Dimineaţa, noiembrie 1905 (Anul 2, nr. 633-658)
1905-11-05 / nr. 633
Î-- j. Anul II No. 63& BANI 'Telefon No. 260. PUBLICITATEA Linia de corp 7 pagina III-a bani 20' » » « jj a IV-a 51 10 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 351». « » 10 » IV-a ,5 18 Inserții și reclame liniareî 2 Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-lor M. Dukes nachf. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— wien concesiune exclusivii átmtátoí if pmemwß mis' ASTAZI: 4 (17) Noembrie 1905 Calendar: ORIOIDOX: S-tul cuvios Ioanichie cel mare „ CATItLI”: Grigorie Soarele răsare 7 ore 17 m., apune 4 ore 45 m. variabil și destul de călduros pretutindeni. Mercurî după amiază cerul s’a deschis și vîntul a bătut tare dela W. Ln mare parte ______ __ a țărel; peste noapte a nins pe munți în Muntenia, iar în Oltenia a plouat, continuind și erî. îngheț slab noaptea numai la Cîmpulung, Găești, Rucăr și Piatra Neamț. Erî în bună parte a țârei cerul a fost puțin înotat și timpul liniștit. Temperatura a fost coprinsă intre plus 16 gr. ziua la Sulina și Calafat și —-1 gr. noaptea la Cîmpulung. Barometrul a crescut neîntrerupt în ultimele 24 de ore; el s-a ridicat în Moldova cu 13 la 14 mm., iar în restul țarei cu 8 la 10 mm. A plouat la: Cîmpina 2 milimetri, Rucăr 4, Cîmpulung 5, Tîrgoviște 2, Pitești 1, E.Vilcea 3, Călimănești 5, Tg.-Jiu 6, Strehaia 2, T.Severin 4, Zătreni 2 și Ocnele Mari 4 milimetri de apă. Tiat'lll Mytinnal Opera.— Se va cînta pentru a doua oară: Romeo și Julieta' lud II III licițional operă în 5 acte, un prolog și 6 tabl. de J. Barbier și M. Carré’ muzica de Ch. Gounod. Qupni nonlp Sala Edison: In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Joi UJ Gulau Ulu serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m. matineű pentru familii și copii.— Teatru Liric: Titila de la Botel Ghidate, farsă localizată de . G. Ranetti. sii;mi\te Autorități.— Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești sunt deschise. Ateneu.— Expoziția de pictură a d-lui Eugen Voinescu. Ședințe: Camera de comerț ține ședință la orele 4 p.m. — Academia va ține ședință la ora 1 p. m. spre a comunica următoarele : D. dr. V. Babeș: „Starea actuală a luptei în contra tuberculozei“. D. R. D. Xenopol: „Noțiunea holerei în istorie.“ (urmare). Școlare. Se începe judecarea procesului școalelor grecești, de către consiliul permanent al instrucțiunei. ffiEVOLUTIA DIN mwmA O șarjă de cazaci gonind pe devastatorii magazinelor, la Odessa ne pregatim De jur împrejurul nostru toate neamurile sînt în fierbere, o revoluție latentă cutremură omenirea, nemulțumirea a cuprins toate popoarele și toate statele, nici o îndoială nu mai poate fi cum că schimbări mari se pregătesc. Și aceste schimbări se vor petrece foarte curînd, așa că mulți dintre noi vor fi martorii transformărilor apropiate. Ca întotdeauna în istoria omenirei, revoluția se va îndeplini, în actul ei final, prin întrebuințarea forței. Popoarele, care se înarmează, fără încetare și fără să cruțe nici o jertfă, se vor încăera negreșit și, după îndelungate și crîncene vărsări de singe, va eși o stare nouă pentru europeni, cel puțin pentru locuitorii acestei părți de continent pe care o locuim noi. O singură aruncătură de priviri ne va face să înțelegem întreg adevărul. In Rusia d’abia sîntem la începutul marei frămîntări care e menită să răstoarne întreaga veche statornicie și să creeze o Rusie nouă. Din sîngele care curge acuma, din toate ruinele ce se îngrămădesc sinistre dela un capăt al împărăției pînă la celalt, din toate suferințele umane care au înmărmurit de groază toate inimile simțitoare și toate conștiințele deștepte, va răsare o lume nouă și această lume va căuta să se reverse în afară, dela ghețari slavul va porni către căldură după cum dela întuneric el a pornit către lumină. In ziua aceea tot armele vor decide de soarta multor popoare. In Austro-Ungaria este o revoluțiune înăbușită care colege. Nu va trece mult, d’abia cît o viață de om dacă va trece, și Austro-Ungaria pe care o vedem astăzi va sta pe alte temelii, cine știe ce va mai rămîne din actualul dualizm și cine știe ce va mai rămîne din actuala Austrie; probabil că statul în actuala’î formațiune va dispare, dar tot prin mijlocirea puterei înarmate se va opera transformarea. Peste Dunăre, într’o zi sau în alta, se vor răscula toate patimile și în ziua aceea va fi, poate, cea din urmă răzvrătire a Orientului nemulțumit cu starea lui de astăzi. Toate popoarele care locuesc în Peninsula balcanică se vor găsi deodată în picioare și înarmate pînă în dinți: turcii, grecii, bulgarii, sîrbii, romînii, albanezii, muntenegrenii se vor arunca unii împotriva altora și din învălmășeala supremă va trebui să iasă o nouă stare de lucruri întemeiată pe mai multă dreptate și pe unele legitime aspirațiuni naționale. Aceasta este dispozițiunea pretutindeni, în Balcani ca și peste Prut, ca și peste Carpațî. Ziua de mîine se arată turbure și prevestește mari schimbări. Iar noî, romîniî, cari sîntem ceî maî liniștiți, cari nu tulburăm odihna popoarelor decît, doar, prin slabele noastre doleanțe, ce facem? De ce nu vrem să înțelegem marea însemnătate a evenimentelor ce se pregătesc ? De ce, mai nepăsători și mai dezinteresați decît toți ceilalți, ne mărginim la luptele sterpe din năuntrul acestui mic regat și, prin nimic nu arătăm că voim să atîrnăm și noi în marea balanță a lumei la ziua răfuelei celei mari? Toate popoarele se pregătesc febril în jurul nostru, numai noi romînii așteptăm partea noastră de foloase dela bunăvoința altora. Proastă politică națională! Fapte diverse O pungășie îndrăzneață.—D. Simionescu din strada Olteni No. 27, s-a dus la magazinul d-luî L. Eozenberg din strada Smîrdan și a cumpărat un birou de nuc și un etier, pe cari le-a încredințat hamalului Ba os Beck să le ducă acasă. Hamalul ajuns în strada Olteni în dreptul casei d-lui Simionescu îi ese înainte un individ, spunînd că î fratele d lui Simionescu, și să-i încredințeze obiectele. Hamalul î-a încredințat mare fu surprinderea d-lui Simionescu, care venind acasă nu găsește obiectele cumpărate. Se duce fuga la magazinul d-lui Rozenberg unde ambii au făcut constatarea că au fost victima unui dibaci pungași. Poliția a fost înștiințată, dar pînă în prezent îndrăznețul pungaș n’a putut fi prins. Arestări. Poliția de siguranță a arestat pe următorii pungași : Herman Catz, Ilie Teodorache zis și Ilie Salea și George Dumitrescu, urmăriți de mai mult timp cu mandate de arestare. Accidentul de la fabrica franceză „Acvila“. Un accident a cărui urmare e o mare pagubă pentru fabrica franceză Acvila s’a întîmplat în halta Media. Pe cînd șeful Gheorghiu Ioan conducea o mașină de manevre cu un grup de vagoane încărcate cu tablă de for, a scăpat cîteva vagoane din a cărei cauză s’a produs o ciocnire violentă, sfărîmindu-se în bucăți 4 vagoane. Pagubele sînt de peste 50000 lei. Accidentul de la fabrica Bucher și Dorer.Lucrătorul Nicolae Ștefan de l a fabrica de mobile Bucher și Dürer pe cînd lucra ori la un ferestrău și-a retezat din nebăgare de seamă, trei degete de la mina stingă. El a fost internat la spitalul Filantropia. Urmărirea unei proxenete. Autoritățile bulgărești au înștiințat poliția Capitalei, că se urmărește femeea Chrisinova Gh. Chiraduțo, în etate ca de 40 ani, care este învinuită că a ademenit pe minora Cuzmava Viera Borea. Poliția bănuește că această fată se află într-o casă de prostituție din Capitală. Comunicație restabilită ^Varșovia, 3 Noembrie.—Comunicațiunea pe linia Varșovia-Viena are fi, zice se, restabilită astă seară. Lupta cu prădători ■ *Petersburg, 3 Noembrie. — Agenția Westnik spune că o banda care prăda, și-a închis prada in biserica din satul Malinowka, districtul Serdobsk. 42 oameni ai bandei au fost uciși de țărani. Creșterea mișcărei agrare "Petersburg, 3 Noembrie."Agenția Westnik află că de 16 zile orașul Kasan este fără ziare din cauza grevei. Din Kirsanov ne vestește că dezordinele țăranilor cresc. Ei se dedau la crime, incendii, prădăciuni, furturi de cereale. 25 moșii au fost devastate. Trupele sunt neputincioase a opri dezordinele, Demontrațîa navală contra Turciei Puterile contra Porței Viena, 3 Noembrie. — In comandamentul pentru demonstrația navală internațională contra Porței a intervenit o schimbare. Comanda a fost trecută asupra viceadmiralului austro-ungar, Ripper. Guvernul de aci a și înștiințat pe vi ce admiral despre aceasta. Schimbarea în comandament s’a făcut din inițiativa Angliei. In ce privește programul demonstrațiunei puterile au hotărît ca bastimentele de razboiu să se adune lîngă Pireu și de acolo să se ducă la Mitilene unde vor sechestra oficiul vamal. Dacă după aceasta Poarta nu va ceda flota va intra în golful Besica pentru ca după aceea să blocheze Dardanelele. 1 •* * Viena, 3 Noembrie. — Ziarul I .Neue Freie Presse“ spune că în urma acordului intervenit între puteri, comandantul șef al flotei internaționale de demonstrațiune contra Turciei, ar fi un contra-amiral austro-ungar. Vice-amiralul Ripper, amiralul portului Pola este desemnat pentru acest post. Demostrația contra Turciei Viena, 3 Noembrie.—Se afirmă că comandantul demonstrațiuneî naval nu va fi un amiral englez, ci un amiral austroungar, probabil vice amiralul cavaler Iulius Ritzer sau contra-amiralul Zedina. s Hämmt&útatá»n ! Situație gravă la Petersburg , Berlin, 3 Noembrie. — Ziarul , „Lokalanzeiger" primește următoarea telegramă din Petersburg: Mai în toate fabricile a încetat lucrul. In loburguri circulă numeroase patrule militare. Petersburgul este iarăși sub presiunea proletariatului muncitor socialist. In mai multe fabrici au avut loc ciocniri sîngeroase. Trupe din Manciuria Petersburg. 3 Noembrie.—Guverrnul a dispus reîntoarcerea în Rusia a două regimente de infanterie din Manciuria. — Rojdestvensky la Vladivostok Paris. 3 Noembrie. — După știri sosite din Petersburg, admiralul Rojdestvensky, fostul comandant al marei flote rusești distruse de lege, a primit ordin să meargă la Vladivostok pentru a restabili acolo ordinea. Se pretinde că Rojdestvensky ar și fi ajuns la Vladivostok. Greva la Petersburg Petersburg. 3 Noembrie. — De ori sunt iarăși în grevă douăzeci de mii de lucrători, în mare parte de la căile ferate, fierovieri și tipografi. Majoritatea locuitorilor condamnă de astă dată greva. Evreii părăsesc orașul. Arestarea șefilor polonezi Varșovia, 3 Noembrie. — In urma proclamăriî stărea de asediu următoarele persoane au fost arestate : Conducătorul deputațiunei care fusese trimisă la Petersburg contele Tyskiewicz, redactorul Libițki, marele industriaș Jake și inginerul Ostakievici. Depeșa lui Witte către lucrători . Petersburg. 3 Noembrie. Agenția Westnik comunică că contele Witte a adresat lucrătorilor tuturor uzinelor și fabricelor, următoarele telegrame : „Frați lucrători, reîncepeți lucrul, încetați cu dezordinele, fie-vă milă de femeile și copii voștri, nu ascultați Sfaturile rele ce vi se dau, împăratul ne a ordonat de a da o atențiune cu totul specială chestiunea lucrătorilor și a creat în acest scop un minister al comerțului și industriei care va stabili justele raporturi între antreprenori și lucrători. Dați-ne timpul de a face tot ce va fi cu putință pentru voi. Ascultați sfatul unui om care vă iubește și care voește binele vostru stărei Demonstrațiuni contra marțiale Berlin, 3 Noembrie.— Din Varșovia vine vestea că in Extravillan, Cracovia și Lublin s'au făcut mari demonstrațiuni contra instituire, legei marțiale. Armata a tras asupra excedenților omorînd pe cițiva și rănind nouăzeci dintre înșii. Critică contra grevei generale Frankfurt. 3 Noembrie.— Se telegrafiază din St. Petersburg bine a formateî „Frankfurter Zeitung“. Proclamarea grevei generale se consideră în genere ca un act precipitat al comitetului executiv al lucrătorilor, deoarece toarte cu greu se poate compta ca ia să ia o întindere mare. Se crede că greva va dura trei zile. Uniunea uniunilor (federația asociațiunilor) ia o atitudine hotărîtă față de grevă. In sinul uniunilor nu există tocmai o dispozițiune favorabilă grevei, din cauză că sunt temeri că greva nu ar avea șanse de izbîndă. Grozăviile din Wladivostok Londra, 3 Noembrie.—Depeșe din Tokio . Comandantul trupelor de la granița japoneză anunță că Wladiwostokul a fost complect prefăcut în cenușe. Parte din forturi au fost aruncate în aer cu dinamită. A patra parte din numărul ofițerilor de marină au fost uciși. Locuitorii sunt fără adăpost. Printre morți sunt multe femei și copii. Congedierea rezerviștilor .Petersburg, 3 Noembrie.— Agenția Westnik spune ziarul „Buski Invalid“ afirmă că s’a dat ordin de a se concedia rezerviștii tuturor claselor pînă în anul 1896. Trimiterea la vetrele lor ale claselor ulterioare, se va face după reîntoarcerea armatei active din Asia Orientală. Suspendarea ziarelor din Petersburg /Petersburg, 3 Noembrie.Azi dimineață n’au apărut decît ziarele oficiale. Anchetă asupra exceselor antisemite Petersburg. 3 Noembrie.—Cu ancheta asupra ațîțărilor antisemite a fost însărcinat președintele Curței supreme din Moscova. Victimele din Rusia Petersburg, 3 Noembrie.—D. de Witte a sfătuit pe țar să sacrifice pentru victimele măcelurilor suma de 16 milioane ruble. O știre foarte gravă Berlin, 3 Noembrie.— Mai mulți membri ai deputațiunei poloneze care s’a prezintat la Witte au fost arestați și deportați în Siberia. Excese sîngeroase Berlin, 3 Noembrie.—Depeșe din Sosnovice. Șeful stațiunei Sosnovice a fost arestat pentru că n’a lăsat să plece trenul de Petlikan. Cazacii au risipit o întrunire a funcționarilor de la drumul de fer. La Pogan și Smielev s’au produs excese sîngeroase. Doi polițiștti au fost uciși- Greva generală continuă. Panică la Bursă ț Moscova, 3 Noembrie. — La bursa de aci panica este foarte mare. Comerțul stagnează. Nu se face nici transacțiune. Valorile scad în special din cauza zvonului care circulă, că Witte și-ar fi dat demisiunea. Panica este mai mare ca în ziua cînd a izbucnit războiul cu Japonia. Greva din St. Petersburg Berlin, 3 Noembrie.— Corespondentul din St. Petersburg, al lui „Berliner Tageblatt“ depeșează: Toate fabricele și țesătoriile, afară de acelea cari au lucrători englezi au încetat lucrul. Toate mahalalele sunt iarăși ocupate cu numeroase detașamente militare și cu mitraliere. Dar eu mai cred încă și acuma posibilă eventualitatea că o să se ivească dezbinări și certuri chiar printre lucrători din cauza grevei, fiindcă cea mai mare parte dintreucrători sunt deja obosiți de a sta în grevă; în cercurile lucrătorilor mizeria este externă, cu toate acestea comitetul grevei caută să mențină greva cu forța. Astăzi au avut deja loc în mai multe fabrici bătăi sîngeroase între lucrători obosiști de grevă și lucrători greviști. Lucrătorii proiectează să facă mîine o mare manifestație; guvernul însă nu o va tolera, ci din contra a decis să nu facă nici o concesie. Noua grevă, care întrerupe relațiunile cu Germania, paralizează mersul afacerilor, cari făcînd foarte grave neajunsuri sociale. Mulți părăsesc orașul cu vapoarele cî vor pleca mîine. Companiile de vapoare au îndoit tarifele călătorilor. Prețurile cabinelor de pe vapoarele care merg la Stettin au ajuns pînă la două sute de ruble și mai bine. Socialiștii fac agitațiuni contra germanilor. Se vorbește că ei vroiesc să atace pe fabricanți, printre cari se află mulți supuși germani. Revoltă țărănească Varșovia, 3 Noembrie. — In circumscripția Pultus din guverneamntul Varșoviei bande de țărani parcurg satele ucigînd și prădînd averile celor bogați. Autoritățile sunt indiferente la acest dezastru. Stare de asediu ridicată . Kutais, 3 Noembrie.— Agenția Westnik află că starea de asediu a fost ridicată. Polițist executat de mulțime * Libart, 3 Noembrie. — Agenția Westnik află că un funcționar de poliție, numit Kluge, care după ce a petrecut noaptea cu băutura, se pregătea să înceapă o urmărire a evreilor spre a-l masacra, a fost tîrît de mulțime înaintea unui tribunal improvizat și apoi ucis cu focuri de pușcă. ULTIMA ORA TELEBRA Prm FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din; Londra, Paris, Berlin,PICA EVENIMENTELE DIN RUSIA ■ I • — Viena și Budapesta Un noü Obrenovici Fiul natural al regelui Milan la liceul din Cluj Budapesta, 3 Noembrie. — Din Cluj se telegrafiază următoarele : Contele Eugeniu Zichy a sosit el, și a adus cu sine pe George Obrenovici, fiul natural al regelui Milan. George Obrenovici va urma clasa a șeaptea a liceului de aci și va locui la un profesor universitar. Armeni uciși * Constantinopole, 3 Noembrie.— Știri de sorginte armeniană spun că kurzii au atacat satul armean Asvarvntz, situat la picioarele numelui Sasun, au dat foc caselor, ucigînd 60 de armeni. Transformarea organizațiunei macedonene *Sofia. 3 Noembrie.— Șefii organizațiunei interioare macedonene, au ajuns la o înțelegere și la împăcare, sa elaborat un nou statut și un nou reglement prin care organizațiunea va fi transformată pe o bază democratică, iar conducerea organizațiunei se va încredința unui comitet. încetarea grevei din Franța *Paris, 3 Noembrie.— Toți lucrăorii din arsenalele porturilor miliare Toulon, Rochfort, Cherbourg, Brest și Lorient, au reluat literal. Onoruri pentru prințul Bulgariei * Viena, 3 Noembrie.—Principele Ferdinand al Bulgariei a făcut ela după amiază o lungă vizită contelui xoluchowski. Astăzi principele a fost primit de rgele Alfons al Spaniei, care puțin n urmă, a remis o cartă pentru principe la palatul Coburg. Principele Ferdinand a asistat stăzi, invitat fiind de împărat, la prînzul dat la Schoenbrunn și laeprezentațiunea teatrală ce a urmat a castelul Schoenbrunn. Seara un mare prînz de Curte s’a ' ÎT I dat la Schoenbrunn la care au luat parte împăratul, regele Spaniei, membrii familiei imperiale, principele Bulgariei, înalții demnitari ai statului, miniștrii. După prînz a urmat o reprezentațiune teatrală, după care regele Spaniei, însoțit fiind de împărat, arhiduci s-a dus la gara din cartierul Penzing și la 10:30, după ce s’a despărțit de împărat și cei prezenți la gară în modul cel mai cordial, a plecat la München. Tempeste pe mare a Madrid, 3 Noembrie.—Comunicațiunile telegrafice întîmpină încă mari întîrzieri. Tempeste violente bvntite la Bilbao, Barcelona. Accidentele sunt numeroase. Zăpada cade în abundență în provincia Avila. Ziar nou Budapesta, 3 Noembrie. — O corespondență locală anunță că în circumscripțiile nordice ale comitatului Arva a apărut săptămînile trecute un nou ziar slovac cu tendințî creștină-națională și sub titlul Orawa. Dezmințire . Londra. 3 Noembrie.— Agenția Reuter este autorizată să declare că este falsă știrea dată de ziare după care secretarul particular al regelui ar fi notificat marelui maestru de ceremonii al Curței prusiene că perechea regală a Angliei ar asista la serbările date cu ocaziunea nuntei de argint a perechei imperiale germane. Accidentul regelui Angliei . Windsor, 3 Noembrie. — In cursul vînătoarei de la TWindsor, regele Angliei a pus din greșală piciorul într’o vizuine și și-a scrîntit piciorul, căzînd. Regele a fost imediat condus în trăsură la castel. Suveranul a cerut oaspeților săi să continue vînătoarea. < Convocarea Reichsrathului * Viena, 3 Noembrie."— Oficialul va publica mîine convocarea Reichsratului pe ziua de 28 Noembrie. Tinerii turci amenință pe sultan * Constantinopole, 3 Noembrie.— Se zvonește că tinerii turci au adresat palatului o declarațiune spunînd că deoarece guvernul turc nu a pedepsit pe comitatgii armeni. Turcii vor face atentate cu combne contra armenilor. Schimbări în diplomația sîrbă . Belgrad, 3 Noembrie.—In urma trecerea la pensie a ministrului sîrb la Petersburg, D. Novacovici, schimbări în posturile cîtorva miniștri sunt iminente. Agenția „Westnik“ spune în această privință că ministrul Serbiei la Paris va trece la Petersburg; dr. Milovanovici, ministrul Serbiei la Roma, va trece la Paris. Fostul ministrul, d. Gaja, va trece ca ministru la Roma. Cît pentru ceea ce privește numirea ministrului din București, nu s’a luat pînă acum aici o deciziune. Se spune însă că in acest post se va numi fostul secretar de cabinet al regelui, d. Iașa Nenadovici. Conferința marocană .Madrid, 3 Noembrie.—Guvernul convoca în curînd pe puteri la conferința de la Algeciras asupra Marocului. Conferința se va putea probabil întruni pe ziua de 15 Decembrie st. n. întrunire sionistă ^ Berlin, 3 Noembrie.—Sioniștii auinut astăzi o mare întrunire de proestare în care s’a votat cu mare ntuziazm o rezoluțiune prin care e proclamă solidaritatea tuturor evreilor. Mare furtună în Turcia * Constantinopole, 3 Noembrie.— S’au întîmplat accidente pe mare din cauza furtunei de alaltă era seară. Steamerul englez „Beethoven“ s’a ínnt8ipat lîngă Scutari, la intrarea Bosforului. Mai multe case s’au prăbușit în Stambul. Minaretele unei moschei din Stambul, prăbușindu-se, a ucis o femee și un copil. Viitorul rege al Norvegiei , Christiania, 3 Noembrie.— Guvernul a adus la cunoștința Stormingului că s’a adresat principelui Carol al Danemarcei, conform autoritațiunei date de Stormhing, și i-a oferit coroana Norvegiei. Principele a răspuns că primește a fi ales regell Norvegiei. Comandă turcă de torpiloare Constantinopol, 3 Noembrie. — Poarta a comandat la reprezentanul de aci al fabricei Creusot patru intratorpiloare și a promis să facă o nouă comandă pentru mai multe vapoare. La ambasada germană comanda a aceasta a provocat mare mirare, deoarece Poarta a promis să facă toate amenzile numai la șantierele germane. Berlin, 3 Noembrie.— „Schlesische Zeitung“ din [Breslavia anunță ă jandarmeria prusiana a fost rerasă de la fruntarie, deoarece spirea de nouă trupe rusești în disrictele industriale ruse garantează miștea în mod îndestulător. Deraiare Budapesta, 3 Noembrie. Trenul mixt din Transilvania a deraiat printre Alving și Gyulfalwar. Mulți ălători au fost răniți grav. Dintre victime au murit azi patru. S-a deschis o anchetă. Măsuri militare Criza din Ungaria" Preoți români în favoarea lui Fejervary Budapesta, 1ecembrie.— Din Caransebeș se telegrafiază: in comitatul Brașov-Szvereny,reoții romîni fac agitațiune în ovoarea cabinetului Fejervary, li sfătuesc comunele ca să nu especteze rezistența pasivă voită de comitet. Este probabil că exemplul Orșova, unde s’a hotărît a se plăti impozitele f iscale în ciuda rezoluțiuiei votate de comitet, va f urmat de mai multe alte comune. Răzbunarea contelui Egon Prințul Carol în tramvai plimbările prințului Carol.—O cursă cu tramvaiul electric.—Prințul Carol la școala de gimnastică Principele Carol este un mare amator de plimbări. In fiecare zi, pe timp frumos ori vînt, prințul Carol face lungi plimbări pe jos, însoțit de perceptorul său d, Meerlen, de compania căruia este nedespărțit. Uneori prințul se duce departe, traversînd vreuna din șoselele cari înconjoară Capitala și trecînd de la o barieră la alta. Alte ori o ia pe la Cotroceni înainte, ori pe cheiul Dîmboviței. Adesea ori însă prințul Carol se plimbă prin centrul orașului sau prin mahalale populate. Pretutindeni, pe unde trece, prințul observă totul cu atențiune, cerînd ext,plicațiuni de la educatorul său, sau chiar de la trecători. Era la orele 12 a. m. prințul Carol a făcut o plimbare lungă în jurul palatului Cotroceni și nu s’a reîntors să ia dejunul decit la orele 1 și jumătate, după ce a parcurs pe jos peste cinci kilometri. După ce a prînzit, abia s’a odihnit o oră și din nou a părăsit palatul Cotroceni ducîndu-se împreună cu educatorul säu pînă la podul de la Malmaison, unde « ultima stațiune a tramvaiului electric. Ajuns aci, prințul așteptă să sosească un vagon și, mare fu surprinderea conductorului No. 1 și a publicului aflat înăuntru, cînd văzură pe principele Caro urcîndu-se în tramvaie. Bietul conductor mai cu seamă se emoționase atît de mult la vederea neobicînuitului pasager, încît, încurcat peste măsură, nu îndrăzni să perceapă... taxi dela prinț. Dar pasagerul nu se jenăști la un moment dat chemă pe conductor și-î zise pur și simplu: — Te rog, dă-mî un bilet pînă la strada Brezoianu. Conductorul atunci se execută. El primi în schimb, pe lîngă taxa biletului, un bacșiș bun. Prințul Carol examina apoi vagonul cu deamănuntul și citi toate avizurile afișate de direcția tramvaiului. Cînd nu mai rămase nici un afiș și nici o inscripțiune de citit, prințul intră în vorbă cu ceilalți pasageri, întrebîndu-i pfi fiecare pînă unde se duc, și de unde vin, etc.* Ajuns la str. Brezoianu, prințul se coborî din vagon și’șî continuă drumul pe jos pînă în str. Luterană No. 35. , Aci intră într’o locuință modestă, unde, se află școala de gimnastică a d-lui Richter, fostul maestru de gimnastică al societăței germane „Turn-Verein“. Prințul rămase acolo peste două ore, făcînd tot soiul de exerciții sub supravegherea d-lui Richter și în societatea cîtorva elevi. Toți cei de față au rămas uimiți dsn sprinteneala, ușurința și preciziunea cu cari prințul Carol execută diferitele mișcări și figuri gimnastice. La orele 6 și 20 minute seara, prințul Carol s’a reîntors la palatul Cotroceni, desigur nu fără o poftă excelentă de mîncare... Cast. Astăzi Tineri 4 Noembrie a apărut: Fascicola XI. 59 din frumosul roman Prunc ucigașa nevinovată sau Luiza cea frumoasă — bani în toată țara —