Dimineaţa, august 1905 (Anul 2, nr. 537-567)

1905-08-01 / nr. 537

Luni­i August 1905 IISTAZI: 31 Iulie (&­August) 1905 £ £^AA^'A'VW­ A'­AA'VV^AAVVVW^AA<^A•a'A•V­^'WW^AA?\Aw^>\A*A*A.<vv^^A'^^^ AA^AVV^WA/wWW'A<WW*wVW­ V Calendari OOTWDOi­s Liscului și dreptul JGodoeliin „ CATOLIC : &. Ipolit • - - -Soarele răsare 5 ore 18 m., apune 7 ore 23 m. r­­^3 timpul care se mai răcorise puțin pe alocuri a inceput a fi iarăși călduros pretutindeni, așa că la munte termome­ .... tiul a trecut de plus 30 gr. In toate lo­calitățile de cîmpie și de prin Moldova, temperatura a depășit în cursul zilei de alait­eri de plus 35 gr., ajungînd la pius 37 gr. la Tîrgu-Frumos și Iași. Uscăciu­nea este foarte mare și vegetațiunea suferă mult. Noaptea mai răcoare , tempera­tura cea mai coborîtă plus 13 gr. la Cîmpina și Cîmpulung. Barometrul s’a coborît încă cu 3 la 4 milimetri. N'a plouat nicăeri. Om­niofiflip Parcul Otetelișeanu. Compania lirică romînă de sub direcția (.jibulí Sutils d-lui C. Grigoriu va cînta Boccacio operetă în 3 acte. — Gră­dina Blanduziei: Teatru de varietăți în fiecare seară.—Grădina Hugo : Orchestra vieneză.—Grădina în­kasă­ Viteazul: In toate serile teatru popular român.—Grădina Bașca : Trupa romînă de operete de sub direcția d-lui N. Poenaru va juca capuri miraculoase, comedie de actualitate.—Grădina Lieblich (Jignița) s Cu con­cursul d-lui S. Feinmann se va reprezenta : Othello sau Maurul din Veneția, tragedie de Shakespeare. MEMEXTO Autorități.—Toate autoritățile sînt în­chise. Judiciare. — Instanțele judecătorești sunt închise. Ședințe.­ In .sala. Uncia,­­la ora­ 2 d. a., adunarea generală semestrială a soc. „Mi­tropolitul Filaret“. . . . — La ora 3 d. a. Cercul național stu­dențesc se întrunește în vederea congre­sului antisemit.. — La ora 8 dim. la școala Clemența se întrunesc membrii corporației zugravi­lor și vopsitorilor spre a alege diferite comisiuni. Serbări: In grădina Schiestadt (Dare la semn) serbarea soc. Gutenberg. — In grădina Bragadiru serbarea soc. Ma­rbiș-Nevrim. — In grădina Oppler serbarea joc. Da­toriile sfinte. — In sala „Amiciția“, reprezentație teatrală și dans, organizate de către ti­nerii elevi ai Conservatorului. Un­ rrl vagon indestructibil de WestingJiouse SE VA ÎNCHEIA PACEA? In momentul cînd scriem aceste rîndurî delegații Japoniei și delega­ții Rusiei sînt întruniți în conferință unde discută încheierea păcei sau continuarea războiului. Și toată lu­mea se întreabă nerăbdătoare: ce va eși din aceasta conferință, pace sau războiu­ ? TreTuuc? oi* Ai'cullja uiiiüVzi öiiixy j-­ litic ca să nu înțeleagă că, dacă a­­mindouă țările beligerante n’ar avea o serioasă dorință de pace delegații nu s’ar fi întrunit. Trebue să n’aibă cineva simț politic pentru a nu pri­cepe că, dacă ambele țări cari se războesc nu ar fi ostenite și h­otă­­rîte ca să isprăvească la un fel și cît mai repede, președintele State­­lorr Unite nu i-ar fi expus ca să in­tervină în mod oficial, să prezideze oarecum deschiderea conferinței și să pună capitala sa la dispoziția co­misarilor plenipotențiari. Este, prin urmare, dobîndit acest punct, cum că inti unirea delegaților ruși și japonezi este foarte serioasă și că cele mai multe șanse sunt că pacea va fi încheiată. Acuma, negreșit, vor fi discuțiuni asupra condițiunilor. Precum am spus și in alt articol Japonia nu poate renunța la despă­gubirile de războiu și nici Rusia nu ,se poate refuza în mod absolut, a­­ceasta este elementar; prin urmare, orice ar spune telegramele ziarelor străine, despăgubirile vor fi primite iar discuțiunea va urma numai a­­supra cuantumului. Tot asemenea nu poate să refuze Rusia o despă­gubire teritorială, de pildă insula Sah­alin sau peninsula Liaotung care, mai la urmă, nici nu-i apar­ține în mod real. Apoi protectoratul Japoniei asupra Coreei iarăși nu poate fi discutat. Dacă aceste puncte vor fi accep­tate de ruși — și credem că vor fi acceptate—pacea se va încheia, căci Japonia ar putea renunța la celelalte. Cît de interesate sunt ambele țări ca să încheie pacea, spun cifrele. După socotelile făcute rușii au pierdut în acest räzboiü peste 320 mii morți și răniți și 70 mii prizo­ K353 m­erî, adică o armată formidabilă de uscat a fost desființată. Rușii au mai pierdut un material de räzboiu și proviziuni care se ri­dică la multe sute de milioane, apoi au suferit un colosal dezastru pe mare, căci întreaga lor flotă com­pusă din 20 cuirasate mari, 30 eru­păzitori de coaste, de torpilori, con­­tratorpilori și canoniere au fost în­­necate ori capturate. In cifre Rusia a pierdut pe apă, în afară de cîteva zecimi de mii de oameni și de floa­rea ofițeri­mei ei superioare și inferi­oare, cel puțin un miliard de franci. Ziarul „Times“ afirmă că în acest razboiu, rușii au pierdut 73 vase mari din marina militară. Dacă nu uităm că și japonezii au pierdut aproape la 200 mii oameni morți și răniți cît și cel puțin 2 mi­liarde chelnieli, înțelegem, fără prea multă bătae de cap, cum că și rușii și japonezii sînt obosiți de o ase­menea luptă lungă și grea. Cu toate împotrivirile sale Rusia va trebui să sa plece și să recu­noască cum că a fost biruită ; or, cel ce este biruit trebue să primea­scă condițiunile biruitorului. Că Rusia va plăti despăgubiri bă­nești și va ceda teritorii, asta im mai face umbra unei îndoelî. Scrisoare din Bulgaria — Corespondența „Dimineței“ — Sofia, 23 iulie Expulzarea țiganilor In ultima sa ședință, consiliul muni­cipal, a hotărît expulzarea țiganilor cari locuesc unul din cele mai frumoase car­tiere ale Sofiei, împrejurul gării. Terenul pe care sunt așezate cortu­ri o țiganilor fiind proprietate munici­pală, consiliul va plăti o indemnitate pentru fiecare cort, indemnitate care nu va trece peste suma de două sute de lei de cort. Țiganii vor fi risipiți. Pe locul unde locuesc acum el, pri­măria va face să se planteze un mare parc. Expozițiune balcanică la Londra­­. Thl­eda Migatovici, fost ministru al Serbiei la Londra și corespondent al ziarului Targovinski Glasiic, din Bel Statistica colon­elilor, d­in Rusia Ziarul rus—„Petersbungschi-Herald,“ dă o statistică a tuturor colonelilor din Rusia, lucrare datorită unui oarecare P. Resepo, sub următorul aspect: La 1 Mai 1903 au fost în Rusia, 266S de coloneii,, dintre cari numai 47 la sută se găseau în funcțiuni militare, iar 53 la sută aveau diferite alte compațiuni. Virsta lor să socotește între 31 pînă la 93 de ani, ce e drept ,că de la 1900 se prevede și în Rusia limita da vizată, așa : Unui comandant de corp de ar­mată i se cere 67 de ani, unul de di­vizie 63 de ani și unul colonel £ 8 de ani, acestea sunt limitele de vizată, de cari însă în actualul razboiu nu s­a ți­nut seamă. După studiile făcu­te, din 2668 de co­loneii, 343 au terminat Academia sta­tutul major; 137 au facultățile juridice ; 118 au terminat acadumia da artileria și 177 au­ titluri­le de ingineri tec­nici. Din aceasta reese că numărul coloneli­­lor cu studii universitare o mic­­utilö privința titlurilor și a stăreî­sa 11 conți, 24 principi și 27 baroni, a­­dică 23 la sută, iar pentru generali pro­centul e de 59 la sută. După religie, 2270 sunt creștini orto­­doxi, 163 catolici, 200 luterani, 24 ma­homedani și 11 armeano-gregorieni. După serviciile aduse 50 la sută sunt decorați și numai 44 cu „cu crucea Sf. Gheorghe“. In privința strrei civile, cea mai mare parte sînt căsătoriți. \ Incendiul picîum Muzaeuii) — Frin fr telegrafic —­­­ PIATRA-NEAMȚ, 30 Iulie.—Pă­durea- răsășenică Mastacani care­­ te afla în fLicări­e amenințată sä­­re totalmente distrusă, focul fiiind porții din ce în ce mai mari. Fină, acum au­ ars 225 hectare de pădure. Sunt temea că focul va coprinde pădurea statului Vaduri și pădurea Negulești, proprietatea d-lui Weisen­­grünn. Peste 300 de oameni, printre care jandarmi și soldați lucrează la în­grădirea incendiului. Dacă vîntul va continua a sufla, sînt temeri ca foind să sm ajungă la Comăneasca, la V­ir­ful Șepcarului. Prefectul Soarce a luat strașnice măsuri pentru stăvilirea dezastrului. Se bănuiește că focul a fost pus. Procurorul Brătășanu anchetează. Detalii prin poștă. George grad, anunță că comitetul balormit do­rește pentru 1807 creări a unei expo­­zițiuni balcanice la Londra. Î n acest scop, secretarul comitetului I. M. D. Moore, a întreprins de curînd un voiaj la Begrad, Sofia și București pentru a înzista personal pe lingă guvernul sîrbesc, bulgar și român și să-l­onvingă de necesitatea de a face citea sacri­ficii pecuniare, pentru realizare acestei idei. D. Migatovici crede că expoziția proectată e de mare utilitate eonomică ca și politică pentru țările bmanice. Furtul de la banca agriolă Un tînăr funcționar la banc agricolă din Sofia Evloghie Gheroff, aparținînd unei familii dintre cele mai­unoscute în țară a dispărut luînd cu­m o suma de 80000 de lei. Iată detaliie acestei triste afaceri: Gherof avea de un an de cile paza casetelor închise de la banca agricolă , origina sa, situațiunea famiiei sale, e­­ducațiunea familiei sale, eduațiunea sa, și 12.000 de lei cauțiune le pași de mama sa, erau în ochii direțiunei băn­­cei agricole, o garanție soleiontă de conduita omului căruia ea a încredința o parte din acțiunile și obligațiunile sale ca și din depozitele prticulare. La 8 iulie, Gueroff solcită un con­­cediu de trei zile pentru a lua parte la întrunirea bicicliștilor din Vama. La p­ecarea sa, el încredințîi cheila case­telor unuia dintre colegi săi. La expirarea congediul­­ său el nu mai apăru la birou. Director băneai în­științat, află că Gherof luase trenul spre Europa și la Nis cl își schimbă itinerariul, apucînd sfo Salonic. Imediat au fost lau&te mandate pen­tru arestarea culpabilul. Afacerea a fost ținută ascunsă pnă la deschiderea casetelor cînd s’a căutat siguranța că o su­mă de 80.000 de franci, a dispărut. Culpabilul nu s’a oprit la Salonic, unde fratele său este secretarul agen­­ției comerciale bulgare, ci se crede ca a trecut în Grecia. E mare temere ca st­ma furată să nu fie mult mai mare decit se crede. Si d­e a­teresantă data de seam­ă în care spune: „Sunt de necontestat marile succese pe care Austria le va obține în răsărit mai ales după terminarea liniei ferate care va uni Saracea trecînd prin Sandgracul Novi Bazar, cu Bitolia și Salonic. Italia pînă acum s-a ilustrat prin abținerea ei. Ca cele două linii care leagă Salo­nicul și Constantinopole, Austria și-a asigurat două căi de extensiune în ră­sărit. Acestei extensiuni nu i se pot o­­pune pied­ei, totuși Italia ar putea să-i stea în față și aceasta iată cum , con­struind linia ferată transversală, care s’a proectat de mult și care trebuia să lega marca Adriati­că cu Dunărea, tre­cînd prin Munte­ Negru și Sandgracul Novi­ Bazar. Importanța acestei linii se pricepe de îndată. Ea va servi intere­sele comerciale ale Italiei și va face concurență extensiune! comerciale a Aus­triei. Apoi tot această linie, fără îndo­ială, va servi și comerțului întregei Eu­rope, ca punct de tranșit al intereselor internaționale.“ Autorul raportîndu-se la examinarea geologică a terenului, după profesorul Vinet de Begniet, care a studiat această parte, conchide că linia trebue să ple­ce din orașul muntenegrean Vadenocî, port adăpostit de valurile mărci, și să treacă prin Dul­ino, Podgorița, Hidrie­­vița, rîul Iber și să se unească cu ora­șul Ifiș. După pri­ Sorul Victor, drumul va a­­vea o lungime de 309 km. din care 270 km. nu necesită o cheltuială așa de mare și răminînd 103 km., locuri muntoase, iar din aceștia 33 de lem­. vor fi ocu­­pate de tuneluri, cele mai lungi de 7 kilometri. „Acesta este proectul liniei—continuă autorul—și care ar pune Italia în legă­tură directă, cu peninsula Balcanică ; ea asigură influența Italiei, numai asupra Muntenegrului, Sandgracul­ Novi­ Bazar, și Serbia. Albania și Macedonia rămî­­nînd în afară de această sferă, sub in­fluența liniilor ferate, germane și aus­triace : Mitrovița, Scopia, Salonic și Bitolia—Salonic. „Astfel, toate productele industriei i­­taliene, ca să ajungă în Salonic, trebue să ocolească Peloponesu­l și de acolo prin M. Egep, unde prin intermediul li­niilor ferate germane trebua să ajungă la părțile coloniilor italiene. Acesta e un drum foart­e lung și foarte costi­i­­tor și noi italienii suntem­ nevoiți să suportăm toate greutățile și neajunsu­rile aduse de acesta linii străine. „Iată pentru ca o linie transversală în­tre M. Adriatic» și­ Bitolia­ e de prima importanță pentru Italia“. Mai departe Danielii arată care ar fi avantajele pentru Italia, din această linie, cînd alege ca punct principal ora­șul Durato de pe țărmul Adri­aticei. „ Durațo,—zice dînsul—care care oferă un loc bun de adăpost pentru vasele mici, cu mici sacrificii materiale ar de­veni un bun adăpost și pentru vasele mari comerciale. Bine­înțeles că tot a­­cest oraș va fi punctul de plecare pen­tru calea ferată nouă. g3„Această linie nouă după ce va face o curbă destul de pronunțată va apuca apoi spre sus prin valea riului Scumba, de aici prin orașul Struga și, trecind pe lingă malurile sud-vestice ala lacului Oh­rida, va ajunge în Bitolia. „uangutioa n­osteî iin­it nu va trece peste 250 km. Și pozițiunile topografice ale locurilor nu necesita o cneumi­is. de mare. „Linia Durato-Bitolia ar fi monopoli­zat pentru Itala nu numai comerțul din Macedonia, ci și întreaga Albanie care deși O despărțită în două părți după cele două dialecte, ar fi putut prin a­­cest mijloc să se unească și aceasta nu­mai pentru faptul că această linie va trece prin valea râului Stumba, un­de se face schimbul tuturor productelor a­­gricole. „Dacă in fine am dori să construim o rețea complectă de cale ferată iu P. Balcanicii, e necesar să unim cele două linii cu un punct de pe țărmul marei la orașul Duraro și Dulcina și în urmă de va fi pozibil să prelungim această linie din Bitolia cu Scopia“. A apărul No. 31 al revistei populare ilustrate Cu următorul variat, bogat, interesant și amuzant cuprins: Icoana rustice (schiță) de Haraida.— Oase ce se preumblă.—Credință (versuri) de Feraru-Putna.—Scara lui d’Annuzio.— Suflet prin­s.—Alice Bărbi (cu ilustrație).— Copil (versuri) de N. Pastia. — Comoara (nuvelă) de N. Popișteanu.. — Stridia (fa­bulă) de Angelo Carabelea. — Femeie no­rocoasă (cu ilustr­ație).—Șeaua vecinului (poveste) de Petrică Spir­escu.—­Le^unea de onoare (cu­­ ilustrație).­­ Aș vrea (poe­zie de Const. Petrovici. — Medicul casei Regimul în dispesiunl.—Mara cVAsty.—Ple­biscitul nostru. — Fără ea (versuri) de Giurescu — Copilașii Marioarei (roman).— Drama pasámei (cu ilustrație). — Jocuri Anecdote, dezlegări, etc. etc. Tipar de lux, hîrtie votină, prețul ui­mitor de ieftin. 5 bani numărul Scandalul de la primăria Mai —■ Prin fir telegrafic — BRAILA, 30 iulie. — Parchetul ge­neral din Galați a însărcinat pe substi­tutul de procuror al tribunalului Brăila să ancheteze cazul scandalului de la pri­mărie care a avut loc Miercuri dimi­neața. — Pentru ca ancheta să fie cît mai imparțială p­rocurorCil general a acordat­­ un concediu de 2 zile d-lu­ procuror Luca Zelescovici, care este cumnatul inculpatului Ilie Cossac, însărcinînd pe substitutul Stoicescu să conducă singur ancheta.­­ Consilul comunal în ședința de astăzi a discutat incidentul de Dumi­nică. D. Ilie Cissae a demisionat din con­­siliu. Prima al orașului d. Cristache Su­­lioti, a primt demisiunea d-ln­ Cossae. Rolu­ lul în­tre informații . Ministerul de război și a luat dispoziția ca vasele noastre de razbovü, să facă o călătorie pe 1>unăre de la Galați pînă la T. Severin. Vor face acastă călătorie torpiloarele Sborul, Smeu și Năluca și șalupele­ tor­­piloare Argeș Vestea, Teleorman și Trotuș. Comanda o va avea ă. comandar Kos­­linskii. La escursiune vor lua parte și ă­niî maior P. Denebriade, directo al marinei de războiu­, capitan Q. Scărlătescu de la statul major și locotenent Eugen Botez de la inspectontul porturilor. Vasele nunții vor porni miine Luni de la Galați și vor ajunge la Severin în ziua de 20 August.­­ Dela 23 iulie și pină acum s’au mai semnalat în Captată încă 8 cazuri noul de febră tifoidă Cazurile nu snt concentrate într’un singur cartier, ci izolate prin diferitele străzi ale Ca­pitalai © D. P. Popescu, a fost numit dirigin­tele băilor populae din Capitală în lo­cul d-lui G. Pope demisionat.­­Primăria Capitalei va întreprinde în curînd mai multe mari lucrări pentru repararea pavagiilor din București.­­D. Marin Strossen inginer ordinar de el la II și Nicolae Constantinescu -conducător de clasa II, aflați în cadrul de disponibilitate c.1. corpului teh­nic au fost rechemați in activitate și nu­miți in serviciul teh­nic al primăriei Capitalei. ® Au sosit de la Sibiu biletele de agiti­mație pentru reducerea pe C. F. R. Excursioniștii cari au plătit taxa sînt­­ rugați de a și se ridica. O D. Mureș, primarul orașului Mizil, a comunicat ministerului de instrucție de care depinde văile Boboci, ca inaugu­rarea lor se va face azi cu mare solem­nitate. Administrația băilor a luat măsuri ne­cesare pentru ca vizitatorii să fie pe deplin satisfăcuți. © D. dr. A­ntipa, secretarul general loc­țiitor al »«­m­isteru­lui de domenii, a ple­cat era la S­inia. D-sa se va întoarce Marți în Capi­tală. © Cele trei colonii școlare trimise do r m&,­iSjs £­ Bra­­nova, Bronza­ci­o și p „ .. . y ba, urmează a se Intona in Capitală Marți 10 August. .„ Directorii p"*« .colonului cerut însă d-lui Cantacuzino, primarul Ca­­piulev să prelungească acest termen. ”Ministerul de domenii a trimis soma­ții tuturor arendașilor moșiilor statului prin care-i obligă a-și procura hi ter­men maxim de o lună, taurii prevă­zuți în contractele de arendare ce au cu statul. Ministerul le-a făcut ,cunoscut tot­deodată, că în caz contrariu li se va a­­taca garanția ce au depusă la minister, cumpărînd­u-i-se tauri în comptul ei. Apoi, dacă în termen de 10 zile nu , vor complecta această garanție, minis­terul le va rezilia contractul. Arendașii vor trebui să procure cîte­­ un taur pentru fiecare 50 de vaci ce 5 au învoite la pășune. «O delegație de studenți se va pre­zintă zilele acestea d-lui general Manu l ministru de război s­, spre a-1 ruga si dispună ca în viitoarele manevre gene­­­rale 1, • plutonierii bacalaureați sa facă plu­­­tonieratul pu­­tind săbii, iar nu baionete­­ Se știe că a­stă primăvară d. genera­l Manu promi­­ese delegației studențilo­r că-i va da si satisfacție, cererea fiind nu­­ numai drea­pta, ci și legală, dar, întru * cit această chestie n’a fost definitiv re­­­zolvată, „Asociația studenților“ va fac­e o nouă intervenție pe lingă de miniștri , de războiu­j .Se aduce la cunoștința meseriașilo brutari, franzelari și simigii, că sînt con­­­­vocațî în­­ adunare generală extraordinar Meremî ’3 August 1905 orele 9 dimi­­­­neața în sala clubului „Meseriașilor ro­mini“.­­ © Din ultimele date statistice pe lun­a Aprilie publicate de primăria Capitală 3 rezulță că se află în Capitală 395 co­pii abandonați, dintre cari 206 băe și 189 fete . In cursul lunei acestea s’a mai adaogat 10 copii, 6 băe­ți și 4 feti i- au fost adoptați 1 băiat și o fată și a Omagiul regelui pentru frumusețe. — Regele acordînd grația—Bianne a­­dînd poftelor regelui.— Contele de Saint-Vallier pe eșafod. — Cum a primit știrea despre grație —Moar­tea bărbatului Dianei. — Văduvia Dianei. — Sunt rege și am să țin­ seamă că cea mai frumoasa» a mea prerogativă este ca să acord grație. Dv. însă, doamnă să țineți seamă, în schimb, că cea mai mare eloga­­nță a unei femei este fru­musețea. — Sire, sa pretinde că D­ zeu­ mi-a dat-o; dacă ar fi așa, l-așî bine­cuvînta că grație cî am putut face ceva pentru tatăl meu. — In cazul acesta, trebue să mulțu­miți mult iui D-zeu­. — Cum adică, Sire ? — Frumusețea poate face tot. — Cum, S­io? independent de cle­mența voastră? — Una ajută pe celelalte doamnă Cum vroiți să refuz o grație ci­nd ea e cerută de o gură așa de frumoasă și­ de niște ochi așa de dulci rugători. — A,­sire voiü avea clar fericirea de a fi reușit. — Da, și în același timp satisfacțiu­­nea da a spune că farmecele divinei voastre persoane au fost una din cau­zele reușitei. ,— O, mulțumesc, sire, mulțumesc. Și ție D-zeule, Iți mulțumesc că m­’ai făcut, frumoasă, fiindcă frumusețea mea servă la ceva. Și frumo­sa contesă, transportată de fericire, voi să se retragă. — Un moment, zise regele, reținînd-o de mină: Diana privi pe Francisc I. Dacă regele n’ar fi fost rege, ochii lui ar fi devenit la rindul lui rugători. Dar era prea stăpîn pe o împrejurare tare, pentru a se ruga. Ei rămaseră astfel c­îteva secunde. încetat din viață 4 Dăeți. Dintre copiii de mai sus, 58 de b­a­ți și 26 de fete frecventează școlile primare ; 129 burți și 107 fete sînt dați în îngrijire de pri­mărie la deret, iar 79 băeți și 86 fete sînt dați la doici spre alăptare. In pe­nitenciarul Văcărești se aflau la 1 A­­prilie 108 bărbați și 10 femei deținute. Legitimațiuni in căsătorii au fost în această lună 15. S’au legitimat 17 băeți și 15 fete. Adopțiuni nu a­­ fost: Mișcarea casei de economie a fost : depuneri 807 101 lei, retrageri 663.395 lei. Sold la finele sunor 15.881.064 lei, iar în livrete 45 992 lei. Mișcarea servitorilor: plasați 164 bărbați și 270 femei. Pașapoarte liberate 279. © Ziarul ,Adeveriri“ doritor de a folosi com­erțului, a înființat pe lingă biroul său de Contencios și informațiuni pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licen­țiat în drept și sub conducerea unui vechi și specialist o secțiune specială pen­tru cumpărări și vînzări de cereale, care­­ și-a­­ arigu­rat VöMVrAVJTb,I mari case de export din România, d-nii agricultori din toată țara pot obține pre­țurile cele mai urcate pentru cerealele ce au dacă vor trimite pe adresa bru­­toului București, str. Sărindar, probe cu arătarea stațiunea de predare, a can­­tității de cari dispun și a prețului ce doresc să obțină. Se răspunde telegrafic la orice cerere însoțită de probe.­­Toți domnii înscriși pentru expoziția de la Sibiu sunt rugați a veni la Asocia­ția studenților universitari din calea Victoriei No. 110 spre a-și­etta cărțile de legitimație cel mult pînă la 2 Au­ Erust a. o. între orele 9—12 a. m­. și 4—7 p. m. © Aflăm cu plăcere că astă seară va avea loc la Ploești logodna mult simpaticei d-re Anna Steinberg sora d-lui Heinrich Steinberg de la casa Ergas et Samuelly, cu d. Jos. Saphier, șef de birou la cu­noscuta firmă petroliferă Anzicka Elias­­ et Taubes. Baluri și serbări ! — Societatea „Gutemberg“ a lucrătorilor­­ tipografi, va da în ziua de 31 Iulie a. c * o mare serbare o împunească în grădini­­ de dare la sem­n (Schiestadt). Două mu­­­­zici. Mari surprize. Jocuri de popice, înăl­­­țarea de baloane uriașe și altele, vor dis­tra publicul. Intrarea 1 leu de cavaler 50 bani de d-șoară. — Societatea Malbiș-Nonrim, va da îi­­ ziua de 31 Iulie a. c. o mare serbare di­n vară în grădina și sala Bragadiru, mai surprize sunt pregătite pentru această ser­bare. Două muzici vor distra publicul. In­trarea 1 leu de cavaler 50 bani de d-rîm — Societatea „Datoriile Sfinte“, va d­a în ziua de 31 Iulie a. c. o mare serbar­e de vară în salonul Opler, diferite distrac­ții vor amuza publicul . Poșta umoristici­­ bătae de confeti etc. Intrarea 50 bat­i de persoană. a — Societatea „Farmeca“, va da în ziua­­ de 6 August a. c. o mare serbare de var­ă în salonul Oppler. Două muzici, difi Liana ținîndu-șî nuna în aceea a lui Francisc I, iar acesta ținînd sub privi­rea lui regală pe aceea căreia voia să-î vînză grația tatălui ei. Ce se petrecu în acest interval de timp în sufletul Lianei de Poitiora ? Ce putere fascinătoar o avuse privirea re­gelui asupra ei ? Ghici ea pare că cu toată primirea făcută de ga­r­antul rege, ea o­ avea decit să aleagă înntre un re­fuz și... o complezență ? Nimeni nu poate ști ce s’a petrecut în sufletul regelui, dar ceea ce se știe­­a că ea s’a supus dorințelor lui și că n’a plecat de la d­usul do cit a doua zi di­mineața. Francisc I se ținu de cuvînt. E­ gra­­țiă cu contele de Saint-Vallier. Grația îl­­ ajunse cînd se afla deja pe eșafod. Era să-i vie tocmai rindul de a fi de­capitat­, cînd un curier al regelui, care alerg­use într’un galop nebun, se opri la picioarele eșafodului și înmînă magis­tratului hîrtia prin care se ordona pu­nerea în libertate a contelui de Saint- V­a­lt­ier. El se afla tocmai in mîinile călăului cînd sosi hirtia liberatoare. Spaima, pe care o suferise însă bă­­trînul conte fusese așa de mare in­cît, coborîndu-se de pe eșafod, fu apucat de friguri puternice, nuraitv mai tîrziu „fri­gurile lui Saint-Vallier” și muri curînd după i­ce«m. Sîrma lui Diana ! devotamentul ei n’a avut un rezultat de lungă durată. Temerile bărbatului ei, Louis de Brézé Se realizaseră. Cind muri se împlineau tocmai șase ani de cînd îngerul casei sale zburase. Ce deveni atunci această metresă tre­cătoare a lui Francisc I? Ceasul ei încă nu stinise, căci ea a­­junse mai tîrziu aproape să domnească. Ea se reîntoarse să-și facă timpul de văduvie la Anot.­­Va urma i rit« distracți’, bătae de flori, confeti, poșta umoristică și altele vor amuza publicul. — Societatea de „Credit și Economie“ a factorilor poștali, va da Duminică 7 August 1905 o mare serbare de vară în grădina și sala Bragadiru pentru mărirea fondului societăței. Două mu­zici . Muzica regim. C Mi­hai Viteazu și orchestra naționalii,cor c­uta diferite arii de dans Mari surprize, bătae de flori conc­feti etc. Jocuri de popice cu 6 premii în bani și obiecte de valoare. Intrarea în sa­lon pentru un cavaler 1 leu, pentru o d-șoară 50 bani. — Societatea de d-șoave „Cornelia“, va da Duminică 7 August a. c. în sala și grădina Oppler o mare serbare pentru serbarea jubileului de 10 ani de existență de la fondarea societăței, urmat de ban­chet cu concert, cu concursul societă­­ței de cavaleri „ Aurelia“ două muzici , muzica reg. 4 Ilfov No. 21 și orchestra na­țională vor cînta pe tot timpul serbărei și banchetului Mari surprize sînt rezer­vate onor public, poșta amuzantă, confeti, etc. Intrarea pentru o persoană 1 leu, la banchet pentru o persoana lei 4. Bile­tele se­­ găsesc de vîn­zare la sediul socie­­taței str. Prudenții No. 10 și la toate membrele societățelo r,­­^9Âioa decar alert ralit va­ra în ziua de 14 August a. c. a_ 2-a mare serbare de vară cu concert și dans în grădina și sală imperială a coloseului Opler cu concursul societăței de domnișoare „Cornelia“. Două muzici: muzica regimentului 4 Ilfov No. 21, și orchesstra națională vor cînta cele mai npr­avii de dans. Mari surprize : bătae de flori, confeti, serpentine, poșta umoris­tică, telegrafia fără sumă și altele vor di­stra publicul. Mare cotilion monstru format în diferite figuri războinice, con­dus de un renumit profesor de dans. La ora 12 noaptea se va alege di­n vo­turi regina serbărel care va primi un fru­mos cadou. Programa serbărei se com­pune ast­fel: 1) Dansul care începe la orele 4 p. m. pînă la 9 seara. 2) Concertul compus din:­­ versuri, monoloage, piesă teatrală și dan­­­­suri naționale. 3)­­Dansul care va dura pînă la orele 2 noaptea cînd se va fini serbarea. Intrarea generală 1 leu de persoană. Garderoba obligatorie 20 l. de persoană. NB. In salon publicul nu este admis cu pălăriile în cap și bastoane, garderoba fiind pusă la dispoziție. — Societatea curerarilor va da în ziua de 14 August o mare serbare de vară în sala și grădina Bragadiru. Două muzici vor cînta pe tot timpul serbărei. Diferita surprize vor amuza publicul. —Duminică 31 Iulie a. c. 1905 se va da o reprezentație teatrală urmată de bal în sala Amiciția de către tinerii elevi ai conservatorului. Se va juca frumoasele comedii într’un act: „Moștenirea de la răposata, Isteri­­­calele și Obrăznicia slujnicelor“, de d-nii: P. P. Georgescu, D. I. Georgescu, d-ra I Aurica P. I. Georgian, M. Cristescu și­­ d-ra Aurelia M. Începutul la ora 9 precis. ‘ După reprezentație va începe dansul, care va dura pînă la ziuă. i _ — Societatea „Țl­sabeta“. Din iniția­­­­tiva societății „En­sabeta“ pentru ajutorul­­ fetelor sărmane va avea loc în ziua da . 15 August cor. (Sf. Marie) în parcul, te­­t­rasa și saloanele Clubului German o prea frumoasă serbare urmată de teatru con­cert și dans. i j Biletele se găsesc seara la casă. AMANTE DE REGI T­ Metrese!« Im STraiselss influența politică a Italiei în Balcani (Părerea unui politician italian „Da­nielii“ relativ la construirea a două linii ferate paralele în peninsula Balcanică). In unele din numerele ziarului ita­­lian, „Giornale di Italia“ cunoscutul politician Danielii, publică o foarte in­ dimineața b»sb» »m­asB sau«;*^^ FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA" — 10 — CAP. 7. „Nu sîntem copii ci oameni în toată mintea cari își joacă viața. Sîntem pa­truzeci de membri, toate stratele socie­­tăței sînt aci reprezentate, șeful pe toți ne cunoaște dar noi nu știm cine e ! De cîte ori nu venea îl însărcina pe d Miilor să-l înlocuiască, îl rugăm deci să ne spună cine e șeful. Nu vom face un pas atît de decisiv pînă ce nu vom ști cine e conducătorul nostru. Un murmur de aprobare se auzi în jurul mosei și un tînăr militar se sculă de la locul său zicînd cu voce tare: — Sîntem toți de părerea lui pic­as! Miilor era palid, posomorii și ochii îl străluceau sinistru. Cu glas energie în­vi-1 destăinui, dacă ați pierdut încrede­rea în cel care de atît timp vă conduce. El se va destăinui celor care ați făcut vreo jertfă pentru asociație și propun să alegeți nouă delegații Acestora le voi­ spune numele său Sîmbăta vii­toare. Nu trebuie să ne temem de ni­mic, căci sîntem ocrotiți și cui ia e frică liber­e să se retragă. Toți fură mișcați de această cuvîn­­tare și declarară că vor asculta ordinul dat, chiar pri­n a­­ plecă fruntea învins. Voci strigară : — Credem, credem ! Trăiască șeful nostru ! Miller se grăbi a profita de reușita cuvîntărei sale. — Caro­ as d-lor nu suferă o umbră de bănuială măcar, îl veți cunoaște, nu­­mițî-mi delegații căci acum ne despăr­numele celor prezenți adunînd cărțile ce corespondau numelor. Nouă cărți fură scoase și cei nouă membri fură a­­leși. Miller lu zise cu ironie. — Vă rog să treceți toți ceilalți în vestibul pînă ce veți fi rechemați. Conjurații se simțiră umiliți de pur­tarea mîndră a tovarășului lor. Chiar lui pri­as îî păru rău că n’avusese în­credere. Cînd Miller fu numai cu delegații ci le zise : — D-lor sînt fericit că ați fost aleși d-v. Vreți să-l cunoașteți pe caro­as, vă vom­ împlini dorința : eu sunt caro­as. Toți rămaseră uimiți în timp ce Mil­ler scoase o mască neagră și punînd-o pe obraz zise cu voce schimbată : — Cunoașteți masca și vocea? Cu un gest sălbatic și teatral e] zise apoi: — Aveți nevoe de persoane siman­dicoase pentru a lucra spre binele pa­triei? Inteligența și voința cred că a­­junge ! D-lar eu am în cap un plan ge­nial, pe jumătate l-am executat, eu v’am dat entusiasm și eu sînt conducătorul vostru. Colonelul m-a recomandat, în­trebați-l pe el de ce a făcut ? — Am primit o scrisoare din Lon­dra del­i doi frați de ai noștri, cari ga­rantau cinstea omului mascat și cînd a adus banii și grațiarea lui Simonov, am fost înduplecat și l-am introdus aci... Vă vom­ spune astă dată cum am am fost asintat de un om avut și cu sentimente liberale care mi-a deschis un credit nelimitat. Sîmbăt­ă îl veți vedea și pe el deși n’a fost decit o uneltă în mîinile mele. „Acum mă cunoașteți , mă admiteți ca șef ? — Da, da, răspunseră toți. — D-lor, cred că nu mai e nevoe să ne întrunem toți, noi putem executa planul. Propun, ca Sîmbătă să vie nu­mai delegații încoace și de misiunile luate se vor comunica apoi și membrilor. Tre­­bue să fim poate prudenți, ori ce răs­pundere o iau asupră-mî. — „Da, da, trebue să fim prudenți! — Intrați d-lor membri, ziso­rilor deschizi fid ușa, voțî afla dela d-nii de­legați totul. D-le colonel poftiți cu mine. —Miilor părăsi sala la braț cu colone­lul. Pe stradă el îi zise: — Acum întorceți-vă și de vor stă­rui să afle cine?e care­ ar spune-le un­­uic­e­meu. Miilor strînse mîna colonelului și ur­­cîndu-se într’o birjă se duse la teatrul Mihaely luînd un bilet de lojă. La res­­taurantul Dusaux îl găsi pe Lak­in. — Poftim biletul și scuză-mi întîrzie­­rea, am avut un rendez-vous, îți măr­turisesc. Lanin zîmbi fără a răspunde. CAP. VIII Curtea imperială era adunată în sala -naist,nl da în mii. Bărbați­ în uniformă de gală, damele purtînd costume naționale stăteau în fața locu­rilor destinate familiei imperiale. Maes­trul de ceremonii cu bastonul de mare­șal în mîini, umbla încoace și încolo, în­grijind ca să se execute ordinele date. Era tineri și sperau că vor vedea familia țarului revenind de la serviciul divin. Grădina de iarnă despărțită de sala George printr’o galerie, era ocupată de cîțîva înalți demnitari cari vorbeau în șoapte. In galerie nu era nimeni doar doi miniștri , sa plimbau ; era contele Orola șeful jandarmeriei, amicul intim al țarului și contele Perovsky, ministru de interne. Un soldat din regimentul de gardă stă­tea la ușă de sentinelă, la sala albă care dădea în apartamentele țarului. Soldatul prezenta arma, ori de cîte ori se apropiau de el și arabul din par­tea cealaltă a galeriei îl urmărea ne­contenit cu privirea. — Așa e d­­e ministru, zise contele Ord­a, i-am părăsit pe Majestatea sa în gînduri negre. Nu l’am putut înveseli prin știri bune, căci știam de mult cele ce mi-ațî spus. De două luni poliția mea urmărește o conspirație primejdioa­să. Dar întîlnind mereu emisari de ai lui Seim i­a lăsat în pace. Eri însă, colonelul Palkin mi-a comu­nicat că Șeim rătăcește în neștire și că va fi periculoasă conjurația de va fi lăsată în pace. — „Da ? Șeim îmi tot spune că Pal­kin e foarte viclean și că se pricepe­­ mai bine a simula decit a descoperi­­ conjurațiuni. Șeful jandarmeriei zimbi. — Palkin mi-a spus tot așa despre Șelm. Sunt amindoi hoțomani, demni u­­­nul i]o altul. Dar pot garanta că nu [ înscenează­ conjurații, nu zic că n’ar fi în stare să facă, știind că e un pungaș,­­ dar mă știe ce pot și ar înfunda Sibe­­­­ria de l’așt prinde. Căci cred că nu e o crimă mai oribilă decît a acuza oameni ■ nevinovați și de a neliniști chiar pe îm­­­­paratul ! De se va întimpla așa ceva,­i voia fi fără milă, căci ași pierde favo­ i­turile împăratului și nu fără vină. — De ce te iriți, domnule general, j­e răspunse ministrul, cii nu-l acuz pe Pal­­ I­kin al d­r. — Eu nu pot suferi nici o umbră de­­­­ bănuială in ministerul mc-fl. Mie îmi ■ est­e­ încredințată siguranța statului și­­ vreau să domnească liniștea și siguran­ța. Conjurațiile îm­î sfișie inima, dar da­­­to­ria înainte de toate­­ L’am însărcinat î pe Paikiti fin­dt­ă mi-a zis că e aproape i s'o descopere. Dar știind că vă intere­­s­sați și d-voastră vă codec și voiui zice­­ colonelului să mai aștepte o săptămînă. Ministrul se potomori. I — Mulțumesc d-lo canto, regret că­ trebuo iar să-l neliniștesc pe împă­­­ratul, dar fiindcă oamenii mai au­­ des­­i coperit conjurația voiü pedepsi, dar i nu mai vreau pedeapsa cu moartea. Ces­tui morți! Stăpînirea mea e tristă cum­­ au cred că mai este în lumea asta, asta ! Ori­cit de vinovați vor fi, promit că nu-i voi condamna la moarte... Un murmur îl întrerupse pe Lanin. Mareșalul apăru în sală și la un semn al său toate ușile serii deschise astfel că se putea privi în largile săli ale pa­latului de iarnă.­­ Maes­trat de ceremonii lovi cu basto­nul aurit de trei ori în parchet și zise: — Majestatea sa împăratul ! După cîteva ceasuri conacele Perovsky îl chemă pe Le­ai și-î zise cu răceală. ■— Conjurația de care-mi vorbești de o jumătate de an, a fost descoperită de poliția secretă. Palkin iar e victorios și, noi nu vom avea nici un folos. Bagă I de seamă d-le, pierzi ocazia asta, pierzi ! și slujba. Eu nu mă pot amesteca, se­­ zice că simulezi descoperiri revoluțio­­­­­nare. Ropet , bagă de seamă d-le Selm.­­ Selm sa înclină adine fără a fi înfri­coșat. Ș­i Excelență, conjurația e în mîna noastră, dar am nevoe de mijloace ex­treme, eu nu dispun de polițiști secreți și trebue să plătesc, agenți speciali.­­ Am cheltuit mult din punga mea și­ tocmai voiam fastă și voiam să vă­­ spun această excelență. Pentru a termina cu bine astfel de chestiuni trebue­sc foarte mulți bani.­i — De ce nu m-ai spus mai de mult ? N'avem noi destule fonduri secrete ? Cîte­ iți trebue azi: — Doua sute de mii de ruble, ex­celență. Va unaa)

Next