Dimineaţa, iunie 1906 (Anul 3, nr. 831-860)

1906-06-01 / nr. 831

ávm i itl UÜ FRUMUSEȚILE CELEBRE Puterea ademenitoare a Frineei. — O fiică a sărăciei. — Defăimătoarea zeilor.—Un gest frumos. — La un banchet.—Un joc viclean. Pe lângă preocuparea de predilecție „orizontală", femeile din Grecia mai e­­xercitau în cazurile cele mai dese și o­­cupațiuni poetice.­­ Așa de pildă, unele erau dansatoare minunate, flautiste sau poete chiar. Cele mai multe însă se pricepeau in arta cochetăriei și prin această virtuo­zitate, femeile din vremile­­ antice izbu­teau­ să inlățuiască pe oratorii, filosofii și poeții cei mai vestiți de carul de triumf al lor. Hetera cea mai cunoscută a Greciei era fără îndoială Frinea care a trăit în veacul al patrulea înainte de Christos. Ea, la drept vorbind, se numea Mne­­sakate, iar numele de Frinea care în­deamnă „Broască“ (?) îl primise din pri­cina paloarei sale (?). Gloria pe care o datorește farmece­lor sale, a făcut din numele sau­ denu­mirea unei întregi clase din care făcea și ea parte. Frina, care mai in urmă grămădise bogății uriașe, a oferit ave­­rea sa ca să se ridice din nou­ zidurile distruse ale Thebei și numai atunci, cind thebanii vor face următoarea in­scripție pe aceste ziduri : „Alexandru le-a distrus, Hetera Frina le-a clădit din nou“. Ca toate fiicele lui Venus Valgivag, era și ea fiica sărăciei și își câștigase la început cu multă trudă tra­iul zilnic. Ea a venit apoi la Atena și cu mari străduinți și printr’un mare belșug de rafinare isbutise să ajungă prostituata cea mai bogată. In vremea sa de înflorire, Frina era socotită ca reprezentanta zeiței Frumo­sului și a servit pictorului Apelle ca model pentru Anadyomene iar ecuatoru­­lui Praxiteiles pentru Afrodita. Nimeni nu putea rezista farmecului ei. Scriito­rii greci ne spun că ea a fost odată a­­cuzată ca defăimătoarea zeilor. Orato­rul Hiperiadei o apără, declarînd în a­­celași timp că o iubea cu patimă și că și acum era încătușat de lanțurile cu flori ale iubirei. Dar cînd acesta observă că vorbele sale nu influențează întru nimic asu­pra judecătorilor și că verdictul va a­­vea urmări apăsătoare pentru acuzată, îi smulse atunci voalul și o îmbrățișa cu însuflețire. Acest gest frumos și sur­prinzător al dibaciului avocat avuse un efect mai puternic decît pledoaria cea mai strălucită. Judecătorii nu îndrăzneau să condamne pe o urmașă a Afroditei care prin frumusețea ei fecundă vestea puterea zeiței. Și de aceea o achită. Se spune că Fiinea nu întrebuințase deloc sub­manurile pentru a da chipu­lui său farmecele unei culori pline de viață. Trăsăturile feței sale eraîi­cit se poate de regulate, iar frumosul ei păr și acoperea întregul corp. Lumea „nobilă“, chiar cînd Frinea a­­junse la bătrînețe, plătea foarte scump, cînd voia să-și satisfacă plăcerile tru­pești. Frinea era în tot cazul cea mai capricioasă și geloasă. Iată o pildă: Pe cînd se afla la un banchet copios În­tovărășită de mai multe Hetero frumos împodobite, se înjghebase atunci un joc. Fiecare avea dreptul să ceară ca toți cei prezenți să facă cîte ceva. Cînd venise rundul Frinei, aceasta ceru ca toate tovarășile sale să vîre mîinile în apă și într’o clipă să le aducă apoi la față. Rezultatul acestui „joc“, știți care era ? Pe cînd celelalte femei, se ale­seră cu fețele lipsite acum de sub­ma­­nuri și cu pete urîte și ciupite de văr­sat, Frina a păru mai frumoasă ca ori­­cînd. Orașul în care s-a născut Frinea, a în­sărcinat pe sculptorul Praxitelles să facă in cinstea ei, un bust pentru un tem­plu. (Va urma) Pe cînd însă tinerii se consfătuiau spre a lua măsurile necesare pentru ținerea întrunire­ a sosit d. Filipescu și i-a învitat, în numele d-lui Carp, să se liniștească și să aștepte încă puțin timp. După citeva zile de la ama dată, d. Marghiloman a avut o audiență la palat. De atunci carpiștii nu se mai agită, ziarele respective și-au­ moderat limba­­giul. Toți amicii d-lui Carp au­ aprut că așteaptă un eveniment îmbucurător. Ce să fie? Ce s'a petrecut? Am cer­cetat în cercurile carpiste și ni s’a fi dat, cu multă greutate, următoarele expli­­cațiuni : In ajunul întrunire­ de la Eforie, după care era să urmeze manifestația la pa­lat, d. Marghiloman ar fi primit o scri­soare de la o cunoscută persoană a pa­latului. Prin acea scrisoare, fruntașul carpist era rugat să împedice manifes­tația la palat, să înceteze campania tur­­bulentă și să ceară audiență la rege. Așa s’a făcut. După audiență carpiștii au­ înconjurat pe d. Marghiloman și l’au întrebat de rezultat. D-sa le-a răspuns doar să aibă răb­dare, căci rezultatul audienței e plin de speranțe. Iată cum explică amicii d-lui Carp încetarea campaniei violente ce o por­niseră in contra guvernului și a regelui. C. Dem. Loteria de Stat Contractul intervenit între guvern și asociația de bancheri relativ la loteria de stat, a fost autentificat ori de către secțiunea de notariat a tribunalului de Ilfov. Asociația se compune din următoa­­rele case și bănci: Banca de credit romín diu București, Länderbank din Viena, Norddeutsche bank din Hamburg, L. Behrens fiu, Hardix Einvechsen și Carl Masse, toți din Hamburg. Banca de credit roman și Länder­bank sunt reprezentate prin d. H. Baumgarten, directorul Băncel de cre­dit roman, iar casele din Hamburg sunt reprezentate prin d. E. Marpurge. Durata contractului este de 20 ani. Prima emisiune va cuprinde 30.000 bi­lete, din care jumătate vor fi cîștigă­­toare.­­Valoarea biletelor va fi de 160 lei, dar vor putea fi împărțite în jumătăți, sferturi și optimi, în valori deci de 80, 40 sau 20 lei. Loteria va avea șase clase și două trageri anual. Prima tragere va avea loc la 1 ianuarie 1907. Asociația are dreptul de a ridica nu­mărul biletelor pînă la 50.000. Ea va plăti guvernului o redevență de 24 lei de bilet pentru prima serie de 30.000 bilete, iar de la acest număr în sus cîte 25 lei de fiecare bilet. Apoi ea va vărsa guvernului ca titlu de împrumut fără dobînzî suma de 2 milioane, rambursabilă prin anuități de c­te 250.000 lei. Primul vărsămînt se va efectua peste ani. Asociația se obligă a se transforma, cel mult peste un an, în societate ano­nimă romînă cu capital de 3 milioane și reședința în București. Guvernul are dreptul de a controla operațiile și tragerile loteriei. In acest scop el va institui o com­i­­siune permanentă compusă din 2 mem­brii numiți pe 5 ani. Mirai­m că această femee se numește Smaranda Christian, văduvă de 2 ani, fostă soție a unui funcționar de la ministerul de răz­­boaix. Se înrudește cu un înalt prelat și un medic din Capitală. Are doui copilași, o fetiță Ecaterina foarte inteligentă de 10 ani, cu ochii că­prui și un mic băețel Georgică de 3 a­­nișori. Această femee văzîndu-se dată afară din casă, fără adăpost și fără frînză de para sau bucățică de pîine ca să poată împăca gura micilor ei copilași, așeză în curtea acestor case într’un colț, sub un salcîm, un garderob și un scrin, și aic­i își instală noua locuință unde locuește și­ acum, într’o mizerie de nedescris. Goana după pline Amărită, zdrobită sufletește și văzîn­du-se lipsită de pîine și adăpost, fără nici un sprijin de nicăeri, bătu la toate ușile cunoscute, dar toți o alungau sub motiv că-î nebună. Spre peste Vecinii, din preajma caselor cu No. 136 din calea Rahovei unde locuește această femee, văzîndu-mă că mă interesez de a­­proape de viața acestei femei, îmi spun că mare pomană mi-ași face cu ea să in­tervin pe lîngă cineva mare ca să-i vie într’ajutor, căci alt­fel o s’o găsim într’o bună dimineață moartă de foame cu co­pil cu tot. ■"Văzînd împrejurul meu pe cei doui co­­pilași-îngeri ai acestei femei, am băgat mîna în buzunar și i-am ajutat cu ce-am putut. Ba, văzîndu-mă și alții că le dau ceva gologani, au îndrăznit și eî să le dea cîte-un ban, dor. Copiii, cu ochișorii plini de lacrămî, nu știau cum să ne mai mulțumească. La rîndul nostru, îndemnăm și noi pu­blicul cititor sau pe cei ce pot face ceva pentru această familie lepădată in drum, să rupă din prisosul ce-i an și să nu-î lase să moară de foame, că-i vom avea pe suflet. 22. Din mizeriile Capitalei La „3 chioaiele“. — O femee care lo­cuește sub cerul liber, în­tr’un gar­­derob.— Goana după pline. — Spre perie. La puțul de piatră In calea Rahovei la No. 136, proprie­tatea d-nei Floarea Panait, locuește de cităva vreme cîrciumarul Ghiță Rădu­­lescu. Acest cîrciumar, căruia mahalagiii i-au dat porecla „La 3 chioftele” a subînchi­­riat o mică odăiță din curte la o sărmană văduvă cu doi copilași. Traiul ia garderob Piuă mai acum 2 luni această văduvă și-a plătit chiria de 12 lei lunar, regulat proprietarului său. De 2 luni însă, nefiind înlesnită, tot amîna pe proprietar cu vorba „ba azi, ba mîine“ pînă s’o înlesni ca să-î poată plăti. Circiumărul Rădulescu însă, fără pic de milă și cu ajutorul sub­comisarului Dragomirescu de la secția circ. 26 —a aruncă acum citeva zile. Vineri seară, cu „tărăbuțele“ în drum. Făcind cercetări la fața locului', aflu VIAȚA POLITICA Carpiștii și palatul După înapoiarea regelui amicii poli­tici ai d-lui Carp au fost foarte răz­boinici. S'au ținut întruniri pe culori, apoi întruniri publice, în cari s'a vor­bit chiar cu îndrăzneală asupra atitudi­nei palatului. Tinerii carpiști fiind mai impetoși de­cît bătrînii, au spus chiar că reg­ele trebue s’audă cele ce spun dînșii. In ultima întrunire ținută, diapazonul a fost moderat însă și d. Carp, în loc de un discurs revoluționar a ținut un discurs-program. După întrunire era să se facă o ma­nifestație zgomotoasă in fața palatului, dar fruntașii s’au opus și totul s’a pe­trecut în liniște. Cu toate acestea, după spusele car­­piștilor, d. Marghiloman adusese vreo 100 de sîrbî de la Buzău și din parte s oborului veniseră alți 100 de cetățeni turbulenți, cari erau destinați pentru înfruntarea forțelor ce li s’ar fi pus în cale. Contramandarea manifestației la pa­lat a îndîrjit pe tinerii carpiști cari de­­ciseseră să țină o nouă întrunire la care să invite pe cei bătrîni să asiste, iar după întrunire să se facă neapărat ma­nifestație la palat. Csirsozifați Un mort în viață.—Ziarele engleze de săptăm­îna trecută anunța îi moartea unui cunoscut scriitor, Baring Gould, pe care o telegramă a unei agenții l-a omorît în Africa de Sud. Toate ziarele consacrau coloane în­tregi pentru a aduce elogii acestui demn păstor, care a avut fericita ocazie să se delecteze citind, pe cînd își lua deju­nul, elogiile ce i se aduceau. El a deziluzionat îndată presa,­­tri­­mițind o formală dezmințire a morței sale. „Vestea morței mele e falsă. N’am părăsit Anglia“ scrie el. De altfel Baring Gould nu e primul care și-a putut citi articolul sau necro­logue. El împărțește această mulțumire cu Lord­ Brougham, Mark Twain, a­­fără de atiția alți oameni comuni. „Dimineața" la țară ! Accident.—Neagu Tei­­șanu muncitor la mo­șia Cioclîma a d-lui D. Popescu pe cînd lucra eri a căzut jos și a rămas mort pe loc. Grindină.—Eri la orele 2 jum. d. a. căzînd o ploao torențială cu grindină asupra comunei Gildău a distrus cu de­­săvîrșire 300 pogoane secară, 150 po­goane grâü și 50 pogoane ovăz și orz ale locuitorilor. Pagubele sunt mari. Judiciare.—Tribunalul nostru a con­damnat pentru escrocherie pe Petre Po­­povici fost registrator al poliției noas­tre la 7 luni închisoare, Ivanciu Ceau­­șescu, ajutor de primar la Roseți Vol­­nași 3 luni și pe preotul Ilie Ionescu din Roseți 20 zile și toți 600 lei despă­gubiri civile. I i Serbarile „Țesătoarei“. j­a­birca I Simbătă seara au început serbările organizate în folosul societăței „Țesătoarea“. Serbările s’au dat în parcul „Carmen Sylva “ și într’un prea frumos pavilion situat în­ fața palatului administrativ. La orele 4 a avut loc un concert vocal și instrumental executat de d-nele Vigue­­lin, locot. Lateș, Spacovici, etc. Au urmat apoi diferite dansuri națio­nale, executate de elevii liceului, pînă la orele 7, cînd serbarea a fost întreruptă pînă la ora 9. La ora aceasta serbarea s’a deschis cu iluminație și diferite focuri bengale, după care d-na Lateș a cîntat în franțuzește Marsellieza și o romanță italiană Stella confidenta. D-na Lateș n’apucă să termine cîntecul și numeroase huidueli acoperiră vocea cîntăreaței. Erau elevii liceului cari ma­nifestau ostil contra faptului că se cînta într’o limbă străină. Se produse un tumult și poliția operă mai multe arestări, ducînd la poliție între alții și pe elevii Eitel, Bugeac și Petri­­țopol. Colegii lor scandalizați, au plecat în corpore la poliție amenințînd că vor spar­gi geamurile dacă nu eliberează colegii lor. Poliția s-a văzut nevoită să cedeze și a pus în libertate pe elevii arestați. A doua zi urma ca serbarea să se reîn­­ceapă cu mai multe jocuri gimnastice e­­xecutate de elevii liceului. Or, acestea au refuzat de a mai lua parte la serbări, așa că s’a recurs la trans­formatorul Lametta, care a distrat seara publicul adunat. La orele 4 s’a făcut o întrecere cu bărci pe Dunăre, a avu­t apoi loc repre­zentația lui Lanzetta, după care s'a înce­put balul în pavilion. Partea a doua a serbărei a perdut foarte mult din cauza lipsei elevilor, și inciden­­t­ul este viu comentat. Ziarele „Dimineața“ și „Adevărul“ primesc abonamente lunare de vile­giatură cu următoarele prețuri: Lei 1.50 în țară. Lei 3 în străinătate. Pentru abonamente combinate („ A­­deverul“ și „­Dimineața“): Lei 3 în țară. Lei 6 în străinătate. Micii dorobanți interviev cu d. maior Chiri­­țescu Nu se poate tăgădui că date fiind vîr­­sta și statura lor și mai ales vioiciunea, preciziunea și regularitatea mișcărilor pre­cum și aerul lor impunător, micii doro­banți au putut cuceri Capitala, lă­înd tu­turor impresia unor viteji în miniatură, înflăcărat și emoționat de impresia ce mi-au lăsat-o micii dorobanți și doritor să cunosc organizația lor, m’am presen­­tat d-lui maior I. Chirițescu, inspectorul lor general care de fapt este și promo­torul ne­discutat al organizarea micilor dorobanți și arătîndu-i scopul ce urmă­resc, cu marea sa amabilitate și cu curto­­azia ce și-o impune față de foștii săi ca­marazi, m­i-a spus următoarele: „Pentru moment sunt ocupat cu mă­surile inerente ori­cărei organizații noi. Sunt mulțumit că d. ministru al instruc­țiunei dă marea sa atențiune micilor do­robanți a căror organizare va da roade folositoare țarei și­ cel dinti­ü folos va fi reducerea serviciului militar. „Dacă astăzi serviciul militar este a­­proape satisfăcut cu 5 ani în trupa cu schimbul, într’o epocă a vîrsteî cînd în mintea soldatului“este stăpînită de toate grijile vieții, cum nu se va resimți oare o instrucție pregătită în 8—10 ani și tocmai în virsta entuziasmului ? „Ceva mai mult, cu un tineret atît de bine preparat și cultivat în științele mi­litare prin însuși organizarea puterei noa­stre armate, Serviciul armatei nu va mai avea neoe­ie un lung șir de ani pentru instrucția militară, mai ales atunci cînd patria va dispune de o întreagă genera­­țiune crescută și in­struită din copilărie pentru apărarea ei. „Singura grije care mă stăpînește acum este să găsesc mijloace pentru a procura gratuit uniforma și mai ales armamentul micilor militari. Pentru aceasta avem tre­buință de concursul tuturor românilor. „S’a înființat în acest scop societatea „Șoimul Carpaților“ ca prin cotisație chiar de 20 bani să se strîngă sumele nece­sare. Posed pînă acum o subscripție de aproape 20 mii lei subscriși de fruntașii neamului fără deosebire de culoare poli­tică și în curînd vom­i face un apel pre­sei și tuturor cetățenilor. „Prin acordarea gratuită a uniformei , armamentului cred să atrag pe copii de sătean la școală și în scurt timp vom­ ve­dea dispărînd“analfabetismul dintre locui­­itoril­ satelor. „In definitiv dacă invidia și răutatea o­­menească nu se va amesteca, toată lu­mea este în drept să creadă că organi­zarea micilor dorobanți este o operă ori­ginală și de mare folos neamului“. Un veteran. Avocat al statuM contra statului — Căzni avocatului Sachelarie — înaintea trib. Ilfov sec. III, venind procesul intentafc statului (ministerului de finanțe) de către d. Zisu Spirea, ad­ministratorul moșiei Dudești-Cioplea și procuristul d-lui Isac Beligrădeanu, s'a prezentat in instanță reclamantul asistat de d. avocat Sachelarie și ministerul de finanțe reprezentat prin d. avocat I. Ionescu. înainte de a se intra în judecarea fondului, d. Ionescu pune tribunalului întrebarea, dacă un avocat al statului, cum e d. Sachelarie, poate să se pre­zinte în instanță ca adversar al statu­lui, cum face d. Sachelarie. Acesta din urmă răspunde că în ade­văr d-sa e avocat al ministerului de in­terne, dar numai pentru Curtea de casație. Astfel, crede că poate fi în procese con­tra statului pendinte înaintea altor in­stanțe. D. judecător Magheru, care prezida ședința, nefiind de aceeași părere cu d. Sachelarie, consiliază partea să ia un alt avocat și în consecință amînă procesul. *" Acest caz unic în felul sau, a fost viu­ comentat de avocați și magistrați. De la Expoziție După data de 15 Iunie 1906, nu se vor mai vinde cărți de abonament pentru intrarea in Expoziție, așa că do­ritorii se pot adresa chiar de acum la comisariatul general pentru obținerea acestor abonamente. Costul­­—V pentru o per­soană, valabil pentru toată durata Ex­poziției, e de 50 lei. Pentru o familie (3 persoane) 75 lei. Pentru expozanți aceste prețuri sunt pe jumătate. Pentru a se elibera asemenea abona­mente, doritorii, la solicitare, sunt obli­gați a depune odată cu costul și foto­grafia d-lor, în format mic (6X9 c.m.) nelipsită pe carton, fără da care nu sa va putea libera abonamentul. Aceste fotografii se pot obține cu 2 lei de la adresa care se găsește la comisariatul General. Comisiunile de examen ale elevilor particulari fie ears co­mercial Iată aceste comisiuni : Școala comercială­ din Capitală. — D. Brâtilă, președinte (geografie) statistică, Ilariu­ Hodoș (germană), Corneliu Co­­drescu (italiană), Al. Gogu (matematică) V. Dumitriu pentru șc. fizice-naturale și merceologie, M. Dumitrescu pentru dreptul vamal maritim, administrativ și comercial, Al. Pretorian pentru sc. po­ Iitice, P. Ionescu pentru desen și cali­grafie, Fil Craian, pentru romînă, E. Escouflier pentru franceză, Gh. Alexian pentru comptabilitate și corespondență comercială și N' Pravătz, secretar al comisiunei­ Pentru Galați și Brăila , D-nil președinte I. G. Munteanu pen­tru economie politică, Const. Popp pen­tru germană, Era. Mayer pentru­ itali­ană, D. Marcian pentru romînă și geo­grafie, I. C. Constantinescu pentru ma­tematici, C. Cardaș pentru ștințe fisico­­chimice și merceologie St. Tenal pen­tru comptabilitate și coresp. comerci­ală, Gr. T. Troncu pentru dreptul co­mercial și economia politică, Simione­­scu, pentru desen și caligrafie și Fo­ti­no pentru­ sliada franceză. Știri politice Consiliul comunal din Botoșani fiind dizolvat in vederea nouilor alegeri ce vor avea loc in zilele de 18 și 20 Iunie, partidele politice locale încep a se agita. Partidul liberal, în întrunirea intimă de Duminică seara, a hotărit să între­prindă o luptă energică pentru cuce­rirea consiliului comunal. In conse­cință va ținea două mari întruniri pu­blice, ziarul liberal local „Libertatea“ va apare de 2 ori săptămînal și totodată s’a hotărit lista candidaților care se compune precum urmează : Colegiul I, d-nal : Ed. Allea, N. Enă­­șescu, dr. C. Bucșănescu, Al. Enacovici, preot G. Zbărnea, Garabet Ciomac, Jean Ursian și V. D. Vasiliu. Colegiul II: dr. D. Goilav, Octav Lu­­nașcu, Alex. Șmelț, V. Talpă, N. Răutu, E. Leonescu și Ramiro Savinescu. Se observă că liberalii se prezintă de astă dată singuri, neîntovărășiți de ju­nimiști cu cari erau cartelați și în ul­timele alegeri comunale. Concursul junimiștilor le este însă a­­sigurat.­­ Partidul conservator încă n’a decis lupta candidaților, dar se crede că vor rămînea tot vechii edili, cu o mică ro­mani are. Ziarul local „Steagul“ va reapare pentru a opune lupta ce o duc prin ziarul lor „Libertatea“. ultime informații ROTASI la ora 6 p. m­. va avea loc în sala de depeși a ziarului „A­­deverul“ tragerea premiilor acordate abonaților ziarului „Dimineața“. Anunțăm că afară de cîș­­tigul de 1OOO lei mai figu­rează și alte obiecte de valoa­re. Rugăm dar publicul a a­­sista în cît mai mare număr la această tragere. o Muntele de pietate va începe să funcționeze la 1 Septembrie. 0 Comitetul executiv liberal se în­trunește azi d. a. la orele 5, acasă la d. Emil Costinescu. a La concursul pentru verificatori,­­ajutori de măsuri și greutăți au reușiți d-nil . Constantinescu N. D., Gheor­­ghiu Anton, Irmna D., Ion Gr., Ciur­­cu D. Primii trei au fost numiți pe ziua de 1 Iunie. Au­ reușit, cu titlul provizoriu, d-nii Popescu G., Borcea I., Va9Üiu D., Ghiu­lea Șt., Constantinescu Constantin și Cojan Iulian.­­ La 1 Iunie va începe la Iași examenul de cotari publici autorizați. Comisiunea examinatoare va fi pre­zidată de d. I. St. Murat, subdirecto­rul institutului meteorologic. S-a aprobat aprovizionarea lemnăriei de stejar pentru podul­­­ de la Homocea peste Siret, in valoare de 52.785 lei.­­Reședința circumscripției V vamală din Severin a fost transferată pe ziua de 1 Iunie la Craiova.­­ Guvernămintul maritim din Triest a făcut cunoscut direcțiune­ sanitare că la Pening s’a constatat oficial existența ciumei bubonice și că s’au luat măsurile profilactice necesare.­­In tîrgul de rîmători dela Severin se află 1079 de porci dintre cari 855 slabi și 224 grași. Kilogramul de carne se vinde cu 1 leu și 10 bani. Rasă Mon­golică.­­ Constatîndu-se un mare număr de o­­pinci de piei de porc netăbăcite, puse în vînzare în orașul Roman, direcțiunea generală a Serviciului sanitar a dat or­din să nu se mai îngădue acest co­merț fiind periculos pentru sănătatea și viața oamenilor și animalelor.­­Perceptorul comunei Galați,în contra tuturor legilor, a instituit la bariere a­­gențî cari iau tuturor sătenilor biletele de proprietate și certificatele sanitare ale vitelor cari sînt aduse in tîrg pen­tru vînzare, creind prin aceasta dificul­tăți poliției sanitare a animalelor.­­Corespondentul nostru din Odobeștî ne roagă să menținem știrea dată de dinsul privitoare la abuzurile percep­torului Blîndu din localitate. «“*•■ . -a»-.- j-w feasaa».^^ ®.Au fost înaintați în administrația C. F. R.: D-nil Iordăchescu Ion și Gr. P. Ștefănescu, actuali impiegați de mișcare cl. II, în funcțiunea de impiegați de miș­care cl. I, iar d-nii N. T. Slocariu și N. V. Resmeriță, actuali șefi de gară cl. IV, în funcțiunea de șefi de gară cl. III. ,D. N. Popescu, actual copist la di­recțiunea de poduri și șosele, a fost înaintat în funcțiunea de verificator la aceeași ad­ție.­­ Director al datoriei publice și pen­siunilor din ministerul de finanțe a fost numit d. Ion Ionescu, actual judecător la secțiunea de notariat a tribunalului comercial de Ilfov.­­Eri, la orele 12 a. m., d. maior Teodo­­rescu, comandantul batalionului 6 de vi­­nători din Capitală, a oferit tuturor ofi­țerilor activi și de rezervă ai batalionu­lui o agapă pentru dezvoltarea spiritului de camaraderie pentru toți acești ofițeri.­­Peste câteva zile apare de sub tipar broșura oficială a nouei legi și regula­ment asupra clerului.­­ Circonscripția a cincea vamală cu re­ședința în T.-Severin, a fost mutată la Craiova, cu începere dela 1 Iunie a. c. O La biserica Sf. Niculae Tabacu, s’a celebrat Duminică seara căsătoria religioasă a d-lui Filip Papa Ion, stu­dent cu d-ra Angelina Cristachi Con­stantin, ambii făcând parte din elita albaneză. Nnii au fost d­ și d na Al­bert Ghica. Căsătoria a fost oficiată de arh­ereul Meletie Gălățeanu, înconjurat de un numeros cler. De la biserică toată lumea s’a dus la d-na George Teodor din strada Bi­­bescu-Vodă, unde s’au servit șam­pania. Cu acest prilej s’a ținut și o consfă­tuire a fruntașilor albanezi în care s’a hotărit a se desfășura o activitate mai mare pentru a stringe legăturile între albanezi și românii din Macedonia.­­In privința jocului de oină, minis­terul instrucțiunei a luat dispozițiunea ca acest joc să se dea numai pe timp frumos și, în caz de ploaie ,să se amîne pentru a doua zi. Jocul se va face conform regula­mentului întocmit de minister. Comisiu­nea se compune din d-nii M. Vlădescu, N. Ionescu și Berescu, iar ca conducă­tor e d. N. Bădescu.­­D-ni­ ingineri Radu Pascu și V. Puș­­cariu, fostul și actualul șef al serviciu­lui minelor au plecat aseară la Govora să facă recepția instalațiilor pentru apă. De la Govora se vor duce la Căli­­mănești, în același scop.­­In ședința consiliului de administra­ția al societății „Vega“, societate a­­nonimă română pentru rafinarea petro­­leului, ținută în Capitală drn 30 Mai e., sub președinția d4n. dr. Arthur So­­lomonsohn, asociat al băncei Direction der Disconto-Gesellschaft din Berlin, s’a prezentat bilanțul exercițiului 1905- 906. Se știe că societatea „Vega“ a fost creată în colaborare cu Disconto- Gesellschaft și banca S. Bleichröder. Rafinăria sus zisei societăți, situată lân­gă Ploești, a fost clădită în timpul des­tul de scurt de 7 luni, și dela 1 De­cembrie 1905 ea este în plină activi­tate. In acest moment se lucrează la mărirea rafineriei. Bilanțul primului an care cuprinde epoca clădirii rafinării și o exploatare de 4 Iudî, arată un ex­cedent de lei 207.000, după scăderea amortizărilor pro rata temporis. Acțio­narii vor primi dobînda de 5 la sută asupra capitalului vărsat, dobînda pres­crisă de statute, iar suma de lei 91000 va fi trecută la fondul de rezervă.­­ Luni s’a semnat contractul privitor la concesiunea loteriei privilegiate de stat a regatului român de către minis­terul de interne și consorțiul constituit sub conducerea Băncei de Credit român. Organizația va fi terminată in 3—4 săptămîni, așa că după acest termen se vor putea începe lucrările pentru intro­ducerea și emiterea biletelor. « La facultatea juridică din Capitală s’a anunțat pînă acum următoarele e­­xamene: Anul 1 : Examenul de drept [romín cu d. G. Danielopol va începe la 15 iunie. Examenul de drept civil cu d. Ema­noil Antonescu va începe la 18 iunie. Anul 2-lea . Examenul de drept ro­mân cu d. Danielopol va începe la 16 iunie. Examenul de drept civil, cu d. Șen­­drea va începe la 12 Iunie. Examenul de procedură civilă cu d. Dem. Negulescu va începe la 5 Iunie. Anul al 3-lea : Examenul de drept civil cu d. C. Nacu, va începe la 15. Examenul de economie politică cu d. N. Basilescu va începe la 5 Iunie. Examenul de finanțe și statistică cu d. M. Seulescu la 12 Iunie. Anul al 4-lea. Examenul de drept și procedură penală cu d. Tanoviceanu va începe la 1 Iunie. Examenul de drept internațional cu d. Valerian Urseanu la 12 Iunie, iar examenul de drept public cu d. Paul Negulescu la 6 Iunie. Examenul de diferență la dreptul pu­blic cu d. Dissescu la 1 Iunie, iar exa­menul de procedură civilă cu d. D. Ne­gulescu la 12 Iunie.­­ Simbătă seară va avea loc în sala de marmoră a hotelului Boulevard un banchet dat in onoarea d-lui Lueger, primarul Vienei și a consilierilor ce-A apărat No. 3î din­­ lecherna...... • • • o•populară Sub direcțiunea d-milui doctor ERACLIE STERIAN cu următorul sumar: Spaima de băuturi.—Magnetism și Hip­notism.— Buza de epure.— Despre alăp­tarea pruncilor. — Despre băi. — Viața sexuală și boalele venerice. — Podagra sau guta.— Un leac bun contra dureri­lor nevralgice.— Sfaturi practice.— Des­pre bandaje.— Nuvelă medicală.— Știin­ța distractivă. — Inteligența peștilor. — Arta de a înota.— Dicționar popular de boale și leacuri. (descrise alfabetic). — Cum se face masagiul? — Cronica haz­­lie— Cultivarea frumuseței. — Consulta­­țiuni medicale. — Urîta (roman medical de J. R.)­­““E IO bani numărul .— numaie al orașului Viena, sosiți pentru inaugurarea Expoziției.­­ Membrii corpului diplomatic au în­ceput să ’și ia reședința de vară la Si­naia.­­ La ministerul de Interne s’au făcut contestații in contra alegerilor col. 2 de comună din Fălticeni.­­ D. Pisoski, secretar de legație cl. I, atașat la direcțiunea centrală a minis­terului de externe, a fost însărcinat cu girarea afacerilor legațiunea din Cons­­tantinopol în lipsa titularului d. Papi­nk), care pleacă în concediu pentru o lună. 9 D. I. C.­­Filitti, secretar de legație, a fost numit provizoriu secretar al le­­gațiunei din Constantinopol, pe timpul duratei concediului obținut, pentru caz de boală, de d. Stavridi. ^ ] In privința examenelor particulare de curs primar, ministerul instrucțiunei a luat următoarele disposițiuni: în in­tervalul de la 1 — 5 iunie, revizorul școlar va distribui pe copiii înscriși în atîtea grupe, de­o potrivă de mari, cite școli primare de băeți și fete se află in p­a j 111 unde sa ține examenul. Această distribuire se va face cău­­tînd a se grupa, la aceiași școală, co­piii ale căror locuințe sunt în apropiere. Examinarea fie­cărei grupe se va fa­ce de o comisiune compusă din direc­torul sau­ directoarea școalei și ceilalți trei institutori sau institutoare sub pre­ședinția directorului sau directoarei. Institutori și institutoare. — cari sunt pedepsiți și a căror pedeapsă nu a ri­dicată, nu pot face parte din comisiu­­ne. De asemenea și aceî sau acelea cari predau secțiuni în institutele par­ticulare. Ministerul poate acorda institutelor particulare, comisiuni cari să exami­neze chiar in localul institutului, aceas­ta numai dacă numărul elevilor pre­zentați e cel puțin de 50. Membri, acestei comisiuni se vor com­pune din membrii unei școli primare din oraș, la cari însă nu se va mai re­partiza copiii spre examinare. In privința taxelor, ministerul ia 50 la sută, comisiunea 45 iar revizorul 5 la sută din taxe.­­Ori­cine va veni în Capitală cu o­cazia Expoziției să nu uite să-și procure călăuza „Bucureștii“ cu două planuri ca anexe și conținînd descrierea viața și istoricul Bucureștilor: clă­diri, biserici, biblioteci, monumente. Expozițiunea e cu amănunt des­crisă. J Prețul 1 leu. I © D. inginer ordinar cl. III Sc. C. Gre­ceanu­, actual șef de deposit cl. II în administrația C. F. R. a fost înaintat în funcțiunea de inginer de tracțiune, pe ziția de 1 Iunie a. c. © Direcțiunea generală a Băncilor po­pulare a trimis băncilor populare o foarte interesantă circulară, prin care se face cunoscut că Banca agricolă e dis­pusă să facă operațiuni de cereale la țară și străinătate, pentru înlesnirea to­vărășiilor sătești de vînzare pentru de­sfacerea producțiunei lor agricole. Aceasta va înlesni, de­sigur mult de­sfacerea cerealelor, și va feri­­ pe săteni de speculațiunile samsarilor de meserie cari abundă la sate. Tovărășiile sătești nu sunt însă legate expres prin acest ordin circular, care le lasă toată latitudinea în transacțiile lor. O Examenele claselor de cînt de la Conservator, vor avea loc Vineri 2 Iu­nie de la 8—12 dim, clasele d-lor D. Popovici și Ștefănescu iar de la 2—6 clasele ci­nelor Anghel, Assan și Leria. • In curind va apare mișcarea popu­­­lațiunei Capitalei pe 1898 și­ 1899, da­tele definitive întocmite de serviciul statisticei generale. •Au trecut prima probă pedagogică la examenul de capacitate pentru geogra­fie, ca specialitate principală candidaț­i următori: Fodor I., Martinescu E., Misirliu Gh., Mitescu Ilie, Păsculescu N. și Viorea­­nu I.­­E zi de dimineață a avut loc la pri­măria Capitalei tragerea loteriei organi­zată de societatea de bine­facere „Prin­cipesa Maria“. Brățara de aur cu­antice în valoare de 3090 lei, care era lotul unic, a fost cîștigată de numărul 723.­­Un ordin al ministerului de interne D-lui Puiu Alexandrescu(105) Fost Șef al Siguranței Publice a Capitalei Ce studiază pungașii Toată lumea se va întreba sur­prinsă : — „Cum ? Pungașii fac studii ?“ Adevărul e că toată viața lor ei nu fac decît să studieze codul pe­nal și procedura penală, ale căror articole unii le cunosc pe dinafară atît de bine, în­cît ar fi în stare să țină o discuție contradictorie cu un avocat. Studiile acestea eî­le încep de la prima arestare, cînd au ocazie să facă cunoștință în arest cu pungași mai vechi și mai abili, și le conti­nuă apoi în pușcărie, unde sînt în contact cu celebrități, ca să zicem așa. Pușcăria e o înaltă școală de pungași, am putea zice o acade­mie. ‘­‘în multe lucruri ce aude po­vestindu-i-se de tovarășii săi de o­­sîndă, pungașul învață ce se pe­depsește de lege și ce nu se pe­depsește, și ajunge să cunoască ast­fel mijlocul de a fura să intre în conflict cu articole din cod. Puțini pungași au dealtminteri puterea de a urca pînă sus toate treptele primejdioasei lor meserii. In­deobște cei mai culți dintre dînșii, adică indivizii dintr’o clasă socială mai înaltă, cînd împrejură­rile, sau geniul lor rău­ îl împinge pe drumul furtului, caută din ca­pul locului să facă pungășiile în așa chip, încît să nu aibă a se teme de rigorile vreunei legi. Mi s’a întim­plat să am odată îna­­naintea mea pe unul din aceștia, Spiridon Georgescu. El furase un palton din vestiarul unui club din Capitală, și mi-a măr­turisit furtul în cele din urmă. La început mă privea însă cu un tupeu fără ș­­aman și îmî spunea : — „L’am luat din greșală, nu l’am furat. „La culcare, la guler, la buzu­nare, la căptușeală, nu totul semă­na atît de bine cu paltonul meu, încît, îmbrăcîndu-l, eram convins că îmbrăcam propria mea haină. «Dacă l’am furat, pedepsiți-mă. Aveți însă înaintea d-voastră și paltonul meu, pe care l’a îmbrăcat păgubașul ce susțineți că l’am furat. „Priviți amîndouă aceste paltoa­ne ?... Este între ele vreo deose­bire atît de izbitoare, în­cît să nu se poată confunda unul cu altul ?“ De fapt era o deosebire. Paltonul pungașului era dintr’o stofă foarte proastă, iar ce­l pe care îl furase era dintr’o stofă foarte bună. Afară de asta eu cunoșteam de mult pe acest pungaș, îl avusesem încă de cîteva ori prins cu fur­turi. Și totuși acum mă puteam în­­doui. Nu era, ce e dreptul, absolut cu neputință o confuzie între cele două paltoane. Aveam deci nevoe de o certitu­dine, de ceva concret’ «ă dove­desc existența intențiunea de a fura. Și cum acel ceva concret îmi lip­sea, am recurs la un truc. Știam că pungașul furase palto­nul într’un moment cînd servitorul de la vestiar lipsea, și eu am știut că, înainte de asta, pungașul eșise la răstimpuri de vreo două ori din club, și trecuse pe lîngă vestiar. I-am zis deci : — „Sunt dovezi că tu ai pîn­­dit și spionat, înainte de a comite furtul. „Este în defavorul tau mărturia unui chelner, care te-a văzut în două rîndurî eșind în antreu și tră­­gînd cu coada ochiului spre vestiar. „Poți tăgădui acest lucru Toată argumentarea asta n’avea desigur prea multă valoare. Din tonul cum am pronunțat-o însă reeșea că o dovadă certă era făcută, și din acest moment pun­gașul, temîndu-se ca tăgăduirea unei evidențe să nu-î îngreuieze situația, a făcut mărturisirile cele mai com­plecte. In aceeași categorie intră și cazul lui Călătorescu, car' după cum sa știe, susținea că fa HS­crie manda­tele de la minister­­, di război nu­mai pentru a «via b îndemînă o hîrtie de valoare, pe care să o lase amanet cînd era strîmptorat de pa­rale. Cum vedeți, sînt destule cazuri, deși furtul e stabilit, se stabilește foarte cu anevoe intențiunea de a fura. Nestabilindu se intențiunea în­tr-un asemenea caz, pungașul scapă nepedepsit. Un alt pungaș care înțelesese a­­cest lucru, și-și conducea cu foarte multă chibzuială pungășiile, a fost tînărul Filip Etinger. Nast, alb la față, cu ochelari, cu mustața neagră, cu ochii negrii, el era un tip cu deosebire prezentabil ceea ce îl asigura in mare parte succesul întreprinderilor. Se credea drept reprezentant al casei Kepik cu mașini de cusut, deci nu fusese niciodată în serviciul acelei case. Și cu atîta grijă a procedat el, nicit foarte multă lume, toți cunos­cuții lui, îl credeau reprezentantul casei Kepik. Totdeauna în rel­ați­e cu lume bună el atrăgea de multe ori asupra sa și atențiunea celor care nu îi cu­noșteau. — „Cine-i tînjel ăsta !“ îon­’e­­br­­î “.­.. Și, dacă printre întrebați era vre­un cunoscut de al lui Etinger, răs­pundea îndată : — „Asta cu ochelari? Ce, nu-i cunoașteți ? E reprezentantul casei Kepich. La un moment dat Etinger se putuse convinge că toată lumea îl credea într’adevăr dela casa Ke­pich. Acum nu-î mai rămînea decît să înceapă pungășiile, ce le plănuise el de la început. Iată cum proceda: Intra grăbit de exemplu la un bancher de pe lîngă poștă, sau la la or’un alt negustor, și-î dădea un bună ziua așa de leger, în­cît părea adesea și negustorului că-î era un cunoscut. Etinger nu-î dedea însă timp să se reculeagă, ci îî zicea repede : — „Dați-mî, vă rog zece lei, că uite, trebue să scot un pachet de la poștă, și n’am destuî bani la mine. Vi-î trimit numaî de­cît la prăvălie Mă cunoașteți... Sunt procuristul ca­sei Kepich“. Nici prin gînd să le treacă biete­lor luî victime, că aveau a face cu un pungaș. Nu stătea nimeni la gîndurî, ci fiecare ü d­ădea în grabă suma ce-i­rută, căcî nu era nimic extraordinar în faptul, că un astfel de om se în­­tîmplă să nu aibă la dinsul într’o zi o sumă mai mare. Abia cînd cei zece lei împrumu­tați nu maî veneau îndărăt, adică după o zi două, se puteau gîndi cu bănuială victimele. Mulți își ziceau însă : — „Cine știe ! O fi uitat să mi-o trimită îndată. Mi-i trimite el, sau trece cîndva p’aicî“. Și astfel tocmai tîrziu, cînd și cei mai puțini bănuitori pierdeau răbdarea, începeau să se facă cer­cetări la casa Kepich. Se începea atunci, de pildă, o convorbire la telefon : — Alo. Casa Kepich ?... Vă rog, procuristul d-voastră e acolo Chemați-l la aparat. Procuristul venea, iar victima în­cepea cu toate politețile : — Nronjur. Mă ertați că vă de­ranjez... Vă amintiți cred de cel 10 lei, ce ați luat ca să scoateți un pachet de la poștă. Nu e o sumă insemnată, dar știți..... se poate uita“. •— „Zece leîl întreba uimitora­cuiristul.. (Va uri­a)

Next