Dimineaţa, august 1905 (Anul 2, nr. 537-567)
1905-08-01 / nr. 537
Lunii August 1905 IISTAZI: 31 Iulie (&August) 1905 £ £^AA^'A'VW A'AA'VV^AAVVVW^AA<^A•a'A•V^'WW^AA?\Aw^>\A*A*A.<vv^^A'^^^ AA^AVV^WA/wWW'A<WW*wVW V Calendari OOTWDOis Liscului și dreptul JGodoeliin „ CATOLIC : &. Ipolit • - - -Soarele răsare 5 ore 18 m., apune 7 ore 23 m. r^3 timpul care se mai răcorise puțin pe alocuri a inceput a fi iarăși călduros pretutindeni, așa că la munte termome .... tiul a trecut de plus 30 gr. In toate localitățile de cîmpie și de prin Moldova, temperatura a depășit în cursul zilei de alaiteri de plus 35 gr., ajungînd la pius 37 gr. la Tîrgu-Frumos și Iași. Uscăciunea este foarte mare și vegetațiunea suferă mult. Noaptea mai răcoare , temperatura cea mai coborîtă plus 13 gr. la Cîmpina și Cîmpulung. Barometrul s’a coborît încă cu 3 la 4 milimetri. N'a plouat nicăeri. Omniofiflip Parcul Otetelișeanu. Compania lirică romînă de sub direcția (.jibulí Sutils d-lui C. Grigoriu va cînta Boccacio operetă în 3 acte. — Grădina Blanduziei: Teatru de varietăți în fiecare seară.—Grădina Hugo : Orchestra vieneză.—Grădina înkasă Viteazul: In toate serile teatru popular român.—Grădina Bașca : Trupa romînă de operete de sub direcția d-lui N. Poenaru va juca capuri miraculoase, comedie de actualitate.—Grădina Lieblich (Jignița) s Cu concursul d-lui S. Feinmann se va reprezenta : Othello sau Maurul din Veneția, tragedie de Shakespeare. MEMEXTO Autorități.—Toate autoritățile sînt închise. Judiciare. — Instanțele judecătorești sunt închise. Ședințe. In .sala. Uncia,la ora 2 d. a., adunarea generală semestrială a soc. „Mitropolitul Filaret“. . . . — La ora 3 d. a. Cercul național studențesc se întrunește în vederea congresului antisemit.. — La ora 8 dim. la școala Clemența se întrunesc membrii corporației zugravilor și vopsitorilor spre a alege diferite comisiuni. Serbări: In grădina Schiestadt (Dare la semn) serbarea soc. Gutenberg. — In grădina Bragadiru serbarea soc. Marbiș-Nevrim. — In grădina Oppler serbarea joc. Datoriile sfinte. — In sala „Amiciția“, reprezentație teatrală și dans, organizate de către tinerii elevi ai Conservatorului. Un rrl vagon indestructibil de WestingJiouse SE VA ÎNCHEIA PACEA? In momentul cînd scriem aceste rîndurî delegații Japoniei și delegații Rusiei sînt întruniți în conferință unde discută încheierea păcei sau continuarea războiului. Și toată lumea se întreabă nerăbdătoare: ce va eși din aceasta conferință, pace sau războiu ? TreTuuc? oi* Ai'cullja uiiiüVzi öiiixy j- litic ca să nu înțeleagă că, dacă amindouă țările beligerante n’ar avea o serioasă dorință de pace delegații nu s’ar fi întrunit. Trebue să n’aibă cineva simț politic pentru a nu pricepe că, dacă ambele țări cari se războesc nu ar fi ostenite și hotărîte ca să isprăvească la un fel și cît mai repede, președintele Statelorr Unite nu i-ar fi expus ca să intervină în mod oficial, să prezideze oarecum deschiderea conferinței și să pună capitala sa la dispoziția comisarilor plenipotențiari. Este, prin urmare, dobîndit acest punct, cum că inti unirea delegaților ruși și japonezi este foarte serioasă și că cele mai multe șanse sunt că pacea va fi încheiată. Acuma, negreșit, vor fi discuțiuni asupra condițiunilor. Precum am spus și in alt articol Japonia nu poate renunța la despăgubirile de războiu și nici Rusia nu ,se poate refuza în mod absolut, aceasta este elementar; prin urmare, orice ar spune telegramele ziarelor străine, despăgubirile vor fi primite iar discuțiunea va urma numai asupra cuantumului. Tot asemenea nu poate să refuze Rusia o despăgubire teritorială, de pildă insula Sahalin sau peninsula Liaotung care, mai la urmă, nici nu-i aparține în mod real. Apoi protectoratul Japoniei asupra Coreei iarăși nu poate fi discutat. Dacă aceste puncte vor fi acceptate de ruși — și credem că vor fi acceptate—pacea se va încheia, căci Japonia ar putea renunța la celelalte. Cît de interesate sunt ambele țări ca să încheie pacea, spun cifrele. După socotelile făcute rușii au pierdut în acest räzboiü peste 320 mii morți și răniți și 70 mii prizo K353 merî, adică o armată formidabilă de uscat a fost desființată. Rușii au mai pierdut un material de räzboiu și proviziuni care se ridică la multe sute de milioane, apoi au suferit un colosal dezastru pe mare, căci întreaga lor flotă compusă din 20 cuirasate mari, 30 erupăzitori de coaste, de torpilori, contratorpilori și canoniere au fost înnecate ori capturate. In cifre Rusia a pierdut pe apă, în afară de cîteva zecimi de mii de oameni și de floarea ofițerimei ei superioare și inferioare, cel puțin un miliard de franci. Ziarul „Times“ afirmă că în acest razboiu, rușii au pierdut 73 vase mari din marina militară. Dacă nu uităm că și japonezii au pierdut aproape la 200 mii oameni morți și răniți cît și cel puțin 2 miliarde chelnieli, înțelegem, fără prea multă bătae de cap, cum că și rușii și japonezii sînt obosiți de o asemenea luptă lungă și grea. Cu toate împotrivirile sale Rusia va trebui să sa plece și să recunoască cum că a fost biruită ; or, cel ce este biruit trebue să primească condițiunile biruitorului. Că Rusia va plăti despăgubiri bănești și va ceda teritorii, asta im mai face umbra unei îndoelî. Scrisoare din Bulgaria — Corespondența „Dimineței“ — Sofia, 23 iulie Expulzarea țiganilor In ultima sa ședință, consiliul municipal, a hotărît expulzarea țiganilor cari locuesc unul din cele mai frumoase cartiere ale Sofiei, împrejurul gării. Terenul pe care sunt așezate corturi o țiganilor fiind proprietate municipală, consiliul va plăti o indemnitate pentru fiecare cort, indemnitate care nu va trece peste suma de două sute de lei de cort. Țiganii vor fi risipiți. Pe locul unde locuesc acum el, primăria va face să se planteze un mare parc. Expozițiune balcanică la Londra. Thleda Migatovici, fost ministru al Serbiei la Londra și corespondent al ziarului Targovinski Glasiic, din Bel Statistica colonelilor, din Rusia Ziarul rus—„Petersbungschi-Herald,“ dă o statistică a tuturor colonelilor din Rusia, lucrare datorită unui oarecare P. Resepo, sub următorul aspect: La 1 Mai 1903 au fost în Rusia, 266S de coloneii,, dintre cari numai 47 la sută se găseau în funcțiuni militare, iar 53 la sută aveau diferite alte compațiuni. Virsta lor să socotește între 31 pînă la 93 de ani, ce e drept ,că de la 1900 se prevede și în Rusia limita da vizată, așa : Unui comandant de corp de armată i se cere 67 de ani, unul de divizie 63 de ani și unul colonel £ 8 de ani, acestea sunt limitele de vizată, de cari însă în actualul razboiu nu sa ținut seamă. După studiile făcute, din 2668 de coloneii, 343 au terminat Academia statutul major; 137 au facultățile juridice ; 118 au terminat acadumia da artileria și 177 au titlurile de ingineri tecnici. Din aceasta reese că numărul colonelilor cu studii universitare o micutilö privința titlurilor și a stăreîsa 11 conți, 24 principi și 27 baroni, adică 23 la sută, iar pentru generali procentul e de 59 la sută. După religie, 2270 sunt creștini ortodoxi, 163 catolici, 200 luterani, 24 mahomedani și 11 armeano-gregorieni. După serviciile aduse 50 la sută sunt decorați și numai 44 cu „cu crucea Sf. Gheorghe“. In privința strrei civile, cea mai mare parte sînt căsătoriți. \ Incendiul picîum Muzaeuii) — Frin fr telegrafic — PIATRA-NEAMȚ, 30 Iulie.—Pădurea- răsășenică Mastacani care te afla în fLicărie amenințată säre totalmente distrusă, focul fiiind porții din ce în ce mai mari. Fină, acum au ars 225 hectare de pădure. Sunt temea că focul va coprinde pădurea statului Vaduri și pădurea Negulești, proprietatea d-lui Weisengrünn. Peste 300 de oameni, printre care jandarmi și soldați lucrează la îngrădirea incendiului. Dacă vîntul va continua a sufla, sînt temeri ca foind să sm ajungă la Comăneasca, la Virful Șepcarului. Prefectul Soarce a luat strașnice măsuri pentru stăvilirea dezastrului. Se bănuiește că focul a fost pus. Procurorul Brătășanu anchetează. Detalii prin poștă. George grad, anunță că comitetul balormit dorește pentru 1807 creări a unei expozițiuni balcanice la Londra. Î n acest scop, secretarul comitetului I. M. D. Moore, a întreprins de curînd un voiaj la Begrad, Sofia și București pentru a înzista personal pe lingă guvernul sîrbesc, bulgar și român și să-lonvingă de necesitatea de a face citea sacrificii pecuniare, pentru realizare acestei idei. D. Migatovici crede că expoziția proectată e de mare utilitate eonomică ca și politică pentru țările bmanice. Furtul de la banca agriolă Un tînăr funcționar la banc agricolă din Sofia Evloghie Gheroff, aparținînd unei familii dintre cele maiunoscute în țară a dispărut luînd cum o suma de 80000 de lei. Iată detaliie acestei triste afaceri: Gherof avea de un an de cile paza casetelor închise de la banca agricolă , origina sa, situațiunea famiiei sale, educațiunea familiei sale, eduațiunea sa, și 12.000 de lei cauțiune le pași de mama sa, erau în ochii direțiunei băncei agricole, o garanție soleiontă de conduita omului căruia ea a încredința o parte din acțiunile și obligațiunile sale ca și din depozitele prticulare. La 8 iulie, Gueroff solcită un concediu de trei zile pentru a lua parte la întrunirea bicicliștilor din Vama. La pecarea sa, el încredințîi cheila casetelor unuia dintre colegi săi. La expirarea congediul său el nu mai apăru la birou. Director băneai înștiințat, află că Gherof luase trenul spre Europa și la Nis cl își schimbă itinerariul, apucînd sfo Salonic. Imediat au fost lau&te mandate pentru arestarea culpabilul. Afacerea a fost ținută ascunsă pnă la deschiderea casetelor cînd s’a căutat siguranța că o sumă de 80.000 de franci, a dispărut. Culpabilul nu s’a oprit la Salonic, unde fratele său este secretarul agenției comerciale bulgare, ci se crede ca a trecut în Grecia. E mare temere ca stma furată să nu fie mult mai mare decit se crede. Si de ateresantă data de seamă în care spune: „Sunt de necontestat marile succese pe care Austria le va obține în răsărit mai ales după terminarea liniei ferate care va uni Saracea trecînd prin Sandgracul Novi Bazar, cu Bitolia și Salonic. Italia pînă acum s-a ilustrat prin abținerea ei. Ca cele două linii care leagă Salonicul și Constantinopole, Austria și-a asigurat două căi de extensiune în răsărit. Acestei extensiuni nu i se pot opune piedei, totuși Italia ar putea să-i stea în față și aceasta iată cum , construind linia ferată transversală, care s’a proectat de mult și care trebuia să lega marca Adriatică cu Dunărea, trecînd prin Munte Negru și Sandgracul Novi Bazar. Importanța acestei linii se pricepe de îndată. Ea va servi interesele comerciale ale Italiei și va face concurență extensiune! comerciale a Austriei. Apoi tot această linie, fără îndoială, va servi și comerțului întregei Europe, ca punct de tranșit al intereselor internaționale.“ Autorul raportîndu-se la examinarea geologică a terenului, după profesorul Vinet de Begniet, care a studiat această parte, conchide că linia trebue să plece din orașul muntenegrean Vadenocî, port adăpostit de valurile mărci, și să treacă prin Dulino, Podgorița, Hidrievița, rîul Iber și să se unească cu orașul Ifiș. După pri Sorul Victor, drumul va avea o lungime de 309 km. din care 270 km. nu necesită o cheltuială așa de mare și răminînd 103 km., locuri muntoase, iar din aceștia 33 de lem. vor fi ocupate de tuneluri, cele mai lungi de 7 kilometri. „Acesta este proectul liniei—continuă autorul—și care ar pune Italia în legătură directă, cu peninsula Balcanică ; ea asigură influența Italiei, numai asupra Muntenegrului, Sandgracul Novi Bazar, și Serbia. Albania și Macedonia rămînînd în afară de această sferă, sub influența liniilor ferate, germane și austriace : Mitrovița, Scopia, Salonic și Bitolia—Salonic. „Astfel, toate productele industriei italiene, ca să ajungă în Salonic, trebue să ocolească Peloponesul și de acolo prin M. Egep, unde prin intermediul liniilor ferate germane trebua să ajungă la părțile coloniilor italiene. Acesta e un drum foarte lung și foarte costiitor și noi italienii suntem nevoiți să suportăm toate greutățile și neajunsurile aduse de acesta linii străine. „Iată pentru ca o linie transversală între M. Adriatic» și Bitolia e de prima importanță pentru Italia“. Mai departe Danielii arată care ar fi avantajele pentru Italia, din această linie, cînd alege ca punct principal orașul Durato de pe țărmul Adriaticei. „ Durațo,—zice dînsul—care care oferă un loc bun de adăpost pentru vasele mici, cu mici sacrificii materiale ar deveni un bun adăpost și pentru vasele mari comerciale. Bineînțeles că tot acest oraș va fi punctul de plecare pentru calea ferată nouă. g3„Această linie nouă după ce va face o curbă destul de pronunțată va apuca apoi spre sus prin valea riului Scumba, de aici prin orașul Struga și, trecind pe lingă malurile sud-vestice ala lacului Ohrida, va ajunge în Bitolia. „uangutioa nosteî iinit nu va trece peste 250 km. Și pozițiunile topografice ale locurilor nu necesita o cneumiis. de mare. „Linia Durato-Bitolia ar fi monopolizat pentru Itala nu numai comerțul din Macedonia, ci și întreaga Albanie care deși O despărțită în două părți după cele două dialecte, ar fi putut prin acest mijloc să se unească și aceasta numai pentru faptul că această linie va trece prin valea râului Stumba, unde se face schimbul tuturor productelor agricole. „Dacă in fine am dori să construim o rețea complectă de cale ferată iu P. Balcanicii, e necesar să unim cele două linii cu un punct de pe țărmul marei la orașul Duraro și Dulcina și în urmă de va fi pozibil să prelungim această linie din Bitolia cu Scopia“. A apărul No. 31 al revistei populare ilustrate Cu următorul variat, bogat, interesant și amuzant cuprins: Icoana rustice (schiță) de Haraida.— Oase ce se preumblă.—Credință (versuri) de Feraru-Putna.—Scara lui d’Annuzio.— Suflet prins.—Alice Bărbi (cu ilustrație).— Copil (versuri) de N. Pastia. — Comoara (nuvelă) de N. Popișteanu.. — Stridia (fabulă) de Angelo Carabelea. — Femeie norocoasă (cu ilustrație).—Șeaua vecinului (poveste) de Petrică Spirescu.—Le^unea de onoare (cu ilustrație). Aș vrea (poezie de Const. Petrovici. — Medicul casei Regimul în dispesiunl.—Mara cVAsty.—Plebiscitul nostru. — Fără ea (versuri) de Giurescu — Copilașii Marioarei (roman).— Drama pasámei (cu ilustrație). — Jocuri Anecdote, dezlegări, etc. etc. Tipar de lux, hîrtie votină, prețul uimitor de ieftin. 5 bani numărul Scandalul de la primăria Mai —■ Prin fir telegrafic — BRAILA, 30 iulie. — Parchetul general din Galați a însărcinat pe substitutul de procuror al tribunalului Brăila să ancheteze cazul scandalului de la primărie care a avut loc Miercuri dimineața. — Pentru ca ancheta să fie cît mai imparțială procurorCil general a acordat un concediu de 2 zile d-lu procuror Luca Zelescovici, care este cumnatul inculpatului Ilie Cossac, însărcinînd pe substitutul Stoicescu să conducă singur ancheta. Consilul comunal în ședința de astăzi a discutat incidentul de Duminică. D. Ilie Cissae a demisionat din consiliu. Prima al orașului d. Cristache Sulioti, a primt demisiunea d-ln Cossae. Rolu lul între informații . Ministerul de război și a luat dispoziția ca vasele noastre de razbovü, să facă o călătorie pe 1>unăre de la Galați pînă la T. Severin. Vor face acastă călătorie torpiloarele Sborul, Smeu și Năluca și șalupele torpiloare Argeș Vestea, Teleorman și Trotuș. Comanda o va avea ă. comandar Koslinskii. La escursiune vor lua parte și ăniî maior P. Denebriade, directo al marinei de războiu, capitan Q. Scărlătescu de la statul major și locotenent Eugen Botez de la inspectontul porturilor. Vasele nunții vor porni miine Luni de la Galați și vor ajunge la Severin în ziua de 20 August. Dela 23 iulie și pină acum s’au mai semnalat în Captată încă 8 cazuri noul de febră tifoidă Cazurile nu snt concentrate într’un singur cartier, ci izolate prin diferitele străzi ale Capitalai © D. P. Popescu, a fost numit dirigintele băilor populae din Capitală în locul d-lui G. Pope demisionat.Primăria Capitalei va întreprinde în curînd mai multe mari lucrări pentru repararea pavagiilor din București.D. Marin Strossen inginer ordinar de el la II și Nicolae Constantinescu -conducător de clasa II, aflați în cadrul de disponibilitate c.1. corpului tehnic au fost rechemați in activitate și numiți in serviciul tehnic al primăriei Capitalei. ® Au sosit de la Sibiu biletele de agitimație pentru reducerea pe C. F. R. Excursioniștii cari au plătit taxa sînt rugați de a și se ridica. O D. Mureș, primarul orașului Mizil, a comunicat ministerului de instrucție de care depinde văile Boboci, ca inaugurarea lor se va face azi cu mare solemnitate. Administrația băilor a luat măsuri necesare pentru ca vizitatorii să fie pe deplin satisfăcuți. © D. dr. Antipa, secretarul general locțiitor al »«misterului de domenii, a plecat era la Sinia. D-sa se va întoarce Marți în Capitală. © Cele trei colonii școlare trimise do r m&,iSjs £ Branova, Bronzacio și p „ .. . y ba, urmează a se Intona in Capitală Marți 10 August. .„ Directorii p"*« .colonului cerut însă d-lui Cantacuzino, primarul Capiulev să prelungească acest termen. ”Ministerul de domenii a trimis somații tuturor arendașilor moșiilor statului prin care-i obligă a-și procura hi termen maxim de o lună, taurii prevăzuți în contractele de arendare ce au cu statul. Ministerul le-a făcut ,cunoscut totdeodată, că în caz contrariu li se va ataca garanția ce au depusă la minister, cumpărîndu-i-se tauri în comptul ei. Apoi, dacă în termen de 10 zile nu , vor complecta această garanție, ministerul le va rezilia contractul. Arendașii vor trebui să procure cîte un taur pentru fiecare 50 de vaci ce 5 au învoite la pășune. «O delegație de studenți se va prezintă zilele acestea d-lui general Manu l ministru de război s, spre a-1 ruga si dispună ca în viitoarele manevre generale 1, • plutonierii bacalaureați sa facă plutonieratul putind săbii, iar nu baionete Se știe că astă primăvară d. general Manu promiese delegației studenților că-i va da si satisfacție, cererea fiind nu numai dreapta, ci și legală, dar, întru * cit această chestie n’a fost definitiv rezolvată, „Asociația studenților“ va face o nouă intervenție pe lingă de miniștri , de războiuj .Se aduce la cunoștința meseriașilo brutari, franzelari și simigii, că sînt convocațî în adunare generală extraordinar Meremî ’3 August 1905 orele 9 dimineața în sala clubului „Meseriașilor romini“. © Din ultimele date statistice pe luna Aprilie publicate de primăria Capitală 3 rezulță că se află în Capitală 395 copii abandonați, dintre cari 206 băe și 189 fete . In cursul lunei acestea s’a mai adaogat 10 copii, 6 băeți și 4 feti i- au fost adoptați 1 băiat și o fată și a Omagiul regelui pentru frumusețe. — Regele acordînd grația—Bianne adînd poftelor regelui.— Contele de Saint-Vallier pe eșafod. — Cum a primit știrea despre grație —Moartea bărbatului Dianei. — Văduvia Dianei. — Sunt rege și am să țin seamă că cea mai frumoasa» a mea prerogativă este ca să acord grație. Dv. însă, doamnă să țineți seamă, în schimb, că cea mai mare eloganță a unei femei este frumusețea. — Sire, sa pretinde că D zeu mi-a dat-o; dacă ar fi așa, l-așî binecuvînta că grație cî am putut face ceva pentru tatăl meu. — In cazul acesta, trebue să mulțumiți mult iui D-zeu. — Cum adică, Sire ? — Frumusețea poate face tot. — Cum, Sio? independent de clemența voastră? — Una ajută pe celelalte doamnă Cum vroiți să refuz o grație cind ea e cerută de o gură așa de frumoasă și de niște ochi așa de dulci rugători. — A,sire voiü avea clar fericirea de a fi reușit. — Da, și în același timp satisfacțiunea da a spune că farmecele divinei voastre persoane au fost una din cauzele reușitei. ,— O, mulțumesc, sire, mulțumesc. Și ție D-zeule, Iți mulțumesc că m’ai făcut, frumoasă, fiindcă frumusețea mea servă la ceva. Și frumosa contesă, transportată de fericire, voi să se retragă. — Un moment, zise regele, reținînd-o de mină: Diana privi pe Francisc I. Dacă regele n’ar fi fost rege, ochii lui ar fi devenit la rindul lui rugători. Dar era prea stăpîn pe o împrejurare tare, pentru a se ruga. Ei rămaseră astfel cîteva secunde. încetat din viață 4 Dăeți. Dintre copiii de mai sus, 58 de bați și 26 de fete frecventează școlile primare ; 129 burți și 107 fete sînt dați în îngrijire de primărie la deret, iar 79 băeți și 86 fete sînt dați la doici spre alăptare. In penitenciarul Văcărești se aflau la 1 Aprilie 108 bărbați și 10 femei deținute. Legitimațiuni in căsătorii au fost în această lună 15. S’au legitimat 17 băeți și 15 fete. Adopțiuni nu a fost: Mișcarea casei de economie a fost : depuneri 807 101 lei, retrageri 663.395 lei. Sold la finele sunor 15.881.064 lei, iar în livrete 45 992 lei. Mișcarea servitorilor: plasați 164 bărbați și 270 femei. Pașapoarte liberate 279. © Ziarul ,Adeveriri“ doritor de a folosi comerțului, a înființat pe lingă biroul său de Contencios și informațiuni pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licențiat în drept și sub conducerea unui vechi și specialist o secțiune specială pentru cumpărări și vînzări de cereale, care și-a arigurat VöMVrAVJTb,I mari case de export din România, d-nii agricultori din toată țara pot obține prețurile cele mai urcate pentru cerealele ce au dacă vor trimite pe adresa brutoului București, str. Sărindar, probe cu arătarea stațiunea de predare, a cantității de cari dispun și a prețului ce doresc să obțină. Se răspunde telegrafic la orice cerere însoțită de probe.Toți domnii înscriși pentru expoziția de la Sibiu sunt rugați a veni la Asociația studenților universitari din calea Victoriei No. 110 spre a-șietta cărțile de legitimație cel mult pînă la 2 Au Erust a. o. între orele 9—12 a. m. și 4—7 p. m. © Aflăm cu plăcere că astă seară va avea loc la Ploești logodna mult simpaticei d-re Anna Steinberg sora d-lui Heinrich Steinberg de la casa Ergas et Samuelly, cu d. Jos. Saphier, șef de birou la cunoscuta firmă petroliferă Anzicka Elias et Taubes. Baluri și serbări ! — Societatea „Gutemberg“ a lucrătorilor tipografi, va da în ziua de 31 Iulie a. c * o mare serbare o împunească în grădini de dare la semn (Schiestadt). Două muzici. Mari surprize. Jocuri de popice, înălțarea de baloane uriașe și altele, vor distra publicul. Intrarea 1 leu de cavaler 50 bani de d-șoară. — Societatea Malbiș-Nonrim, va da îi ziua de 31 Iulie a. c. o mare serbare din vară în grădina și sala Bragadiru, mai surprize sunt pregătite pentru această serbare. Două muzici vor distra publicul. Intrarea 1 leu de cavaler 50 bani de d-rîm — Societatea „Datoriile Sfinte“, va da în ziua de 31 Iulie a. c. o mare serbare de vară în salonul Opler, diferite distracții vor amuza publicul . Poșta umoristici bătae de confeti etc. Intrarea 50 bati de persoană. a — Societatea „Farmeca“, va da în ziua de 6 August a. c. o mare serbare de vară în salonul Oppler. Două muzici, difi Liana ținîndu-șî nuna în aceea a lui Francisc I, iar acesta ținînd sub privirea lui regală pe aceea căreia voia să-î vînză grația tatălui ei. Ce se petrecu în acest interval de timp în sufletul Lianei de Poitiora ? Ce putere fascinătoar o avuse privirea regelui asupra ei ? Ghici ea pare că cu toată primirea făcută de garantul rege, ea o avea decit să aleagă înntre un refuz și... o complezență ? Nimeni nu poate ști ce s’a petrecut în sufletul regelui, dar ceea ce se știea că ea s’a supus dorințelor lui și că n’a plecat de la dusul do cit a doua zi dimineața. Francisc I se ținu de cuvînt. E grațiă cu contele de Saint-Vallier. Grația îl ajunse cînd se afla deja pe eșafod. Era să-i vie tocmai rindul de a fi decapitat, cînd un curier al regelui, care alerguse într’un galop nebun, se opri la picioarele eșafodului și înmînă magistratului hîrtia prin care se ordona punerea în libertate a contelui de Saint- Valtier. El se afla tocmai in mîinile călăului cînd sosi hirtia liberatoare. Spaima, pe care o suferise însă bătrînul conte fusese așa de mare incît, coborîndu-se de pe eșafod, fu apucat de friguri puternice, nuraitv mai tîrziu „frigurile lui Saint-Vallier” și muri curînd după ice«m. Sîrma lui Diana ! devotamentul ei n’a avut un rezultat de lungă durată. Temerile bărbatului ei, Louis de Brézé Se realizaseră. Cind muri se împlineau tocmai șase ani de cînd îngerul casei sale zburase. Ce deveni atunci această metresă trecătoare a lui Francisc I? Ceasul ei încă nu stinise, căci ea ajunse mai tîrziu aproape să domnească. Ea se reîntoarse să-și facă timpul de văduvie la Anot.Va urma i rit« distracți’, bătae de flori, confeti, poșta umoristică și altele vor amuza publicul. — Societatea de „Credit și Economie“ a factorilor poștali, va da Duminică 7 August 1905 o mare serbare de vară în grădina și sala Bragadiru pentru mărirea fondului societăței. Două muzici . Muzica regim. C Mihai Viteazu și orchestra naționalii,cor cuta diferite arii de dans Mari surprize, bătae de flori concfeti etc. Jocuri de popice cu 6 premii în bani și obiecte de valoare. Intrarea în salon pentru un cavaler 1 leu, pentru o d-șoară 50 bani. — Societatea de d-șoave „Cornelia“, va da Duminică 7 August a. c. în sala și grădina Oppler o mare serbare pentru serbarea jubileului de 10 ani de existență de la fondarea societăței, urmat de banchet cu concert, cu concursul societăței de cavaleri „ Aurelia“ două muzici , muzica reg. 4 Ilfov No. 21 și orchestra națională vor cînta pe tot timpul serbărei și banchetului Mari surprize sînt rezervate onor public, poșta amuzantă, confeti, etc. Intrarea pentru o persoană 1 leu, la banchet pentru o persoana lei 4. Biletele se găsesc de vînzare la sediul societaței str. Prudenții No. 10 și la toate membrele societățelo r,^9Âioa decar alert ralit vara în ziua de 14 August a. c. a_ 2-a mare serbare de vară cu concert și dans în grădina și sală imperială a coloseului Opler cu concursul societăței de domnișoare „Cornelia“. Două muzici: muzica regimentului 4 Ilfov No. 21, și orchesstra națională vor cînta cele mai npravii de dans. Mari surprize : bătae de flori, confeti, serpentine, poșta umoristică, telegrafia fără sumă și altele vor distra publicul. Mare cotilion monstru format în diferite figuri războinice, condus de un renumit profesor de dans. La ora 12 noaptea se va alege din voturi regina serbărel care va primi un frumos cadou. Programa serbărei se compune astfel: 1) Dansul care începe la orele 4 p. m. pînă la 9 seara. 2) Concertul compus din: versuri, monoloage, piesă teatrală și dansuri naționale. 3)Dansul care va dura pînă la orele 2 noaptea cînd se va fini serbarea. Intrarea generală 1 leu de persoană. Garderoba obligatorie 20 l. de persoană. NB. In salon publicul nu este admis cu pălăriile în cap și bastoane, garderoba fiind pusă la dispoziție. — Societatea curerarilor va da în ziua de 14 August o mare serbare de vară în sala și grădina Bragadiru. Două muzici vor cînta pe tot timpul serbărei. Diferita surprize vor amuza publicul. —Duminică 31 Iulie a. c. 1905 se va da o reprezentație teatrală urmată de bal în sala Amiciția de către tinerii elevi ai conservatorului. Se va juca frumoasele comedii într’un act: „Moștenirea de la răposata, Istericalele și Obrăznicia slujnicelor“, de d-nii: P. P. Georgescu, D. I. Georgescu, d-ra I Aurica P. I. Georgian, M. Cristescu și d-ra Aurelia M. Începutul la ora 9 precis. ‘ După reprezentație va începe dansul, care va dura pînă la ziuă. i _ — Societatea „Țlsabeta“. Din inițiativa societății „Ensabeta“ pentru ajutorul fetelor sărmane va avea loc în ziua da . 15 August cor. (Sf. Marie) în parcul, tetrasa și saloanele Clubului German o prea frumoasă serbare urmată de teatru concert și dans. i j Biletele se găsesc seara la casă. AMANTE DE REGI T Metrese!« Im STraiselss influența politică a Italiei în Balcani (Părerea unui politician italian „Danielii“ relativ la construirea a două linii ferate paralele în peninsula Balcanică). In unele din numerele ziarului italian, „Giornale di Italia“ cunoscutul politician Danielii, publică o foarte in dimineața b»sb» »masB sau«;*^^ FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA" — 10 — CAP. 7. „Nu sîntem copii ci oameni în toată mintea cari își joacă viața. Sîntem patruzeci de membri, toate stratele societăței sînt aci reprezentate, șeful pe toți ne cunoaște dar noi nu știm cine e ! De cîte ori nu venea îl însărcina pe d Miilor să-l înlocuiască, îl rugăm deci să ne spună cine e șeful. Nu vom face un pas atît de decisiv pînă ce nu vom ști cine e conducătorul nostru. Un murmur de aprobare se auzi în jurul mosei și un tînăr militar se sculă de la locul său zicînd cu voce tare: — Sîntem toți de părerea lui picas! Miilor era palid, posomorii și ochii îl străluceau sinistru. Cu glas energie învi-1 destăinui, dacă ați pierdut încrederea în cel care de atît timp vă conduce. El se va destăinui celor care ați făcut vreo jertfă pentru asociație și propun să alegeți nouă delegații Acestora le voi spune numele său Sîmbăta viitoare. Nu trebuie să ne temem de nimic, căci sîntem ocrotiți și cui ia e frică libere să se retragă. Toți fură mișcați de această cuvîntare și declarară că vor asculta ordinul dat, chiar prin a plecă fruntea învins. Voci strigară : — Credem, credem ! Trăiască șeful nostru ! Miller se grăbi a profita de reușita cuvîntărei sale. — Caro as d-lor nu suferă o umbră de bănuială măcar, îl veți cunoaște, numițî-mi delegații căci acum ne despărnumele celor prezenți adunînd cărțile ce corespondau numelor. Nouă cărți fură scoase și cei nouă membri fură aleși. Miller lu zise cu ironie. — Vă rog să treceți toți ceilalți în vestibul pînă ce veți fi rechemați. Conjurații se simțiră umiliți de purtarea mîndră a tovarășului lor. Chiar lui prias îî păru rău că n’avusese încredere. Cînd Miller fu numai cu delegații ci le zise : — D-lor sînt fericit că ați fost aleși d-v. Vreți să-l cunoașteți pe caroas, vă vom împlini dorința : eu sunt caroas. Toți rămaseră uimiți în timp ce Miller scoase o mască neagră și punînd-o pe obraz zise cu voce schimbată : — Cunoașteți masca și vocea? Cu un gest sălbatic și teatral e] zise apoi: — Aveți nevoe de persoane simandicoase pentru a lucra spre binele patriei? Inteligența și voința cred că ajunge ! D-lar eu am în cap un plan genial, pe jumătate l-am executat, eu v’am dat entusiasm și eu sînt conducătorul vostru. Colonelul m-a recomandat, întrebați-l pe el de ce a făcut ? — Am primit o scrisoare din Londra deli doi frați de ai noștri, cari garantau cinstea omului mascat și cînd a adus banii și grațiarea lui Simonov, am fost înduplecat și l-am introdus aci... Vă vom spune astă dată cum am am fost asintat de un om avut și cu sentimente liberale care mi-a deschis un credit nelimitat. Sîmbătă îl veți vedea și pe el deși n’a fost decit o uneltă în mîinile mele. „Acum mă cunoașteți , mă admiteți ca șef ? — Da, da, răspunseră toți. — D-lor, cred că nu mai e nevoe să ne întrunem toți, noi putem executa planul. Propun, ca Sîmbătă să vie numai delegații încoace și de misiunile luate se vor comunica apoi și membrilor. Trebue să fim poate prudenți, ori ce răspundere o iau asupră-mî. — „Da, da, trebue să fim prudenți! — Intrați d-lor membri, zisorilor deschizi fid ușa, voțî afla dela d-nii delegați totul. D-le colonel poftiți cu mine. —Miilor părăsi sala la braț cu colonelul. Pe stradă el îi zise: — Acum întorceți-vă și de vor stărui să afle cine?e care ar spune-le unuicemeu. Miilor strînse mîna colonelului și urcîndu-se într’o birjă se duse la teatrul Mihaely luînd un bilet de lojă. La restaurantul Dusaux îl găsi pe Lakin. — Poftim biletul și scuză-mi întîrzierea, am avut un rendez-vous, îți mărturisesc. Lanin zîmbi fără a răspunde. CAP. VIII Curtea imperială era adunată în sala -naist,nl da în mii. Bărbați în uniformă de gală, damele purtînd costume naționale stăteau în fața locurilor destinate familiei imperiale. Maestrul de ceremonii cu bastonul de mareșal în mîini, umbla încoace și încolo, îngrijind ca să se execute ordinele date. Era tineri și sperau că vor vedea familia țarului revenind de la serviciul divin. Grădina de iarnă despărțită de sala George printr’o galerie, era ocupată de cîțîva înalți demnitari cari vorbeau în șoapte. In galerie nu era nimeni doar doi miniștri , sa plimbau ; era contele Orola șeful jandarmeriei, amicul intim al țarului și contele Perovsky, ministru de interne. Un soldat din regimentul de gardă stătea la ușă de sentinelă, la sala albă care dădea în apartamentele țarului. Soldatul prezenta arma, ori de cîte ori se apropiau de el și arabul din partea cealaltă a galeriei îl urmărea necontenit cu privirea. — Așa e de ministru, zise contele Orda, i-am părăsit pe Majestatea sa în gînduri negre. Nu l’am putut înveseli prin știri bune, căci știam de mult cele ce mi-ațî spus. De două luni poliția mea urmărește o conspirație primejdioasă. Dar întîlnind mereu emisari de ai lui Seim ia lăsat în pace. Eri însă, colonelul Palkin mi-a comunicat că Șeim rătăcește în neștire și că va fi periculoasă conjurația de va fi lăsată în pace. — „Da ? Șeim îmi tot spune că Palkin e foarte viclean și că se pricepe mai bine a simula decit a descoperi conjurațiuni. Șeful jandarmeriei zimbi. — Palkin mi-a spus tot așa despre Șelm. Sunt amindoi hoțomani, demni unul i]o altul. Dar pot garanta că nu [ înscenează conjurații, nu zic că n’ar fi în stare să facă, știind că e un pungaș, dar mă știe ce pot și ar înfunda Siberia de l’așt prinde. Căci cred că nu e o crimă mai oribilă decît a acuza oameni ■ nevinovați și de a neliniști chiar pe împaratul ! De se va întimpla așa ceva,i voia fi fără milă, căci ași pierde favo iturile împăratului și nu fără vină. — De ce te iriți, domnule general, je răspunse ministrul, cii nu-l acuz pe Pal Ikin al dr. — Eu nu pot suferi nici o umbră de bănuială in ministerul mc-fl. Mie îmi ■ este încredințată siguranța statului și vreau să domnească liniștea și siguranța. Conjurațiile îmî sfișie inima, dar datoria înainte de toate L’am însărcinat î pe Paikiti findtă mi-a zis că e aproape i s'o descopere. Dar știind că vă interessați și d-voastră vă codec și voiui zice colonelului să mai aștepte o săptămînă. Ministrul se potomori. I — Mulțumesc d-lo canto, regret că trebuo iar să-l neliniștesc pe împăratul, dar fiindcă oamenii mai au desi coperit conjurația voiü pedepsi, dar i nu mai vreau pedeapsa cu moartea. Cestui morți! Stăpînirea mea e tristă cum au cred că mai este în lumea asta, asta ! Oricit de vinovați vor fi, promit că nu-i voi condamna la moarte... Un murmur îl întrerupse pe Lanin. Mareșalul apăru în sală și la un semn al său toate ușile serii deschise astfel că se putea privi în largile săli ale palatului de iarnă. Maestrat de ceremonii lovi cu bastonul aurit de trei ori în parchet și zise: — Majestatea sa împăratul ! După cîteva ceasuri conacele Perovsky îl chemă pe Leai și-î zise cu răceală. ■— Conjurația de care-mi vorbești de o jumătate de an, a fost descoperită de poliția secretă. Palkin iar e victorios și, noi nu vom avea nici un folos. Bagă I de seamă d-le, pierzi ocazia asta, pierzi ! și slujba. Eu nu mă pot amesteca, se zice că simulezi descoperiri revoluționare. Ropet , bagă de seamă d-le Selm. Selm sa înclină adine fără a fi înfricoșat. Și Excelență, conjurația e în mîna noastră, dar am nevoe de mijloace extreme, eu nu dispun de polițiști secreți și trebue să plătesc, agenți speciali. Am cheltuit mult din punga mea și tocmai voiam fastă și voiam să vă spun această excelență. Pentru a termina cu bine astfel de chestiuni trebuesc foarte mulți bani.i — De ce nu m-ai spus mai de mult ? N'avem noi destule fonduri secrete ? Cîte iți trebue azi: — Doua sute de mii de ruble, excelență. Va unaa)