Dimineaţa, noiembrie 1905 (Anul 2, nr. 633-658)
1905-11-05 / nr. 633
Sâmbătă 5 Noembrie 1905 AMANTE DE REGI íV . ... Metresei- suilouis . XV — Extraordinare chinuri la cari fu supus atentatorul la viața regelui, tortura preparatorie, tortura obișnuită și tortura extraordinară, zmulgerea membrelor. — Crucea fiicei marchizei. — Lipsa crucei.— Disperarea și presentimentele de moarte ale marchizei. Nimic nu e mai oribil ca chinurile la cari fu supus nenorocitul. Cînd recitim amănuntele acestor torturi, ne întrebăm dacă Damiens a atentat la viața unui om sau a unui Dzett. După ce fu ars la picioare, în tortura numită preparatorie, el fu supus la chinurile cele mai crude ale torturei obișnuite și a torturei extraordinare; apoi fu tăiat la subsiori și i se turnă plumb topit în răni, i se arse pe d’antregnl mina dreaptă și apoi i se zmulse, unul după altul, toate membrele corpului. Din fericire, rana regelui era foarte puțin gravă, ce ar mai fi fost dacă rana era mortală! * Să revenim la marchiza da Pompadour, D-na de Hanssot a consacrat favoritei o mare parte din memoriile ei. Ea povestește că d-na de Pompadour nu arătase oarecare duioșie și iubire decit pentru fiica ei, Alexandrina d’Euiolea, care, cum se știe, a murit in floarea virstei. Nenorocita tînăra fată purtase la gît o cruce de aur pe care o moștenise bine înțeles mama ei. Marchiza, intrînd seara Batt dimineața în odaia în care murise fata ®i, obișnuia să se uite la crucea care-i amintea pe aceea care nu mai era. Ei bine, în ziua de 15 Martie 1764 d-na de Pompadour, intrînd în apartamentele ei la Versailles, însoțită de contele de Lugeac, deschise, mișcată par că de o presimțire, scrinul în care se afla crucea, și, văzind că crucea lipsește, scoase un strigăt așa sfîșietor da durere că contele, care rămăsese într’o odae vecină, alergă să vază ce i s’a întîmplat. Palidă ca ceara și gară tind contelui scrinul gol. .— Am fost furată, zise d-na de Pompadour. — A. Ozeule, de sigur că vreun diamant de mare valoare ? — Nu, o cruce de aur, o simplă cruce de aur... — O, în cazul acesta, nimic dezesperant... Desigur că vreuna din servitoarele voastre... — Nici una din servitoarele mele n ar fi îndrăznit să se atingă de crucea aceasta a fiicei mele... De altfel, asta nu e totul. Uite-te ca e aci... Contele de Lugeac se aplecă și, cu toate că era sceptic din natură, nu putu să-și reție o mișcare de groază la vederea imaginei zugrăvită cu un rar merit de execuțiune pe satin. O imagine lugubră: un cap de mort. — Iată o glumă de un gust foarte prost, zise tînărul conte după o pauză. — Aceasta nu e o glumă, replică marchiza cu gravitate, e un avertisment. Peste puțin timp am să mă duc acolo unde e fiica mea. — Aida de, co idee, marchiza Dv., o femee de spirit, să credeți... — Șt. Lugeac, nic! o vorbă despre asta. Dacă ți cît de puțin la mine să nu spui nimănui nici un cuvînt despre aceasta. Mi-o promiți ? — Vi-o promit. Lugeac însă mi se ținu de cuvînt pentru că în curînd toată lumea află depre cele intimplate. Primele atingeri ale boalei care o răpi după o lună de suferinți grele, făcînd astfel să se realizeze prezicerea lugubră, ea se simți la Choisy. Boala făcu niște progrese extraordinare ; era un spectacol sfîșietor acela al stingere ei progresive. Louis XV o vedea însă fără cea mai mică emoțiune. Toată tandrețea lui părea să se fi refugiat în atenția și îngrijirile» ce punea să i se dea. (Va urma) avu amabilitatea de a-mi da cîteva interesante amănunte. — Vom mai organiza alte ascensiuni —îmi spuse d-sa—și balonul odată montat va sta mai multe zile în aer. De astădată a trebuit să dezumflăm balonul, pentru a-l salva. — Mai aveți hidrogen în depozit? — Mai mult cît trebue pentru o ascensiune. — Cîți bani costă o umflare de balon? — Vreo mie de lei... căci e nevoe de o sută de tuburi de gaz comprimat. — Vrea să zică ați avut o pagubă respectabilă. — Riscam să deteriorăm balonul care costă șaptesprezece mii de lei. — Veți face și ascensiuni libere? — Balonul e captiv, dar se pot face cu el și ascensiuni libere. — La cîți metri se poate ridica balonul Captiv al regimentului ? — Aerostatul nostru se poate ridica pînă la o mie de metri, ceea ce e prea mult încă, pentru a se observa poziția inamicului și a reguliinula artileriei. — Cum se regulează tirul artileriei cu balonul ? — Artileria nu poate lupta deschisă. „Ea are de multe ori nevoe să fie acoperită de dealuri. Atunci se observă din balon locul unde cade proectilul și se comunică comandantului bateriei, care își regulează apoi tirul mai la dreapta, mai la stînga, mai sus, mai jos... — Comunicările se fac prin telefon ?... — Și prin telefon. Dar se aude și vocea liberă, căci balonul n’are nevoe să se urce prea sus în asemenea cazuri. Intrebînd pe d. colonel Const. Tănăsescu, dacă mî va permite să iau loc în nacelă data viitoare, d. comandant al regimentului avu extrema bunăvoință de a-mî promite că la timp va aviza diferitele ziare din Capitală, astfel că reprezentanții presei, cari ar dori, să poată primi botezul aerului... ----------—MS ® --------- sescu spune că partidul conservator s’a gîndit a pune ființă unei clădiri ce se va înălța falnic atît pentru înfrumusețarea orașului cît și pentru Utilitatea publică. D-ni. C. Ghica-Deleni sebator și Ștefan Gane decanul avocaților, mulțumesc inițiatorilor acestei clădiri, care are să fie un templu de dreptate.—Elifil. Arendarea moșiilor statului D. Icu N. Lahovary, ministrul de domenii, s-a pronunțat asupra licitației ținută în ziua de 15 Oct. pentru arendarea de moșii ale statului. Au fost aprobate din 27 moșii adjudecate provizoriu, numai trei, spre a fi arendate pa perioada 1906—916, și anume : 1) Zăvalu din jud. Dolj, asupra obștea locuitorilor din com. Grindeni, cari au oferit cu 100 °/o mai mult decît prețul cu care această moșie fusese arendată exploatatorilor de meserie, în perioada expirată. 2) Cordărenii din jud. Dorohoi, asupra obștei locuitorilor din com. Cordăreni, care au oferit cu 50 la sută peste prețul cu cari a fost exploatată în perioada expirată de arendași de meserie. Sg 3) Bogdănești din jud. Suceava asupra obștei locuitorilor din com. Bogdănești, cari au oferit 50 la sută peste prețul cu care fusese arendată în perioada expirată. Deși pentru celelalte 20 de moșii se obținuse prețuri superioare celor cu cari au fost arendate in perioada expirată, totuși de ministru al domeniilor a dispus să se țină o nouă licitație pentru arendarea lor, deoarece d-sa și direcțiunea domeniilor a fi convingerea că aceste moșii valorează mai mult decît le prețuesc, prin arenda ca oferă, arendașii exploatatori. Kep. Plecînd am întilnit în curtea regimentului pe d. Socot. Assaki, curagiosul organizator al ascensiunilor de la Uzina de gaz: — Vezi ce înseamnă, cînd n’avem hală pentru balon... De altfel experiența făcută de regi de geniu a fost folositoare, căci s’a constatat rezistența balonului și buna sa funcționare. Totuși balonul a fost prea repede dezumflat, ceea ce nu s’ar fi întimplat dacă am fi avut o hală. Să sperăm, că această lacună o va îmlini societatea „Aeroclub“. Mi. Baloriű în armată —Experiențele de la reg. I Geniu— Convorbire cu d. colonel Const. Tabăsescu—Citeva amănunte asupra balonului.— Aerostatica și războiul—Ziariștii în balon.—Necesitatea unei hale pentru baloane Pentru eai înaintea prînzului fusese anunțată o nouă ascensiune a balonului regal de geniu și după promisiunile ce mi se făcuseră, speram să pot face și eu o ascensiune, pentru a putea comunica cititorilor impresiunile avute. Dar omul propune și zeii dispune! Din pricina ploaiî din timpul nopței balonul se udase prea mult și fiind în acelaș timp vînt, aerostatul era amenințat să i se deterioreze. Atunci s’a hotărît deșertarea lui, iar subsemnatul care-șî făcuse speranța că se va dezlipi citeva clipe de acest pământ, avîntîndu-se în slava cerului, a trebuit să se resemneze rămînînd umila victimă a gravităței planetei noastre.❖ Pe cînd balonul, care era acum un sul lung de pînză galbenă, de vreo douăzeci de metri, era transportat de un număr de soldați în sala de reîncari a regimentului, pentru ca acolo să fie umplut cu aer și uscat, el a avut o scurtă convorbire cu d. colonel Const. Tănăsescu, comandantul regimentului, care Inaugurarea palatului de justiție din Botoșan — prin fir telegrafic — BOTOȘANI, 3 Noembrie. — In prezența autorităților administrative și militare a corpului profesoral și magistral, s’a pus piatra fundamentală a palatului de justiție. După oficiarea serviciului religios de către clerul orașului, d. prefect Vie Vă- Bala palatul justiției Fals de băncuțe.—Odată cu omsiunea noilor băncuțe, Ion Bercearm, meșteșugar, a crezut ca mai rentabilă e meseria de... fabricant de băncuțe și s’a pus pe lucru. Cu un tipar excelent, el a început opera și a reușit sa fabrice niște piese de nerecunoscut pe lîngă cele bune. Denunțat înainte de a fi tras roadele mancei sale, el a fost arestat și d. judecător Pană caută să descopere și pe Complici. In această direcție se continuă instrucția. Fals de polițe.— D. Mărunțescu proprietar, denunțînd parchetului că vechilol său i-a falsificat polițe, in valoare de 20.000 lei, parchetul a început cercetările. Eri a luat un interogator d-lui Mărunțescu care e bolnav și care a declarat falsă iscălitura de pe polițe. Delapidare.—D. unde instructor Slătineanu a dat ordonanța definitivă în afacerea Toma Teodorescu. Acesta ca agent al circumscripției Meri-Petki, și-a însușit din banii circumscripției. Em. Regulamentul școalelor profesionale de gradul I D. Sabba Ștefănescu secretarul general al ministerului de instrucție, a modificat regulamentul școalelor profesionale astfel: In orașele unde sunt mai multe școli profesionale, directoarele se vor reuni în ziua de 5 Sept orele 10 a. m. în localul școalei cele mai vechi din oraș. Ele vor forma o listă unică din toate cererile de înscriere conform art. 8 și 13 apoi ținînd seamă de locurile vacante în fiecare școală, se vor înscrie în clasa I-a a fiecărei școli un număr de eleve egal cu numărul locurilor disponibile ținîndu-se seamă pe cît va fi cu putință de depărtarea elevelor de școală și de preferințele exprimate în cerere. Fiecare elevă admisă în această școală dacă este fică de străină va plăti anual o taxă de 60 lei. Ea sa va plăti în 3 rate egale și anume prima între 2—30 Sept. a 2-a între 1—30 Ianuarie ’■ și a 3-a între 1—30 Aprilie. Fiecare rată trebue plătită integral; fracțiuni nu se vor primi. Se poate însă primi plata a 2-a sau chiar a taxei pe întreg anul școlar. Ficele de părinți naturalizați, după data naștere lor vor fi străine, ficele de părinți naturalizați înainte de data naștere lor vor fi romînce. Pînă în ziua de 10 Octombrie, 10 Februarie și 10 Mai directoarea va înainta ministerului un tablou detaliat de taxele vărsate, de numele celor cari au plătit, precum și de cei cari nu au plătit rata respectivă. Elevele a căror rată nu va fi fost achitată pînă în ziua aceea se vor elimina îndată de drept și partida lor în matricolă se va închide. In fiecare școală va fi un registru anume în cari se vor copia No. recipiselor, suma care s’a vărsat cu acea recipisă, casa unde s’au vărsat banii, și data vărsămîntului. Elevele care sînt fice de străini, dacă vor fi meritoase și lipsite de mijloace de a plăti taxa, vor putea fi dispensate de a o plăti. Cererile de dispensă se vor înainta direcțiunea școalei înainte ca 8 Septembrie a fiecărui an școlar însoțite de dovezile cuvenite cari să constate lipsa de mijloace. Conferința plenară întrunită în ziua de 8 Septembrie în acest scop de către director se pronunță asupra lor. De dispense nu pot beneficia elevele repetente în acea clasă nici acelea cari la încheerea anului școlar precedent vor fi avut media anuală la purtare mai mică de 8 și la studiu mai mică decît 6. Conferința plenară a școalei, după recomandarea conferinței clasei, poate să ridici dispensa elevelor nemeritoase și să o acorde celor meritoase, chiar în cursul anului respectiv, respectînd dispozițiunile din articolele precedente. Direcțiunea va forma pentru fiecare clasă cite un catalog pentru studii conform modelului trimis de minister, iar pentru lucru va forma cataloage separate pentru fiecare materie. In aceste cataloage în rubrice speciale, institutoarele vor trece regulat în clasă notele, absentele și alte observațiuni ce vor fi făcut în timpul clasei, iar maestrele vor trece notele atît la teorie cît și la practică însemnînd toate obiectele lucrate de fiecare elevă, fie singură fie în colaborare cu alta. Acest catalog va servi un trimestru și va fi reînoit la începutul trimestrului următor. Direcțiunea va îngriji ca pînă la finele lunei Noembrie să formeze cîte un catalog special pentru fiecare obiect și clasă în care institutoarea sau maestra respectivă va trece notele, absențele trimestriale, mediile anuale și notele de corigentă ale fiecărei eleve. Toate cataloagele se vor păstra în arhiva școalei și nu pot fi luate sub nici un cuvînt din localul școlei. Fină în 15 zile cel mult de la terminarea primului și celui de al doilea trimestru, directoarea va îngriji ca absențele și A. asistatic î l eterii...... ......Populari Cu următorul sumar: Rostul nostru.—Vaccinul contra boierii.— Somnul și visurile. — Bronșita și tuberculoza.—Școala în semicerc. — Lupta contra prafului. — Cărbunele întrebuințat ca antidot.— Aberațiunile auzului.—Oamenii de statură mijlocie trăesc mai mult decât cei înalți ? Cura de aer în oftică.—Napidofagia.—Anecdote medicale.—Știința recreativă.—Frica de moarte.— Sfaturi și leacuri. —Pîinea poate molipsi de oftică.—Otrăvurile din hrana zilnică.—Despre molipsiră. — Cum se otrăvește cineva biind vin.—Cum trebuesc feriți lucrătorii de țăndările și praful din ateliere. — Carnea de porc în Chicago.— Scrofloza. — Gastrita. — Reparațiunea feței prin chirurgie.—Ce este vaccinul.—Higiena somnului.Veștejuil (roman original), etc., etc. ÜÓ Bani niimftrtil- .......—~ -—— 5 Lei aEumameiitiil anual notele trimestriale din cataloagele speciale ale institutoarelor și maestrelor să fie transcrise în matriculă, după care le va controla. Dînsa este răspunzătoare de erorile sau alterările de note ce s’ar comite la transcriere. Dacă se constată vr’o eroare la transcrierea notelor sau absențelor în matriculă, directoarea subliniază nota greșită cu cerneală roșie și apoi tot cu cerneală roșie însemnează nota exactă în coloana de observațiune și subsemnează. Orice fel de altă corectură, ștergere saurăsătură în cataloage sau în matriculă este cu desăvîrșire interzisă. Se va pedepsi cu asprime orice abatere de la această prescriere. Cînd după trecerea notelor în matriculă o institutoare sat maestri declară că din eroare a trecut în catalogul său special vreo notă în loc de alta, va face declarație scrisă în acest sens și o va prezenta directorului, împreună cu toate probele ce va fi avînd, ca să dovedească eroarea. Directorul își va da avizul și îl va înainta ministerului spre a decide. Orele de prelegere se vor ține numai dimineața de la ora 8 înainte (fiecare oră de prelegere fiind socotită 50) pentru studii, desemn și teoria lucrului restul timpului, pînă la orele 11 a. m. precum și de la 1—6 în lunile Sept. Marți și Iunie. 1 — 5 în lunile Oct. Martie și Iunie, 1—4 Noembrie, Decembrie, Ianuarie și Febr. vor fi consacrate lucrului. Dacă în aceeaș zi vor fi 2 sau 3 cursuri teoretice se va da între fiecare din ele un repauz de 10 minute, iar la cursurile practice de după amiază se va da un singur repauz de 20 minute. Repota nu a fost însă remisă sultanului, dar hotărîrea decizivă e luată: ori începutul reformelor, ori bombardarea teritoriilor turcești. P. Reforméig in Macedonia — Demonstrația navală contra Turciei — O știre senzațională ne aduce telegraful : ambasadorii puterilor însărcinate cu controlul în Macedonia au hotărît trimiterea unui ultimatum Porței pe chestia controlului financiar, și, dacă Poarta nu va ține compt de acest ultimatum, să înceapă o demonstrație navală. Această hotărîre a ambasadorilor se confirmă. Ele au ținut o nouă întrunire și au hotărît în mod definitiv luminarea ultimatumului Porței. Cei cai îi urmăresc evenimentele din Bracedonia și’aîi fost surprinși de această deriziune a puterilor, fiindcă e lucru cert că ambasadorii lucrează in vederile puterilor. Aplicarea controlului financiar în Macedonia ajunsese un adevărat basmu cu cocoșul roș. E aproape un an de zile de cînd puterile protectoare ale Macedoniei, somează Poarta să pună in aplicare controlul financiar. Puterile cer ca ele prin reprezentanții lor să exercite direct un control asupra finanțelor macedonene. Acest lucru n’a convenit Porței și de atunci și pînă acum ea amînă într’una puterile, nedînd un răspuns lămurit. Destul s’au încercat puterile protectoare ca pe cale pacinică să se înțeleagă cu Turcia, destul a f tolerat Turciei să amîne aplicarea în general a reformelor în Macedonia. Controlul financiar era numai un început al reformelor, și nici pe acesta Poarta n’a voit să-l aplice. Puterile protectoare au găsit acuma momentul ca să silească Turcia, și momentul pare bine ales. Atîta timp cît Rusia se afla încurcată în războiul cu Japonia, Poarta nu se prea temea de o demonstrație navală fiindcă una din puterile care trebuia să exercite controlul în Macedonia era tocmai Rusia. Nici Austria nu avea situația lămurită ca să se poată ocupa de încăpățînarea Turciei. Astăzi, același lucru se poate spune despre ambele puteri, fiindcă nici Rusia nu e atît de liniștită incît să se poată ocupa de interese mai mult sau mai puțin străine, nici Austria nu are o situație mai bună. In prima, revoluția , în toiul ei, în a doua criza austro-ungară încă n’a fost rezolvată. Dar chiar așa fiind lucrurile, ambele puteri au luat hotărîrea decizia contra porței, fiindcă starea de lucruri din nainte nu mai putea subzista" După ziarul „Standard" detaliile demonstrațiunei flotei contra Turciei au fost aproape complect fixate și puterile vor lucra în comun. SOCIETĂȚI ȘI ITRUNIRI Absolvenții șfedafelor superioare de arte și meserii au înființat o societate culturală și de ajutor reciproc sub numele de „Uniunea culturală a absolvenților școalelor superioare de arte și meserii“ cu sediul în București. Scopul acestei societăți e de a iini pe toti meseriașii culți spri a lucra cît mai rodnic la ridicarea și progresul meseriei romînești și a meseriașului instruit. In acest scop s’a înființat: 1) o bibliotecă care se va complecta prin serbări, publicări de conferințe ale membrilor societăței și donațiuni benevole. 2) Un internat pentru elevii practicanți sau absolvenții lipsiți cît și pentru cei ce nu-și găsesc de lucru momentan și o casă de ajutor prin care să se încurajeze absolvenții meritoși și să se ajute cei ce sînt lipsă. Pentru realizarea acestor dorințe înalte și umanitare, comitetul fondator roagă toate instituțiunile precum și toate persoanele caritabile a da tot concursul moral și material, ca atît biblioteca, internatul cît și fondurile de ajutor ale societății cît mai mult să se mărească. Biroul se află în strada Polizu No. 2. Ofițeri decorați împăratul Austriei a conferit următoarele decorațiuni ofițerilor romîni : D-lui colonel Toma Constantinescu, „Coroana de fer" cl. II-a; d-lor căpitani Albu Iosif, Vasiescu Ion, Pădureleanu Mihail, Felix Corneliu și d-lui locot. Oprescu Constantin, „Coroana de fer, cl. IlI-a , d-lor intendent Vîrtejeanu Ion, It.-colonel Muică Ion și It.-Colonel Burghie C, crucea de comandori ai ordinului „Francisc Iosif și d-lui lt. Popescu G, crucea de cavaler a aceluiași ordin. ----------------- MBEÜ DIMINEAȚA intime informații ,D. Bădarău, ministrul justiției va sosi Duminică în țară, Ministerul de finanțe a dat o circulară tuturor ministerelor ca să grăbească cu întocmirea bugetelor respective pe exercițiul viitor, avînd intențiunea să depună cît mai curînd în Cameră bugetul general al Statului.Zilele acestea se va face o nouă mișcare în magistratură, cu care ocazie se vor face și unele numiri în magistratura Inamovibilă. Prințul și prințesa Romîniei se vor duce Duminică la Florești, spre a face o vînătoare în parcul primului-ministru. După știrile primite din Constantinopol, bandele Grecești au distrus școalele și morile romînești din satul Turia. Legațiunea Romîniei a protestat erî și azî atît pentru acest fapt cît și pentru cel din Abella.Ministerul domeniilor a însărcinat pe d. V. Silvian, șef de regiune, cu stabilirea unei pepiniere silvice la Nicorești lîngă Tecuci.D. dr. N. Leon, inspectorul genera al învățămintului secundar în urma unei inspecții făcute zilele acestea la liceul Sf. Sava a constatat că cea mai mare parte a elevilor atît din cursul superior, cît și cel inferior este de o obrăznicie nemaiauzită fața de d-ni profesori. Pentru aceste motive d-sa a făcut un raport detaliat ministerului prin care cere eliminarea tuturor elevilor cari au asemenea apucături rele. Ministerul de instrucție a hotărît modificarea art. 48. din regulamentul școalelor normale, în sensul ca în loc de bimestre, notele să se dea pe trimestre.Administrația financiară a județului Ilfov a cerut ministerului de finanțe, amendarea cu reținerea din salariu, pentru diferite neglijențe în serviciu, lipsiri de la post, următoarelor persoane: Mihăilescu P. Frunzescu O., Gr. Moisescu .Consiliul miniștrilor a aprobat instalarea centralizării acelor în gara de Nord, în limitele sumei totale de 115,103,65 și a autorizat ministerul lucrărilor publice să închee dn contract cu casa Fritz Marti din Winterthur, pentru fabricarea aparatelor de centralizare în suma de lei 78.059, precum și să se execute în regie celelalte lucrări pînă la complectarea sumei totale mai sus arătate.Consiliul miniștrilor a autorizat să se execute în regie reconstruirea a 21 tabliere la podurile de 2 m, 30 și 2 m. 42 deschidere de pe linia Piatra-Oit- Virciorova, in limitele sumei totale de lei 24000. Ministerul lucrărilor publice a cerut consiliului de miniștri să autorize a se încheia contracte cu mai mulți întreprinzători pentru aprovizionarea unor cantități de traverse, în limitele sumei de 264.235 lei, plătibile din fondul de aprovizionare de materiale. PD. Gr. I. Alexandrescu, licențiat în drept, a fost autorizat , lucrat, cu înbpere de la 1 Noembrie a. e., în administrația centrală a ministerului afacerilor străine, în calitate de atașat supranumerar (neretribuit).Elevii mai jos notați au fost numiți ca elevi fără plată în școala de fii de militari din Iași , clasa V . Minescu Ioan, Emil Scheletti și N. Dobrotescu, clasa VI: N. Gr. Giosanu, L G. Ionescu și Gh. Buhlea.D. Coman Mutinescu, absolvent cu diplomă al școalei speciale de silvicultură de la Brănești, s’a primit în cadfele corpului silvic al statului cu gradul de silvicultor asistent, în locul d-lui N. I. Rădulescu, înaintat. D. silvicultor cl. II N. Ionescu, a fost înaintat la cl. I, în locul d-lui Nicolae Țăpîrdea, înaintat.Succesul revistei noastre Medicina Populară a întrecut așteptările noastre. Din o edițiune de zece mii de foi, nu ne-a mai rămas nicî o foae, așa că am fost nevoițî, față de cererile cari ne sosesc din provincie și din Capitala, să tragem o nouă, edițiune. Acest succes dovedește ca o publicațiune în genul Medianei Populare era absolut trebuincioasă și că a umplut un gol. De altfel prețul de 10 bani și abonamentul eftin de 5 lei anual, sunt de natură ca noua noastră publicațiune să fie în mîinile tuturor și pe masa fiecărei familii.La telegrama de felicitare adresată de președintele înaltei Curți de conturi regelui și reginei cu ocazia aniversarei a 36-a a căsătoriei lor, suveranii au răspuns următoarele: D-lui Gh. Lahovary președ. înaltei Curți de conturi Am primit cu vie plăcere călduroasele urări ce ne aduceți în numele înaltei Curți de conturi și mulțumiri, regina și ett, din tot sufletul pentru asigurările simțimintelor de dragoste și credință ce ne reinoită cu prilejul aniversărea căsătoriei noastre. Carol © Veterinarul sublocotenent stagiar Munteanu Vasile, de la comandamentul corpului II de armată, a fost înaintat la gradul de veterinar locotenent, trecîndu-se totdeodată în rezervă și repartizîndu-se aceluiași corp de armată. D-l Panaite Mihai, fost controlor fiscal, a fost numit controlor fiscal de județ cl. II, în locul d-lui D. G. Adam, lăsat în disponibilitate.D-l N. Țăpîrdea, actual silvicultorșef cl. III onorific, a fost numit, pe ziua de 1 Noembrie a. c., silvicultor-șef cl. III în locul decedatului V. Vlasie. © Comitetul societăței „Agraro" aduce la cunoștința publicului că în caz cînd nu se vor putea plasa bilete pentru acoperirea sumei de 40.000 lei, ciștigurile tragerei II a loteriei sale, această sumă se va împlini din alte fonduri ale societăței, pentru ca loteria să nu sufere nici o scădere a cîștigurilor. Tragerea se va face la 1 Februarie 1906 irevocabil. Ministerul de instrucție a hotărît ca la școala de fete No. 1 din Galați, în clasa I și a II-a să funcționeze numai o singură profesoară în loc de două, cum era pînă în momentul de față, Insă clasa IlI-a să se dezlipească de clasa IV-a și să aibă două profesoare : una să predea cursul clasei a IlI-a, și a dona cursul clasei a IV-a.D-l M. Mihăilescu a fost numit impiegat cl. II-a în serviciul exterior general al finanțelor, în locul d-lui Dumitrescu, pus în disponibilitate.Noul tarif vamal și convențiunile comerciale se vor pune în aplicare la Martie st. n. 1606. © Corporația croitorilor din București convoacă pe toți membrii săi pentru ziua de Marți 8 Noembrie a. c. ora 9 dimineața spre a procede la votarea și alegerea a nouă membri în comitetul corporațiunei. Se aduce la cunoștința generală că plata pensiunilor pe luna Noembrie a. c. se va face cu începere de la 11 ale acestei luni, și în nici un caz nu se va libera vreun bon de pensiune pe această lună mai înainte de data fixată. D. C. Raicu a fost numit comandant al sergenților de oraș din Tecuciu. D. Const. Singuroff a fost numit agent al biroului de servitori din Tulcea .Proiectul pentru concesiunea iluminatului Capitalei a fost supus aprobărei consiliului tehnic superior.Primăria Capitalei a făcut cunoscut ministerului de interne că transplantarea de pomi ce se face pe diferitele străzi din Capitală n’are alt scop decît să se egaleze felul de plantație pe toate aceste străzi. © D. deputat Dimitrie Greceanu din Iași va pleca, la finele lunei viitoare, în călătorie de plăcere în Egipt. ”Ministerul de interne a aprobat reînființarea școalei de sergenți din Brăila.D. Mihail Nandrea a fost numit revizor la biroul de servitori din Ploești. © Ministerul de interne a aprobat un concediu de 15 zile d-lui Traian Orleanu, șeful poliției orașului R.Sărat.^ © S’a primit demisiunea d-lui N. Ionescu Corban, directorul poliției orașului Tecuci. I Asta seară se întrunește consiliul sanitar superior pentru a continua discuția asupra regulamentului cu privire la controlul laptelui și al vitelor producătoare de lapte cum și asupra vînzării laptelui în Capitală.Cu începere de la 15 curent, administrația Casei bisericii va elibera bonurile de milă, iar la aceeași dată, casieria centrală din ministerul finanțelor va începe a se achita. D. I. Antohi a fost numit copist în poliția orașului Bacău. D. Mihail Popescu a fost numit agent special de siguranță pe lîngă poliția din Brăila.In cursul lunei Octombrie a. c., s’a încasat, din taxa de consumațiune a petroleului din jud. Ilfov, suma de lei 51.278.876. In anul trecut, aceiași lună, s'au încasat 41.120 lei și 66 bani, adică cu un plus, pentru anul acesta, de 10.157 lei și 91 bani.Biroul contencios din ministerul finanțelor s’a mutat în etajul II, în locul serviciului fondului comunal, mutat, după cum am anunțat, în localulocupat pînă acum de serviciul statisticei generale din acel minister: "Epidemia de dizenterie din județu Dorohoi este în descreștere. In general, starea sanitară din țară are cale de îmbunătățire. Rapoartele ce sosesc zilnic la direcțiunea generală a serviciului sanitar, confirmă în totul această știre. Numai in județul Iași epidemiile de scarlatină și febră tifoidă mai bîntuit și azi cu vehemența.Sesiunea ordinară a consiliilor generale din județele Olt, Tutova,Tecuci și Roman s’a închis.In ziua de 10 Noembrie a. c., se va ține la primăria Capitalei o licitație pentru construirea pavilionului din centrul Tîrgul-Moșilor. Lucrarea va costa 40.000 lei. Cursurile școalei de adulți s'au deschis și se țin în localul Clubului meseriașilor din Capitală. Personalul didactic se compune din d-ni. D. Constantinescu, S. Kituescu, V. Protopopescu, Gr. Scraba, S. Negulescu, I. G. Savu, Fl. Demetrenca, I. Ghiață, N. Petrescu, T. Grigorescu, A. Grăjdeanu și Gr. Teodosiu, toți institutori în Capitală și membrii ai cercului cultural . Școala romînă". Cursurile se predau conform programelor școlare în vigoare și în mod cu totul gratuit.Comitetul tribunalului juridic studențesc anunță că Duminică 6 Noembrie la orele 9 a. m. va avea ședința de descindere a societăței în sala No. V a universitățea. Sezonul politic. Judecata din urmă din Rusia, tipuri de la agapa presei, o ședință spiritistă, carnetul lui Maladache și o sumă de alte hasmadii în proza și versuri fac o distracție din cele mai vesele din No. 92 din Belgia Orientului apărut azi. Nu intrați seara acasă, fără a vă procura mai înainte, în schimbul a 5 parale, Belgia Orientului. Ședința consiliului de Ilfov — Joi 3 Noembrie — Consiliul general de Ilfov și-a continuat eri d a. lucrările din sesiunea ordinară în care se află convocat. S'a citit și s’a aprobat sumarul ședinței precedente. D. P. Sfetescu, prefectul județului comunică adresa ministerului de interne prin care se prelungește cu 15 zile sesiunea consiliului. — Se aprobă un ajutor de 300 lei pentru victimele cutremurului din Calabria. — Consiliul aprobă, cu unanimitate, cererea d-lui C. Mihăescu, șeful contabil al prefecturei, de a i se acorda o diurnă lunară de 50 lei. — Se acordă un ajutor de 100 lei d-nei Ionescu, telefonistă a prefecturei. — Idem un ajutor de 500 lei studentului Vasile R. Nicolaescu. — Sesjinaî acordă și alte mici ajutoare. — Se ia în discuție cererea antreprenorului Dobrescu, de a i se restitui o garanție de 760 lei. Vorbesc în această chestie d-nii Niculescu-Dorobanțu, I. Ar.tonescu, Urziceanu și Sfetescu, Consiliul aprobă să se restitui d-lui Dobrescu suma de 760 lei.— Se trimet la comisiunea bugetară numeroase alte cereri pentru accordări de ajutoare. — Se scutește comuna Oltenița da plata sumei de 6000 lei, datorită județului. — Se citește raportul comisiunii pentru verificarea cheltuelilor făcute de FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ — 20 — ROBII IMNULUI MARE ROMAN de doamna SOFIA NĂDEJDE PARTEA I-ia X Susana simți o lipsă și o jale nespusă. Rămase în balcon cu ochii pironiți după mască. Pare că nici o dată nu fusese atît de străină. Cu unchiul, cu fratele nu erau legături sufletești încălzite de focul extazelor religioase. Atîția ani fuseseră de ajuns ca să pue un zid de ghiață între dînsa și familie. După ce nu se mai zări trăsura cu care plecase maica, Susana întră în casă, apucată de un plîns cu suspine. Hristea o lăsă să se liniștească de la sine, orice vorbe duioase mai tare i-ar fi ațitat jalea. Și nici nu era el omul să poată mnîngăia o inimă atît de gingașe ca a Susanei. Hristea, îndată ce s’a văzut mîntuit de călugăriță, simți luîndu-i-se un greu de pe suflet. Vedea © 1 că nu-i lesne de luptat cu o sectă atît de puternică și atît de meșteră in a schimba sufletele tinere, după interesul și placul ei. Se îngrozea, cînd vedea ce făcuseră din Susana, care vorbea cu adorație de maica stanță, pe care o punea în rîndul sfinților. Puterea lor stă în faptul că ele cunosc caracterele cari pot fi influențate și aduse la sectă și cele cari nu. De aceea nicî odată nu-șî pierd munca în zadar; aleg și pe urmă pun strădanie și stăruință, carî rar dau greș; dînsele nu aruncă semînță în pămînturî pietroase nicî la margene de drum, nici pe locuri sterpe, ci numaî în cele bune pentru scopul ce urmăresc, și carî dau roade o sută și o mie. XI Hristea, ca om de afaceri, avea bugetul sau deosebit, personal, unde trecea și socotea păn’ și cele cinci parale ce dădea pentru tainul cîinelui său credincios, Clăbuc. — „Dacă fiecare ar ținea socoteală de venit și cheltuelî, n’am avea atîția faliți nicî atîția bogătași caliciți. Cum te’nchinî seara și dimineața, așa trebue să-ți socotești venitul și mai ales cheltuelele. Găsești în drum ceva și încă nimeri, și să nu-țî numeri munca Cu toată economia și tot cînd îșî aduna pe hîrtie sumele cheltuite pe fiecare an, se’ngrozea. Dări mari către stat, pensioanele nepoților, leafa luî Ene și a servitorilor, cheltuelele de coș, orî cît de mici, dar tot erau destule, încălzitul și luminatul hainele, toate făceau mii și mii de leî. —„Dușmanii averea nu sînt hoții, ci cheltueala ; de aceea ochii trebue totdeauna să fie ațintiți și cu pază asupra ei.“ Orî-cît de mult venit ai avea, totdeauna se poate cheltui mai mult, dacă nu iau seama. Cheltuelele sînt drum lunecos, trebue cange de oțel să te ții să nu cazi. . Dacă boerii noștri ar fi fost deprinși ca’n fiecare zi s’adune cheltuelele, față’n față cu veniturile, mulți nu și-ar fi pierdut averele de la părinți. Omul poate trăi și cu’n leu și cu zece și cu o sută pe zi. Vai de necumpătatul, care cheltuește mai mult de cît are! N așteaptă desprețul sărăciei, umilința și’njosirea celor mici și celor mari! „Invidia oamenilor îi otrăvește pe dînșii, mila lor te otrăvește pe tine.“ Adesea povestea de un bătrîn ce-a cunoscut el, fiind copil. Trăea din pomană și aduna scoici pe malul măreî, pe cari le vindea la port călătorilor. Cînd a murit n’avea pe nimeni; dar s’a găsit la el o sută de mii de leî, bani pe carî i-a luat statul. Oare acest bătrîn iconom n’a făcut mai mult pentru seara lui decît răsipitorii ce aruncau în dreapta și’n stînga ? Nu merită el cea mai mare cinste ? A agonisi o avere e mai mare merit decît a ciștiga o victorie: ești singur și soldat și căpitan! Cu toată economia ținea ca el și ai lui să fie bine îmbrăcați. „Azî oamenii salută haina, nu omul. Zadarnic își avea bani, dacă voi fi luat drept calic, deci iconomie nu cărpănoșenie! Chiar în ziua în care plecă sora Ana, Hristea chemă o croitoreasă. — Dragă Susana, trebue să-ți faci o rocie mai deschisă, prea te’mbătrînesc hainele astea cenușii și negre. — De ce, unchiule ? Mie îmi plac astea. Surorile zic că podoabele sunt pentru femee căderea cea di’ntîiu. — In lume găteala e pentru femee ceea ce ramele sunt pentru tablouri. O haină tristă posomoraște pe cea din jurul tăii și chiar pe tine. Nu-î bine să porți doliu, cînd n’am pentru ce și nu putem merge la oameni străini să le fie rușine cu noi. Acolo sînt fete tinere; nu voia să treci drept guvernanta lor. Hristea vrea, prin puțin lux și găteală, să contrabalanțeze înmurirea maicelor. — „Nu se poate ca la o fată tînără să fie ucis păn’ la atîta amorul propriu și plăcerea pentru frumuseță. Mai bine s’a mărit cît de curînd, decît să văd cum averea muncită, în mare parte da mine, cade în mîinile iezuiților.“ — Ce vom face cu ele la școală ? zise Susana. — Vom vedea. Nu te-am mai săturat de școală? — Nu, unchiule , am colege și trebue să ies o dată cu ele, zise Susana cu jumătate de glas. Fata era de optsprezece ani. Boala o slăbise, dar tot era bine desvoltată. Fața-i albă și sprincenele negre făceau contrast minunat cu ochii albaștri. Gura-i singură putea face frumuseță unei fețe cît de unite. Avea un zîmbet atrăgător, blind, chiar cînd nu ridea. Mult nu le plăcea surorilorgura Susanei! Le era mărturie că greu va fi să sufere fara asprimile ordinului. Hristea se deprinsese atîta de mult a număra averea luî frate-so ca a sa, că maî nu-î venise Dăn’ acum în minte că va trebui să se despartă de ea. Planurile călugărițelor îl făcură să se gîndeasca la toate. Acuma vedea ce prăbușire ar fi fost pentru afacerile lui, să scoată de o dată din circulație o sumă așa de mare. Tot soiul de gînduri și de planuri i se ciocneau în minte. Unul singur părea cel mai de seamă. Va trebui să caute s’o mărite cu u n băiat bun, care să primească zestre cît i-o da el. La urmă, socoteli de averea lui Nicola erau cu neputință de cerut. Cu toate planurile și gândurile, Hristea era foarte îngrijorat și nesigur. — „In afaceri, zicea el, numai cifrele nu te pot înșela, încolo orice plan e pleavă. Vine o întîmplare neprevăzută și ca vîntul năpraznic spulberă tot. Omul de afaceri nu pune temerii pe planuri de fantazie ; acestea sînt lotării, la care de obicei t ai parte numai de numere necîștigătoare. „Proștii nădejduesc, cumintele vede, pipăe, lucrează și, cînd merge la sigur, mai zice și „Doamne ajută!“ In viața lui nu vrea să aibă a face cu oameni cu fantazie : „Din o mie, dacă reușește unul și ăsta nu din pricina pinței lui, ci mulțumită unei nimerelî oarbe ! (Va urma) V