Dimineaţa, noiembrie 1905 (Anul 2, nr. 633-658)

1905-11-05 / nr. 633

Sâmbătă 5 Noembrie 1905 AMANTE DE REGI íV . ... Metresei- sui­l­ouis . XV — Extraordinare chinuri la cari fu su­pus atentatorul la viața regelui, tortura preparatorie, tortura obiș­nuită și tortura extraordinară, zmulgerea membrelor. — Crucea fiicei marchizei. — Lipsa crucei.— Disperarea și presentimentele de moarte ale marchizei. Nimic nu e mai oribil ca chinurile la cari fu supus nenorocitul. Cînd recitim amănuntele acestor tor­turi, ne întrebăm dacă Damiens a aten­tat la viața unui om sau­ a unui D­zett. După ce fu ars la picioare, în tortura numită preparatorie, el fu supus la chi­­nurile cele mai crude ale torturei obiș­nuite și a torturei extraordinare; apoi fu tăiat la subsiori și i se turnă plumb topit în răni, i se arse pe d’antregnl mina dreaptă și apoi i se zmulse, unul după altul, toate membrele corpului. Din fericire, rana regelui era foarte puțin gravă, ce ar mai fi fost dacă rana era mortală! * Să revenim la marchiza da Pompadour, D-na de Hanssot a consacrat favoritei o mare parte din memoriile ei. Ea povestește că d-na de Pompadour nu arătase oarecare duioșie și iubire decit pentru fiica ei, Alexandrina d’E­­uiolea, care, cum se știe, a murit in floarea virstei. Nenorocita tînăra fată purtase la gît o cruce de aur pe care o moștenise bine înțeles mama ei. Marchiza, intrînd seara Batt dimineața în odaia în care murise fata ®i, obișnuia să se uite la crucea care-i amintea pe aceea care nu mai era. Ei bine, în ziua de 15 Martie 1764 d-na de Pompadour, intrînd în aparta­mentele ei la Versailles, însoțită de con­tele de Lugeac, deschise, mișcată par­ că de o presimțire, scrinul în care se afla crucea, și, văzind că crucea lipsește, scoase un strigăt așa sfîșietor da durere că contele, care rămăsese într’o odae vecină, alergă să vază ce i s’a întîm­­plat. Palidă ca ceara și gară tind contelui scrinul gol. .— Am fost furată, zise d-na de Pom­padour. — A. O­zeule, de sigur că vreun dia­mant de mare valoare ? — Nu, o cruce de aur, o simplă cruce de aur... — O, în cazul acesta, nimic dezes­­perant... De­sigur că vreuna din servi­toarele voastre... — Nici una din servitoarele mele n ar fi îndrăznit să se atingă de crucea a­­ceasta a fiicei mele... De altfel, asta nu e totul. Uite-te ca e aci... Contele de Lugeac se aplecă și, cu toate că era sceptic din natură, nu putu să-și reție o mișcare de groază la ve­derea imaginei zugrăvită cu un rar me­rit de execuțiune pe satin. O imagine lugubră: un cap de mort. — Iată o glumă de un gust foarte prost, zise tînărul conte după o pauză. — Aceasta nu e o glumă, replică marchiza cu gravitate, e un avertisment. Peste puțin timp am să mă duc acolo unde e fiica mea. — Aida de, co idee, marchiza Dv., o femee de spirit, să credeți... — Șt. Lugeac, nic! o vorbă despre asta. Dacă ți­ cît de puțin la mine să nu spui nimănui nici un cuvînt despre aceasta. Mi-o promiți ? — Vi-o promit. Lugeac însă mi se ținu de cuvînt pentru că în curînd toată lumea află depre cele intim­plate. Primele atingeri ale boalei care o răpi după o lună de suferinți grele, făcînd astfel să se realizeze prezicerea lugubră, ea se simți la Choisy. Boala făcu niște progrese extraordi­nare ; era un spectacol sfîșieto­r acela al stingere­ ei progresive. Louis XV o vedea însă fără cea mai mică emoțiune. Toată tandrețea lui pă­rea să se fi refugiat în atenția și în­grijirile» ce punea să i se dea. (Va urma) avu amabilitatea de a-mi da cîteva in­­tere­sante amănunte. — Vom mai organiza alte ascensiuni —îmi spuse d-sa—și balonul odată mon­tat va sta mai multe zile în aer. De astă­­dată a trebuit să dezumflăm balonul, pentru a-l salva. — Mai aveți hidrogen în depozit? — Mai mult cît trebue pentru o as­censiune. — Cîți bani costă o umflare de balon? — Vreo mie de lei... căci e nevoe de o sută de tuburi de gaz comprimat. — Vrea să zică ați avut o pagubă respectabilă. — Riscam să deteriorăm balonul care costă șaptesprezece mii de lei. — Veți face și ascensiuni libere? — Balonul e captiv, dar se pot face cu el și ascensiuni libere. — La cîți metri se poate ridica ba­lonul Captiv al regimentului ? — Aerostatul nostru se poate ridica pînă la o mie de metri, ceea ce e prea mult încă, pentru a se observa poziția inamicului și a regul­iinula artileriei. — Cum se regulează tirul artileriei cu balonul ? — Artileria nu poate lupta deschisă. „Ea are de multe ori nevoe să fie acoperită de dealuri. Atunci se observă din balon locul unde cade proectilul și se comunică comandantului bateriei, care își regulează apoi tirul mai la dreapta, mai la stînga, mai sus, mai jos... — Comunicările se fac prin telefon ?... — Și prin telefon. Dar se aude și vocea liberă, căci balonul n’are nevoe să se urce prea sus în asemenea cazuri. Intrebînd pe d. colonel Const. Tănă­­sescu, dacă­ mî va permite să iau loc în nacelă data viitoare, d. comandant al regimentului avu extrema bună­voință de a-mî promite că la timp va aviza diferitele ziare din Capitală, ast­fel că reprezentanții presei, cari ar dori, să poată primi botezul aerului... ----------—MS ® ---------­ sescu spune că partidul conservator s’a gîndit a pune ființă unei clă­diri ce se va înălța falnic atît pen­tru înfrumusețarea orașului cît și pentru Utilitatea publică. D-ni. C. Ghica-Deleni sebator și Ștefan Gane decanul avocaților, mulțumesc ini­țiatorilor acestei clădiri, care are să fie un templu de dreptate.—Elifil. Arendarea moșiilor statului D. Icu N. Lahovary, ministrul de do­menii, s-a pronunțat asupra licitației ți­nută în ziua de 15 Oct. pentru aren­darea de moșii ale statului. Au­ fost aprobate din 27 moșii adju­decate provizoriu­, numai trei, spre a fi arendate pa perioada 1906—916, și a­­nume : 1) Zăvalu din jud. Dolj, asupra obștea locuitorilor din com. Grindeni, cari au oferit cu 100 °/o mai mult decît prețul cu care această moșie fusese arendată exploatatorilor de meserie, în perioada expirată. 2) Cordărenii din jud. Dorohoi, asu­pra obștei locuitorilor din com. Cordă­­reni, care au oferit cu 50 la sută peste prețul cu cari a fost exploatată în pe­rioada expirată de arendași de meserie. Sg 3) Bogdănești din jud. Suceava asu­pra obștei locuitorilor din com­. Bogdă­­nești, cari au oferit 50 la sută peste prețul cu care fusese arendată în pe­rioada expirată. Deși pentru celelalte 20 de moșii se obținuse prețuri superioare celor cu cari au fost arendate in perioada expirată, totuși de ministru al domeniilor a dis­pus să se țină o nouă licitație pentru arendarea lor, deoarece d-sa și direc­țiunea domeniilor a fi convingerea că aceste moșii valorează mai mult decît le prețue­sc, prin arenda ca oferă, aren­dașii exploatatori. Kep. Plecînd am întilnit în curtea regi­mentului pe d. Socot. Assaki, curagiosul organizator al ascensiunilor de la Uzina de gaz: — Vezi ce înseamnă, cînd n’avem hală pentru balon... De altfel experiența făcută de reg­­i de geniu a fost folosi­­toar­e, căci s’a constatat rezistența ba­lonului și buna sa funcționare. Totuși balonul a fost prea repede dezumflat, ceea ce nu s’ar fi întimplat dacă am fi avut o hală. Să sperăm, că această lacună o va îm­­lini societatea „Aero­­club“. Mi. Balo­riű în armată —Experiențele de la reg. I Geniu— Convorbire cu d. colonel Const. Ta­b­­ăsescu—Citeva amănunte asupra balonului.— Aerostatica și războ­iul—Ziariștii în balon.—Necesita­tea unei hale pentru baloane Pentru eai înaintea prînzului fusese anunțată o nouă ascensiune a balonului rega­l de geniu și după promisiunile ce mi se făcuseră, speram să pot face și eu­ o ascensiune, pentru a putea co­munica cititorilor impresiunile avute. Dar omul propune și­­ zeii dispune! Din pricina ploaiî din timpul nopței balonul se udase prea mult și fiind în acelaș timp vînt, aerostatul era amenin­țat să i se deterioreze. Atunci s’a hotărît deșertarea lui, iar subsemnatul care-șî făcuse speranța că se va dezlipi citeva clipe de acest pământ, avîntîndu-se în slava cerului, a trebuit să se resemneze rămînînd umila victimă a gravităței planetei noastre.❖ Pe cînd balonul, care era acum un sul lung de pînză galbenă, de vreo două­zeci de metri, era transportat de un nu­măr de soldați în sala de reîncari a regimentului, pentru ca acolo să fie um­plut cu aer și uscat, el a avut o scurtă convorbire cu d. colonel Const. Tănă­­sescu, comandantul regimentului, care Inaugurarea palatului d­e justiție din Botoșan­­ — prin fir telegrafic — BOTOȘANI, 3 Noembrie. — In prezența autorităților administrative și militare a corpului profesoral și magistral, s’a pus piatra fundamen­tală a palatului de justiție. După o­­ficiarea serviciului religios de către clerul orașului, d. prefect Vie Vă- Bala palatul justiției Fals de băncuțe.—Odată cu om­­­siu­­nea noilor băncuțe, Ion Bercearm, meș­teșugar, a crezut ca mai rentabilă e meseria de... fabricant de băncuțe și s’a pus pe lucru. Cu un tipar excelent, el a început opera și a reușit sa fabrice niște piese de nerecunoscut pe lîngă cele bune. Denunțat înainte de a fi tras roadele mancei sale, el a fost arestat și d. ju­decător Pană caută să descopere și pe Complici. In această direcție se continuă in­strucția. Fals de polițe.— D. Mărunțescu pro­prietar, den­unțînd parchetului că ve­­ch­ilol său­ i-a falsificat polițe, in va­loare de 20.000 lei, parchetul a înce­put cercetările. Eri a luat un interogator d-lui Mă­runțescu care e bolnav și care a decla­rat falsă iscălitura de pe polițe. Delapidare.—D. unde instructor Slă­­tineanu a dat ordonanța definitivă în a­­facerea Toma Teodorescu. Acesta ca agent al circumscripției Meri-Petki, și-a însușit din banii cir­cumscripției. Em. Regulamentul școalelor profesio­nale de gradul I D. Sabba Ștefănescu secretarul gene­ral al ministerului­ de instrucție, a modi­ficat regulamentul școalelor profesionale astfel: In orașele unde sunt mai multe școli profesionale, directoarele se vor reuni în ziua de 5 Sept orele 10 a. m. în localul școalei cele­ mai vechi din oraș. Ele vor forma o listă unică din toate cererile de înscriere conform art. 8 și 13 apoi ținînd seamă de locurile vacante în fiecare școală, se vor înscrie în clasa I-a a fiecărei școli un număr de eleve egal cu numărul lo­curilor disponibile ținîndu-se seamă pe cît va fi cu putință de depărtarea eleve­lor de școală și de preferințele exprimate în cerere. Fiecare elevă admisă în această școală dacă este fică de străină va plăti anual o taxă de 60 lei. Ea sa va plăti în 3 rate egale și anume prima între 2—30 Sept. a 2-a între 1—30 Ianuarie ’■ și a 3-a între 1—30 Aprilie. Fiecare rată trebue plătită integral; frac­țiuni nu se vor primi. Se poate însă primi plata a 2-a sau­ chiar a taxei pe întreg anul școlar. Ficele de părinți naturalizați, după data naștere­ lor vor fi străine, ficele de pă­rinți naturalizați înainte de data naștere­ lor vor fi romînce. Pînă în ziua de 10 Octombrie, 10 Fe­bruarie și 10 Mai directoarea va înainta ministerului un tablou­ detaliat de taxele vărsate, de numele celor cari au­ plătit, precum și de cei cari nu au­ plătit rata respectivă. Elevele a căror rată nu va fi fost achitată pînă în ziua aceea se vor eli­mina îndată de drept și partida lor în matricolă se va închide. In fiecare școală va fi un registru a­­nume în cari se vor copia No. recipise­­lor, suma care s’a vărsat cu acea reci­­pisă, casa unde s’au­ vărsat banii, și data vărsămîntului. Elevele care sînt fice de străini, dacă vor fi meritoase și lipsite de mijloace de a plăti taxa, vor putea fi dispen­sate de a o plăti. Cererile de dispensă se vor înainta di­recțiunea școalei înainte ca 8 Septembrie a fiecărui an școlar însoțite de dovezile cuvenite cari să constate lipsa de mijloace. Conferința plenară întrunită în ziua de 8 Septembrie în acest scop de către di­rector se pronunță asupra lor. De dis­pense nu pot beneficia elevele repetente în acea clasă nici acelea cari la încheerea anului școlar precedent vor fi avut me­dia anuală la purtare mai mică de 8 și la studiu mai mică decît 6. Conferința plenară a școalei, după re­comandarea conferinței clasei, poate să ridici dispensa elevelor nemeritoase și să o acorde celor meritoase, chiar în cursul anului respectiv, respectînd dispozițiunile din articolele precedente. Direcțiunea va forma pentru fiecare clasă cite un catalog pentru studii con­form modelului trimis de minister, iar pentru lucru va forma cataloage sepa­rate pentru fiecare materie. In aceste ca­taloage în rubrice speciale, institutoarele vor trece regulat în clasă­ notele, absen­tele și alte observațiuni ce vor fi făcut în timpul clasei, iar maestrele vor trece notele atît la teorie cît și la practică în­­semnînd toate obiectele lucrate de fiecare elevă, fie singură fie în colaborare cu alta. Acest catalog va servi un trimestru și va fi reînoit la începutul trimestrului ur­mător. Direcțiunea va îngriji ca pînă la finele lunei Noembrie să formeze cîte un cata­log special pentru fiecare obiect și clasă în care institutoarea sau­ maestra respec­tivă va trece notele, absențele trimestri­ale, mediile anuale și notele de corigentă ale fiecărei eleve. Toate cataloagele se vor păstra în arh­iva școalei și nu pot fi luate sub nici un cuvînt din localul școlei. Fină în 15 zile cel mult de la termina­rea primului și celui de al doilea trimes­tru, directoarea va îngriji ca absențele și A. asistatic î l eterii...... ......Populari Cu următorul sumar: Rostul nostru.—Vaccinul contra boierii.— Somnul și visurile. — Bronșita și tubercu­loza.—Școala în semicerc. — Lupta contra prafului. — Cărbunele întrebuințat ca anti­dot.— Aberațiunile auzului.—Oamenii de sta­tură mijlocie trăesc mai mult decât cei înalți ? Cura de aer în oftică.—N­apidofagia.—Anec­dote medicale.—Știința recreativă.—Frica de moarte.— Sfaturi și leacuri. —­­Pîinea poate molipsi de oftică.—Otrăvurile din hrana zil­nică.—Despre­ molipsiră. — Cum se otrăvește cineva biind vin.—Cum trebuesc feriți lucră­torii de țăndările și praful din ateliere. — Carnea de porc în Chicago.— Scrof­loza. — Gastrita. — Reparațiunea feței prin chirur­gie.—Ce este vaccinul.—Higiena somnul­ui.­­Veșteju­il (roman original), etc., etc. ÜÓ Bani niimftrtil- .......—~ -—— 5 Lei aEumameiitiil anual notele trimestriale din cataloagele spe­ciale ale institutoarelor și maestrelor să fie transcrise în matriculă, după care le va controla. Dînsa este răspunzătoare de erorile sau­ alterările de note ce s’ar co­mite la transcriere. Dacă se constată vr’o eroare la transcrierea notelor sau­ absen­țelor în matriculă, directoarea subliniază nota greșită cu cerneală roșie și apoi tot cu cerneală­ roșie însemnează nota exactă în coloana de observațiune și subsemnează. Ori­ce fel de altă corectură, ștergere sau­­răsătură în cataloage sau­ în matri­­culă este cu desăvîrșire interzisă. Se va pedepsi cu asprime ori­ce abatere de la această prescriere. Cînd după trecerea no­telor în matriculă o institutoare sat­ ma­estri declară că din eroare a trecut în catalogul său­ special vreo notă în loc de alta, va face declarație scrisă în acest sens și o va prezenta directorului, împre­ună cu toate probele ce va fi avînd, ca să dovedească eroarea. Directorul își va da avizul și îl va înainta ministerului spre a decide. Orele de prelegere se vor ține numai dimineața de la ora 8 înainte (fiecare oră de prelegere fiind socotită 50) pentru stu­dii, desemn și teoria lucrului restul tim­pului, pînă la orele 11 a. m. precum și de la 1—6 în lunile Sept. Marți și Iunie. 1 — 5 în lunile Oct. Martie și Iunie, 1—4 Noembrie, Decembrie, Ianuarie și Febr. vor fi consacrate lucrului. Dacă în aceeaș zi vor fi 2 sau 3 cursuri teoretice se va da între fiecare din ele un repauz de 10 minute, iar la cursurile practice de după amiază se va da un singur repauz de 20 minute. Rep­­ota nu a fost însă remisă sultanului, dar hotărîrea decizivă e luată: ori înce­putul reform­elor, ori bombardarea teri­toriilor turcești. P. Reforméig in Macedonia — Demonstrația navală contra Turciei — O știre senzațională ne aduce tele­graful : ambasadorii puterilor însărci­nate cu controlul în Macedonia au­ ho­tărît trimiterea unui ultimatum Porței pe chestia controlului financiar, și, dacă Poarta nu va ține compt de acest ul­timatum, să înceapă o demonstrație navală. Această hotărîre a ambasadorilor se confirmă. Ele au ținut o nouă întrunire și au­ h­otărît în mod definitiv lumina­rea ultimatumului Porței. Cei cai îi urmăresc evenimentele din Bracedonia și’aîi fost surprinși de această deriziune a puterilor, fiindcă e lucru cert că ambasadorii lucrează in vederile puterilor. Aplicarea controlului financiar în Ma­cedonia ajunsese un adevărat basmu cu cocoșul roș. E aproape un an de zile de cînd puterile protectoare ale Mace­doniei, somează Poarta să pună in apli­care controlul financiar. Puterile cer ca ele prin reprezentan­ții lor să exercite direct un control a­­supra finanțelor macedonene. Acest lu­cru n’a convenit Porței și de atunci și pînă acum­ ea amînă într’una puterile, nedînd un răspuns lămurit. Destul s’au­ încercat puterile protec­toare ca pe cale pacinică să se înțeleagă cu Turcia, destul a f­ tolerat Turciei să amîne aplicarea în general a reformelor în Macedonia. Controlul financiar era numai un în­ceput al reformelor, și nici pe acesta Poarta n’a voit să-l aplice. Puterile protectoare au­ găsit acuma momentul ca să silească Turcia, și mo­mentul pare bine ales. Atîta timp cît Rusia se afla încurcată în războiul cu Japonia, Poarta nu se prea temea de o demonstrație navală fiindcă una din pu­terile care trebuia să exercite controlul în Macedonia era tocmai Rusia. Nici Austria nu avea situația lămu­rită ca să se poată ocupa de încăpățî­­narea Turciei. Astăzi, același lucru se poate spune d­espre ambele puteri, fiind­că nici Rusia nu e atît de liniștită in­cît să se poată ocupa de interese mai mult sau mai puțin străine, nici Aus­tria nu are o situație mai bună. In prima, revoluția , în toiul ei, în a doua criza austro-ungară încă n’a fost rezolvată. Dar chiar așa fiind lu­crurile, ambele puteri au­ luat hotărîrea decizia contra porței, fiindcă starea de lucruri din nainte nu mai putea sub­zista" După ziarul „Standard" detaliile de­­monstrațiunei flotei contra Turciei au­ fost aproape complect fixate și puterile vor lucra în comun. SOCIETĂȚI ȘI I­­TRUNIRI Absolvenții șfedafelor­ superioare de arte și meserii au­ înființat o societate cultu­rală și de ajutor reciproc sub numele de „Uniunea culturală a absolvenților școa­­lelor superioare de arte și meserii“ cu sediul în București. Scopul acestei­ societăți e de a iini pe toti meseriașii culți spri a lucra cît mai rodnic la ridicarea și progresul meseriei romînești și a meseriașului instruit. In acest scop s’a înființat: 1) o biblio­tecă care se va complecta prin serbări, publicări­­ de conferințe ale membrilor so­­cietăței și donațiuni benevole. 2) Un internat pentru elevii practicanți sau absolvenții lipsiți cît și pentru cei ce nu-și găsesc de lucru momentan și o casă de ajutor prin care să se încurajeze absol­venții meritoși și să se ajute cei ce sînt lipsă. Pentru realizarea acestor dorin­țe înalte și umanitare, comitetul fondator roagă toate instituțiunile precum și toate per­soanele caritabile a da tot concursul mo­ral și material, ca atît biblioteca, inter­natul cît și fondurile de ajutor ale so­cietății cît mai mult să se mărească. Biroul se află în strada Polizu No. 2. Ofițeri decorați împăratul Austriei a conferit urmă­toarele decorațiuni ofițerilor romîni : D-lui colonel Tom­a Constantinescu, „Coroana de fer" cl. II-a; d-lor căpi­tani Albu Iosif, Vasiescu Ion, Pădure­­leanu Mihail, Felix Corneliu și d-lui locot. Oprescu Constantin, „Coroana de fer, cl. IlI-a , d-lor intendent Vîrtejeanu Ion, It.-colonel Muică Ion și It.-Colonel Burgh­­ie C­, crucea de comandori ai ordinului „Francisc Iosif și d-lui lt. Po­­pescu G, crucea de cavaler a aceluiași ordin. -----------------­ MBEÜ DIMINEAȚA intime informații ,D. Bădarău, ministrul justiției va sosi Duminică în țară, Ministerul de finanțe a dat o cir­culară tuturor ministerelor ca să grăbească cu întocmirea bugetelor respective pe exercițiul viitor, avînd intențiunea să depună cît mai cu­rînd în Cameră bugetul general al Statului.­­Zilele acestea se va face o nouă mișcare în magistratură, cu care ocazie se vor face și unele numiri în magistratura Inamovibilă.­­ Prințul și prințesa R­omîniei se vor duce Duminică la Florești, spre a face o vînătoare în parcul primu­­lui-ministru.­­ După știrile primite din Constan­­tinopol, bandele Grecești au distrus școalele și morile romînești din sa­tul Turia. Legațiunea Romîniei a protestat erî și azî atît pentru acest fapt cît și pentru cel din Abella.­­Ministerul domeniilor a însărcinat pe d. V. Silvian, șef de regiune, cu stabili­rea unei pepiniere silvice la Nicorești lîngă Tecuci.­­D. dr. N. Leon, inspectorul genera al învățămintului secundar în urma u­­nei inspecții făcute zilele acestea la li­ceul Sf. Sava a constatat că cea mai mare parte a elevilor atît din cursul superior, cît și cel inferior este de o o­­brăznicie nemai­auzită fața de d-ni­ profesori. Pentru aceste motive d-sa a făcut un raport detaliat ministerului prin care cere eliminarea tuturor elevi­lor cari au­ asemenea apucături rele.­­ Ministerul de instrucție a hotărît mo­dificarea art. 48. din regulamentul școa­lelor normale, în sensul ca în loc de bimestre, notele să se dea pe trimestre.­­Administrația financiară a județului Ilfov a cerut ministerului de finanțe, a­­mendarea cu reținerea din salariu­, pen­tru diferite neglijențe în serviciu, lipsiri de la post, următoarelor persoane: Mi­­hăilescu P. Frunzescu O., Gr. Moisescu .Consiliul miniștrilor a aprobat insta­larea centralizării acelor în gara de Nord, în limitele sumei totale de 115,103,65 și a autorizat ministerul lu­crărilor publice să închee d­n contract cu casa Fritz Marti din Winterthur, pentru fabricarea aparatelor de centra­lizare în suma de lei 78.059, precum și să se execute în regie celelalte lucrări pînă la complectarea sumei totale mai sus arătate.­­Consiliul miniștrilor a autorizat să se execute în regie reconstruirea a 21 ta­­bliere la podurile de 2 m, 30 și 2 m. 42 deschidere de pe linia Piatra-Oit- Virciorova, in limitele sumei totale de lei 24000.­­ Ministerul lucrărilor publice a cerut consiliului de miniștri să autorize a se încheia contracte cu mai mulți între­prinzători pentru aprovizionarea unor cantități de traverse, în limitele sumei de 264.235 lei, plătibile din fondul de aprovizionare de materiale. PD. Gr. I. Alexandrescu, licențiat în drept, a fost autorizat , lucrat, cu în­­bpere de la 1 Noembrie a. e., în ad­ministrația centrală a­ ministerului afa­cerilor străine, în calitate de atașat su­­­pranumerar (neretribuit).­­Elevii mai jos notați au fost numiți ca elevi fără plată în școala de fii de militari din Iași , clasa V . Minescu Ioan, Emil Scheletti și N. Dobrotescu, clasa VI: N­. Gr. Giosanu, L G. Ionescu și Gh. Buhlea.­­D. Coman Mutinescu, absolvent cu diplomă al școalei speciale de silvicul­tură de la Brănești, s’a primit în ca­d­fele corpului silvic al statului cu gra­dul de silvicultor asistent, în locul d-lui N. I. Rădulescu, înaintat. D. silvicultor cl. II N. Ionescu, a fost înaintat la cl. I, în locul d-lui Nicolae Țăpîrde­a, înaintat.­­Succesul revistei noastre Medicina Populară a întrecut așteptările noastre. Din o edițiune de zece mii de foi, nu ne-a mai rămas nicî o foae, așa că am fost n­evoițî, față de cererile cari ne so­­sesc din provincie și din Capitala, să tragem o nouă, edițiune. Acest succes dovedește ca o publi­­cațiune în genul Medianei Populare era absolut trebuincioasă și că a umplut un gol. De altfel prețul de 10 bani și abo­namentul eftin de 5 lei anual, sunt de natură ca noua noastră publicațiune să fie în mîinile tuturor și pe masa fiecărei familii.­­La telegrama de felicitare adresată de președintele înaltei Curți de conturi re­gelui și reginei cu ocazia aniversarei a 36-a a căsătoriei lor, suveranii au­ răspuns următoarele: D-lui Gh. Lahovary președ. înaltei Curți de conturi Am primit cu vie plăcere călduroa­sele urări ce ne aduceți în numele înaltei Curți de conturi și mulțumiri, regina și ett, din tot sufletul pentru a­­sigurările simțimintelor de dragoste și credință ce ne reinoită cu prilejul ani­versărea căsătoriei noastre. Carol © Veterinarul sublocotenent stagiar Munteanu Vasile, de la comandamentul corpului II de armată, a fost înaintat la gradul de veterinar locotenent, tre­­cîndu-se totdeodată în rezervă și repar­­tizîndu-se aceluiași corp de armată.­­ D-l Panaite Mihai, fost controlor fis­cal, a fost numit controlor fiscal de ju­deț cl. II, în locul d-lui D. G. Adam, lăsat în disponibilitate.­­D-l N. Țăpîrdea, actual silvicultor­­șef cl. III onorific, a fost numit, pe ziua de 1 Noembrie a. c., silvicultor-șef cl. III în locul decedatului V. Vlasie. © Comitetul societăței „Agraro" aduce la cunoștința publicului că în caz cînd nu se vor putea plasa bilete pentru a­­coperirea sumei de 40.000 lei, ciștigu­­rile tragerei II a loteriei sale, această sumă se va împlini din alte fonduri ale societăței, pentru ca loteria să nu sufere nici o scădere a cîștigurilor. Tragerea se va face la 1 Februarie 1906 irevocabil.­­ Ministerul de instrucție a hotărît ca la școala de fete No. 1 din Galați, în clasa I și a II-a să funcționeze numai o singură profesoară în loc de două, cum era pînă în momentul de față, Insă clasa IlI-a să se dezlipească de clasa IV-a și să aibă două profesoare : una să predea cursul clasei a IlI-a, și a dona cursul clasei a IV-a.­­D-l M. Mihăilescu a fost numit im­piegat cl. II-a în serviciul exterior ge­neral al finanțelor, în locul d-lui D­­umitrescu, pus în disponibilitate.­­Noul tarif vamal și convențiunile co­merciale se vor pune în aplicare la Martie st. n. 1606. © Corporația croitorilor din București convoacă pe toți membrii săi pentru ziua de Marți 8 Noembrie a. c. ora 9 dimi­neața spre a procede la votarea și ale­gerea a nouă membri în comitetul cor­­porațiunei.­­ Se aduce la cunoștința generală că plata pensiunilor pe luna Noembrie a. c. se va face cu începere de la 11 ale a­­cestei luni, și în nici un caz nu se va libera vreun bon de pensiune pe această lună mai înainte de data fixată.­­ D. C. Raicu a fost numit comandant al sergenților de oraș din Tecuciu­.­­ D. Const. Singuroff a fost numit a­­gent al biroului de servitori din Tulcea .Proiectul pentru concesiunea ilumina­tului Capitalei a fost supus aprobărei consiliului teh­nic superior.­­Pr­­imăria Capitalei a făcut cunoscut ministerului de interne că transplanta­rea de pomi ce se face pe diferitele străzi din Capitală n’are alt scop de­­cît să se egaleze felul de plantație pe toate aceste străzi. © D. deputat Dimitrie Greceanu din Iași va pleca, la finele lunei viitoare, în călătorie de plăcere în Egipt. ”Ministerul de interne a aprobat reîn­ființarea școalei de sergenți din Brăila.­­D. Mihail Nandrea a fost numit re­vizor la biroul de servitori din Ploești. © Ministerul de interne a aprobat un concediu de 15 zile d-lui Traian Or­­leanu, șeful poliției orașului R.­Sărat.^ © S’a primit demisiunea d-lui N. Io­­nescu Corban, directorul poliției orașu­lui Tecuci. I Asta seară se întrunește consiliul sa­­­nitar superior pentru a continua discu­ția asupra regulamentului cu privire la controlul laptelui și al vitelor producă­toare de lapte cum și asupra vînzării laptelui în Capitală.­­Cu începere de la 15 curent, adminis­trația Casei bisericii va elibera bonu­­rile de milă, iar la aceeași dată, casie­ria centrală din ministerul finanțelor va începe a se achita. D. I. Antohi a fost numit copist în poliția orașului Bacău. D. Mihail Popescu a fost numit a­­gent special de siguranță pe lîngă po­liția din Brăila.­­In cursul lunei Octombrie a. c., s’a încasat, din taxa de consumațiune a petroleului din jud. Ilfov, suma de lei 51.278.876. In anul trecut, aceiași lună, s'au­ în­casat 41.120 lei și 66 bani, adică cu un plus, pentru anul acesta, de 10.1­57 lei și 91 bani.­­­­Biroul contencios din ministerul fi­nanțelor s’a mutat în etajul II, în lo­cul serviciului fondului comunal, mu­tat, după cum am anunțat, în localul­­ocupat pînă acum de serviciul statisti­cei generale din acel minister: "Epidemia de dizenterie din județu Dorohoi este în descreștere. In general, starea sanitară din țară a­re cale de îmbunătățire. Rapoartele ce sosesc zilnic la direc­țiunea generală a serviciului sanitar, confirmă în totul această știre. Numai in județul Iași epidemiile de scarlatină și febră tifoidă mai bîntuit și azi cu vehemența.­­Sesiunea ordinară a consiliilor gene­­rale din județele Olt, Tutova,Tecuci și Roman s’a închis.­­In ziua de 10 Noembrie a. c., se va ține la primăria Capitalei o licitație pen­tru construirea pavilionului din centrul Tîrgul-Moșilor. Lucrarea va costa 40.000 lei.­­ Cursurile școalei de adulți s'au­ des­chis și se țin în localul Clubului me­seriașilor din Capitală. Personalul didactic se compune din d-ni. D. Constantinescu, S. Kitu­e­scu, V. Protopopescu, Gr. Scraba, S. Ne­­gulescu, I. G. Savu, Fl. D­emetrenca, I. Ghiață, N. Petrescu, T. Grigorescu, A. Grăjdeanu și Gr. Teodosiu, toți in­stitutori în Capitală și membrii ai cer­cului cultu­ral . Școala romînă". Cursurile se predau­ conform progra­melor școlare în vigoare și în mod cu totul gratuit.­­Comitetul tribunalului juridic studen­țesc anunță că Duminică 6 Noembrie la orele 9 a. m. va avea ședința de descindere a societăței în sala No. V a universitățea.­­ Sezonul politic. Judecata din urmă din Rusia, tipuri de la agapa presei, o ședință spiritistă, carnetul lui Malad­ache și o sumă de alte hasmadii în proza și versuri fac o distracție din cele mai ve­sele din No. 92 din Belgia Orientului apărut azi. Nu intrați seara acasă, fără a vă pro­cura mai înainte, în schimbul a 5 pa­rale, Belgia Orientului. Ședința consiliului de Ilfov — Joi 3 Noembrie — Consiliul general de Ilfov și-a conti­nuat eri d­ a. lucrările din sesiunea or­dinară în care se află convocat. S'a citit și s’a aprobat sumarul șe­dinței precedente. D. P. Sfetescu, prefectul județului comunică adresa ministerului de interne prin care se prelungește cu 15 zile se­siunea consiliului. — Se aprobă un ajutor de 300 lei pentru victimele cutremurului din Ca­labria. — Consiliul aprobă, cu unanimitate, cererea d-lui C. Mihăescu, șeful conta­­bil al prefecturei, de a i se acorda o diurnă lunară de 50 lei. — Se acordă un ajutor de 100 lei d-nei Ionescu, telefonistă a prefecturei. — Idem un ajutor de 500 lei studen­tului Vasile R. Nicolaescu. — Sesjinaî acordă și alte mici aju­toare. — Se ia în discuție cererea antre­prenorului Dobrescu, de a i se restitui o garanție de 760 lei. Vorbesc în a­­ceastă chestie d-nii Niculescu-Doroban­­țu­, I. Ar.tonescu, Urziceanu și Sfetescu, Consiliul aprobă să se restitui d-lui Dobrescu suma de 760 lei.­­— Se trimet la comisiun­ea bugetară numeroase alte cereri pentru accordări de ajutoare. — Se scutește comuna Oltenița da plata sumei de 6000 lei, datorită ju­dețului. — Se citește raportul comisiunii pen­tru verificarea cheltuelilor f­ăcute de FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ — 20 — ROBII IMNULUI M­ARE ROMAN de doamna SOFIA NĂDEJDE PARTEA I-ia X Susana simți o lipsă și o jale nespusă. Rămase în balcon cu ochii pironiți după mască. Pare că nici o dată nu fusese atît de străină. Cu unchiul, cu fratele nu erau legături sufletești încălzite de focul extazelor religioase. Atîția ani fuseseră de ajuns ca să pue un zid de ghiață între dînsa și familie. După ce nu se mai zări trăsura cu care ple­case maica, Susana întră în casă, apucată de­ un plîns cu suspine. Hristea o lăsă să se liniștească de la sine, ori­ce vorbe duioase mai tare i-ar fi ațitat jalea. Și nici nu era el omul să poată mnîn­­găia o inimă atît de gingașe ca a Susanei. Hristea, îndată ce s’a văzut mîntuit de călu­găriță, simți luîndu-i-se un greu­ de pe suflet. Ve­dea © 1 că nu-i lesne de luptat cu o sectă atît de puternică și atît de meșteră in a schimba sufle­tele tinere, după interesul și placul ei. Se îngrozea, cînd vedea ce făcuseră din Susana, care vorbea cu adorație de maica stanță, pe care o punea în rîndul sfinților. Puterea lor stă în faptul că ele cunosc carac­terele cari pot fi influențate și aduse la sectă și cele cari nu. De aceea nicî odată nu-șî pierd munca în zadar; aleg și pe urmă pun strădanie și stăruință, carî rar dau­ greș; dînsele nu aruncă semînță în pămînturî pietroase nicî la margene de drum, nici pe locuri sterpe, ci nu­maî în cele bune pentru scopul ce urmăresc, și carî dau roade o sută și­ o mie. XI Hristea, ca om de afaceri, avea bugetul sau deosebit, personal, unde trecea și socotea păn’ și cele cinci parale ce dădea pentru tainul cîinelui său­ credincios, Clăbuc. — „Dacă fie­care ar ținea socoteală de venit și cheltuelî, n’am avea atîția faliți nicî atîția bogă­tași caliciți. Cum te’nchinî seara și dimineața, așa trebue să-ți socotești venitul și mai ales ch­el­­tuelele. Găsești în drum ce­va și încă nimeri, și să nu-țî numeri munca Cu toată economia și tot cînd îșî aduna pe hîrtie sumele cheltuite pe fie­care an, se’ngrozea. Dări mari către stat, pensioanele nepoților, leafa luî Ene și­ a servitorilor, cheltuelele de coș, orî cît de mici, dar tot erau destule, încălzitul și lumi­natul hainele, toate făceau mii și mii de leî. —„Dușmanii averea nu sînt hoții, ci cheltueala ; de aceea och­ii trebue tot­de­a­una să fie ațintiți și cu pază asupra ei.“ Orî-cît de mult venit ai avea, tot­de­a­una se poate cheltui mai mult, dacă nu iau seama. Chel­tuelele sînt drum lunecos, trebue cange de oțel să te ții să nu cazi. . Dacă boerii noștri ar fi fost deprinși ca’n fie­care zi s’adune cheltuelele, față’n față cu veni­turile, mulți nu și-ar fi pierdut averele de la pă­rinți. Omul poate trăi și cu’n leu și cu zece și cu o sută pe zi. Vai de necumpătatul, care cheltuește mai mult de cît are! N­ așteaptă desprețul sărăciei, umi­lința și’njosirea celor mici și celor mari! „Invidia oamenilor îi otrăvește pe dînșii, mila lor te otră­vește pe tine.“ Adesea povestea de un bătrîn ce-a cunoscut el, fiind copil. Trăea din pomană și aduna scoici pe malul măreî, pe cari le vindea la port călătorilor. Cînd a murit n’avea pe nimeni; dar s’a găsit la el o sută de mii de leî, bani pe carî i-a luat statul. Oare acest bătrîn iconom n’a făcut mai mult pentru seara lui de­cît răsipitorii ce aruncau în dreapta și’n stînga ? Nu merită el cea mai mare cinste ? A agonisi o avere e mai mare merit de­cît a ciștiga­­ o victorie: ești singur și soldat și căpitan! Cu toată economia ținea ca el și­ ai lui să fie bine îmbrăcați. „Azî oamenii salută haina, nu o­mul. Zadarnic își avea bani, dacă voi­­ fi luat drept calic, deci iconomie nu cărpănoșenie! Chiar în ziua în care plecă sora Ana, Hristea chemă o croitoreasă. — Dragă Susana, trebue să-ți faci o rocie mai deschisă, prea te’mbătrînesc hainele astea cenușii și negre. — De ce, unchiule ? Mie îmi plac astea. Su­rorile zic că podoabele sunt pentru femee căderea cea di’ntîiu. — In lume găteala e pentru femee ceea ce ra­mele sunt pentru tablouri. O haină tristă posomo­­raște pe cea din jurul tăii și chiar pe tine. Nu-î bine să porți doliu, cînd n’am pentru ce și nu pu­tem merge la oameni străini să le fie rușine cu noi. Acolo sînt fete tinere; nu voia să treci drept guvernanta lor. Hristea vrea, prin puțin lux și găteală, să con­­trabalanțeze înm­urirea maicelor. — „Nu se poate ca la o fată tînără să fie ucis păn’ la atîta amorul propriu­ și plăcerea pentru frumuseță. Mai bine s’a mărit cît de curînd, de­cît să văd cum averea muncită, în mare parte da mine, cade în mîinile iezuiților.“ — Ce vom­ face cu ele la școală ? zise Susana. — Vom vedea. Nu te-am mai săturat de școală? — Nu, unchiule , am colege și trebue să ies o dată cu ele, zise Susana cu jumătate de glas. Fata era de opt­spre­zece ani. Boala o slăbise, dar tot era bine desvoltată. Fața-i albă și sprince­­nele negre făceau contrast minunat cu ochii al­baștri. Gura-i singură putea face frumuseță unei fețe cît de unite. Avea un zîmbet atrăgător, blind, chiar cînd nu ridea. Mult nu le plăcea surorilor­­gura Susanei! Le era mărturie că greu­ va fi să sufere fara asprimile ordinului. Hristea se deprinsese atîta de mult a număra averea luî frate-so ca a sa, că maî nu-î venise Dăn’ acum în minte că va trebui să se despartă de ea. Planurile călugărițelor îl făcură să se gîndeasca la toate. Acuma vedea ce prăbușire ar fi fost pentru afacerile lui, să scoată de o dată din cir­culație o sumă așa de mare. Tot soiul de gînduri și de planuri i se cioc­­neau­ în minte. Unul singur părea cel mai de seamă. Va trebui să caute s’o mărite cu u n băiat bun, care să primească zestre cît i-o da el. La urmă, socoteli de averea lui Nicola erau cu nepu­tință de cerut.­­ Cu toate planurile și gândurile, Hristea era foarte îngrijorat și nesigur. — „In afaceri, zicea el, numai cifrele nu te pot înșela, încolo ori­ce plan e pleavă. Vine o în­­tîmplare neprevăzută și ca vîntul năpraznic spul­beră tot. Omul de afaceri nu pune temerii pe pla­nuri de fantazie ; acestea sînt lotării, la care de obicei t­ ai parte numai de numere necîștigătoare. „Proștii nădejduesc, cumintele vede, pipăe, lu­crează și, cînd merge la sigur, mai zice și „Doam­ne ajută!“ In viața lui nu vrea să aibă a face cu oameni cu fantazie : „Din o mie, dacă reușește unul și ăsta nu din pricina pinței lui, ci mulțumită unei nimerelî oarbe ! (Va urma) V

Next