Dimineaţa, iunie 1906 (Anul 3, nr. 831-860)

1906-06-01 / nr. 831

Antit m ^No. 831 PUBLICITATEA t Concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici ÎS Telefen 3­ 4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-lor M. Dukes nach?. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— wrsrs ASTAZI: 31 lain (13 Iunie) 1906 tmrami CALENDAR Ortodox : Apostolra! Erin iá șl Stratonir ,, Catolic : Tobias Răsăritul soarelui la 4 și 32 m. Apusul soarelui la 7 și 58 m. Timpul s’a încălzit binișor ,în toată țara iar vîntul a fost liniștit. Pretutindeni termometrul a depășit ziua 25 gr ajungînd la 28 gr. în mai multe lo­­calități din partea de cîmpie. Către seară și peste noapte a plouat mai în toată Moldova și pe unele locuri în Oltenia. La Iași și Turnu-Severin pioaea a fost în­soțită și de puțină grindină; manifestațiuni electrice s'au observat în cursul nopțe mai pretutindeni. Cea mai coborîtă temperatură de peste noapte 6 gr la Bucâr. Acum cerul senin și timpul liniștit mai în toată țara. Barometrul s’a coborît cu 2—3 mm. A plouat la: Mărășești 5 mm, Odobești 3, Mihăileni 2, Moinești 9, Medjidia 9, Codrenî 3, Dorohoi 3, Tîrgu-Neamț 17, Tg-Frumos 1, Iași 16, Roman 3, Bacau 2, Bârlad 1, Focșani 4, Tecuci 1, R­ Vî­cea 2, Calafat 7 și Turnu-Severin 27 mm. de Gnopiapnli* Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu: Vederi din războiu­.— DjJKblabUíu Grădina Oppler: Concert zilnic dat de o orchestră militară. Parcul Oteteleșeanu: In fiecare seară concert dat de o orchestră sub conducerea d-lui Skohoutil. — Sala și grădina Bragadiru: In toate serile reprezentațiun­ii date de artistul I. Nicolau­.—Grădina Ambasadori (Strada Academiei 32).—In fiecare seară Teatru de varietăți și balet de 30 domnișoare. După reprezentație la orele 12 Noa­ptea bal cîmpenesc.—Grădina Teatrului Jignitza.—Se va reprezenta frumoasa piesă Ocolul pâmîntului în 80 zile, cu concursul întregei trupe.—Grădina Dacia. Se va juca : Drama sîngeroasă din Belgrad, piesă în 5 acte de I. Krauss. ME­MENT © Toate autoritățile sunt Autorități, deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești deschise. Expoziții: Palatul Ateneului român ex­poziția artiștilor francezi, pictori și sculp­tori. — In rotonda Ateneului expoziția pic­torului Eugen Voinescu. ATENSTATVIL mm HABRID Mateo Morales autorul atentatului asupra regelm Spania“, După a­­tentat a reușit să fugă la țară, un fiind bănuit și arestat de un jan­darm s-a sinucis după ce a omorîte și pe jandarm. EXPOZIȚIA NAȚIONALĂ Numai cîteva zile ne mai des­parte de data cînd se va deschide expoziția națională. Această operă a neamului nostru e menită să atragă atenția țărei și a străinătăței cel puțin timp de șase luni. Prin felul cum a fost întoc­mită, ea merită să atragă toată a­­cea atenție. Începută tîrziu, expozi­ția națională risca să nu reușească. Au trebuit voințe de fier pntru ca întreprinderea să fie dusă la bun sfîrșit. Au fost atîtea piedici ce s’au pus acestei opere naționale! Gelo­zia partidelor adversare guvernului, lipsa de un loc mai potrivit, spe­cula încercată de proprietarii de te­renuri, fenomenele climaterice, etc. Toate însă au fost învinse și azi pe cîmpia Libertăței de la Filaret Se înalță un nou oraș de pavilioane, în care se expun toate produsele muncii intelectuale și manuale din Romînia și din unele țări limitrofe. Cu o perspectivă din cele mai minunate, expoziția e menită să provoace admirația sinceră a tuturor vizitatorilor. Ca toate operele omenești, expo­ziția nu e însă o operă desăvîrșită, perfectă. Se poate ca ar fi de criticat faptul că prea s-au îngrămădit pavilioanele cele mici, încît întunecă pînă la un punct aspectul celor mari. Și mai ales e de criticat faptul că pe lac s'au ridicat pînzele baroce cari re­prezintă cetatea Portului Arthur. Poate că toboganul american aco­peră o parte din splendoarea resta­­urantului și a palatului artelor. Dar trecînd peste aceste cusururi, rămîn în expoziție atîtea părți de admirat, în­cît vizitatorul cel mai pretențios poate să plece satisfăcut de la expoziție. Palatul artelor, clădit și împodo­bit cu atîta artă, cula boerească a­­ranjată cu cel mai ales gust, pavi­lionul regal, unde se vor expune o­­biectele de preț și de artă ale fa­miliei regale și princiare,—iată cîte­va din podoabele expoziției. Ziarul nostru menit a servi publi­cul în modul cel mai conștiincios, va publica succesiv dări de seamă amănunțite despre tot ce se va pu­tea vedea și se va petrece în expo­ziție. Răscoala țărănească din Pietroșanî GIURGIU, 30 Maiü.—Azi au fost la Pietroșani, prefectul Petrescu, substitu­tul Angelescu și inspectorul comunal Bosman. Țăranii reclamă posesiunea a 150 po­goane pămînt pe cari le-ar fi cotropit administratorul Kolen. Spiritele sînt acum liniștite. Trimit amănunte prin poștă. Dim. Bursa din străinătate Budapesta, 30 Mai.—Grna Octombrie 7.95; secară Opt. 6.57 ; porumb Iunie 6.36 ; porumb August 6.47 ; Porumb Main 1907 5.64; ovăz Opt. 6.71 ; răpi­­tă August 14 06. Viena, 30 Mai. — Act. cred. austr. 671.30; Act.cred. ung. 816.—­ C.f. austro­­ung. 680.25; Alpine 581.25 ; Renta comp. cor. 95.45 ; Lozuri turc. 155.55; Mărci a vista 117.30; mărci uit. 117.40; Napolec. 19.12; Noua rentă rusă —.—. Berlin, 30 Mai. — Renta austr. aur 197.95; Acț. cred. austr. 210.75; banen. ruso 215.75; nou împr. rus 73.10; renta ung. aur 96.—­ renta ung. cor. 95.73 ; c. f. austro-ung. 146 ; Schimb Viena 85.20; Tendința calmă. Frankf­urt. 30 Maî.—Renta austr. ung. 100.65; renta ung. aur 96.10; Act. cred. austr. 210.85; c. f. austr. ung. 146.30; Schimb Londra 204.60; renta austr. cor. 100.00; renta ung. cor. 95.60; Schimb Viena 151.83; Schimb Paris 81.33; Al­pine —.— Tendința calmă. Paris, 30 Maî.»— Renta austr. cor. 99.65 ; renta franc. 98.22 ; renta ital. 105.50 ; împr. rom. 97.10; Banque atom. 677; schimb. Viena 103.68; piețe ger­mane 121.59 ; cek Londra 251.75; renta ung. aur 97.75 ; renta span. externă 96. 80; renta turcă unif. 90.62 oblig, burg. 1896 499 lozuri turce 147.75; c. f. austr. ,—jschimb. Amsterdam 205.37 schimb Elveția 1.16. Tendința susținută. --------arnr­m&m+mzm**---—— * """■ Nouă revolte militare în Rusia Petersburg, 30 Main.— Soldații regi­mentului Orlov sînt revoltați. In ziua de 3 Iunie seara au ținut o întrunire într’o magazia din mijlocul o­­rașului la cari au luat parte 800 persoane. Motivele revoltei lor sunt : Lipsa de hrană, întîrzierea plăței sol­dei,—de aceea ei au hotărît că nu vor mai face gardă în ziua de 4 Iunie. La revoltația din reg. Orlov s’a aso­ciat un corp de rezerviști. La întruni­rea lor au luat parte și mai mulți stu­denți cari au ținut discursuri agitatoare amintind despre războiul japonez și li­bertatea poporului. In timpul acesta apăru comandantul regimentului încercînd să-î aducă la ordine. Soldații i-au răspuns arătînd preten­țiunile lor cari se reduc la următoarele: Solda să se plătească imediat și să se ridice dela 45 copeici la 2 ruble și funi. Să fie concediați toți acei sol­dați cărora le-a expirat terminul de serviciu în 1905. Să li se permită eșirea în oraș. Să li se permită și frecventarea unor localuri publice. Aceia cari au­ părăsit tabăra fără per­mis și au fost închiși să fie puși în li­bertate. Exercițiile cari se făceau înainte de noua lege militară să fie înlăturate, iar mîncarea să fie sporită dîndu-ii-se trei sferturi frizî de carne. Să li se facă corturi no­i. Să se îmbunătățească îngrijirea me­dicală. Comandantul i-a amenințat apoi că va ira to»*» D + R­ECTOR COWS’». MIUUE ABO NA­M MI­E Simple (Dimineața) 5? * ■* • Lei 18.­­. mitul » %' o . « »'A • 51­­'fj.Cra­ff­ » „ • 4 * „ 4Î50 1 .Tina­­ « .. . • * *. . # o „ 1.50 IW STK A IW AT ATE IWDOIT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an . . . . ..lei 32 1 3 Inni . . s 6 Inni* ’w'I6 1 lună a ■turne i»ud Ultima oră telegrafica Prin FIR SPECIALa de la corespondenții noștri din: Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta Situația In Rusia Mișcarea popilor ruși .Petersburg, 30 Maiü. — Sfintul Sinod primește știri din ce în ce mai alarmante cu privire la mișcările preoților din guvernămintele Cazan, Iaroslav și Nijni-Novgorod. Sunt peste 400 de preoți nemulțu­miți. Partidul reacționar rus. Petersburg, 30 Mai) — Grupul aristocratic (și adept al regimului absolutist în frunte cu generalul Trepov a format un nou partid sub numele de „Zvezănoi palazi“. Aseară membrii partidului au avut o întru­nire intimă. Contele Ignatiev a vor­bit despre situația actuală a guvernu­lui. A susținut că miniștrii­­­ nu sunt ținuti decit să răspundă la interpelă­rile Dumei, fără a intra în prea multe lămuriri. El consideră Duma ca fără nici o importanță in stat. Partidul democratic din Rusia Petersburg, 30 Main. — Partidul democratic a început să-și lărgească hotarele activităței sale. Aproape în toate orașele și orășelele guvernă­­mintelor s-au constituit birouri ale democraților. Mari fraude la căile ferate transiberiene Petersburg, 30 Mai.—La căile fe­rate transiberiene s’au descoperit mari fraude. Ziarul „Nevoie Vremia“ anunță că conținutul a 1.500 vagoane cu diferite mărfuri în valoare de mai­­ multe milioane, destinate pentru Si­beria, a dispărut. Asasinarea unui moșier Riga, 30 Main. — Baronul Kempfen­hausen a fost asasinat la moșia sa din apropiere. El a avut o ceartă cu servitorul sau, estre blind o piatră l-a rănit de moarte. Dimineața el a încetat din viață. Baroneasa a fost și ea ușor rănită. Urmărirea a 14 membrii ai Dumei Petersburg, 3­0 Mai. — „Nowoje Wremia“ află că guvernul a hotărît să urmărească 14 membrii ai Dumei pentru că au adresat către lucrători un manifest în care se vede o vădi­tă ațîțare a maselor în contra guver­nului, dar că guvernul se abține de­o­cam­dată de a-i aresta din cauza imunității lor. După „Novoje Vremia“ guvernul va crea în favoarea țăranilor lipsiți de pămînt un fond agrar de aproape 20 milioane de rublă. Grațierea condamnaților poliției Petersburg, 30 Main. — Ministrul de interna a luat hotărirea de a pune în libertate pe toți arestații politici cari au făcut mai mult de două luni închi­soare. Țarul și viitorul cabinet Berlin, 30 Maî.—Din Petersburg se anunță : Schimbarea cabinetului nu impli­că cu sine o schimbare politică. Țarul dorește a avea în cabinet persoane cu tact dar cît se poate de energice față de Duma. El dorește a avea­ un cabinet care să poată realiza cît mai repede ma­rile reforme, aduce cazaci. Ei au răspuns: „Să vîe că i vom face bucăți“. Un ofițer înaintă spre ei cu sabia scoasă pentru a-i aresta. Soldații i au prins și bătut. Cînd comandantul a cerut predarea armelor ei au început să rîdă. S’a adus pentru liniștirea revoltaților regimentele 2 și 5 și un regiment de cazaci. Aceștia însă n’au voit să-i a­­tace sub cuvînt că sînt prea puțini. A­­tunci comandantul a încurcat liniștirea pe cale pacînică dar n’a reușit. Un soldat ținu atunci un discurs vor­bind despre­­,frații lor încarcerați cari suferă pentru libertate. — Noi ne vom întoarce la plug a­­dăugă el mai departe, dar ce vom face acolo avind atît de puțin pămînt. Spre seară au plecat în oraș frater­­nizînd cu mulțimea. Aceasta striga : Trăiască armata ! In ziua de 5 Iunie soldații și-au for­mulat pretențiunile lor cami a fi și fost in parte împlinite. Ei au primit rufe și mîncare mai bună, cit pentru rest se așteaptă un ordin superior. Cu toate acestea agitația continuă. 3 Lupte între sîrb, turci și al­­banezii i Belgrad, 30 Maî. — Ziarul „Po­litika“ primește telegrama urmă­­­­toare: Intre satele Baritza și Stozer r din Serbia veche a izbucnit o luptă­­ cruntă între sîrbii răsculați de o­­­ parte și intre soldații turci și alba­­­­nezi de alta. Lupta a durat mai multe zile,­­ cu întreruperi. Perderile de ambele­­ părți, mai ales ale turcilor, sunt însemnate. Mai multe sate sîrbești și tur­­­­cești au­ fost incendiate. Albanezii omoară și jefuesc în­­ toate părțile, mai ales în districtul Kosovo. Satul sîrbesc Lakiste a­­ fost cu totul distrus.­­ Revărsarea Oatului i Budapesta, 30 Maiü. — Din Brașov­­ se anunță că Oltul și toate afluentele s’au revărsat și au inundat multe sate din apropiere. Petersburg, 30 Mai­. —Șeful coman­damentului și-a amînat călătoria sa la Viena din cauza pericolului ce ar putea urma din revolte. Conjurația militară la Peter­sburg Petersburg, 30 Mai.—Un fost mi­litar a declarat redactorului unui ziar socialist că încă din 1904 există două conjurațiuni militare. Temeri­l­e mari desordine la Sebastopol Petersburg, 30 Maiü.—Situațiunea din porturi este at se poate de cri­tică. Din Odesa se anunță că marinari s’au pus în grevă. In timp de două săptămâni mii de lucrătorii au rămas fără de pîine. Din Sebastopol sosesc de asemenea știri despre : Acolo se prepară atentate iar po­pulația fuge din orașe. S'au luat energice măsuri pentru liniștirea revoluției. Orașul Sebastopol va fi izolat. Revolta soldaților din Kursk Petersburg, 30 Maiü. — Se tele­­grafiază din Kursk că soldații în­sărcinați cu paza instituțiunilor fi­nanciare și a închisorilor s-au re­voltat. Revolta marinarilor din Krons­tadt Petersburg, 30 Main.— Marinarii din Kronstadt s'au revoltat săptă­mâna trecută. Cauza acestei revolte este că doi marinari de pe încrucișătorul „K­o­­mogoi“ au­ fost bătuți cu biciul. Din această cauză ei nu mai vor să se supună. Marinarii din Kronstadt și mai cu seamă cel de pe vasul „Romogof” au declarat că ei nu mai răspund de nimic dacă acest lucru s-ar mai repeta. S'au luat toate măsurile de preve­dere și tunurile de pe vas au fost demontate. Manevrele din Bulgaria Sofia, 30 Main. — Manevrele mi­litare din anul acesta vor avea loc la 15 Septembrie. La ele vor lua parte trupele din diviziile 1 și a VlI-a. Londra, 30 Main. — „Daily Telegraph“ află din Tokio că situațiunea în sudul Coreei este puțin satisfăcătoare. Insur­genții au ocupat Tamjang și încearcă să ocupe Naidd­ou ; asemenea la Hiand­­olu, se string numeroși insurgenți. Kang­­d­u este amenințat de mișcarea insur­genților care se dirige în contra japo­nezilor. ■Ancheta asupra c­on­fli­ci­ului din Pansevo Constantinople, 30 Mai. — Auto­ritățile macedonene au început o an­chetă în u'ma știre! că la Pancevo soldați! turc! au omorît 13 bulgar! Cu cercetarea au fost însărcinați colonelul Richter și locotenent-co­­lonelul Marochino, doi ofițeri aus­triaci din jandarmeria macedoneană. Arborarea drapelului ungar și creat pe palatal Delegațiinnilor Budapesta, 30 Mai.­­ Delegațiu­­nea ungară a hotărît, ca, începînd de Vineri, pe palatul sau din Viena să arboreze un drapel unguresc și unul croat. Astăzi înainte de amiază s-a tri­mis la Viena un steag unguresc din Budapesta. El va fi arborat pen­tru prima oară Vineri. Cu această ocazie se așteaptă mari manifesta­țiuni din partea vienezilor contra drapelelor. Poliția a luat toate măsurile de prevedere. Prințul Frans Ferdinand și demonstrațiunile . Budapesta, 30 Maî. — După cum se anunță din Viena, în cercurile curții se desaprobă foarte mult faptul că per­soana moștenitorului tronului Franz­­ Ferdinand, a fost amestecată în recen­­­tele demonstrațiuni din Viena. Moște­­­­nitorul tronului condamnă foarte mult­­ aceste demonstrațiuni. Asupra capilor politici aceste demon­­­­strațiuni au produs o impresie penibilă , deoarece s’au convins că demonstrațiu­­­­nea a avut efecte contrari așteptă­­rilor. Berlin, 30 Maiü. — Din Petersburg i se anunță: Ministrul de interne a de­­­­clarat că cabinetul n’are nici un motiv pentru a demisiona. Goremykin reportînd țarului despre votul de blam dat de Dumă, țarul a­­ respuns: „Eu am toată încrederea în­­ guvern“ș.­i întrunirile revoluționarilor Berlin, 30 Main. — „Vosische Z­i­­tung“ află din Petersburg . Organizările revoluționare continuă agitațiunile. Se țin întruniri în cari vorbesc și­­ militari. In Viland a avut loc o întrunire a revoluționarilor. Situația e foarte critică. . Oprirea b­en­afiei succesiunei re­­gelui Alexandru i Paris, 30 Min. _ O parte din suc­­cesiunea regelui Alexandru al Serbiei , trebuind să fie pusă la licitație, în unna interveniul ministrului sîrb pe­­ lingă ministerul afacerilor streine, Mar­­chetul a ordonat ca licitațiunea să nu aibă loc. Principii remnini la Viena Vien­a, 30 Mai. — „Neue Freie Presse” anunță următoarele : Dimi­neață la ora 7 jum. va sosi în gara de Nord principele Ferdinand și prin­cipesă Romîniei. Ei vor descinde la hotel de Tir­anee unde vor rămunca pînă la ora 6 și­­ 43 când vor continua călătoria. Declarațiile noului minister italian Roma, 30 Mai.—D. Giolitti a citit la Cameră declarațiunea guvernului în care a enumărat cele trei condițiuni indispensabile pentru a putea păși în mod repede pe calea progresului. A­­ceste condițiuni sunt : pacea în afară, ordinea înăuntru și finanțe solide. Pacea, a zis primul ministru italian, nu este din fericire asigurată prin alianțe căro­ra vom fi credincioși și pentr’o amici­ție cordială care ne leagă de toate pu­terile și cu deosebire de acele cu care raporturile noastre sunt mai frecvente și mai tradiționale. In interior vom menține ordinea prin respectul riguros al legilor și al tuturor libertăților și printr’o imparțialitate cit mai mare în lupta dintre capital și muncă. Condițiu­­nile financiare sunt excelente dar grija cea mai mare se impune pentru menți­nerea echilibrului bugetar și a creditu­lui Statului la înă­țim­ea la care se află azi. D. Giollitti a conchis că marele par­tid liberal se va putea reculege în ju­rul programului, inspirat de o libertate largă și de cea mai sinceră iubire pen­­tru clasele lucrătoare. (Aplause). Declarațiunile guvernului a fost a­­probate prin 262 voturi contra 98. Vorbind de convențiunea pentru res­­cum­părarea rețelelor căilor ferate meri­­­­dionale, care provocase căderea minis­terului precedent, d. G. Giolitti a de­­larat ca prorogarea acestei convențiuni pentru șase luni a fost încuviințată. Londra, 30 Main. — Din Lankaster (America de Nord) se telegrafiază . O mare fabrică de aici a fost aruncată în 1 aer. ( Sunt 35 lucrători uciși și numeroși­­ răniți. ) Explicațiile lui Lueger în privința­­ manifestației m­iti­magi­­are î Viena, 30 Mai.—In ședința consiliu­­­­lui municipal Burgmesterul doctorul­­ Lueger a declarat că cercetările ordo­­­­nate de dînsul asupra incidentelor po­­e trecute Duminica în fața palatului mini- 1­atarului ungar au­ dovedit că trecătorii­­ au fost obiectul unor mani­fes­tați­uni din o partea celor ce se găsiau acolo. Trecă­torii nu știau că se aflau­ în fața pala­tului ministerului ungar și că acolo se ținea ședința Delegațiunii ungare. De­­­­monstrațiunea lor nu avea nici un ca­racter politic. Deși acest fapt putea­­ avea circumstanțe atenuante, totuși s­curgmesterul condamnă atitudinea ma­­a­nifestanților și o regretă foarte mult. t­n New­ York, 30 Maî. — Vaporu­­l „Westerland“ din Liverpool, cu 1000 t pasageri și echipaj s-a lovit de un banc de nisip la Gap-May. Pentru moment nu este nici un pericol, marea fiind liniștită, ț Isprăvile bandelor turcești ’ și albaneze Belgrad, 30 Mai.—Din Macedonia so­sesc știri alarmante. Banda turcească a lui Husain a om­orît în Prilep 11 sîrbi. î­­n Monastir, grecii, din răzbunare, au " omorît 3 bulgari, cari uciseseră de cu­­­­rînd în Prilep pe doctorul grec Alevra. In Prilep au mai omorît bulgarii pe ce­­­tățeniî sirbî Teodorovici și Tretko.­­ Bandiții albanezi Medir-Islan, Omar­­i Gomora au organizat bande de hoți al­baneze și atacă satele sîrbești. Albanezii au siluit fetele și femeile sîrbe și le-au măcelărît. I­­n împrejurimile localității Berane lingă frontiera muntenegreană, a ince­­­­pus de asemenea o luptă, dar munte­­negrenii nu iau parte. I Soldații turci și 2 baterii de artilerie au apărut la locul luptei. Turcii au mobilizat 2 regimente de rezerviști și le-au trimes în­spre Novi­ Bazar. Descoperirea autorilor unui dublu asasinat Roma, 30 Maî. — ín Neapole au fost­­ arestate 5 persoane, cari sunt acuzate de a fi omorît pe comerciantul Bucecio și soția lui. Asasinii ar fi condamnat­­ la moarte pe cei asasinați în virtutea unei hotărîri a unei societăți tîlhărești numită „Comora“. „Comora“ este o societate, care prac­tică omorul și jaful. Ea a aflat că co­­­­merciantul și nevasta lui cunosc unele secrete ale societății, cari i-ar putea fi periculoase. Membrii „Comorei“ hotărîră deci a omorî pe comerciant și soția lui. Ei constituiră un tribunal compus din­­ un lacheu, un director de școală primară, un geambaș și un alt comerciant, care condamnă pe Bucccio și soția sa la moarte. Doi lucrători fură însărcinați cu exe­cutarea sentinței. Arestații au mărturisit crima lor: întrevedere între prințul Fer­dinand și regele Petru Belgrad, 30 Mai. — Ziarele bul­gare anunță că prințul Ferdinand al Bulgariei va pleca peste cîte­va zile în străinătate. Cu acest prilej se afirmă că va avea o întrevedere cu regele Petru la Belgrad. Teribilă ciocnire de trenuri Darmstad, 30 Mai. — Trenul de seară dintre Maintz și Coblentz, s-a ciocnit la Bischofsheim cu un alt tren de persoane. Locomotiva și 26 vagoane au fost sfârîmate și au luat foc. Două persoane au fost ucise, trei persoane sunt pe moarte și alți nu­meroși pasageri au fost grav răniți. împăratul și demonstrațiunile din Viena Budapesta, 30 Maî.—Primul ministru Wek­erle a fost primit azi dimineață în audiență. împăratul și-a exprimat re­gretele sale pentru cele petrecute și a de­­saprobat cu cuvinte foarte aspre demon­­strațiunile. Primirea oficială a principelui Ferdinand al Romîniei la Viena Viena, 30 Maî.—Principele Ferd­­­­­inand și principesa Maria , cari tre­buiau să sosească ji incognito inline la­­ Viena și să descindă la otelul Kranz, au schimbat dispozițiunile lor. Prin­cipesa Maria va î pleci astă seara , din Sigmaringen direct spre Bucu­­­­rești, iar principele Ferdinand va­­ sosi mîine la Viena. Principele moș­­­­tenitor va fi întâmpinat la gară de­­ împăratul Princisc Josef, de arh­i­­duci și de reprezentanții autorități­­i lor. Principele va descinde la Hof­burg. La ora 1 după amiază va a­­­­vea loc la palat un dejun. La ora 6­­ seara principele Ferdinand va pleca l­a București. Interzicerea importului de­­ conserve în Franța . Frankfurt, 30 Main.—Ziarului Frank­furter Zeitung i se anunță din Paris : Eri după amează consiliul de miniș­­­­trii a hotărît să interzică importul con­­­­servelor din America de Nord, pentru armată și cele­l­alte instituții ale Sta­­­­tului. Măsura aceasta a fost impusă de fap­tul că s’a constatat că aceste conserve sunt făcute din carne stricată. Primirea lui Kossuth la­­ Budapesta Budapesta, 30 Maiü. — Ministrul de comerț Frantz Kossuth s'a reîn­tors atu­nci venind din Viena. O primire grandioasă îi se pre­gătise. Caii fura deshămați și trăsura trasă de mulțime pe o distanță foarte mare. Cortegiul care îl însoțea era com­pus din mii de oameni. Deschiderea Camerei franceze Programul guvernului Paris, 30 Maî.—Camera a ținut pri­ma ședință sub președinția d-lui Fali­­eres. Erau prezenți toți miniștrii. Președ. Camerei Brisson a luat cel dintîî cuvîntul mulțumind alegătorilor și invitînd Camera la îndeplinirea ma­rei opere ce o așteaptă. Discursul a fost primit cu aplauze. Prim­­ministrul Sarrien rostește un discurs­­program în care amintește despre res­tabilirea ordinei și situațiunea îmbucu­rătoare actuală. Primul ministru recomandă economii și modificarea contribuțiunilor. Guvernul este hotărît a ridica func­ționarilor dreptul de grevă și a mijloci aplanarea conflictului dintre muncitori și capitaliști. Ultimele reforme vor face ca lucră­torii mineri să aibă o parte din cîștig. Se vor aduce proecte de legi pentru îmbunătățirea stărei agricole. In ce privește politica externă gu­­vernul va urma ca și pînă acum poli­tica de loialitate.­­­ Va respecta dreptul altor naționali­­tăți cum și alianța, sporind a mențină pacea. Discursul­ este primit cu vii aplauze. Se anunță de asemenea interpelări in chestia de amnestie și politică co­­norală. Discuții asupra politicii guver­nului francez Paris, 30 Maî.— Gamera a abor­dat discuțiunea interpelărilor asu­pra politicei guvernului. Au vorbit mulți oratori socialiști contra guver­nului, printre care d. Jaures care a dezvoltat pe larg soluțiunea proble­melor sociale. Oratorul fiind obosit urmarea discursului său a fost a­­mînată pe Joi. Declarațiile guvernului francez . Paris, 30 Main.—Senatul. — D. Sám­­sén, prim­-ministru a dat citire unei declarațiuni guvernamentale prin care se anunță amnistia generală, căci par­tidul republican, după ce și-a arătat forța sa poate ura de moderațiune și generozitate. Declarațiunea zice că prima chestiune care preocupă guvernul, este aceea a echilibrului bugetar. D. Sarrien anunță reformele de realizat, printre care figurează un proces asupra impo­zitului pe venit, care nu va aduce a­­tingere nici proprietății nici libertăței individuale. Legea separațiunei bisericei de satul va fi aplicată cu hotărîre dar fără gînd ascuns în privința represa­liilor. Guvernul va urmări in mod me­todic laicizarea complectă a școalelor și va propună reforma consiliilor de război și a tribunalelor maritime și va studia mijloacele pentru a se preveni conflic­tele dintre capital și muncă, va susține înaintea Senatului legea asupra pensiu­nilor lucrătorilor. El va activa dezvolo­tarea economică a coloniilor. In ceea ce privește politica externă, guvernul va continua politica urmată pină acum a cărei fericită soluțiune dată conferinței de la Algesiras, onorabilă pentru toată lumea, a dovedit înțelepciunea Franței și va menține și întări alianțele și prie­teniile cari i-au fost atât de prețioase. Mulțumită acestei politici guvernul va reduce în viitor eventualitatea unor zburări și conflicte și speră că nați­unile care respectă drepturile internați­onale vor putea privi ca posibilă redu­cerea sarcinelor militare. D. Sarrien a terminat zicînd că trebue să se rezolve unele chestiuni sociale prin înțelegera iternațională, și amintește convențiu­­nea prin care se oprește munca de noapte în forme și prohibițiunea fosfo­­rului alb. Primul ministru face apel la unirea majorităților. (Aplause). Temeri de revolte Situația la Coreea Mal de blam al Damei Explozia din Lancaster Vapor lovit de un banc de nisip ȘTIRILE NOPȚII D. Romulus Voinescu, ins­­pectorul-șef al siguranței și d. Willy Georgescu, însoțiți ca doi agenți și de un ziarist au plecat er­. Marți, cu trenul de la orele 3 d. am. pe linia Ploești-F­redeal.­­E vorba de a urmări o ban­dă de periculoși falsificatori de monede, care ar fi reușit să răspândească în țară —­și chiar în străinătate — sume foarte însemnate de piese false *xraaHsrasa EBB3c?=2 lleriatul din sss. Ștefan-cel-Mare Astă-noapte cizmarul Gogu Pirvu din­ str. Viilor, întorcîndu-se spre casă cu so­ția sa și trecînd pe șoseaua Ștefan­ cel- Mare, doi indivizi necunoscuți care-l urmăreau, au tras 5 focuri de revolver asupra lui. Un singur glonț l-a lovit în piciorul drept. El fu internat la spitalul Colentina. Cei doi necunoscuți au dispărut și cu toate cercetările făcute nu s’a putut da de urma lor. Cazul se anchetează de către circums­­cripția 11 care a fost sesisată, Astăzi la ora 5 p. m. are loc tragerea premiilor oferite abonaților „DIMIEp £ S5l

Next