Dimineaţa, iunie 1906 (Anul 3, nr. 831-860)
1906-06-01 / nr. 831
ávm i itl UÜ FRUMUSEȚILE CELEBRE Puterea ademenitoare a Frineei. — O fiică a sărăciei. — Defăimătoarea zeilor.—Un gest frumos. — La un banchet.—Un joc viclean. Pe lângă preocuparea de predilecție „orizontală", femeile din Grecia mai exercitau în cazurile cele mai dese și ocupațiuni poetice. Așa de pildă, unele erau dansatoare minunate, flautiste sau poete chiar. Cele mai multe însă se pricepeau in arta cochetăriei și prin această virtuozitate, femeile din vremile antice izbuteau să inlățuiască pe oratorii, filosofii și poeții cei mai vestiți de carul de triumf al lor. Hetera cea mai cunoscută a Greciei era fără îndoială Frinea care a trăit în veacul al patrulea înainte de Christos. Ea, la drept vorbind, se numea Mnesakate, iar numele de Frinea care îndeamnă „Broască“ (?) îl primise din pricina paloarei sale (?). Gloria pe care o datorește farmecelor sale, a făcut din numele sau denumirea unei întregi clase din care făcea și ea parte. Frina, care mai in urmă grămădise bogății uriașe, a oferit averea sa ca să se ridice din nou zidurile distruse ale Thebei și numai atunci, cind thebanii vor face următoarea inscripție pe aceste ziduri : „Alexandru le-a distrus, Hetera Frina le-a clădit din nou“. Ca toate fiicele lui Venus Valgivag, era și ea fiica sărăciei și își câștigase la început cu multă trudă traiul zilnic. Ea a venit apoi la Atena și cu mari străduinți și printr’un mare belșug de rafinare isbutise să ajungă prostituata cea mai bogată. In vremea sa de înflorire, Frina era socotită ca reprezentanta zeiței Frumosului și a servit pictorului Apelle ca model pentru Anadyomene iar ecuatorului Praxiteiles pentru Afrodita. Nimeni nu putea rezista farmecului ei. Scriitorii greci ne spun că ea a fost odată acuzată ca defăimătoarea zeilor. Oratorul Hiperiadei o apără, declarînd în același timp că o iubea cu patimă și că și acum era încătușat de lanțurile cu flori ale iubirei. Dar cînd acesta observă că vorbele sale nu influențează întru nimic asupra judecătorilor și că verdictul va avea urmări apăsătoare pentru acuzată, îi smulse atunci voalul și o îmbrățișa cu însuflețire. Acest gest frumos și surprinzător al dibaciului avocat avuse un efect mai puternic decît pledoaria cea mai strălucită. Judecătorii nu îndrăzneau să condamne pe o urmașă a Afroditei care prin frumusețea ei fecundă vestea puterea zeiței. Și de aceea o achită. Se spune că Fiinea nu întrebuințase deloc submanurile pentru a da chipului său farmecele unei culori pline de viață. Trăsăturile feței sale eraîicit se poate de regulate, iar frumosul ei păr și acoperea întregul corp. Lumea „nobilă“, chiar cînd Frinea ajunse la bătrînețe, plătea foarte scump, cînd voia să-și satisfacă plăcerile trupești. Frinea era în tot cazul cea mai capricioasă și geloasă. Iată o pildă: Pe cînd se afla la un banchet copios Întovărășită de mai multe Hetero frumos împodobite, se înjghebase atunci un joc. Fiecare avea dreptul să ceară ca toți cei prezenți să facă cîte ceva. Cînd venise rundul Frinei, aceasta ceru ca toate tovarășile sale să vîre mîinile în apă și într’o clipă să le aducă apoi la față. Rezultatul acestui „joc“, știți care era ? Pe cînd celelalte femei, se aleseră cu fețele lipsite acum de submanuri și cu pete urîte și ciupite de vărsat, Frina a păru mai frumoasă ca oricînd. Orașul în care s-a născut Frinea, a însărcinat pe sculptorul Praxitelles să facă in cinstea ei, un bust pentru un templu. (Va urma) Pe cînd însă tinerii se consfătuiau spre a lua măsurile necesare pentru ținerea întrunire a sosit d. Filipescu și i-a învitat, în numele d-lui Carp, să se liniștească și să aștepte încă puțin timp. După citeva zile de la ama dată, d. Marghiloman a avut o audiență la palat. De atunci carpiștii nu se mai agită, ziarele respective și-au moderat limbagiul. Toți amicii d-lui Carp au aprut că așteaptă un eveniment îmbucurător. Ce să fie? Ce s'a petrecut? Am cercetat în cercurile carpiste și ni s’a fi dat, cu multă greutate, următoarele explicațiuni : In ajunul întrunire de la Eforie, după care era să urmeze manifestația la palat, d. Marghiloman ar fi primit o scrisoare de la o cunoscută persoană a palatului. Prin acea scrisoare, fruntașul carpist era rugat să împedice manifestația la palat, să înceteze campania turbulentă și să ceară audiență la rege. Așa s’a făcut. După audiență carpiștii au înconjurat pe d. Marghiloman și l’au întrebat de rezultat. D-sa le-a răspuns doar să aibă răbdare, căci rezultatul audienței e plin de speranțe. Iată cum explică amicii d-lui Carp încetarea campaniei violente ce o porniseră in contra guvernului și a regelui. C. Dem. Loteria de Stat Contractul intervenit între guvern și asociația de bancheri relativ la loteria de stat, a fost autentificat ori de către secțiunea de notariat a tribunalului de Ilfov. Asociația se compune din următoarele case și bănci: Banca de credit romín diu București, Länderbank din Viena, Norddeutsche bank din Hamburg, L. Behrens fiu, Hardix Einvechsen și Carl Masse, toți din Hamburg. Banca de credit roman și Länderbank sunt reprezentate prin d. H. Baumgarten, directorul Băncel de credit roman, iar casele din Hamburg sunt reprezentate prin d. E. Marpurge. Durata contractului este de 20 ani. Prima emisiune va cuprinde 30.000 bilete, din care jumătate vor fi cîștigătoare.Valoarea biletelor va fi de 160 lei, dar vor putea fi împărțite în jumătăți, sferturi și optimi, în valori deci de 80, 40 sau 20 lei. Loteria va avea șase clase și două trageri anual. Prima tragere va avea loc la 1 ianuarie 1907. Asociația are dreptul de a ridica numărul biletelor pînă la 50.000. Ea va plăti guvernului o redevență de 24 lei de bilet pentru prima serie de 30.000 bilete, iar de la acest număr în sus cîte 25 lei de fiecare bilet. Apoi ea va vărsa guvernului ca titlu de împrumut fără dobînzî suma de 2 milioane, rambursabilă prin anuități de cte 250.000 lei. Primul vărsămînt se va efectua peste ani. Asociația se obligă a se transforma, cel mult peste un an, în societate anonimă romînă cu capital de 3 milioane și reședința în București. Guvernul are dreptul de a controla operațiile și tragerile loteriei. In acest scop el va institui o comisiune permanentă compusă din 2 membrii numiți pe 5 ani. Miraim că această femee se numește Smaranda Christian, văduvă de 2 ani, fostă soție a unui funcționar de la ministerul de războaix. Se înrudește cu un înalt prelat și un medic din Capitală. Are doui copilași, o fetiță Ecaterina foarte inteligentă de 10 ani, cu ochii căprui și un mic băețel Georgică de 3 anișori. Această femee văzîndu-se dată afară din casă, fără adăpost și fără frînză de para sau bucățică de pîine ca să poată împăca gura micilor ei copilași, așeză în curtea acestor case într’un colț, sub un salcîm, un garderob și un scrin, și aici își instală noua locuință unde locuește și acum, într’o mizerie de nedescris. Goana după pline Amărită, zdrobită sufletește și văzîndu-se lipsită de pîine și adăpost, fără nici un sprijin de nicăeri, bătu la toate ușile cunoscute, dar toți o alungau sub motiv că-î nebună. Spre peste Vecinii, din preajma caselor cu No. 136 din calea Rahovei unde locuește această femee, văzîndu-mă că mă interesez de aproape de viața acestei femei, îmi spun că mare pomană mi-ași face cu ea să intervin pe lîngă cineva mare ca să-i vie într’ajutor, căci altfel o s’o găsim într’o bună dimineață moartă de foame cu copil cu tot. ■"Văzînd împrejurul meu pe cei doui copilași-îngeri ai acestei femei, am băgat mîna în buzunar și i-am ajutat cu ce-am putut. Ba, văzîndu-mă și alții că le dau ceva gologani, au îndrăznit și eî să le dea cîte-un ban, dor. Copiii, cu ochișorii plini de lacrămî, nu știau cum să ne mai mulțumească. La rîndul nostru, îndemnăm și noi publicul cititor sau pe cei ce pot face ceva pentru această familie lepădată in drum, să rupă din prisosul ce-i an și să nu-î lase să moară de foame, că-i vom avea pe suflet. 22. Din mizeriile Capitalei La „3 chioaiele“. — O femee care locuește sub cerul liber, într’un garderob.— Goana după pline. — Spre perie. La puțul de piatră In calea Rahovei la No. 136, proprietatea d-nei Floarea Panait, locuește de cităva vreme cîrciumarul Ghiță Rădulescu. Acest cîrciumar, căruia mahalagiii i-au dat porecla „La 3 chioftele” a subînchiriat o mică odăiță din curte la o sărmană văduvă cu doi copilași. Traiul ia garderob Piuă mai acum 2 luni această văduvă și-a plătit chiria de 12 lei lunar, regulat proprietarului său. De 2 luni însă, nefiind înlesnită, tot amîna pe proprietar cu vorba „ba azi, ba mîine“ pînă s’o înlesni ca să-î poată plăti. Circiumărul Rădulescu însă, fără pic de milă și cu ajutorul subcomisarului Dragomirescu de la secția circ. 26 —a aruncă acum citeva zile. Vineri seară, cu „tărăbuțele“ în drum. Făcind cercetări la fața locului', aflu VIAȚA POLITICA Carpiștii și palatul După înapoiarea regelui amicii politici ai d-lui Carp au fost foarte războinici. S'au ținut întruniri pe culori, apoi întruniri publice, în cari s'a vorbit chiar cu îndrăzneală asupra atitudinei palatului. Tinerii carpiști fiind mai impetoși decît bătrînii, au spus chiar că regele trebue s’audă cele ce spun dînșii. In ultima întrunire ținută, diapazonul a fost moderat însă și d. Carp, în loc de un discurs revoluționar a ținut un discurs-program. După întrunire era să se facă o manifestație zgomotoasă in fața palatului, dar fruntașii s’au opus și totul s’a petrecut în liniște. Cu toate acestea, după spusele carpiștilor, d. Marghiloman adusese vreo 100 de sîrbî de la Buzău și din parte s oborului veniseră alți 100 de cetățeni turbulenți, cari erau destinați pentru înfruntarea forțelor ce li s’ar fi pus în cale. Contramandarea manifestației la palat a îndîrjit pe tinerii carpiști cari deciseseră să țină o nouă întrunire la care să invite pe cei bătrîni să asiste, iar după întrunire să se facă neapărat manifestație la palat. Csirsozifați Un mort în viață.—Ziarele engleze de săptămîna trecută anunța îi moartea unui cunoscut scriitor, Baring Gould, pe care o telegramă a unei agenții l-a omorît în Africa de Sud. Toate ziarele consacrau coloane întregi pentru a aduce elogii acestui demn păstor, care a avut fericita ocazie să se delecteze citind, pe cînd își lua dejunul, elogiile ce i se aduceau. El a deziluzionat îndată presa,trimițind o formală dezmințire a morței sale. „Vestea morței mele e falsă. N’am părăsit Anglia“ scrie el. De altfel Baring Gould nu e primul care și-a putut citi articolul sau necrologue. El împărțește această mulțumire cu Lord Brougham, Mark Twain, afără de atiția alți oameni comuni. „Dimineața" la țară ! Accident.—Neagu Teișanu muncitor la moșia Cioclîma a d-lui D. Popescu pe cînd lucra eri a căzut jos și a rămas mort pe loc. Grindină.—Eri la orele 2 jum. d. a. căzînd o ploao torențială cu grindină asupra comunei Gildău a distrus cu desăvîrșire 300 pogoane secară, 150 pogoane grâü și 50 pogoane ovăz și orz ale locuitorilor. Pagubele sunt mari. Judiciare.—Tribunalul nostru a condamnat pentru escrocherie pe Petre Popovici fost registrator al poliției noastre la 7 luni închisoare, Ivanciu Ceaușescu, ajutor de primar la Roseți Volnași 3 luni și pe preotul Ilie Ionescu din Roseți 20 zile și toți 600 lei despăgubiri civile. I i Serbarile „Țesătoarei“. jabirca I Simbătă seara au început serbările organizate în folosul societăței „Țesătoarea“. Serbările s’au dat în parcul „Carmen Sylva “ și într’un prea frumos pavilion situat în fața palatului administrativ. La orele 4 a avut loc un concert vocal și instrumental executat de d-nele Viguelin, locot. Lateș, Spacovici, etc. Au urmat apoi diferite dansuri naționale, executate de elevii liceului, pînă la orele 7, cînd serbarea a fost întreruptă pînă la ora 9. La ora aceasta serbarea s’a deschis cu iluminație și diferite focuri bengale, după care d-na Lateș a cîntat în franțuzește Marsellieza și o romanță italiană Stella confidenta. D-na Lateș n’apucă să termine cîntecul și numeroase huidueli acoperiră vocea cîntăreaței. Erau elevii liceului cari manifestau ostil contra faptului că se cînta într’o limbă străină. Se produse un tumult și poliția operă mai multe arestări, ducînd la poliție între alții și pe elevii Eitel, Bugeac și Petrițopol. Colegii lor scandalizați, au plecat în corpore la poliție amenințînd că vor spargi geamurile dacă nu eliberează colegii lor. Poliția s-a văzut nevoită să cedeze și a pus în libertate pe elevii arestați. A doua zi urma ca serbarea să se reînceapă cu mai multe jocuri gimnastice executate de elevii liceului. Or, acestea au refuzat de a mai lua parte la serbări, așa că s’a recurs la transformatorul Lametta, care a distrat seara publicul adunat. La orele 4 s’a făcut o întrecere cu bărci pe Dunăre, a avut apoi loc reprezentația lui Lanzetta, după care s'a început balul în pavilion. Partea a doua a serbărei a perdut foarte mult din cauza lipsei elevilor, și incidentul este viu comentat. Ziarele „Dimineața“ și „Adevărul“ primesc abonamente lunare de vilegiatură cu următoarele prețuri: Lei 1.50 în țară. Lei 3 în străinătate. Pentru abonamente combinate („ Adeverul“ și „Dimineața“): Lei 3 în țară. Lei 6 în străinătate. Micii dorobanți interviev cu d. maior Chirițescu Nu se poate tăgădui că date fiind vîrsta și statura lor și mai ales vioiciunea, preciziunea și regularitatea mișcărilor precum și aerul lor impunător, micii dorobanți au putut cuceri Capitala, lăînd tuturor impresia unor viteji în miniatură, înflăcărat și emoționat de impresia ce mi-au lăsat-o micii dorobanți și doritor să cunosc organizația lor, m’am presentat d-lui maior I. Chirițescu, inspectorul lor general care de fapt este și promotorul nediscutat al organizarea micilor dorobanți și arătîndu-i scopul ce urmăresc, cu marea sa amabilitate și cu curtoazia ce și-o impune față de foștii săi camarazi, mi-a spus următoarele: „Pentru moment sunt ocupat cu măsurile inerente oricărei organizații noi. Sunt mulțumit că d. ministru al instrucțiunei dă marea sa atențiune micilor dorobanți a căror organizare va da roade folositoare țarei și cel dintiü folos va fi reducerea serviciului militar. „Dacă astăzi serviciul militar este aproape satisfăcut cu 5 ani în trupa cu schimbul, într’o epocă a vîrsteî cînd în mintea soldatului“este stăpînită de toate grijile vieții, cum nu se va resimți oare o instrucție pregătită în 8—10 ani și tocmai în virsta entuziasmului ? „Ceva mai mult, cu un tineret atît de bine preparat și cultivat în științele militare prin însuși organizarea puterei noastre armate, Serviciul armatei nu va mai avea neoeie un lung șir de ani pentru instrucția militară, mai ales atunci cînd patria va dispune de o întreagă generațiune crescută și instruită din copilărie pentru apărarea ei. „Singura grije care mă stăpînește acum este să găsesc mijloace pentru a procura gratuit uniforma și mai ales armamentul micilor militari. Pentru aceasta avem trebuință de concursul tuturor românilor. „S’a înființat în acest scop societatea „Șoimul Carpaților“ ca prin cotisație chiar de 20 bani să se strîngă sumele necesare. Posed pînă acum o subscripție de aproape 20 mii lei subscriși de fruntașii neamului fără deosebire de culoare politică și în curînd vomi face un apel presei și tuturor cetățenilor. „Prin acordarea gratuită a uniformei , armamentului cred să atrag pe copii de sătean la școală și în scurt timp vom vedea dispărînd“analfabetismul dintre locuiitoril satelor. „In definitiv dacă invidia și răutatea omenească nu se va amesteca, toată lumea este în drept să creadă că organizarea micilor dorobanți este o operă originală și de mare folos neamului“. Un veteran. Avocat al statuM contra statului — Căzni avocatului Sachelarie — înaintea trib. Ilfov sec. III, venind procesul intentafc statului (ministerului de finanțe) de către d. Zisu Spirea, administratorul moșiei Dudești-Cioplea și procuristul d-lui Isac Beligrădeanu, s'a prezentat in instanță reclamantul asistat de d. avocat Sachelarie și ministerul de finanțe reprezentat prin d. avocat I. Ionescu. înainte de a se intra în judecarea fondului, d. Ionescu pune tribunalului întrebarea, dacă un avocat al statului, cum e d. Sachelarie, poate să se prezinte în instanță ca adversar al statului, cum face d. Sachelarie. Acesta din urmă răspunde că în adevăr d-sa e avocat al ministerului de interne, dar numai pentru Curtea de casație. Astfel, crede că poate fi în procese contra statului pendinte înaintea altor instanțe. D. judecător Magheru, care prezida ședința, nefiind de aceeași părere cu d. Sachelarie, consiliază partea să ia un alt avocat și în consecință amînă procesul. *" Acest caz unic în felul sau, a fost viu comentat de avocați și magistrați. De la Expoziție După data de 15 Iunie 1906, nu se vor mai vinde cărți de abonament pentru intrarea in Expoziție, așa că doritorii se pot adresa chiar de acum la comisariatul general pentru obținerea acestor abonamente. Costul—V pentru o persoană, valabil pentru toată durata Expoziției, e de 50 lei. Pentru o familie (3 persoane) 75 lei. Pentru expozanți aceste prețuri sunt pe jumătate. Pentru a se elibera asemenea abonamente, doritorii, la solicitare, sunt obligați a depune odată cu costul și fotografia d-lor, în format mic (6X9 c.m.) nelipsită pe carton, fără da care nu sa va putea libera abonamentul. Aceste fotografii se pot obține cu 2 lei de la adresa care se găsește la comisariatul General. Comisiunile de examen ale elevilor particulari fie ears comercial Iată aceste comisiuni : Școala comercială din Capitală. — D. Brâtilă, președinte (geografie) statistică, Ilariu Hodoș (germană), Corneliu Codrescu (italiană), Al. Gogu (matematică) V. Dumitriu pentru șc. fizice-naturale și merceologie, M. Dumitrescu pentru dreptul vamal maritim, administrativ și comercial, Al. Pretorian pentru sc. po Iitice, P. Ionescu pentru desen și caligrafie, Fil Craian, pentru romînă, E. Escouflier pentru franceză, Gh. Alexian pentru comptabilitate și corespondență comercială și N' Pravătz, secretar al comisiunei Pentru Galați și Brăila , D-nil președinte I. G. Munteanu pentru economie politică, Const. Popp pentru germană, Era. Mayer pentru italiană, D. Marcian pentru romînă și geografie, I. C. Constantinescu pentru matematici, C. Cardaș pentru ștințe fisicochimice și merceologie St. Tenal pentru comptabilitate și coresp. comercială, Gr. T. Troncu pentru dreptul comercial și economia politică, Simionescu, pentru desen și caligrafie și Fotino pentru sliada franceză. Știri politice Consiliul comunal din Botoșani fiind dizolvat in vederea nouilor alegeri ce vor avea loc in zilele de 18 și 20 Iunie, partidele politice locale încep a se agita. Partidul liberal, în întrunirea intimă de Duminică seara, a hotărit să întreprindă o luptă energică pentru cucerirea consiliului comunal. In consecință va ținea două mari întruniri publice, ziarul liberal local „Libertatea“ va apare de 2 ori săptămînal și totodată s’a hotărit lista candidaților care se compune precum urmează : Colegiul I, d-nal : Ed. Allea, N. Enășescu, dr. C. Bucșănescu, Al. Enacovici, preot G. Zbărnea, Garabet Ciomac, Jean Ursian și V. D. Vasiliu. Colegiul II: dr. D. Goilav, Octav Lunașcu, Alex. Șmelț, V. Talpă, N. Răutu, E. Leonescu și Ramiro Savinescu. Se observă că liberalii se prezintă de astă dată singuri, neîntovărășiți de junimiști cu cari erau cartelați și în ultimele alegeri comunale. Concursul junimiștilor le este însă asigurat. Partidul conservator încă n’a decis lupta candidaților, dar se crede că vor rămînea tot vechii edili, cu o mică romani are. Ziarul local „Steagul“ va reapare pentru a opune lupta ce o duc prin ziarul lor „Libertatea“. ultime informații ROTASI la ora 6 p. m. va avea loc în sala de depeși a ziarului „Adeverul“ tragerea premiilor acordate abonaților ziarului „Dimineața“. Anunțăm că afară de cîștigul de 1OOO lei mai figurează și alte obiecte de valoare. Rugăm dar publicul a asista în cît mai mare număr la această tragere. o Muntele de pietate va începe să funcționeze la 1 Septembrie. 0 Comitetul executiv liberal se întrunește azi d. a. la orele 5, acasă la d. Emil Costinescu. a La concursul pentru verificatori,ajutori de măsuri și greutăți au reușiți d-nil . Constantinescu N. D., Gheorghiu Anton, Irmna D., Ion Gr., Ciurcu D. Primii trei au fost numiți pe ziua de 1 Iunie. Au reușit, cu titlul provizoriu, d-nii Popescu G., Borcea I., Va9Üiu D., Ghiulea Șt., Constantinescu Constantin și Cojan Iulian. La 1 Iunie va începe la Iași examenul de cotari publici autorizați. Comisiunea examinatoare va fi prezidată de d. I. St. Murat, subdirectorul institutului meteorologic. S-a aprobat aprovizionarea lemnăriei de stejar pentru podul de la Homocea peste Siret, in valoare de 52.785 lei.Reședința circumscripției V vamală din Severin a fost transferată pe ziua de 1 Iunie la Craiova. Guvernămintul maritim din Triest a făcut cunoscut direcțiune sanitare că la Pening s’a constatat oficial existența ciumei bubonice și că s’au luat măsurile profilactice necesare.In tîrgul de rîmători dela Severin se află 1079 de porci dintre cari 855 slabi și 224 grași. Kilogramul de carne se vinde cu 1 leu și 10 bani. Rasă Mongolică. Constatîndu-se un mare număr de opinci de piei de porc netăbăcite, puse în vînzare în orașul Roman, direcțiunea generală a Serviciului sanitar a dat ordin să nu se mai îngădue acest comerț fiind periculos pentru sănătatea și viața oamenilor și animalelor.Perceptorul comunei Galați,în contra tuturor legilor, a instituit la bariere agențî cari iau tuturor sătenilor biletele de proprietate și certificatele sanitare ale vitelor cari sînt aduse in tîrg pentru vînzare, creind prin aceasta dificultăți poliției sanitare a animalelor.Corespondentul nostru din Odobeștî ne roagă să menținem știrea dată de dinsul privitoare la abuzurile perceptorului Blîndu din localitate. «“*•■ . -a»-.- j-w feasaa».^^ ®.Au fost înaintați în administrația C. F. R.: D-nil Iordăchescu Ion și Gr. P. Ștefănescu, actuali impiegați de mișcare cl. II, în funcțiunea de impiegați de mișcare cl. I, iar d-nii N. T. Slocariu și N. V. Resmeriță, actuali șefi de gară cl. IV, în funcțiunea de șefi de gară cl. III. ,D. N. Popescu, actual copist la direcțiunea de poduri și șosele, a fost înaintat în funcțiunea de verificator la aceeași adție. Director al datoriei publice și pensiunilor din ministerul de finanțe a fost numit d. Ion Ionescu, actual judecător la secțiunea de notariat a tribunalului comercial de Ilfov.Eri, la orele 12 a. m., d. maior Teodorescu, comandantul batalionului 6 de vinători din Capitală, a oferit tuturor ofițerilor activi și de rezervă ai batalionului o agapă pentru dezvoltarea spiritului de camaraderie pentru toți acești ofițeri.Peste câteva zile apare de sub tipar broșura oficială a nouei legi și regulament asupra clerului. Circonscripția a cincea vamală cu reședința în T.-Severin, a fost mutată la Craiova, cu începere dela 1 Iunie a. c. O La biserica Sf. Niculae Tabacu, s’a celebrat Duminică seara căsătoria religioasă a d-lui Filip Papa Ion, student cu d-ra Angelina Cristachi Constantin, ambii făcând parte din elita albaneză. Nnii au fost d și d na Albert Ghica. Căsătoria a fost oficiată de arhereul Meletie Gălățeanu, înconjurat de un numeros cler. De la biserică toată lumea s’a dus la d-na George Teodor din strada Bibescu-Vodă, unde s’au servit șampania. Cu acest prilej s’a ținut și o consfătuire a fruntașilor albanezi în care s’a hotărit a se desfășura o activitate mai mare pentru a stringe legăturile între albanezi și românii din Macedonia.In privința jocului de oină, ministerul instrucțiunei a luat dispozițiunea ca acest joc să se dea numai pe timp frumos și, în caz de ploaie ,să se amîne pentru a doua zi. Jocul se va face conform regulamentului întocmit de minister. Comisiunea se compune din d-nii M. Vlădescu, N. Ionescu și Berescu, iar ca conducător e d. N. Bădescu.D-ni ingineri Radu Pascu și V. Pușcariu, fostul și actualul șef al serviciului minelor au plecat aseară la Govora să facă recepția instalațiilor pentru apă. De la Govora se vor duce la Călimănești, în același scop.In ședința consiliului de administrația al societății „Vega“, societate anonimă română pentru rafinarea petroleului, ținută în Capitală drn 30 Mai e., sub președinția d4n. dr. Arthur Solomonsohn, asociat al băncei Direction der Disconto-Gesellschaft din Berlin, s’a prezentat bilanțul exercițiului 1905- 906. Se știe că societatea „Vega“ a fost creată în colaborare cu Disconto- Gesellschaft și banca S. Bleichröder. Rafinăria sus zisei societăți, situată lângă Ploești, a fost clădită în timpul destul de scurt de 7 luni, și dela 1 Decembrie 1905 ea este în plină activitate. In acest moment se lucrează la mărirea rafineriei. Bilanțul primului an care cuprinde epoca clădirii rafinării și o exploatare de 4 Iudî, arată un excedent de lei 207.000, după scăderea amortizărilor pro rata temporis. Acționarii vor primi dobînda de 5 la sută asupra capitalului vărsat, dobînda prescrisă de statute, iar suma de lei 91000 va fi trecută la fondul de rezervă. Luni s’a semnat contractul privitor la concesiunea loteriei privilegiate de stat a regatului român de către ministerul de interne și consorțiul constituit sub conducerea Băncei de Credit român. Organizația va fi terminată in 3—4 săptămîni, așa că după acest termen se vor putea începe lucrările pentru introducerea și emiterea biletelor. « La facultatea juridică din Capitală s’a anunțat pînă acum următoarele examene: Anul 1 : Examenul de drept [romín cu d. G. Danielopol va începe la 15 iunie. Examenul de drept civil cu d. Emanoil Antonescu va începe la 18 iunie. Anul 2-lea . Examenul de drept român cu d. Danielopol va începe la 16 iunie. Examenul de drept civil, cu d. Șendrea va începe la 12 Iunie. Examenul de procedură civilă cu d. Dem. Negulescu va începe la 5 Iunie. Anul al 3-lea : Examenul de drept civil cu d. C. Nacu, va începe la 15. Examenul de economie politică cu d. N. Basilescu va începe la 5 Iunie. Examenul de finanțe și statistică cu d. M. Seulescu la 12 Iunie. Anul al 4-lea. Examenul de drept și procedură penală cu d. Tanoviceanu va începe la 1 Iunie. Examenul de drept internațional cu d. Valerian Urseanu la 12 Iunie, iar examenul de drept public cu d. Paul Negulescu la 6 Iunie. Examenul de diferență la dreptul public cu d. Dissescu la 1 Iunie, iar examenul de procedură civilă cu d. D. Negulescu la 12 Iunie. Simbătă seară va avea loc în sala de marmoră a hotelului Boulevard un banchet dat in onoarea d-lui Lueger, primarul Vienei și a consilierilor ce-A apărat No. 3î din lecherna...... • • • o•populară Sub direcțiunea d-milui doctor ERACLIE STERIAN cu următorul sumar: Spaima de băuturi.—Magnetism și Hipnotism.— Buza de epure.— Despre alăptarea pruncilor. — Despre băi. — Viața sexuală și boalele venerice. — Podagra sau guta.— Un leac bun contra durerilor nevralgice.— Sfaturi practice.— Despre bandaje.— Nuvelă medicală.— Știința distractivă. — Inteligența peștilor. — Arta de a înota.— Dicționar popular de boale și leacuri. (descrise alfabetic). — Cum se face masagiul? — Cronica hazlie— Cultivarea frumuseței. — Consultațiuni medicale. — Urîta (roman medical de J. R.)““E IO bani numărul .— numaie al orașului Viena, sosiți pentru inaugurarea Expoziției. Membrii corpului diplomatic au început să ’și ia reședința de vară la Sinaia. La ministerul de Interne s’au făcut contestații in contra alegerilor col. 2 de comună din Fălticeni. D. Pisoski, secretar de legație cl. I, atașat la direcțiunea centrală a ministerului de externe, a fost însărcinat cu girarea afacerilor legațiunea din Constantinopol în lipsa titularului d. Papink), care pleacă în concediu pentru o lună. 9 D. I. C.Filitti, secretar de legație, a fost numit provizoriu secretar al legațiunei din Constantinopol, pe timpul duratei concediului obținut, pentru caz de boală, de d. Stavridi. ^ ] In privința examenelor particulare de curs primar, ministerul instrucțiunei a luat următoarele disposițiuni: în intervalul de la 1 — 5 iunie, revizorul școlar va distribui pe copiii înscriși în atîtea grupe, deo potrivă de mari, cite școli primare de băeți și fete se află in pa j 111 unde sa ține examenul. Această distribuire se va face căutînd a se grupa, la aceiași școală, copiii ale căror locuințe sunt în apropiere. Examinarea fiecărei grupe se va face de o comisiune compusă din directorul sau directoarea școalei și ceilalți trei institutori sau institutoare sub președinția directorului sau directoarei. Institutori și institutoare. — cari sunt pedepsiți și a căror pedeapsă nu a ridicată, nu pot face parte din comisiune. De asemenea și aceî sau acelea cari predau secțiuni în institutele particulare. Ministerul poate acorda institutelor particulare, comisiuni cari să examineze chiar in localul institutului, aceasta numai dacă numărul elevilor prezentați e cel puțin de 50. Membri, acestei comisiuni se vor compune din membrii unei școli primare din oraș, la cari însă nu se va mai repartiza copiii spre examinare. In privința taxelor, ministerul ia 50 la sută, comisiunea 45 iar revizorul 5 la sută din taxe.Oricine va veni în Capitală cu ocazia Expoziției să nu uite să-și procure călăuza „Bucureștii“ cu două planuri ca anexe și conținînd descrierea viața și istoricul Bucureștilor: clădiri, biserici, biblioteci, monumente. Expozițiunea e cu amănunt descrisă. J Prețul 1 leu. I © D. inginer ordinar cl. III Sc. C. Greceanu, actual șef de deposit cl. II în administrația C. F. R. a fost înaintat în funcțiunea de inginer de tracțiune, pe ziția de 1 Iunie a. c. © Direcțiunea generală a Băncilor populare a trimis băncilor populare o foarte interesantă circulară, prin care se face cunoscut că Banca agricolă e dispusă să facă operațiuni de cereale la țară și străinătate, pentru înlesnirea tovărășiilor sătești de vînzare pentru desfacerea producțiunei lor agricole. Aceasta va înlesni, desigur mult desfacerea cerealelor, și va feri pe săteni de speculațiunile samsarilor de meserie cari abundă la sate. Tovărășiile sătești nu sunt însă legate expres prin acest ordin circular, care le lasă toată latitudinea în transacțiile lor. O Examenele claselor de cînt de la Conservator, vor avea loc Vineri 2 Iunie de la 8—12 dim, clasele d-lor D. Popovici și Ștefănescu iar de la 2—6 clasele cinelor Anghel, Assan și Leria. • In curind va apare mișcarea populațiunei Capitalei pe 1898 și 1899, datele definitive întocmite de serviciul statisticei generale. •Au trecut prima probă pedagogică la examenul de capacitate pentru geografie, ca specialitate principală candidați următori: Fodor I., Martinescu E., Misirliu Gh., Mitescu Ilie, Păsculescu N. și Vioreanu I.E zi de dimineață a avut loc la primăria Capitalei tragerea loteriei organizată de societatea de binefacere „Principesa Maria“. Brățara de aur cuantice în valoare de 3090 lei, care era lotul unic, a fost cîștigată de numărul 723.Un ordin al ministerului de interne D-lui Puiu Alexandrescu(105) Fost Șef al Siguranței Publice a Capitalei Ce studiază pungașii Toată lumea se va întreba surprinsă : — „Cum ? Pungașii fac studii ?“ Adevărul e că toată viața lor ei nu fac decît să studieze codul penal și procedura penală, ale căror articole unii le cunosc pe dinafară atît de bine, încît ar fi în stare să țină o discuție contradictorie cu un avocat. Studiile acestea eîle încep de la prima arestare, cînd au ocazie să facă cunoștință în arest cu pungași mai vechi și mai abili, și le continuă apoi în pușcărie, unde sînt în contact cu celebrități, ca să zicem așa. Pușcăria e o înaltă școală de pungași, am putea zice o academie. ‘‘în multe lucruri ce aude povestindu-i-se de tovarășii săi de osîndă, pungașul învață ce se pedepsește de lege și ce nu se pedepsește, și ajunge să cunoască astfel mijlocul de a fura să intre în conflict cu articole din cod. Puțini pungași au dealtminteri puterea de a urca pînă sus toate treptele primejdioasei lor meserii. Indeobște cei mai culți dintre dînșii, adică indivizii dintr’o clasă socială mai înaltă, cînd împrejurările, sau geniul lor rău îl împinge pe drumul furtului, caută din capul locului să facă pungășiile în așa chip, încît să nu aibă a se teme de rigorile vreunei legi. Mi s’a întimplat să am odată înanaintea mea pe unul din aceștia, Spiridon Georgescu. El furase un palton din vestiarul unui club din Capitală, și mi-a mărturisit furtul în cele din urmă. La început mă privea însă cu un tupeu fără șaman și îmî spunea : — „L’am luat din greșală, nu l’am furat. „La culcare, la guler, la buzunare, la căptușeală, nu totul semăna atît de bine cu paltonul meu, încît, îmbrăcîndu-l, eram convins că îmbrăcam propria mea haină. «Dacă l’am furat, pedepsiți-mă. Aveți însă înaintea d-voastră și paltonul meu, pe care l’a îmbrăcat păgubașul ce susțineți că l’am furat. „Priviți amîndouă aceste paltoane ?... Este între ele vreo deosebire atît de izbitoare, încît să nu se poată confunda unul cu altul ?“ De fapt era o deosebire. Paltonul pungașului era dintr’o stofă foarte proastă, iar cel pe care îl furase era dintr’o stofă foarte bună. Afară de asta eu cunoșteam de mult pe acest pungaș, îl avusesem încă de cîteva ori prins cu furturi. Și totuși acum mă puteam îndoui. Nu era, ce e dreptul, absolut cu neputință o confuzie între cele două paltoane. Aveam deci nevoe de o certitudine, de ceva concret’ «ă dovedesc existența intențiunea de a fura. Și cum acel ceva concret îmi lipsea, am recurs la un truc. Știam că pungașul furase paltonul într’un moment cînd servitorul de la vestiar lipsea, și eu am știut că, înainte de asta, pungașul eșise la răstimpuri de vreo două ori din club, și trecuse pe lîngă vestiar. I-am zis deci : — „Sunt dovezi că tu ai pîndit și spionat, înainte de a comite furtul. „Este în defavorul tau mărturia unui chelner, care te-a văzut în două rîndurî eșind în antreu și trăgînd cu coada ochiului spre vestiar. „Poți tăgădui acest lucru Toată argumentarea asta n’avea desigur prea multă valoare. Din tonul cum am pronunțat-o însă reeșea că o dovadă certă era făcută, și din acest moment pungașul, temîndu-se ca tăgăduirea unei evidențe să nu-î îngreuieze situația, a făcut mărturisirile cele mai complecte. In aceeași categorie intră și cazul lui Călătorescu, car' după cum sa știe, susținea că fa HScrie mandatele de la minister, di război numai pentru a «via b îndemînă o hîrtie de valoare, pe care să o lase amanet cînd era strîmptorat de parale. Cum vedeți, sînt destule cazuri, deși furtul e stabilit, se stabilește foarte cu anevoe intențiunea de a fura. Nestabilindu se intențiunea într-un asemenea caz, pungașul scapă nepedepsit. Un alt pungaș care înțelesese acest lucru, și-și conducea cu foarte multă chibzuială pungășiile, a fost tînărul Filip Etinger. Nast, alb la față, cu ochelari, cu mustața neagră, cu ochii negrii, el era un tip cu deosebire prezentabil ceea ce îl asigura in mare parte succesul întreprinderilor. Se credea drept reprezentant al casei Kepik cu mașini de cusut, deci nu fusese niciodată în serviciul acelei case. Și cu atîta grijă a procedat el, nicit foarte multă lume, toți cunoscuții lui, îl credeau reprezentantul casei Kepik. Totdeauna în relație cu lume bună el atrăgea de multe ori asupra sa și atențiunea celor care nu îi cunoșteau. — „Cine-i tînjel ăsta !“ îon’ebrî “... Și, dacă printre întrebați era vreun cunoscut de al lui Etinger, răspundea îndată : — „Asta cu ochelari? Ce, nu-i cunoașteți ? E reprezentantul casei Kepich. La un moment dat Etinger se putuse convinge că toată lumea îl credea într’adevăr dela casa Kepich. Acum nu-î mai rămînea decît să înceapă pungășiile, ce le plănuise el de la început. Iată cum proceda: Intra grăbit de exemplu la un bancher de pe lîngă poștă, sau la la or’un alt negustor, și-î dădea un bună ziua așa de leger, încît părea adesea și negustorului că-î era un cunoscut. Etinger nu-î dedea însă timp să se reculeagă, ci îî zicea repede : — „Dați-mî, vă rog zece lei, că uite, trebue să scot un pachet de la poștă, și n’am destuî bani la mine. Vi-î trimit numaî decît la prăvălie Mă cunoașteți... Sunt procuristul casei Kepich“. Nici prin gînd să le treacă bietelor luî victime, că aveau a face cu un pungaș. Nu stătea nimeni la gîndurî, ci fiecare ü dădea în grabă suma ce-irută, căcî nu era nimic extraordinar în faptul, că un astfel de om se întîmplă să nu aibă la dinsul într’o zi o sumă mai mare. Abia cînd cei zece lei împrumutați nu maî veneau îndărăt, adică după o zi două, se puteau gîndi cu bănuială victimele. Mulți își ziceau însă : — „Cine știe ! O fi uitat să mi-o trimită îndată. Mi-i trimite el, sau trece cîndva p’aicî“. Și astfel tocmai tîrziu, cînd și cei mai puțini bănuitori pierdeau răbdarea, începeau să se facă cercetări la casa Kepich. Se începea atunci, de pildă, o convorbire la telefon : — Alo. Casa Kepich ?... Vă rog, procuristul d-voastră e acolo Chemați-l la aparat. Procuristul venea, iar victima începea cu toate politețile : — Nronjur. Mă ertați că vă deranjez... Vă amintiți cred de cel 10 lei, ce ați luat ca să scoateți un pachet de la poștă. Nu e o sumă insemnată, dar știți..... se poate uita“. •— „Zece leîl întreba uimitoracuiristul.. (Va uria)