Dimineaţa, noiembrie 1905 (Anul 2, nr. 633-658)

1905-11-05 / nr. 633

Î-- j. Anul II No. 63& BANI 'Telefon No. 260. PUBLICITATEA Linia de corp 7 pagina III-a bani 20' » » « jj a IV-a 51 10 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 35­­­1». « » 10 » IV-a ,5 18 Inserții și reclame linia­reî 2 Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-lor M. Dukes nachf. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— wien concesiune exclusivii átmtátoí if pmemwß mis' ASTAZI: 4 (17) Noembrie 1905 Calendar: OR­IOIDOX: S-tul cuvios Ioanichie cel mare „ CATItLI”: Grigorie Soarele răsare 7 ore 17 m., apune 4 ore 45 m. variabil și destul de călduros pretutindeni. Mercurî după amiază cerul s’a deschis și vîntul a bătut tare dela W. Ln mare parte ______ __ a țărel; peste noapte a nins pe munți în Muntenia, iar în Oltenia a plouat, continuind și erî. îngheț slab noaptea numai la Cîmpulung, Găești, Rucăr și Piatra Neamț. Erî în bună parte a țârei cerul a fost puțin înotat și timpul liniștit. Tempera­tura a fost coprinsă intre plus 16 gr. ziua la Sulina și Calafat și —-1 gr. noaptea la Cîmpulung. Barometrul a crescut neîntrerupt în ultimele 24 de ore; el s-a ridi­cat în Moldova cu 13 la 14 mm., iar în restul țarei cu 8 la 10 mm. A plouat la: Cîmpina 2 milimetri, Rucăr 4, Cîmpulung 5, Tîrgoviște 2, Pitești 1, E.­Vilcea 3, Călimănești 5, Tg.-Jiu 6, Strehaia 2, T.­Severin 4, Zătreni 2 și Ocnele Mari 4 milimetri de apă. Ti­at­'lll Mytinnal Opera.— Se va cînta pentru a doua oară: Romeo și Julieta' lud II III licițional operă în 5 acte, un prolog și 6 tabl. de J. Barbier și M. Carré’ muzica de Ch. Gounod. Qupni nonlp Sala Edison: In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Joi U­J Gulau Ulu serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m. matineű pentru familii și copii.— Teatru Liric: Titila de la Botel Ghidate, farsă localizată­ de . G. Ranetti. sii;mi\te Autorități.— Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești sunt deschise. Ateneu.— Expoziția de pictură a d-lui Eugen Voinescu. Ședințe: Camera de comerț ține șe­dință la orele 4 p.m. — Academia va ține ședință la ora 1 p. m. spre a comunica următoarele : D. dr. V. Babeș: „Starea actuală a lup­tei în contra tuberculozei“. D. R. D. Xenopol: „Noțiunea holerei în istorie.“ (urmare). Școlare. Se începe judecarea procesului școalelor grecești, de către consiliul per­manent al instrucțiunei. ffiEVOL­UTIA DIN mwmA O șarjă de cazaci gonind pe devastatorii magazinelor, la Odessa ne prega­tim­ De jur împrejurul nostru toate neamurile sînt în fierbere, o revo­luție latentă cutremură omenirea, nemulțumirea a cuprins toate po­poarele și toate statele, nici o în­doială nu mai poate fi cum că schim­bări mari se pregătesc. Și aceste schimbări se vor petrece foarte cu­­rînd, așa că mulți dintre noi vor fi martorii transformărilor apropiate. Ca în­totdeauna în istoria omeni­rei, revoluția se va îndeplini, în ac­tul ei final, prin întrebuințarea for­ței. Popoarele, care se înarmează, fără încetare și fără să cruțe nici o jertfă, se vor încăera negreșit și, după îndelungate și crîncene vărsări de singe, va eși o stare nouă pen­tru europeni, cel puțin pentru locu­itorii acestei părți de continent pe care o locuim noi. O singură aruncătură de priviri ne va face să înțelegem întreg a­­devărul. In Rusia d’abia sîntem la înce­putul marei frămîntări care e me­nită să răstoarne întreaga veche sta­tornicie și să creeze o Rusie nouă. Din sîngele care curge acuma, din toate ruinele ce se îngrămădesc si­nistre dela un capăt al împărăției pînă la celalt, din toate suferințele umane care au înmărmurit de groază toate inimile simțitoare și toate con­științele deștepte, va răsare o lume nouă și această lume va căuta să se reverse în afară, dela ghețari sla­vul va porni către căldură după cum dela întuneric el a pornit că­tre lumină. In ziua aceea tot ar­mele vor decide de soarta multor popoare. In Austro-Ungaria este o revolu­­țiune înăbușită care colege. Nu va trece mult, d’abia cît o viață de om dacă va trece, și Austro-Ungaria pe care o vedem astăzi va sta pe alte temelii, cine știe ce va mai rămîne din actualul dualizm și cine știe ce va mai rămîne din actuala Austrie; probabil că statul în actuala’î for­mațiune va dispare, dar tot prin mijlocirea puterei înarmate se va opera transformarea. Peste Dunăre, într’o zi sau în alta, se vor răscula toate patimile și în ziua aceea va fi, poate, cea din urmă răzvrătire a Orientului ne­mulțumit cu starea lui de astăzi. Toate popoarele care locuesc în Peninsula balcanică se vor găsi de­odată în picioare și înarmate pînă în dinți: turcii, grecii, bulgarii, sîr­­bii, romînii, albanezii, muntenegre­nii se vor arunca unii împotriva al­tora și din învălmășeala supremă va trebui să iasă o nouă stare de lu­cruri întemeiată pe mai multă drep­tate și pe unele legitime aspirațiuni naționale. Aceasta este dispozițiunea pretutindeni, în Balcani ca și peste Prut, ca și peste Carpațî. Ziua de mîine se arată turbure și preves­tește mari schimbări. Iar noî, romîniî, cari sîntem ceî maî liniștiți, cari nu tulburăm o­­dihna popoarelor decît, doar, prin slabele noastre doleanțe, ce facem? De ce nu vrem să înțelegem marea însemnătate a evenimentelor ce se pregătesc ? De ce, mai nepăsători și mai dezinteresați decît toți ceilalți, ne mărginim la luptele sterpe din năuntrul acestui mic regat și, prin nimic nu arătăm că voim să atîr­năm și noi în marea balanță a lu­­mei la ziua răfuelei celei mari? Toate popoarele se pregătesc fe­bril în jurul nostru, numai noi ro­­mînii așteptăm partea noastră de foloase dela bunăvoința altora. Proastă politică națională! Fapte diverse O pungășie îndrăzneață.—D. Simio­­nescu din strada Olteni No. 27, s-a dus la magazinul d-luî L. Eozenberg din strada Smîrdan și a cumpărat un birou de nuc și un etier, pe cari le-a încre­dințat hamalului Ba­ os Beck să le ducă acasă. Hamalul ajuns în strada Olteni în dreptul casei d-lui Simionescu îi ese înainte un individ, spunînd că­ î fratele d lui Simionescu, și să-i încredințeze o­­biectele. Hamalul î-a încredințat­ mare fu sur­prinderea d-lui Simionescu, care venind acasă nu găsește obiectele cumpărate. Se duce fuga la magazinul d-lui Ro­zenberg unde ambii au­ făcut constata­rea că au fost victima unui dibaci pun­gași. Poliția a fost înștiințată, dar pînă în prezent îndrăznețul pungaș n’a putut fi prins. Arestări.­­ Poliția de siguranță a arestat pe următorii pungași : Herman­ Catz, Ilie Teodorache zis și Ilie Salea și George Dumitrescu, urmăriți de mai mult timp cu mandate de arestare. Accidentul de la fabrica franceză „Acvila“.­­ Un accident a cărui ur­mare e o mare pagubă pentru fabrica franceză Acvila s’a întîmplat în halta Media. Pe cînd șeful Gheorghiu Ioan condu­cea o mașină de manevre cu un grup de vagoane încărcate cu tablă de for, a scăpat cîteva vagoane din a cărei cauză s’a produs o ciocnire violentă, sfărîmindu-se în bucăți 4 vagoane. Pagubele sînt de peste 50000 lei. Accidentul de la fabrica Bucher și Dorer.­Lucrătorul Nicolae Ștefan de l a fabrica de mobile Bucher și Dürer pe cînd lucra ori la un ferestrău și-a re­tezat din nebăgare de seamă, trei de­gete de la mina stingă. El a fost internat la spitalul Filan­tropia. Urmărirea unei proxenete.­ Auto­ritățile bulgărești au înștiințat poliția Capitalei, că se urmărește femeea Chri­­sinova Gh. Chiraduțo, în etate ca de 40 ani, care este învinuită că a ademenit pe minora Cuzm­ava Viera Borea. Poliția bănuește că această fată se află într-o casă de prostituție din Capi­tală. Comunicație restabilită ^Varșovia, 3 Noembrie.—Comuni­­­cațiunea pe linia Varșovia-Viena ar­e­ fi, zice se, restabilită astă seară. Lupta cu prădători ■ *Petersburg, 3 Noembrie. — A­­­­genția Westnik spune că o banda care prăda, și-a închis prada in bi­serica din satul Malinowka, distric­tul Serdobsk. 42 oameni ai bandei au fost uciși de țărani. Creșterea mișcărei agrare "Petersburg, 3 Noembrie."Agen­ția Westnik află că de 16 zile o­­rașul Kasan este fără ziare din cauza grevei. Din Kirsanov ne vestește că de­­zordinele țăranilor cresc. Ei se de­dau la crime, incendii, prădăciuni, furturi de cereale. 25 moșii au fost devastate. Trupele sunt neputin­cioase a opri dezordinele, Demontrațîa navală contra Turciei Puterile contra Porței Viena, 3 Noembrie. — In coman­damentul pentru demonstrația na­vală internațională contra Porței a intervenit o schimbare. Comanda a fost trecută asupra vice­­admiralului austro-ungar, Ripper. Guvernul de aci a și înștiințat pe vi ce admiral despre aceasta. Schimbarea în comandament s’a făcut din inițiativa Angliei. In ce privește programul demon­­strațiunei puterile au hotărît ca bas­timentele de razboiu să se adune lîngă Pireu și de acolo să se ducă la Mitilene unde vor sechestra ofi­ciul vamal. Dacă după aceasta Poarta nu va ceda flota va intra în golful Besica pentru ca după aceea să blocheze Dardanelele. 1 •* * Viena, 3 Noembrie. — Ziarul I .Neue Freie Presse“ spune că în urma acordului intervenit între pu­teri, comandantul șef al flotei in­ternaționale de demonstrațiune con­tra Turciei, ar fi un contra-amiral austro-ungar. Vice-amiralul Ripper, amiralul portului Pola este desem­nat pentru acest post. Demostrația contra Turciei Viena, 3 Noembrie.—Se afirmă că comandantul demonstrațiuneî naval nu va fi un amiral englez, ci un a­miral austroungar, probabil vice amiralul cavaler Iulius Ritzer sau contra-amiralul Zedina. s Häm­m­t&úta­tá»n ! Situație gravă la Petersburg , Berlin, 3 Noembrie. — Ziarul , „Lokalanzeiger" primește urmă­toarea telegramă din Petersburg: Mai în toate fabricile a încetat lucrul. In loburguri circulă numeroase patrule militare. Petersburgul este iarăși sub pre­siunea proletariatului muncitor so­cialist. In mai multe fabrici au avut loc ciocniri sîngeroase. Trupe din Manciuria Petersburg. 3 Noembrie.—Guverr­nul a dispus reîntoarcerea în Rusia a două regimente de infanterie din Manciuria. — Rojdestvensky la Vladivostok Paris. 3 Noembrie. — După știri sosite din Petersburg, admiralul Roj­­destvensky, fostul comandant al ma­rei flote rusești distruse de lege, a primit ordin să meargă la Vladivos­tok pentru a restabili acolo ordinea. Se pretinde că Rojdestvensky ar și fi ajuns la Vladivostok. Greva la Petersburg Petersburg. 3 Noembrie. — De ori sunt iarăși în grevă douăzeci de mii de lucrători, în mare parte de la căile fe­rate, fierovieri și tipografi. Majoritatea locuitorilor con­damnă de astă dată greva. Evreii pă­răsesc orașul. Arestarea șefilor polonezi Varșovia, 3 Noembrie. — In urma proclamăriî stărea de asediu urmă­toarele persoane au fost arestate : Conducătorul deputațiunei care fu­sese trimisă la Petersburg contele Tyskiewicz, redactorul Libițki, mare­le industriaș Jak­e și inginerul Os­­takievici. Depeșa lui Witte către lucrători . Petersburg. 3 Noembrie. Agenția Westnik comunică că contele Witte a adresat lu­crătorilor tuturor uzinelor și fabricelor, următoarele tele­grame : „Frați lucrători, reîncepeți lucrul, încetați cu dezordi­­nele, fie-vă milă de femeile și copii voștri, nu ascultați Sfaturile rele ce vi se dau, împăratul ne a ordonat de a da o atențiune cu totul spe­cială chestiunea lucrătorilor și a creat în acest scop un minister al comerțului și in­dustriei care va stabili jus­tele raporturi între antrepre­nori și lucrători. Dați-ne timpul de a face tot ce va fi cu putință pentru voi. Ascul­tați sfatul unui om care vă iubește și care voește binele vostru stărei Demonstrațiuni contra marțiale Berlin, 3 Noembrie.— Din Varșo­via vine vestea că in Extravillan, Cracovia și Lublin s'au făcut mari demonstrațiuni contra instituire­, le­gei marțiale. Armata a tras asupra excedenților omorînd pe cițiva și rănind nouăzeci dintre înșii. Critică contra grevei generale Frankfurt. 3 Noembrie.— Se te­­legrafiază din St. Petersburg bine a form­ateî „Frankfurter Zeitung“. Proclamarea grevei generale se consideră în genere ca un act pre­cipitat al comitetului executiv al lucrătorilor, de­oarece toarte cu greu­ se poate compta ca ia să ia o întindere mare. Se crede că greva va dura trei zile. Uniunea uniunilor (federația a­­sociațiunilor) ia o atitudine hotă­­rîtă față de grevă. In sinul uniunilor nu există toc­mai o dispozițiune favorabilă gre­vei, din cauză că sunt temeri că greva nu ar avea șanse de izbîndă. Grozăviile din Wladivostok Londra, 3 Noembrie.—Depeșe din Tokio . Comandantul trupelor de la gra­­nița japoneză anunță că Wladiwos­­tokul a fost complect pre­făcut în cenușe. Parte din forturi au fost a­­runcate în aer cu dinamită. A patra parte din numărul ofițe­rilor de marină au fost uciși. Locuitorii sunt fără adăpost. Prin­tre morți sunt multe femei și copii. Congedierea rezerviștilor .Petersburg, 3 Noembrie.— Agen­ția Westnik spune ziarul „Buski In­­valid“ afirmă că s’a dat ordin de a se concedia rezerviștii tuturor claselor pînă în anul 1896. Trimiterea la vetrele lor ale cla­selor ulterioare, se va face după re­întoarcerea armatei active din Asia Orientală. Suspendarea ziarelor din Pe­tersburg /Petersburg, 3 Noembrie.­­Azi di­mineață n’au apărut decît ziarele o­­ficiale. Anchetă asupra exceselor an­tisemite Petersburg. 3 Noembrie.—Cu an­cheta asupra ațîțărilor antisemite a fost însărcinat președintele Curței supreme din Moscova. Victimele din Rusia Petersburg, 3 Noembrie.—D. de Witte a sfătuit pe țar să sacrifi­ce pentru victimele măcelurilor suma de 16 milioane ruble. O știre foarte gravă Berlin, 3 Noembrie.— Mai mulți membri ai deputațiunei poloneze care s’a prezintat la Witte au fost ares­tați și deportați în Siberia. Excese sîngeroase Berlin, 3 Noembrie.­—Depeșe din Sosnovice. Șeful stațiunei Sosnovice a fost arestat pentru că n’a lăsat să plece trenul de Petlikan. Cazacii au risipit o întrunire a funcționarilor de la drumul de fer. La Pogan și Smielev s’au pro­dus excese sîngeroase. Doi poli­țiștti au fost uciși- Greva generală continuă. Panică la Bursă ț Moscova, 3 Noembrie. — La bursa de aci panica este foarte mar­e. Co­merțul stagnează. Nu se face nici transacțiune. Valorile scad în special din cauza zvonului care circulă, că Witte și-ar fi dat demi­­siunea. Panica este mai mare ca în ziua cînd a izbucnit războiul cu Japo­nia. Greva din St. Petersburg Berlin, 3 Noembrie.— Corespon­dentul din St. Petersburg, al lui „Berliner Tageblatt“ depeșează: Toate fabricele și țesătoriile, afară de acelea cari au lucrători englezi au încetat lucrul. Toate mahalalele sunt iarăși ocu­pate cu numeroase detașamente mi­litare și cu mitraliere. Dar eu mai cred încă și acuma posibilă eventualitatea că o să se i­­vească dezbinări și certuri chiar printre lucrători din cauza grevei, fiindcă cea mai mare parte dintre­ucrători sunt deja obosiți de a sta în grevă; în cercurile lucrătorilor mizeria este externă, cu toate a­­cestea comitetul grevei caută să mențină greva cu forța. Astăzi au avut deja loc în mai multe fabrici bătăi sîngeroase între lucrători obosiști de grevă și lucră­tori greviști. Lucrătorii proiectează să facă mîine o mare manifestație; guver­nul însă nu o va tolera, ci din con­tra a decis să nu facă nici o con­cesie. Noua grevă, care întrerupe rela­­țiunile cu Germania, paralizează mersul afacerilor, cari făcînd foarte grave neajunsuri sociale. Mulți părăsesc orașul cu vapoa­rele c­­î vor pleca mîine. Companiile de vapoare au îndoit tarifele călătorilor. Prețurile cabinelor de pe vapoa­rele care merg la Stettin au ajuns pînă la două sute de ruble și mai bine. Socialiștii fac agitațiuni contra germanilor. Se vorbește că ei vro­­iesc să atace pe fabricanți, printre cari se află­ mulți supuși germani. Revoltă țărănească Varșovia, 3 Noembrie. — In cir­cumscripția Pultus din guverneamn­­tul Varșoviei bande de țărani par­curg satele ucigînd și prădînd averile celor bogați. Autoritățile sunt indiferente la acest dezastru. Stare de asediu ridicată . Kutais, 3 Noembrie.— Agenția Westnik află că starea de asediu a fost ridicată. Polițist executat de mulțime * Libart, 3 Noembrie. — Agenția Westnik află că un funcționar de poliție, numit Kluge, care după ce a petrecut noaptea cu băutura, se pregătea să înceapă o urmărire a e­vreilor spre a-l masacra, a fost tîrît de mulțime înaintea unui tribunal improvizat și apoi ucis cu focuri de pușcă. ULTIMA ORA TELEBRA Prm FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din; Londra, Paris, Berlin,PICA EVENIMENTELE DIN RUSIA ■ I • — Viena și Budapesta Un noü Obrenovici Fiul natural al regelui Milan la liceul din Cluj Budapesta, 3 Noembrie. — Din Cluj se telegrafiază următoarele : Contele Eugeniu Zichy a sosit el, și a adus cu sine pe George Obrenovici, fiul natural al regelui Milan. George Obrenovici va urma cla­sa a șeaptea a liceului de aci și va locui la un profesor univer­sitar. Armeni uciși * Constantinopole, 3 Noembrie.— Știri de sorginte armeniană spun că kurzii au atacat satul armean Asvarvntz, situat la picioarele num­­­elui Sasun, au dat foc caselor, uci­­gînd 60 de armeni. Transformarea organizațiunei macedonene *Sofia. 3 Noembrie.— Șefii orga­­nizațiunei interioare macedonene, au ajuns la o înțelegere și la împăcare, sa elabora­t un nou­ statut și un nou­ reglement prin care organizațiunea va fi transformată pe o bază dem­o­­cratică, iar conducerea organizațiu­­nei se va încredința unui comitet. încetarea grevei din Franța *Paris, 3 Noembrie.— Toți lucră­­orii din arsenalele porturilor mili­are Toulon, Rochfort, Cherbourg, Brest și Lorient, au reluat literal. Onoruri pentru prințul Bul­gariei * Viena, 3 Noembrie.—Principele Ferdinand al Bulgariei a făcut ela după amiază o lungă vizită contelui xoluchowski. Astăzi principele a fost primit de rgele Alfons al Spaniei, care puțin n urmă, a remis o cartă pentru principe la palatul Coburg. Principele Ferdinand a asistat stăzi, invitat fiind de împărat, la prînzul dat la Schoenbrunn și la­eprezentațiunea teatrală ce a urmat a castelul Schoenbrunn. Seara un mare prînz de Curte s’a ' ÎT I dat la Schoenbrunn la care au luat­­ parte împăratul, regele Spaniei,­­ membrii familiei imperiale, princi­pele Bulgariei, înalții demnitari ai statului, miniștrii. După prînz a urmat o reprezen­­tațiune teatrală, după care regele Spaniei, însoțit fiind de împărat, arhiduci s-a dus la gara din cartie­rul Penzing și la 10:30, după ce s’a despărțit de împărat și cei prezenți la gară în modul cel mai cordial, a plecat la München. Tempeste pe mare­ a Madrid, 3 Noembrie.—Comuni­­cațiunile telegrafice întîmpină încă mari întîrzieri. Tempeste violente bvntite la Bil­bao, Barcelona. Accidentele sunt nu­meroase. Zăpada cade în abundență în pro­vincia Avila. Ziar nou Budapesta, 3 Noembrie. — O co­respondență locală anunță că în cir­cumscripțiile nordice ale comitatu­lui Arva a apărut săptămînile tre­cute un nou ziar slovac cu tendințî creștină-națională și sub titlul Orawa. Dezmințire . Londra. 3 Noembrie.— Agenția Reuter este autorizată să declare că este falsă știrea dată de ziare după care secretarul particular al regelui ar fi notificat marelui maestru de ceremonii al Curței prusiene că pe­rechea regală a Angliei ar asista la­­ serbările date cu ocaziunea nuntei de argint a perechei imperiale ger­mane. Accidentul regelui Angliei . Windsor, 3 Noembrie. — In cursul vînătoarei de la TW­indsor, regele Angliei a pus din greșală piciorul într’o vi­­zuine și și-a scrîntit piciorul, căzînd.­­ Regele a fost imediat con­dus în trăsură la castel. Su­veranul a cerut oaspeților săi să continue vînătoarea. < Convocarea Reichsrathului * Viena, 3 Noembrie."— Oficialul va publica mîine convocarea Reichs­­ratului pe ziua de 28 Noembrie. Tinerii turci amenință pe sultan * Constantinopole, 3 Noembrie.— Se zvonește că tinerii turci au a­­dresat palatului o declarațiune spu­­nînd că deoarece guvernul turc nu a pedepsit pe comitatgii armeni. Turcii vor face atentate cu combne contra armenilor. Schimbări în diplomația sîrbă . Belgrad, 3 Noembrie.—In urma trecerea la pensie a ministrului sîrb la Petersburg, D. Novacovici, schim­bări în posturile cîtorva miniștri sunt iminente. Agenția „Westnik“ spune în a­­ceastă privință că ministrul Serbiei la Paris va trece la Petersburg; dr. Milovanovici, ministrul Serbiei la Roma, va trece la Paris. Fostul mi­nistrul, d. Gaja, va trece ca mini­stru la Roma. Cît pentru ceea ce privește numirea ministrului din București, nu s’a luat pînă acum aici o deciziune. Se spune însă că in acest post se va numi fostul se­cretar de cabinet al regelui, d. Iașa Nenadovici. Conferința marocană .Madrid, 3 Noembrie.—Guvernul convoca în curînd pe puteri la conferința de la Algeciras asupra Ma­rocului. Conferința se va putea pro­­babil întruni pe ziua de 15 De­­cembrie st. n. întrunire sionistă ^ Berlin, 3 Noembrie.—Sioniștii au­inut astăzi o mare întrunire de pro­­estare în care s’a votat cu mare ntuziazm o rezoluțiune prin care e proclamă solidaritatea tuturor e­­vreilor. Mare furtună în Turcia * Constantinopole, 3 Noembrie.­— S’au întîmplat accidente pe mare din cauza furtunei de alaltă era seară. Steamerul englez „Beethoven“ s’a ínnt8ipat lîngă Scutari, la intrarea Bosforului. Mai multe case s’au pră­bușit în Stambul. Minaretele unei moschei din Stambul, prăbușindu-se, a ucis o femee și un copil. Viitorul rege al Norvegiei , Christiania, 3 Noembrie.— Gu­vernul a adus la cunoștința Storm­in­­gului că s’a adresat principelui Ca­­rol al Danemarcei, conform autori­­tațiunei date de Stormhing, și i-a oferit coroana Norvegiei. Principele a răspuns că primește a fi ales rege­ll Norvegiei. Comandă turcă de torpiloare Constantinopol, 3 Noembrie. — Poarta a comandat la reprezentan­­ul de aci al fabricei Creusot patru intratorpiloare și a promis să facă o nouă comandă pentru mai multe vapoare. La ambasada germană comanda a aceasta a provocat mare mirare, de­­oarece Poarta a promis să facă toate amenzile numai la șantierele ger­­mane. Berlin, 3 Noembrie.— „Schlesis­c­he Zeitung“ din [Breslavia anunță ă jandarmeria prusiana a fost re­­rasă de la fruntarie, de­oarece sp­irea de nouă trupe rusești în dis­­rictele industriale ruse garantează m­iștea în mod îndestulător. Deraiare Budapesta, 3 Noembrie.­ Trenul mixt din Transilvania a deraiat pri­ntre Alving și Gyulfalwar. Mulți ălători au fost răniți grav. Dintre victime au murit azi patru. S-a deschis o anchetă. Măsuri militare Criza din Ungaria" Preoți români în favoarea lui Fejervary Budapesta, 1­ecembrie.— Din Caransebeș se telegrafiază: in comitatul Brașov-Szvereny,­reoții romîni fac agitațiune în ovoarea cabinetului Fejervary, li sfătuesc com­unele ca să nu especteze rezistența pasivă vo­ită de comitet. Este probabil că exem­plul Orșova­, unde s’a ho­­tărît a se plăti impozitele f iscale în ciuda rezoluțiu­­iei votate de comitet, va f urmat de mai multe alte comune. Răzbunarea contelui Egon Prințul Carol în tramvai plimbările prințului Carol.—O cursă cu tramvaiul electric.—Prințul Carol la școala de gimnastică Principele Carol este un mare amator de plimbări. In fiecare zi, pe timp frumos ori vînt, prințul Carol face lungi plim­bări pe jos, însoțit de perceptorul său d, Meerlen, de compania căruia este nedes­părțit. Uneori prințul se duce departe, tra­­versînd vreuna din șoselele cari încon­joară Capitala și trecînd de la o barieră la alta. Alte ori o ia pe la Cotroceni îna­inte, ori pe cheiul Dîmboviței. Adesea ori însă prințul Carol se plimbă prin cen­trul orașului sau prin mahalale populate. Pretutindeni, pe unde trece, prințul observă totul cu atențiune, cerînd ext­,­­plicațiuni de la educatorul său, sau chiar de la trecători. Era la orele 12 a. m. prințul Carol a făcut o plimbare lungă în jurul palatului Cotroceni și nu s’a reîntors să ia deju­nul decit la orele 1 și jumătate, după ce a parcurs pe jos peste cinci kilometri. După ce a prînzit, abia s’a odihnit o oră și din nou a părăsit palatul Cotroceni ducîndu-se împreună cu educatorul säu pînă la podul de la Malmaison, unde « ultima stațiune a tramvaiului electric. Ajuns aci, prințul așteptă să sosească un vagon și, mare fu surprinderea con­ductorului No. 1 și a publicului aflat înă­untru, cînd văzură pe principele Caro urcîndu-se în tramvaie. Bietul conductor mai cu seamă se e­­moționase atît de mult la vederea neo­­bicînuitului pasager, încît, încurcat peste măsură, nu îndrăzni să perceapă... taxi dela prinț. Dar pasagerul nu se jenă­ști la un moment dat chemă pe conductor și-î zise pur și simplu: — Te rog, dă-mî un bilet pînă la stra­da Brezoianu. Conductorul atunci se execută. El primi în schimb, pe lîngă taxa biletului, un bacșiș­ bun. Prințul Carol examina apoi vagonul cu deamănuntul și citi toate avizurile afișate de direcția tramvaiului. Cînd nu mai rămase nici un afiș și nici o ins­­cripțiune de citit, prințul intră în vorbă cu ceilalți pasageri, întrebîndu-i pfi fiecare pînă unde se duc, și de unde vin, etc.* Ajuns la str. Brezoianu, prințul se co­borî din vagon și’șî continuă drumul pe jos pînă în str. Luterană No. 35. , Aci intră într’o locuință modestă, unde, se află școala de gimnastică a d-lui Richter, fostul maestru de gimnastică al societăței germane „Turn-Verein“. Prințul rămase acolo peste două ore, făcînd tot soiul de exerciții sub supra­vegherea d-lui Richter și în societatea cîtorva elevi. Toți cei de față au rămas uimiți dsn sprinteneala, ușurința și preciziunea cu­ cari prințul Carol execută diferitele miș­cări și figuri gimnastice. La orele 6 și 20 minute seara, prințul Carol s’a reîntors la palatul Cotroceni, de­sigur nu fără o poftă excelentă de mîn­­care... Cast. Astăzi Tineri 4 Noembrie a apărut: Fascicola XI. 59 din frumosul roman Prunc ucigașa nevinovată sau Luiza cea frumoasă —­­ bani în toată țara —

Next