Dimineaţa, august 1905 (Anul 2, nr. 537-567)

1905-08-01 / nr. 537

Anul­li No. 537 'ívj­a ■ j­J&tfr * && p tmi,icitatea LW» ír cory 7 pagina III-a ban! £9 >* a » w it IV-a „ 10 r 0B­LICIT­ATEA UNITA­te »«eea și zi la ambele ziare festi» j­r corp 7 pagina m-a bani 35 » » w » IV-a „ 18 teartH ți reclame linia lei 3 A«" BANI SUitem Socuiăleî anonime pe acțiuni , Adeverul“ (?*?«&»! social 600.000 leî Tele­fon No. 260. Apare zilnic la ora 4 dimineața ca ultimele știri ale nopței Luni 1 August 905 _ _ * CTN. %­:? f>.. A lö ' ■ ' : v .îi.dfcî-fr«t*» L_'­>■' V DIRECTOR CONST­­UIL­ SI ABONA­MENTE Simple (Dimineața) Un an................ . ... Lei 18. 6 luni 8 . »*•••* 1 lună. ...•••• .... IN STRAINATAÎE ÎNDOIT­Ă » . 4­50 1.60 Combinate (Adeverul și Dimineața) Cn an . . . let 32­­­3 luni ...si 6 luni . . . „ 16­1 lnni .... 8. IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT W Sim­ourile ziarului str. löt% 5 Brani in toati­ țara Conferința păcei Condițiunile Japoniei inacceptabile Petersburg, 30 Iulie. — In cercurile oficioase condițiunile puse de Japonia sunt socotite ca ofensatoare și inacceptabile, mai ales oprirea dreptului de pescuit în apele dintre Vladi­­vostok pînă la marea de Beh­ring și limitarea puterilor ma­ritime ale Rusiei în Extremul­ Orient, sunt ținute cu totul inacceptabile. Bursa e staționară. Din Portsmouth sosesc știri liniștite. Declarațiile d­in­ Witte Paris, 31 iulie. — I­. Witte a declarat corespondentului statului „Matin“ că dînsul a­r f­i ca tratativele de pace să fie publicate, fiindcă crede cu atit condițiunile Japoniei cât și răspunsul Rusiei tre­­bu­esc cunoscute de întreaga lume.­­Dar în fața unor in­sistențe a cedat și, spre regre­tul lui, totul a ținut în se­cret. Witte a mai adăugat că nu crede să mai stea mult timp la­­ Artsmouth, ceea ce de alt­fel îi va putea cu siguranță comunica peste citeva zile. R­ăspunsul Rusiei Londra, 30 Iulie.— In cer­curile bine informate de aci se spune că Rusia în răspun­­sul său­, va refuza cedarea in­sulei Sah­alin, despăgubirile­­ de răsboiu­ și va protesta con­tra protectoratului în Coreea. O declarație importantă Londra, 30 iulie.—Standard află din New­ York că doctorul Kaas din Boston, care cunoaște toate părerile d-lui Witte, a telegrafist alaltă er î ]n miezul nopțea că condițiunile Ja­poniei sânt peste tot privite ca ac­ceptabile și găsite ca drepte, de a­­ceea vor fi în curînd primite. Condițiunile Japoniei la Petersburg Petersburg, 31 iulie.—Agen­ția „Reuter“ afla că cunoașterea condițiunilor de pace ale Japo­niei a produs în Petersburg și în întreaga Rusie, o impresie foarte rea. Totuși, se crede că dacă Ja­ponia va cere nimicirea întări­rilor fortului Vladivostok și des­păgubiri de războiu­, o înțele­gere să fie posibilă. Activitatea d-lui Witte Londra, 30 iulie.(I­. Witte, după ce a luat cunoștință de condițiunile Japoniei, a plecat la locuința sa și a lucrat de la orele 2 după amiază pînă la orele 2 noaptea. Răspun­sul la condițiunile Japoniei, e deja pregătit. Este neadevărată știrea că Witte a rugat pe țar să-l dea noul instruc puni. Natural însă că pentru toate chestiunile e în legătură cu Peters­burg, D. Witte a voit să publice răs­punsul, însă din cauza dorinței ja­ponezilor de al ține secret, el«’a pu­tut sa ’l dea la lumină. Cererile japonezilor, temeri de întreruperea negocierilor Berlin, 30 iulie.—Se anunță din Petersburg ziarului "Lokalanzeiger" că cererile japonezilor n’au surprins nicidecum pe Witte. Asupra întinderea acestor cereri se păstrează cea mai adîncă tăcere. Se știe, totuși, atîta că în mod a­­proape pozitiv trebuia­ să ne așteptăm la refuzul lor și la continuarea răz­boiului. In săptămîna din urmă au plecat în Extremul­ olient masse mari de trupe. De asemenea o mare mulțime de tunuri. De­oare­ce plenipotențiarii ruși au­ timp 48 ore pentru a remite răspunsul lor, și tot atîta și pleni­potențiari! japonez! pentru examina­rea acestuia, nu se așteaptă aci, înainte de Luni sau Marți, o rupere a negocierilor. Această părere din Petersburg e în contradicție cu interviewul ziaru­lui „Lokalanzeiger“ din Portsmuth, după care Witte ar fi declarat că cererile japonezilor cuprind în ele posibilitatea continuarea negocierilor. Părerea unui mare personagiu japonez Paris, 30 iulie.­Un corespondent al ziarului „Le Matin“ a pus unei personalități japoneze următoarea chestiune hipotetică: „Dacă Rusia i v’ar declara mîine că, în ce pri­vește despăgubirea de războiu și cedarea insulei Sah­alin, și apoi ce­darea vaselor sale de războiri și re­­­­ducerea flotei, Rusia nu poate face 3 concesiuni Japoniei, dar că e totuși­­ gata să negocieze asupra tuturor celorlalte condițiunî, ce ar hotărî ’ Japonia, după părerea d-voastră“ ? “ Personagiul japonez răspunse: * „Dacă Rusia ne spune mîine toate­­ astea, vom răspunde, că totul s’a­­ sfîrșit și că e mai bine ca fiecare să se întoarcă acasă“. 1 Concesiuni din partea Rusiei Berlin, 30 Iulie.— Din sursă au­torizată rusă reese următoarele noul .. știri: Printre concesiile Rusiei este eva­cuarea Manauriei pînă la Charbin menționîndu-se status-quo. j Peninsula Liaotung va trece ca o posesiune japoneză.­­ Rusia renunță la pretențiile ei a­­­­supra Coreei și recunoaște acolo su­­­­premația exclusivă a Japoniei. • Rusia oferă Japoniei condițiuni­­ favorabile în ce privește tratativele , pentru insula Sah­alin și Kamciatca. Ea va plăti o contribuție anumită și renunță la întăririle Sah­alinului. ’ Ordin pentru continuarea războiului Petersburg, 30 iulie. — In tipo­grafia Senatului se află rețuite trei manifeste cărora le lipsește încă sem­nătura țarului. In tipografia „Ordinelor guvernu­lui“ opt lucrători tipografi și un în­treg personal de redacțiune așteaptă cu mare febrilitate sosirea unui ma­nifest ce va trebui dat la tipar. Mareșalul Curteî Mossolow a de­clarat că manifestul va apare pe la orele zece. ...... Se zice că țarul CL.JueA&a­t ;Witte despre condițiile japoneze I Londra, 30 Iulie. — La toate în­trebările reprezentanților presei cu privire la conținutul condițiunilor ja­poneze d. de Witte dă răspunsuri evasive sau cu două înțelesuri. Ori pe cînd Witte bea o cafea, a fost întrebat dacă condițiile sînt bune. El a răspuns ridicînd clașca în sus : „—Nu așa de rele ca a­­ceastă cafea“. Witte a invitat pentru astăzi pe membri conferinței spre a le face declarația că ei ignorează situația. Rusia nu este definitiv­­ învinsă și nu imploră pacea cu orice chip ci după invitația unei a treia puteri l-a trimes pe dînsul la Portsmouth spre a trata pacea. Condiții umilitoare pentru Rușia Berlin, 30 iulie. — Depeșe din New­ York. In ședința de mîine Witte va de­clara că unele din condițiunî ale japonezilor nu corespunde cu dem­nitatea Rusiei. In privința celorlalte pretențiuni însă, se pot urma tratative. Altă declarație a lui Witte Paris, 30 Iulie. —Corespondentul special al lui „Petit Parisien" la Portsmouth a obținut de la Witte următoarele declarațiuni: •— Dacă n’am fi crezut că condi­țiile japoneze vor fi discutabile, nu ne-am fi luat atîta osteneală ca să le mai examinăm. Tot ce pot să spun este că discuțiunea asupra pro­punerilor japoneze va putea să se desfășoar­e. Abia din momentul în care răs­punsul meu ar fi înaintat baronului , Korúra se va putea ști cu sigu­ranță dacă japonezii doresc în a­­devăr încheie sau nu pacea. O declarație importantă a lui Witte Berlin, 30 iulie. — Depeșe din­­ Peterburg: Ministrul de finanțe în­­tr-o convorbire cu corespondentul­­ agenției Lafran s’a exprimat astfel cu privire la condițiunile japoneze: J — Nu sunt, nici surprins, nici de- a primat. Am fost totdeauna de pă­rere că Japonia va pune condițiuni.­­ Nu știți dacă condițiile japonezilor reprezintă un ultimatum sau dacă­­ vor fi reduse la ceea ce ar putea obține Japonia. Dacă pretențiile ja­­­­ponezilor sunt ultimul cuvînt, atunci­­ conferința păcii se va sfîrși foarte­­ repede cu o ruptură, căci aceste­­ condițiuni trebuesc respinse de către " Rusia. " Țarul și condițiile japonezilor Londra, 30 Iulie.­Se anunță din­­ New­ York ziarului „Daily Chroni­cle“ că delegații ruși se arată­­ foarte abătuți și declară că condi­­­­țiile japonezilor exclud orice spe­­­­ranțe de înțelegere.­­ Știrile din Kefers­burg a­si­­­­gură că Witte a și primit de­­ la țar ordinul telegrafic de a o refuza în mod categoric plata­­ despăg­ubirei, cedarea insulei ti Sah­alin precum­­ predarea vaselor de războiu. Țarul și Curtea sunt con­vinși că rușii ar crea acum favoarea războiului de partea lor. Nimeni nu trede în înche­­erea păcei. Pesimismul delegaților păcei Portsmouth, 30 Iulie—Aseară am­bele delegațiuni pentru pace erau cu­­prinse de cel mai adîn­c pesimism. Se asigura că d. Witte nu crede în po­sibilitatea unei înțelegeri cu japone­zii. Intru­cît privește chestiunea plă­­tei unei indemnizări de războiu se a­­firmă că Rusia va argumenta că ea nu este corespunzătoare de războiu și că este încă gata de a’l continua. Pentru ca pacea să fie socotită că onorabilă pentru Rusia aceasta nu ar consimți nici la plata unei despă­gubiri nici la cedarea vre­unui teri­toriu. Witte și condițiile japonezilor Paris, 30 iulie.­­ Ziarul „Petit Parizien“ află din New­ Castle că d. Witte a declarat că negocierile nu pot începe­ de­cît după ce rușii vor fi răspuns condițiunilor puse de japonezi. Ziarul „Le Matin“ află din Porst­­mouth­ că d. Witte nu a fost de­loc surprins de propunerile japonezilor nu crede însă că negocierile ar pu­tea dura prea mult. Circulă zgomotul că Rusia ar re­fuza să dea Japoniei vasele de răz­­boi, cari se află în porturile neu­tre și nu va consimți să limiteze puterea sa navală în Ev­remul O­­rient. Prin fir special de la corespondenții noștri din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Demisia cabinetului sîrb ^.g.au. Ő0 Iulie.— Indeplinin­­du-și misiunea de a face alegere cabinetul Stojano.;cî și_a dat de_ misiunea care a fost de reg. Noul cabinet a fost astfel înrmat : D. Ljuba Stojanovicî președinte de consiliu și ministru al cultelor, d. Zukovicî ministru al afacerilor stră­ine, d. Antonie ministru de război Toți aceștia precum și cei cari își păstrează portofoliile sunt radicali­­independenți. Atentatul contra Sultanului Participanții la atentat Con­stantinopol, 30 iulie.—Se asi­gură la Yldiz-Kiosk că s-a stabilit lista numelor tuturor persoanelor cari au luat parte la­ atentat. Jauris ar fi pregătit atentatul și a mărtu­risit că avea cunoștință de el. Atentat contra președintelui Argentiniei Francfort, 30 Iulie,­­­ Gazeta de Francfort află din Buenos-Aires că un anarh­ist spaniol a fost arestat in momentul cînd vroia să tragă cu revolverul asupra președintelui. Președintele Argentiniei felicitat Paris, 30 Iulie. — D. Loubet și d. Rouvier au felicitat pe președin­tele Republicei Argentine pentru că a scăpat de atentatul comis contra sa. Revoluția în Rusia Constituția și demisia lui Bulygin Petersburg, 30 Iulie. — „Rus" a­­nunță din sursă autorizată că procc­­tul de constituție revizuit al lui Bulygin va fi proclamat la 20 Au­gust. După proclamare, Bulygin va de­misiona și va pleca în străinătate. Succesorul sau va fi Trepov care pînă acum îndeplinea numai func­ția de ajutor al lui Bulygin. Locul lui Bulygin va fi ocupat de generalul Dauling, prefectul po­liției din Petersburg. Ciocniri între lucrători și poliție Lodz, 30 iulie.­­ Lucrătorii au ținut o mare întrunire de protestare contra guvernului. La eșire ei au­ fost împresurați de poliție. Douî a­­sistenți au fost uciși, iar 200 răniți. Mai bine de 400 lucrători au fost arestați. Boicotarea americanilor în China Londra, 30 iulie— Ziarul „Mor­ning Post" află din Sanghai că în în­trunirea reprezentanților consulate­lor s’a constatat că boicotarea măr­furilor americane compromite comer­țul general și s’a cerut reprezen­tan­­ților puterilor la Peking să însemne pe ministrul afacerilor străine­­ să facă totul pentru a înlăfcură boico­tarea. Criza din Ungaria Interviewul unui ziarist român cu ministrul de interne al Ungariei Budapesta, 30 Iulie.“— Ministrul de interne Kristoffy, intervievat era de un redactor al ziarului ro­­mînesc de aici „Poporul român“, s’a exprimat în termeni­ următori cu privire la sufragiul universal: — De vreme ce romînii, ca și celelalte naționalități, se bucură de aceleași drepturi și datorii ca un­gurii, ei nu pot fi excluși nici de la drepturile pe cari le acordă sufra­giul universal. De aceea votul universal va ttri­bui realisat în sensul cel mai li­beral, fără nicio restricțiune pentru naționalitățile nemaghiare, așa cum cer adevăratele interese ale țărei. Sunt convins că odată ce viața parlamentară a Ungariei se va în­temeia pe baze mai democratice, ceea­ ce va trebui să se realizeză prin introducerea dreptului unanim și egal de vot, întreaga țară se va resimți de acele reforme sociale și economice, atît de imperios,cerute. Cînd luptele pentru cucerirea drep­turilor politice vor înceta, atunci puterile legislative se vor gîndi să îndeplinească și dorințele juste ale naționalităților. Intrucît­ exercitarea dreptului de vot va fi legată de condițiunea, ști­inței de a citi și scrie, va trebui să se înțeleagă prin cetitul și scrisul locuitorilor în limba lor maternă. Aceasta nu se poate închipui de­cît astfel, căci altminteri nu va co­­respude nici condițiunilor țărei, nici tradițiilor­ politice­ ungare. Romînii au dreptate să ia poziție în această chestiune așa ca ori­ce alt partid, numai de s’ar putea îm­piedica acele întruniri în care s’ar ațîța în­potriva integrității statului. Guvernul ungar dat judecăței Budapesta, 30 iulie. — Co­mitet­ul diriguitor al opoziției unite a hotărît ca, în prima ședință a parla­mhe­­rt­ului, care va avea loc la 15 Septembrie, «4 dea in Judecata ffitrefimd ! Mare explozi în Dardanele Constantinopol, 30 Iulie. — In strivitoarea Dardanelelor a exploadat un depozit de pulbere al unei vechi baterii Kiasse Burnt, de lîngă Ana­­dal Medjidje. Au sărit în cer aproape 2000 ki­lograme de furniceton pentru mine submarine și alte feluri de pulbere, mai vechi. Doi soldați au fost ușor răniți. Mai mulți alții au suferit răniri fără însemnătate. Explozia a provocat o mare pa­nică în populație. In același timp s-a descoperit un mare complot după care orașul a­­vea să fie incendiat în mai multe cartiere în același timp, în sco­pul unor jefuiri mari. Cinci persoane au fost arestate. Originalele acestor telegra­me sunt expuse la magazinul de muzică Jean Feder din calea Victoriei. întrevederea lui Wilhelm II cu Eduard Londra, 30 iulie. — Daily Tele­graph întrebînd pe lordul Knolly dacă e exact că se proectează o în­trevedere între Wilhelm II și re­gele Eduard, a primit răspunsul ur­mător : „Știrea la care va referiți nu e de loc exactă. Ea a fost pusă în cir­culație în presa străină“. Telegrama lui Knolly a produs o impresie penibilă în cercurile di­plomatice, din cauza formei as­cen­dențioase. Acordul franco-englez Paris, 30 iulie.­­ Tribunalul ar­bitral franco-englez a acordat pes­carilor obligați să renunțe la indus­tria lor în Tera­nova o indemni­­zare de 1,375,000 franci. Incendiul la o fabrică de tutun Madrid, 30 Iulie.­­ O mare fa­brică de tutun a ars. Incendiul s’a produs aseară din cauza unei scîn­­tei de la mașină și care a pus in flăcări depozitul de tutunuri. Pompa de vapori a municipalității a făcut explozie în momentul sosireî. Aju­torul a fost foarte greu de dat din cauza vîntului. Pagubele sunt în­semnate. Nu se cunoaște încă nu­mărul victimelor. La orele șapte in­cendiul a fost cu totul localizat. Pagubele de mașini și material sunt considerabile. Cinci ateliere princi­pale au fost distruse Recolta din Rusia Petersburg, 30 iulie. —f După ști­rile publicate de „Garda pentru comerciu și industrie, se așteaptă ca recolta de grâü din Rusia euro­peană să fie mediocră Decorare P.terburg, pe­liție.— Țarul a conferit ministrului de războiu, ge­neralul Roediger, ordinil Vulturului alb. Regele Angliei vizitînd pe Franz- Iosef Londra, 30 iulie. — Oficial, Re­gele Eduard va vizita pe împăratul Francisc Iosef cu priejul ducerei sale spre Marienbad, dar nu va fi nici o vizită la întoarcere, și nici că împăratul îi va înapoia această vi­zită anul viitor. Falimentul Jaluzot Paris, 30 iulie.­­După afirmațiu­­nile ziarelor s’au confiscat la d’Ju­­les Jaluzot titluri în valoare de 300.000 franci. Acesta a declarat titlurile aparțin soției sale de care este despărțit. Rejervari. Asupra cer­er­ei de dare în judecată se pronunță Camera magnaților unde majoritatea necesară pentru condamnare o asiguram. Hotărîrea aceasta a comi­tetului e carsa pentru care primul-ministru Fejérváry a plecat repede din Carlsbad la Budapesta. După cum se afirmă, guver­nul nu va așepta condamna­rea, ci va demisiona înainte de 15 Septembrie. — —unpia Ars de vi4.— Muscat de cîine tur­bat —Tîlhărie.—Expulzare — Fals în acte publice.—Accident mortal.— CRAIOVA, 30 Iulie.— Dumitru Mi­­hăilă din Negoești, voind să dea aju­tor la incendiul ce izbucnise­re casa lo­cuitorului Ioncica Mihai Stănoiu, a fost cuprins de flăcări. După două ore de chinuri el a încetat din viață. I._ Copilul Hie ‘C. Iragomirescu din știr. Abundenței, a fost mușcat de un cu­cie, care se presupune a fi turbat, al lui Nae Nicolau. r Starea copilului e extrem de gravă. I _ Dinu I<­a Sir­en Măroiu, Mitrică (?). Tolușca, ili­­l­opa, soți din Ver­­liu­t» ,ai a jefuit cîrc­um­a lui Simion Mă­roiu. Acesta prinzînd de veste, a tras în tîlhari mai multe focuri de revolver ră­nind pe Ilie Pop». — Au fost expulzați bulgarul Ivan Dimitrieff și supusul grec Tim­oleon Spinharis, găsiți vagabondind și fără acte în regulă. — Ion M. Popescu primarul comu­nei Bulzești a fost dat judecăței pentru fals în acte publice. Acesta în unire cu Ion Stan Ciupitu,­­a făcut un act de posesiune care nu există și pe baza căruia cel din urmă a contractat un îm­prumut la Creditul rural. Primarul a fost suspendat. — Mihalache Ion Iovan din Bechet a fost lovit cu copita În abdomen, de un cal pe care voia să-l lăsare. Nenoroci­tul a sucombat azi la spitalul de acolo. IAȘI, 30 Iulie.—Un incendiu a dis­trus casele locuitorului Gheorghe Be­­jănariu. Țicău. — Gheorghe Maxim muncitor, a fost transportat la spital tăindu-și degetele de la mină. — Poliția a prins pe Niculae Zei­­cosin din București acuzat de furt. S’a găsit 550 lei asupra lui. — Constituirea consiliului comunal, s’a hotărît pentru Luni. — Odagiu Prauer din gară a mal­tratat îngrozitor pe copila sa­­ le 14 ani, alungînd-o desbrăcată în stradă. — O doamnă a găsit pe strada Uni­versitate­ un pachet cu un copilaș de curînd născut. GALAȚI, 30 Iulie.—Aseară un vestit hoț Vili Brizac a fost urmărit de agen­ții poliției. Hoțul a scos un cuțit și s’a repezit asupra agentului Eremia pe care l’a rănit și apoi l-a împlîntat cu­țitul în piept. — S’a alcătuit o ligă anti-grecească care a răspîndit manifeste, și va ține luni seara un meeting. — Eracli Hameko a fost prins cu o contrabandă de fol de dafin. — Astă seară pleacă la America 8 familii evreești. — Subscripția pentru societatea „Ro­­mînia“ a atins aci, suma de 100000 lei. — La 2 August sosește vaporul de războiu german „Lorelei" pentru a-șî schimba echipagiul. — In vederea procesiunei religioase pentru ploae, poliția a ordonat ca ma­gazinele să se închidă la orele 1O. BUȘTENI, 30 Iulie.— In fuga trans­crierei lungei liste a vizitatorilor stabiliți aci, am omis din eroare cîteva nume, pe care mă grăbesc să le notez aci: d-na Er­nestine Holdenbusch, d-na Paula E. de Majo, d-șoarele Smaranda și Tincuța ComșA, profesoare. Cer scuze dacă vor , , fi gi alte omisiuni. PREDEAL, 30 iulie.—Plecați.—Cu trenul de aseară ora 9­7, au trecut în străinătate d­ nn: Em. Porumbaru, fost ministru, dr. Frantz Muller, G. Verona, Oftense Dimancea, Roscina Stenderson, Zoo Vlădoianu, Șt. Lambru, subdirector Creditul urban, col. Văleanu, D. Dumi­­triu (Pitache), dr. Haralambie, Const. Chîru, inginer, dr. Ed. Romalo, Ath. Ionoscn, inginer și locot. Emil Turtu­­reanu. p Cu trenul de 12.30 au plecat în străinătate d-ni: C. Th. Rădulescu, de­putat de Vlașca, Călinescu I, medic veterinar, dr. V. Michăilescu, inspector sanitar, căpit. M. Darvari, I. Alexan­­drescu, V. Ursulescu, Maria A. Riga, Căpit, Șt. Vasiliu, Gh. C. Dobrescu, primar Ploești, M. Coleanu și Al. Po­pescu. _ . Sosiți.—cu acceleratul de 4 și jum., au sosit d-nii Ion Mircea, căp. Carabe­­țeanu, Carol Hofmann, d-na Kypko, Gr. Receanu, S. Steuer­man, Walter Edgle, Iosef Schimabek chimist, Clara Babat, N. Trandafirescu, Maria Vagner, Atha­nasie Mitulescu, dr. L. Marazik, I Gerscovici. Cu Aradu de azi dimineață ora 7 si 12 ra. au sosit d-nii C. Boerescu pre­­ședintele senatului, Mauriciu Morisson artist, Gh. Grigoriu magistrat, Gh. Ca­­racostea și N. Jipa, Astra PLOEȘTI, 30 Iunie. — Arestare.— D-nul Fritz Braun, berar din Cîm­­pina, avea în serviciul sau pe Ion Ionescu, ca chelner și pe Mița Puff, casieriță. Aceștia încă de la prima lor vedere s’au amorezat. Și cum nu aveau bani în­deajuns, acești doui înamorați, nu puteau să-șî satisfacă toate plăce­rile. Atunci ei au pus de gînd ca să fure pe stăpînul lor. Erî, fără a mai întirzia, îndrăgostiții Ion Ionescu și Mița Puff, furiind suma de 400 lei In hîru­i de bancă, s’au ur­cat într’o trăsură și au venit la Plo Aci­msa, spre nefencirea lor, au ind v prinși de agenții poliției. Fiind perchi­­ziționați s’a găsit întreaga sumă furată, pe care ei spuneau că o posedă din e­­conomii ; telegrafiindu-se poliției din Cîmpina, ea a comunicat că este furată de la d. Fritz Braun. Hoții vor fi înaintați astăzi parche­tului. Incendiu.­Astă noapte pe la ora 2, un incendiu s’a declarat la casele No. 23, din str. Stănică Marin, unde locu­­ește d. Ioan Gavrilescu, grefier la tri­bunal. Sosind pompierii la timp, au putut lo­caliza focul, după o muncă de 35 mi­nute. Focul a consumat o magazie de scindări și o latrină. Se crede că la mijloc este o mînă cri­minală. Crimele din pădurea Mija. — Ion Lupu, Ion Petre Ilie și Dobre Petre Ilie, locuitori din com. Ghizdăvanî, că­tunul Țuțearî, fiind arestați de către d. judecător de instrucție Oprescu, ca presupuși asasini ai lui H. Nicolaides și concubina sa Zamfira, ale căror ca­­davre au fost găsite îngropate în valea Ursului din pădurea Mija, nu au făcut nici o declarație pînă in prezent, din care să se poată constata că ei au co­mis aceste asasinate. Singurul punct pe care se bazează instrucția, aÎut hainele lui Nicolaides, pe cari le-a găsit Ib loan Petre Ilie. Coresp. ’ incendiu a izbucnit în str. Cuza-Vodă • la No. 50, 52, 54. Se bănuește că focul a provenit din căderea unui balon. l­intui alimentează focul care tinde să ia proporții colosale.­­ Pompierii sosiți imediat lucrează cu activitate la stingerea incendiului. Panica e indescriptibilă. Substitutul de procuror Calistrat și celelalte autorități au sosit la fața locului. Alfred ți_____" Atentatul contra d-nei Duduleanu. CRAIOVA, 30 Iulie. — Avocatul Ion Emiu Popescu, autorul atentatului în­dreptat contra d-nei Duduleanu, a fost azi după amiază confruntat cu victima sa la spitalul Central. Judecătorul de instrucție Rădulescu caută să stabilească dacă Popescu a fost sau nu bătut de oamenii de ser­­viciu ai d-nei Duduleanu, în noaptea crimei, cum susține el. Scînteie Băile «le la Mamaia. — Credite comunale pentru noi construcțiuni. CONSTANȚA, 30 Iulie. — De mîine vor începe a circula 3 trenuri la Con­stanța din oraș la noile băi de la plaja Mamaia. Taxa transportului s’a fixat identic cu aceea din anii precedenți. Cabinele rulante fiind terminate de­­semenea băile noi se vor inaugura în curînd. — Construcțiunea modernă și confor­tabilă a noilor băi, precum și mijlocul of­­tin de transport vor atrage de sigur­a­nfluența neobicinuită de vizitatori la Mamaia care rivalizează cu toate pla­jele similare europene. — Consiliul comunal, în ultima sa șe­dință, a votat suma de 150,000 leî pen­tru construcția școalei mixte No. 2, 150,000 leî pentru construcția bisericii din partea de sus a orașului. S’a decis ce lucrările să fie executate de arc­itect­ul Handrea. Asemenea s-a votat 270.000 lei pentru construcț­a unui superb casino comunal; suma a fost pusă la dispziția ministrului lucrărilor publice pentru executarea lu­crărilor prin arc­itectul Antonescu. Se speră că lucrările să înceapă în cursul acestui an. Vom­ reveni prin poștă asupra aces­tor importante deciziuni, cari rezolvă însemnate neajunsuri. 1 Nițescu pare incendiu la Focșani Știrile nopței Focul din bulevardul Pake. — A­­seară o gheretă a grădinarului Niță Stoica din bulevardul Pake 82, proprie­tatea comunității catolice din str. Pi­­tar-Moșu, a fost distrusă de un incen­diu, a cărui proveniență nu se cunoaște pînă acum. Focul a fost localizat de pompierii de la Radu-Vodă. DIN RCSIA Ședința de Luni de la Peterhof a fost însemnată printr-o vie discu­­țiune între marele duce Vladimir, pe de o parte și contele Boborinski și Nik­sc­kine pe de altă parte. A­­ceștia din urmă, au atacat sistemul electoral, manifestînd părerea că nobilimea trebue să aibă o repre­­sentanță specială pentru a contra­balansa acțiunea deputaților prea avansați. Marele duce Vladimir, a com­bătut părerea aceasta și a citat nu­mele mai multor nobili, care s’au distins în agitația zemstvourilor. Proectul Buliga­in, rectificat de comitetul miniștrilor a fost comu­nicat administrației locotenenței im­periale din Caucaz, cu cererea de a-șî depune imediat concluziunile sale.­ La Varșovia, o mulțime de lu­crători evrei s-au întrunit în strada Dzika. Jandarmeria a așteptat oamenii la eșirea din sală și a început să șarjeze. Un om a fost grav rănit. Greviștii de la gara de mărfuri din New­ York, au încercat să pună foc antrepozitelor drumurilor de fer. Incendiul a fost stins, înainte de a cauza mari pagube. La Lodz, un băețel a aruncat cu vitriol în fața ofițerului de poliție Lopata. Acesta teribil era, a pierdut vederea. Culpabilul fugind, n’a putut fi arestat.* In cercurile bine informate și în cele diplomatice care au relațiuni speciale cu Rusia, nu se arată mare încredere într’un rezultat favorabil al conferinței. Un înalt funcționar rus, sosit la Paris după voiaj în sudul Rusiei, spune că toate clasele exceptînd revoluționarii, sunt actualmente con­tra păcei, fiind-că presupune că con­­dițiunile vor fi foarte umilitoare pentru Rusia.* Plenipotențiarii ruși și japonezi, s’au întrunit în mica vilă istorică din Portsmuth, unde a locuit și a­­miralul Paul Jones, La Fayette, și acolo au început tratativele de pace. * Populația din America primește cu foarte multă simpatie pe delegații ambelor beligeranți. De Witte în special e obiectul tuturor ovațiunilor. ❖ Pentru cititorii din Galați Adeverul, Dimineața, Belgia O­­rientului și toate publicațiunile edi­tate de noi, nu se mai găsesc la fost­­ul nostru depozitar d. Anton Papa­­dopol, nici la vînzătorii d-sale, ci la vînzătorii noștri speciali și la următoarele depozite: , 1) Sucursala „Adeverulm", piața Regală, sub hotel Splendid. 2) Marele magazin de muzică și note muzicale I. Kauffman, str. Domnească. 3) Librăria Strulovici str. Mare, 67. 4) „ J. Weltmann, strada Domnească. 5) Librăria F. Grünberg’, strada Mavromol. 6) Librăria Studenților, strada Te­­cuciu 73. 7) Librăria Eminescu, str. Brașoveni. 8) Debitul de tutun, str. Mare, 48 9) Herman Herincover, tapițeria modernă, strada Domnească. 10) Debitul de tutun „La Marchiza“ strada Traian. 11) Debitul de tutun din Bursa. 12) Debitul de tutun Stoenescu vis­a-vis de biserica grecească. 13) Librăria la Satisfacere, str. Mavromol.

Next