulie.­La Luchien un judecător de ocol care se afla­ împreună cu o doamnă, a fost ucis­­ în strada cu șase focuri de revolver. Omorîtorii au dispărut. Grevă generală la Rostok Berlin, 20 iulie. — Se anunță din Rostok (lîngă Bon), ziarului „Lokalan­zeiger“ . Aci domnește o grevă generală cu ca­racter politic. Mulțimea cutreeră străzile cîntînd­ cîntece revoluționare și preferind strigăte ostile în contra guvernului. Au­ loc dese ciocniri cu cazacii, cari uzează adesea de nagaiie și de arme de foc. Sunt pina acum­ numeroși morți și ră­niți. Ofițeri degradați și condamnați Krakovia, 20 iulie.—Ziarul „Ozas“ anunță că tribunalul militar din Viena a condamnat pe maiorul a­­restat Wieckowszki, pentru diferite matrapazlâcuri comise cu liberarea recruților, la pierderea nobleței și la doi ani arestat, iar pe complicele său, căpitanul Acht la patru ani Închisoare. Revoltele în marina rusă Koenigsberg, 20 iulie.— „Cores­pondența telegrafică rusă“ a dez­mințit zvonurile puse în timpul din urmă în circulație de repetite ori, , despre revolte din partea ofițerilor­­ și marinarilor ruși. „Koenigsberger Zeitung“ află din sorginte sigure că în regimentele ■­ de marină din Marea Baltică s’au­­­ r­evoltat numeroși ofițeri și soldați cari s’au solidarizat. Memoriu asupra masacrului arme­nilor din Caucas In jurul păceri _____ Primirea plenipotențiarilor „ New­ York, 20 iulie.— Programul­­ primirea plenipotențiarilor a fost deja hotărît. Intrai vor fi­ primiți de președin­tele Roosevelt delegații ruși, apoi­­ vor fi primiți delegații japonezi.­­ Statele­ Unite vor fi reprezentate la primire prin secretarul de stat. Pacea amenințată , Londra, 20 iulie.—Witte este aș­­t­­eptat astăzi la Noiw­ York. El va vi­­­zita Vineri pe d. Roosevelt la Os­­terbay. Sîmbătă toți plenipotențiarii vor fi invitați de d. Roosevelt pentru a-i prezenta unii altora. Intracestea știrile care vin atit din Petersburg, cît și din Tokio fac să dispară speran­țele de pace.­­ Consilierul de ambasadă ja­ponez Sato, a declarat că dacă Witte nu are depline puteri să închce pacea, atunci nego­cierile nu vor putea continua. La Petersburg situația este deasemenea privită cu mult pesimism. Locuitorii din Kabar­o­vak au­ trimis țarului o adresă rugîndu­-l să nu înceteze răz­boiul pînă cînd armatele ru­sești nu vor învinge pe japo­nezi, în nici un caz Rusia să nu acorde despăgubiri de răz­boia. Țarul a primit această a­­dresă mulțumind. Armistițiul New­ York, 20 Iulie.­Preșe­dintele Roosevelt a declarat că armistițiul va începe o săp­­tămână după întrunirea con­ferinței pentru pace. . Negocierile de pace, cari vor ■ începe la 10 Au­gust, vor dura ■ trei săptămîni. 5 Condițiile Japoniei Frankfurt, 20 iulie.—Frankfurter '■ Zeitung publică memoriul adresat de­­ arhimandritul Mesroph guvernato­­­­rului Kaucasului, prințul Louis Na­­­­poleon asupra situațiunei, creată din cauza instigațiunilor contra arme­­nilor. După acest memoriu în loca­­­­litatea Nachitievan au fost ucise de­­ tătari 48 de persoane, dintre cari 1­6 au fost arse; 12 persoane au fost 1 rănite, 195 de prăvălii jefuite; pa­ I pubele se ridică la 1.285.361 de ru­sie.­­ In provincia Vahhitievan 47 de­­ sate au fost atacate ; 191 de case­­ jefuite și dărîmate. In 48 de sate cu 500 de gospodării și 30,000 de­­ locuitori 2342 de gospodării au fost­­ devastate și 138 prefăcute în cenușe.­­ Totalul pagubelor e de 2,600,000 de ruble. Pînă azi pagubele cauzate­­ de masacrele armenilor se ridică la zece milioane de ruble. O propunere curioasă Petersburg, 20 Iulie. — „Novoje S Vremea spune că posesorii terenu­­ilor și sondelor petrolifere din îm- A­prejurimile lui Baku, și anume sir­­o­nele Rotschild și Nobel, au cerut « guvernului rus autorizația de a în­­­ Berlin, 20 Iulie.— Se anunță din ‘ New-York ziarului „Tagblatt" : Un însemnat ziarist japonez cu­­ numele Ishikawa care a însoțit în­­tr’acoace delegația japoneză s’a ex­­­­primat în chipul următor asupra cererilor Japoniei: j „Opinia publică cere cel puțin 750 milioane despăgubire de războiu, su­premația asupra Coreei, anexarea o insulă Sah­alin, a Tort-Arthur­ului­­ și a Dalny-ului, cedarea drumului­­ de fer răsăritean și neutralizarea­­ Vladivostokului. ] Nici un guvern japonez nu poate­­ să închee pacea fără dobîndirea stă­­­­pînirei nețărmurită a Japoniei asu­­­­pra Mărei Japoneze. c Pentru cazul cînd războiul va con­­­­tinua, ceziunea Whul­inostokului pre­­­­cum și alte concesiuni sunt imerita­­bile. Rusia trebue să renunțe de­finitiv la Asia răsăriteană. ——. 1 Oongresti! sionist din Basso! — Statutul Băncei Naționale e­­­vreești — Bassol, 20 iulie.—"Eri înainte de amiazi a avut loc adunarea extra­ordinară a Băncei Naționale evreești care precum se știe, are de scop, să furnizeze mijloace financiare pen­tru punerea în practică a ideei zio­­niste. întrunirea aceasta a avut de ase­menea un caracter foarte furtunos de­oare­ce zioniștii politici cari s’au constituit din nou în urma exorciu­­lui de ori, și care numără foarte mulți partizani precum și teritoria­­liștii, au luat o atitudine violent os­tilă în­potriva proectatei schimbări a statutului Băncei, după care acti­vitatea băncei să fie redusă la sta­bilirea evreilor în Palestina și’n ță­rile învecinate și au vrut să împe­­dece adoptarea acestei schimbări de statut. . Ca con­Oucători ai minoritățe, au vorbit scriiitorul englez Zangwill precum și d-rul Surkin. Aceștia au protestat îm­potriva unei schimbărei a­menirea băncei. Majoritatea încercă, prin strigăte și tumult să împiedice pe cei doi oratori de a vorbi. Din această cauză ten­tor­i­ani­știi au recurs la mijlocul obstrucțiunei teh­­­nice, pentru a-și lua revanșa și pen­tru a zădărnici prin aceasta adop­tarea unei schimbări de statut. Surkin a spus în cuvîntarea sa că Turcia e o țară barbară și absolut improprie emigrațiunea proletaria­tului evreesc. Nici­odată muncitorii evrei nu vor emigra pe teritoriul turcesc. Dacă majoritatea congresului ar izbuti să-șî realizeze voința și să rezerve mijloacele Băncei Coloniale numai și numai pentru scopul uto­pic al colonizarei Palestinei, aceasta ar fi identic cu nimicirea sionismu­lui politic. Majoritatea trebue să aibe în ve­dere că cuvîntul hotărîtor în această chestiune aparține poporului evreesc, care de­sigur nu va decide în sen­sul majoritățea congresului. Zangwill a declarat că h­otărîrea congresului nu pate prejudeca asupra votului adunărei generale a Băncei. De aceea recomandă în mod stăru­itor să se renunțe la proiectata mo­dificare a statutelor. După o ședință de șase ore, adu­narea încuviință propunerea de a­­ se modifica statutele băncei, în sen­­sul ca activitatea ei să se întindă asupra Palestinei și a teritoriilor­­ înconjurătoare. 2200 de voturi au­­ fost pentru, iar 540 contra modifi­­cărea statutelor. Comunicarea acestui rezultat a­­ provocat o colosală fierbere. Durata congresului a fost prelun­­­­gită cu o zi. Războiul ruso-japonez . Pierderile japonezilor ț Berlin, 20 iulie.—Ziarul Lokol­­o Anzeiger află din Toksio că, după­­ o statistică oficială, marina japo­­­­neză a pierdut pînă azi 2800 morți, c 1661 răniți. c Criza din Ungaria Budapesta, 20 Iulie. — Vreo 20 deputați liberali s’au întrunit azi pentru a se ocupa de chestiunea partidului liberal. Ei au hotărît să ceară convocarea unei conferințe ge­nerale pentru ziua de 17 August în care vor face propuneri de a se parveni la o soluție a crizei bazată pe un compromis austro-ungar. In cazul cînd această propunere nu va fi acceptată deputații suszișî vor pă­răsi partidul liberal. Chestiunea Uniunei Budapesta, 20 iulie.­Chestiunea Uniunei, ridicată de declarațiile baronului Banffy provoacă o mare mișcare în partidul liberal. De mai multe zile au loc între membrii a­­cestui partid conciliabile în scop de a se stabili o înțelegere între deputații de aceeași părere. S’a ho­tărît a se lua parte la conferința convocată pentru azi dimineață de către Balthazar Semsy. Au asistat la această conferință Atentatul contra sultanulii! Grecii și atentatul Atena, 20 Iulie.—Se desminte aci insinuarea Agenției telegrafice bul­gare după care grecii din Constan­­tinopol ar căuta să arunce asupra Bulgarilor vina atentatului comis contra Sultanului. După informațiu­­nile din izvor sigur bănuelile con­­tra bulgarilor s’au născut în chiar ziua atentatului; ele au fost corobo­rate de mersul ulterior al instruc­țiune­­­ l­e bandelor macedonene Athena, 20 Iulie.­ Știrile din Ser­os spun că mici bande de bulgari strâ­mt satele grecești pentru a îndemna pe locuitori să se înscrie în buletinele de recensamînt ca bulgari. O asemenea bandă a năvălit la 1 August st. n. în satul Bavode torturîn­d cinci notabili ,zeci și amenințînd să dea foc satului . 1 să masacreze pe toțî locuitorii dacă nu se declară ca bulgari. Cinci zile lupă acdba au fost masacrați și cinci notabilî din Stwtzion și Ia­ sfîi it bulga­­ii au masacrat pe frații Abraham, și Teodor originari din Bak­ovița. . Aceste știri au produs o adu­rcă im­­presiune la Atlicna. Wilhelm II în Danemarca Copenhaga, 21 iulie. — Primirea , modul cum a fost sărbătorit Wil­­helm II în Danemarca, este cu to­ul strălucită; împăratul a fost obiectul unor manifestațiuni nesfîrșite. La castelul Bernstorff, el a fost nconjurat de membrii familiei re­­­ale, cari se întreceau în a fi mai usteritorî și mai afabili cu împă­­rtul Germaniei La mesele cari au vut loc la castel s’au ridicat tons­­urî, nu fără oare­care importanță Conferința marocană Madrid, 20 iulie.­Cercurile ofi­­cale consideră ca foarte probabil că onferința asupra Marocului va a­­ea loc la Madrid unde cancelariile­mbasadelor păstrează documentele rivitoare la con­ferința din 1880. Conferința se va întruni în luna No­­mbrie. Mișcare în corpul ofițerilor ge­nerali francezi Paris, 20 Iulie.— In corpul ofițe­­ilor generali din Paris se va face­­ însemnată mișcare. Generalul Brun,comandantul școa­­l ăi de războiu­, va fi numit șeful­tatului major. . Fostul șef al statului major va fi nm­it membru în consiliul superior e rǎzboiu. Generalul Vogue, șeful de cabinet 1 ministrului de rǎzboiu Berteaux, a urma lui Brun la comandamen­ul școalei de rǎzboiu. ‘ Generalii Peigner și Denancourt, azi au fost trecuți acum cîtva timp­­ disponibilitate, au fost rechemați 1 activitate. Plecarea lui Loubet Paris, 20 iulie.—D. Loubet a ple­­­­cat aseară la locuința d-sale părin­­­­tească din Montelimăr. , Conferința marocană , Paris, 20 iulie. — D. Bouvier a­­ comunicat prințului de Badolin, ambasadorul Germaniei, textul pro­punerilor Franței în privința pro­gramului conferinței în chestia Ma­­­­rocului. Numiri în armata franceză Paris, 20 iulie.—Generalul Perg­­i­ne, care a fost pus în disponibili­­­­tate acum cîtva timp, a fost reche­­­­mat în activitate și numit preșe­­­­dinte al comitetului teh­nic al ar­­­­tileriei. Generalul Brun, directorul școalei superioare de războiu, a fost­­ numit șeful statului major.­­ Vizita escadrei engleze­­ , Londra, 20 iulie.— Daily Tele­graph anunță din Berlin că acolo­­ se știa încă în luna Maiü despre o apropiata vizită a escadrei engleze în Marea Baltică.­­ Regele Eduard a accentuat într’o­­ scrisoare către contele Buelow­scu­­ trachul zah­ărului Paris, 20 Iulie.—D. Jules Jaluzot a făcut unui colaborator al ziarului „Figaro“ următoarele comunicări: „Sunt victima speculatorilor a la baisse din piață zah­ărului, cari a fost încunoștiințatî de angajamen­tele mele și s’au coalizat pentru a mă ruina întreprinderea „Printemps“ nu e atinsă de actualele evenimente, de­oarece toate angajamentele mă pri­vesc numai pe mine. De altfel cu creditorii mei m’am aranjat și am căpătat pentru regu­larea afacerilor mele un răgaz de de cîteva zile, în care timp îmi voi fi aduna capitalurile și voi­ plă­ti datoriile. Sper cu încredere, că aceasta îmi va fi cu putință pînă la scadența angajamentelor mele. Panică la magazinul „Printemps“ paris, 20 iulie.— Magazinul „Le Printemps“ posedă și o secțiune de casă de economie. In urma insolvenței d-lui laluzat, depozitarii s’au înspăimîntat și au năvălit azi la cassa societății. A avut loc o învălmășala groaznică pul pacinic al vizitei, declarînd că între Anglia și Germania există re­­­lațiuni amicale. Căsătorie princiară Madrid, 20 Iulie. — Ziarele anunță pentru luna Noembrie căsătoria lui Don Carlos de Burbon cu infanta Theresa. Noul minister suedez Stocholm, 20 Iulie.— Noul minis­ter a fost format sub presidenția d-lui Lundeberg, șeful­­ majoritățea primei Camere. Portofoliul afaceri­lor străine a fost luat de comitetele "V­achtm­eister. D. D. Sturdza In viligiature? Carlsbad, 20 iulie.— D. Dimitrie Sturdza a Sosit ad­. Agitația din Creta Constantinopol, 20 iulie.­ Ca­mera cretană a adresat înainte de se închide un nou memoriu puteri­lor declarîndu-se partizană idei de anexare și criticînd atitudinea con­sulilor. In ultima ședință a votat o adresă de încredere în înaltul co­misar, adresînd în acelaș timp o notă adunărei din Theressia în pri­vința anexărei. Guvernul rus și marinarii de pe Potemkin Berlin, 20 iulie.— O depeșă sosită din Petersburg, din sursă oficială, evident în scopul de a lescurcrja pe­­ marinarii ruși de pe „Potemkini­ debarcați n Romînia și a-i face să se ntoarcă în Rusia, spune că oștii marinari de pe vasul răsculat o duc foarte rău în Romînia. Jumiî din ei, zice de­tașa în chestiune, au primit eroicii ca marinari pe va­loare comerciale, alții caută ă se angajeze ca muncitori agricoli ori ca salahori. Totuși greu­ de lucru, deoarec­e patronii se tem de influ­­nța­rea a marinarilor asu­ma lucrătorilor indigeni (!!) Telegrame oficiale din Pe­ersburg amenință pe mari­­nare­ că la toamnă situația lor o va înrăutăți și mai mult. Această amenințare laconică are loc la tot felul de comen­­arii. Provincie rusă abandonată japo­nezilor Petersburg, 20 iulie. — întreaga rovincie de lîngă Marea Oh­otskis,­­ singura eșire a Rusiei la Ocea­nl Pacific — a fost abandonată ja­­onezilor de către autoritățile im­itare, de­oare­ce­ s-a dovedit că e­u neputință să se poată apăra te­­itoriul. Japonezii au stabilit în baia Bas­­inei o bază de operație și au de­­arcat acolo 30.000 oameni și 72 t tunuri. Bulgaria și bandele din Mace­donia Constantinopol, 20 iulie.—Eveni­­mentele din ultimul timp arată ati­­t­udinea extraordinară a guvernului ungar față de comitetele macedo­­ene. ’"Zilele acestea, în împrejurimile , ’k­lepuluî soldați turci au împrăș­­t­iat o bandă bulgară. Pe munițiu­­n­ea luată de la bandă se afla scris: „ zece bucăți încărcătură 8 milime-­t­­i, anul 1859, arsenalul de artile­­r­ie Sofia“.­­ Pe armele luate de la bandă se flă armoaria Bulgariei. j La Burgas s’a reprezentat o pie­­l­ă cu titlul: Nunta sîngeroasă ma­­c­edoneană“. Guvernul nu a interzis s­ău prezentarea piesei­­­ și scene sălbatice, așa nncit poliția a trebuit să intervie. Cererea depozitarilor va fi totuși satisfăcută, de­oare­ce întreprinderea „Prin Temps"* nu e atinsă prin in­­solvența lui Jaluzot. Originalele acestor telegra­me sunt expuse la magazinul de muzică Jean Feder din calea Victoriei. IN ȚARA De la consulatul german.—Licitație.— O sinucidere.—întrunire sionistă.— Teatru, IAȘI, 20 Iulie. — Consulul german reîntorcîndu-se din vilegiatură,­­i-a re­luat ocupațiunile. — In ziua de 9 August, se va ține licitație pentru aprovizionarea Curților și tribunalelor cu semnele necesare pen­tru timpul ornei. — La Vornicenî, un băetan într’un acces de pelagră, și-a tăiat nasul și u­rechile cu un cuțit. El a încetat din viață. — In curînd va avea loc în localitate o mare întrunire sionistă, în care dele­gația congresului de la Bassel, vor de­pune raportul lor. — Mîine, Joi, are loc la grădina Zim­bru, prima reprezentație dată de Gyp Dan IAȘI, 20 iulie. — Inmormîntarea lui Vrînceanu s’a hotărît pentru Joi la o­rele 10 dimineața. Azi a sosit în localitate generalul rus Seneghin, colonelul Cancin și căpitanul Fenov veniți să viziteze orașul și pen­tru a face cumpărături. Mîina se întorc in Rusia. Ei au fost însoțiți de cp. de grăniceri V­asiliu, care prin amabilitatea sa a atras simpatia oaspeților. Generalul întrebat de un cunoscut, a răspuns că poporul rus nu pricepe ros­tul războiului actual. Știrile din Odesa și Basarabia devin tot mai grave cu pri­vire la manifestațiuni contra evreilor. O persoană sosită azi spune că populația izraelită e cuprinsă de panică și proec­tează fuga față cu aceste știri. S-a cerut trimiterea încă a 150 gră­niceri pentru paza frontierei din­spre Prut. GALAȚI, 20 Iulie.— Un soldat din egimentul de roșiori anume Gh. Vasile, căzînd de pe cal s’a lovit grav la cap. Transportat la spital, el a încetat din piață. Inm­ormîntarea lui se va face cu mare pompă.­­ Vaporul din Brăila în drumul său spre Galați a întîlnit un cadavru care plutea pe suprafața apei. - A încetat din viață Herman, mare proprietar din Dobrogea. - Azi a trecut pe aci vaporul Mon­­tefior cu foarte mulți escursioniști din Brăila. — Azi a sosit în localitate d. Proto­popescu inspectorul poștelor. — S’a reclamat împotriva unui căpi­tan de pe un șlep, care ar fi atras pe vas un băiat, asupra căruia a încercat un odios atentat. — Frizerii cari se agită pentru res­pectarea repauzului duminical vor tri­mite mîine o nouă delegație la prefect, cerînd ca de Duminica asta încolo să se respecte repauzul duminical.­­ — Societatea funcționarilor comer­ciali, dă o mare serbare în grădina Glob. — Aseară, Nora Marinescu a jucat cu foarte mult succes rolul lui Adam din Vînzătorul de păsări". Talentata artistă încîntat publicul. — Mîine seară, Toneanu va juca aci pe Zelig Șor din piesa „Manasse“. Rolul lui Manasse va fi ținut de artistul Al. Leonescu. Sylvius Sfințire de drapel.—Consfătuire publică. Încercare de sinucidere. — împăcarea dintre d-na Sullcti­ și Paranga.— Rus suspect. BRAILA, 20 iulie.—Azi fiind patro­nul corporației rotarilor, un serviciu re­gios s’a oficiat la orele 9 luni dimi­neața în biserica Sf. Ilie. Cu­ această ocaziune s’a sfințit drapelul corporațiu­­ne î, naș fiind d. Chr. Suliotti. A asistat multă lume. Primarul orașului a rostit un entuziast discurs. A răspuns secre­tarul corporației. Epure.­­ La o consfătuire care a avut loc în apartamentele d-lui Alexandru Sulioti și la care a luat parte un număr în­semnat de membriî din partidul con­servator s-a hotărît a se continua cu mai multă energie campania în contra prefectului Faranga.­­ Grigore Dogaru, servitor la interna­tul liceului, a încercat să se sinucidă prin strangulare azi dimineață. Grație ajutoarelor date la timp de d. dr. Nes­­toreanu, sinucigașul e în afară de orice pericol. Cercurile politice discută cu multă a­­prindere faptul că iarăși a intervenit o împăcare între d. Chr. Sulioti și prefec­tul Faranga. Se știe că relațiunile din­tre acești doi fruntași conservator­i au­ fost în ultimul timp foarte încordate. Fiind chemați la București, dînșii au fost convinși de d. Gr. Cantacuzino că în interesul partidului trebue să meargă de comun acord și trebue să înceteze ori­ce animozitate între dînșii. — Era un tînăr rus cu o înfățișare simpatică, a sosit în localitate recoman­­dîndu-se voiajor comercial. Din întreaga-î atitudine și din interesul aparent pe care la manifestat pentru marinarii de pe „Potemkin“ reese că cu totul asta e misiunea lui. Vom­ căuta să mă întîlnesc cu dinsul, pentru a putea să aflu mai bine rostul sosirea lui act. Boia V Incest. A înecat T.­MAGURELE, 20 Iulie Si a sosit un denunț la poliție, că un tînăr de 17 ani, fiul femeei Marița Dumi­­trescu, întreține relațiuni corporale cu mama sa. La primele cercetări, tînărul a confir­mat faptul dar la finele anchetei el neagă și invoacă motivul că a fost pus la cale de un fost concubin al mamei sale. Actele au fost înaintate parchetului. Probe palpabile lipsesc insă.­­ Un tînăr de 16 ani ducîndu-se să se scalde în Olt s’a încest astăzi după amiază. Autoritățile au dispus căutarea ca­davrului. Violeta Astăzi Joi 21 Iulie a aparut Fascicola 136 Răzbunătorii Săracilor — MARE ROMAN POPULAR — Mîine Vineri 22 Iulie va apare Fascicola 137 —­ 5 bani in toată țara — DIN RUSIA Situația generală.— Noul guvernator al Moscovei.— întrevederea dintre Wilhelm II și țarul. Știri din ce în ce mai alarmante sosesc din Rusia. Din Odessa se anunță că popu­­lațiunea evreiască se află într-o frică continuă din cauza exceselor antisemite care amenință să iz­bucnească la Smolensk, "s’au ivit nouî greve. Lucrătorii greviști parcurg străzile cîntînd imnuri revoluționare și strigînd : trăiască greva, trăiască revoluția! La Cazan, nu de parte din po­pul­ați­unea evreiască din Nijni Novgorod se refugiase, situația nu e mult mai bună. " Noul guvernator din Moscova Dernovo, e un fost luptător pentru democrație. Actualmente însă e un admirator și partizan al lui Trepov. El a fost în ultimul timp la minis­terul de interne funcționar superior și era unul dintre favoriții prefec­tului de Petersburg. Detașamente de cazaci, s'au pus pe urmărirea lucrătorilor fără re­surse, refugiați prin pădurile și îm­prejurimile Petersburgului. * Curierul Hamburg­ului, pentru ca să demonstreze care au fost subiec­tele de conversație dintre țar și Wilhelm II în întrevederea de la Gyeorko, reproduce cuvintele pro­nunțate de împăratul Wilhelm, a­­cum cîtva timp cînd fusese solicitat să intervină pentru acordarea re­formelor în Rusia. „Să mă păzească Dumnezeu­! a exclamat împăratul. Pentru a ju­deca lucrurile rusești, pentru a ecom­anda orice măsură guvernu­lui rus, trebue să engoți rusește, să ai sentimente ruse, să fi rus din naștere. Un străin care vrea să se amestece în afacerile Rusiei nu poate decit să facă rău “! * Ziarul „Corespondența rusă“ pub ffică următoarele asupra întrevede­re! de la Bicezko. „Astfel de întîlniri între suve­rani, sînt de ordinar preparate di­nainte și sînt pipăite de cei din anturajul suveranilor carî cunosc de multe orî chestiunile mai dinainte ecît stăpînii lor. In cazul actual însă, țarul a lu­crat cu împăratul Wilhelm, fără ca alt­cineva să aibă cunoștință și după ce s’au înțeles asupra locului de întîlnire întrevederea avu loc. Tocmai acest mister cu care s’a aranjat această întrevedere face ca opiniunea publică să fie mai intri­gată și ca ziarele să răspîndească fel de fel de zvonuri. Fapte diverse Incendiu.­­ Azi pe la ora 10 a. m. în strada Mircea No. 9, a avut loc un incendiu. D. Dim. P. Moruzi, prefectul de poliție, și d. inspector Durma a­ fost imediat la fața locului. A ars o casă, focul fiind repede localizat de pompieri. Focul a luat naștere de la catlonul unei case vecine. Pagubele sînt mici, deoarece casa era veche și mică, neavînd decit două odăi și un antreu.­­ Accidente la Priotăclmia armatei.­. Aseară pe cînd lucrătorii Ilie Babicu și Anghel Petrescu lucrau în atelierul tuburilor vechi, la cel dintîiu o mașină î-a apucat mina stingă, tăind-o, iar celui de al doilea î-a tăiat palma stingă.­­ Și în atelierul cel nou s’au întîm­­plat două accidente: lucrătorului lila Petrescu, o mașină î-a apucat mîna strivindu-i-o, iar unui alt lucrător î-a tăiat degetele de la mina dreaptă. A­­ceste 4 cazuri s’au întîmplat în mai puțin de 2 ore. Răniții au fost trimiși la spital spre căutare. Citiți în „DIMINEAȚA“ care apare la 22 Iulie CNUT SI BOMBE 9 psîstă tăisuit roman de actualitate

Next