Dimineaţa, iulie 1906 (Anul 3, nr. 861-891)

1906-07-22 / nr. 882

Lun­ i DalU. 1011U 1. h.W»VÍ#*t»lW •í*".-í:-*!íS.Wat,<V.'l-V ASTflZl: 2! Iulie (3 August) 1800 ©AMENDAU, Ortodox : SS. Jlironosiții Maria Magdaléna Catolic: Domestic Răsăritul Soarelui 5 și­ 4 m. Apusul .soarelui. 6. și .68 m.­­ pr­etutindeni este­ frumos, liniștit și căldu­ros, mai cu seamă in Muntenia, unde în lift t cele mai multe localități termometrul a­­ atins și trecut ziua de- 3*0 gr. ajungînd la 3d gr. la T.-Severin. Peste noapte ,timpul s’a răcit simțitor numai în Moldova, ter­mometrul coborîndu­-se la 10 gr. la Tg.-Frumos și Fălticeni. Barometrul destul de ridicat a mai crescut de alalta erî cu aproape 4 milimetri. A plouat numai la Balș (Romanațî), unde s-a obținut 4 milimetri de apă. Spectacole Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu : Vederi din războiu.— Grădina Bașca. Pentru a doua oară: 433 comedie în 3 acte. Grădina Oppler: Concert zilnic dat de o orchestră militară. — Sala și gră­dina Bragadiru . In toate serile concert dat de muzica regimentului Mircea 32.— Grădina Blanduziei (strada Academiei)Artiștii asociați sub conducerea d-nului P. Gusty. Se va juca Florette et Parapan comedie. — Parcul Oteteleșanu: In fiecare seară reprezentații date de trupa d-lui C. Grigoriu. S1EHKEXTO Autorități. — Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare­ deschise. Instanțele judecătorești STOLYP, noul prim-mini­stru al Rusiei, s-a născut în 1863. El a studiat la univer­sitatea din Petersburg și a fost funcționar la ministerul de interne și ministerul agriculturei. Posedă mari proprietăți în guvernămîntul Kov­­no. A fost vice-guvernator la Grodno și guvernator la Saratov. E un mare reacționar. S3» SFÎRȘITUL UNEI GREVE Greva factorilor poștali s’a ter­­minat. Ea n’a avut un succes ime­diat și a fost totuși un succes, pen­­tru că a strigat la urechile celor de sus, ceea ce de multă vorbă li s a șoptit fără ca să audă. D. Cerchez, directorul general al poștelor, de cum s'a inițiat în afa­­cerile resortului său, a înțeles că soarta mai ales a funcționarilor in­feriori dela poștă, trebue ameliorată. De sus de tot n’a fost tocmai se­condat în această privință, — și de aceea a recurs la acele mici mijloa­ce, paliative, de cari se poate servi un înalt funcționar al statului, cînd legi potrivite nu i se acordă. A fă­cut case de împrumut și economii, organizații pentru ostenirea îmbră­cămintei și a alimentelor, etc. Factorii poștali însă, despre care fiecare bucureștean poate spune,„ ce conștiincioși și buni funcționari sînt, au crezut că cuțitul le-a ajuns la os și au­ făcut greva, care a arătat și cît de însemnat și cît de greu este slujba acestor nenorociți funcționari. Oricine își poate lesne închipui că nu lesne s’au decis ei a face un pas care avea să schimbe poate starea lor actuală rea, cu mijloace de trai insuficiente, într’una și mai rea, lip­sită cu totul de mijloace de trai. Căci românul rabdă mult repetîndu’șî vorba strămoșească: rău cu rău, dar mai rfta fără rău. Dar se­ vede că nu mai puteau răbda și au procla­mat greva. Atunci abia publicul prea suscep­tibil adesea ori la unele scăpări din vedere ale factorilor, a văzut ce slu­jitori are într’înșiî și toate simpatiile s’au strîns asupra acestor greviști, cari, cum spune un vechiu cîntec al lor, aleargă prin călduri și viscol, la vreme și bună și rea, pentru a ne aduce știrile ce așteptăm.­ Nici­odată o grevă nu s’a bucurat de mai multe simpatii decit aceasta, atît pentru muncitorii cari au făcut-o, cît și pentru dreptatea cauzei lor. Factorii poștali nu erau însă or­ganizați,—așa că greva nu a fost de­cit parțială. Apoi statul are la dis­poziție, și încă gratis, pe fiii țărei chemați sub arme. Greviștii au tre­buit deci să cedeze și s’au întors ca biruiți. Li s’a spus în auzul colegi­lor : vă predați fără condiție, ba pri­miți chiar ca unii dintre voi, capii grevei, să fie pedepsiți. Se poate în­­frîngere mai hotărîtă! Și totuși greva a avut un rezul­tat bun. Chiar de vor fi cîteva vic­time, e cu neputință ca în viitorul budget să nu se prevadă ameliora­rea situațiunei lor, — de vreme ce chiar șefii lor au recunoscut drep­tatea cererilor lor, declarînd numai că condamna modul lor de a pro­ceda, de a reclama aceste cereri. A­­poi pe urma grevei se va naște ne­apărat o organizație a factorilor po­ștali, cum se naște după fiecare grevă. La urmă mai avem de făcut un apel către d. Cerchez, directorul ge­neral al poștelor. Factorii poștali s’au supus, au reintrat în serviciile lor, fără a pune vreo condiție. Ori­care ar fi rezultatul anchetei, să nu facă victime ! Nu e nici omenesc, nici drept, nici măcar oportun acea­­sta. Nu puterea de convingere a u­­nor persoane, ci puterea mult mai mare de convingere a nevoei a pro­vocat greva. Tot nevoia, nu convin­gerea că n'au dreptate, a determi­nat pe greviști să reia lucrul. Dacă direcția poștelor socoate că greviștii au greșit, opinia publică e unanimă în a socoti că și guvernul a greșit negîndindu-se la îndreptarea soartei acestor funcționari. Să nu se facă victime ! EXPOZIȚIA GENERALA ROMINA Pavilionul d-nelor romane Ce conține compartimentul din dreapta Pentru a complecta descrierea ele­gantului pavilion al doamnelor romane, trecem la ultimul compartiment care ne-a mai rămas, compartimentul din dreapta. In mijlocul acestuia e o masă pe care se remarcă următoarele obiecte de lu­crare manuală : Cinci perne de catifea în culoare bleu, creme, griș și albă, în pictura gravată a căror frumusețe nu are un calificativ demn. Pictura reprezintă două busturi, ramuri, flori, frunze de viță cu struguri și altele. De jur împrejur ele sunt garnisite cu muselină plisată asortată. Alături de acestea, e o altă perină galbenă, brodată în flori de apă de cu­loare albă și verde. E apoi o cuvertură albă, de borangic brodată în maci roși cu frunzele lor ; o alta e în etamină cu iris, galben, roșu și liliachiu. O a treia e în etamină subțire cu fond roz, lucrată în mătase creme cu broderie decupată. A patra e în atlas roșu, brodat cu mătase în flori. Surprinde o superbă cuvertură de motro în mătase creme, brodată la mij­loc în point Iaca, iar de jur împrejur, neărcată cu broderii și pictură. Mai e o foarte frumoasă cuvertură de înnoire cu mătase galbenă brodată în flori liliachii, iar de jur împrejur cu un rînd de aplicații aranjate în careuri. Se remarcă apoi două cuverturi lu­crate pe cașmir în broderie Richelieu, stil turcesc. In fund, la dreapta, e o vitrină care expune : Un milieu în broderie decupată, un album brodat cu mătase, care reprezintă o ramură de flori brodată în fer. Un alt milieu brodat cu mătase și fir. Apoi trei sachouri de cămăși în cu­loare roz, bleu, vernil și rezeda, garni­site cu panglici asortate și cu broderii în flori. O perină roz cu muselină de aceeași culoare și cu ajururi. Un alt lacheu roș Închis lucrat în coji de gîndaci de mătase. * La stingă e o altă vitrină cu batiste cuverturi, milieuri și batiste, toate lu­crate în point lace, fileu, broderie Ri­chelieu, broderie ajurată, etc. Deasupra vitrinei e miniatura unui paravan cu două aripi cu broderie re­­prezentînd o petrecere într’o pădure. Rama paravanului e în sculptură de flori aurii.­ Intre aceste două vitrine e o jumă­tate garnitură de mobilă de lemn cu pictură în culoarea liliacului, compusă din o canapea, o etajeră pentru flori, un scaun cu speranță în sculptură și pictură secesion, cinci scaune dintre care patru pătrate și unul triunghiular, o altă etajeră pentru sticlărie pe care e portretul regelui în lemn cu rama sculptată și pictată, o casetă pe aceeași etajeră și un paravan de lemn de pal­tin pictat in flori roșii și roz. De-a dreapta și de-a stînga sint două vitrine cu obiecte bisericești, printre cari se remarcă: O cruce mare de aur, o evanghelie in pietre prețioase, un potir de aur, etc. Apoi pernie, fețe de masă cu brode­rie albă, point­inee, ajururi, decupată, etc, etc. Mai sînt încă două vitrine, cari cou­­parului de centralizare simplă cu control, a macazurilor căilor fe­rate D-nil Emilian Popescu și Ștefan Ilie Vasilescu, funcționari ai căilor ferate române, ne comunică următoarele asu­pra unei importante invențiuni ce au făcut : La ministerul de domenii, s'a primit și s’a admis brevetarea acestei inven­­țiuni sub No. 68.119 a. c. Din memoriul alăturat la planurile a­­paratelor, am extras următoarele avan­taje ale acestei invențiuni : 1) Butonul electric inventat de noi, se așează chiar la vîrful acului, adică tocmai acolo unde este baza sau punc­tul de plecare al deraerilor. 2. Costă cu 80 lei la sută mai­eftin ca celelalte aparate. 2. Ele sînt mult mai superioare celor­lalte sisteme cunoscute, putîndu-se pre­fera în toate țările, care nu sunt dis­puse să cheltuiască sume enorme, sau nu voesc să angajeze capital mare. Invențiunea noastră, nu numai că are avantajul de a împiedica cu siguranță deraiarea trenurilor prin gări, dar ea are încă un avantaj și mai mare. Sistemul nostru de aparate fiind cel mai simplu, o instalațiune pentru o gară cu 10 linii, n’ar costa mai mult ca 4000 lei maximum, în loc să coste dela 40.000—100.000 lei, după prețul de azi. Și iată de ce : Pentru că în siste­mul nostru, lipsesc cele trei blocuri vo­luminoase și costisitoare, pe care fabri­cile le instalează în biroul stațiune! și prin cabinele gărei, pe care cabine, tre­bue să le zidească într’adins la o înăl­țime de 2—3 metri dela pămînt. Noi instalăm micile noastre aparate (un fel de plăci metalice, încadrate în­tr’o cutie cu dimensiunile de 50 cm. lungime pe 25 cm. lărgime) chiar in gheretele de scîndurî ale acarilor. Prin urmare, nefiind­ nevoe de blo­curi mari foarte scumpe, și instalațiu­­nea cu întreținerea aparatelor noastre, costă mai nimic, fiindcă noi n’avem trebuință, nic­i de marea varietate de piese de schimb, — pentru care au un monopol totdeauna fabricile—și nici nu se simte nevoe de un personal special de montatori, așa mare. Nu trebue altă cheltuială decit întreținerea pilelor e­­lectrice. Aparatul nostru de control, se așează în biroul șefului de gară. Prin urmare acesta, sau impiegatul de mișcare, nu vor mai fi oblig­ați să se deplaseze îna­inte de sosirea oricărui tren, spre a controla în persoană acul, dacă este bun sau nu ; căci ei știu din nainte, prin mijlocirea aparatului nostru de control, dacă manevra acului s’a făcut bine sau nu , suprimîndu-le astfel acea impună­toare și grea sarcină de îndeplinit. Și iată de ce : In realitate, pe timp rău sau de iarnă, și mai cu seamă noap­tea, cum macazurile se află la o mare depărtare de stație (chiar pînă la 1000 metri), șeful gării sau impiegatul de mișcare respectiv, lasă toată răspunderea pe acar. Acesta, fie că a greșit, fie ză­păcit de somn etc., fie că s’a întîm­plat să existe vr’un obstacol cît de mic la virful acului, dă naștere la pagube mari și nenorociri pentru călători, ca probă ciocnirea din gara Lehliu, etc. In rezumat, aparatele noastre de con­trol suprimă o sarcină, greu de înde­plinit de către șefii de gări , suprimă serviciul impiegaților de mișcare în sta­țiunile mari și mici, împedică pericole, înlăturînd, fără excepție, toate nenoro­cirile care se pot întîmpla prin manevra macazurilor. Ele sînt simple, practice, comode, du­rabile și tot atît de superioare actualelor aparate întrebuințate, iar prin prețul lor foarte modest, ele vor fi la îndemîna tu­tudon țărilor din lume, putîndu-se centra­liza toate stațiile în genere. Numărul morților —Carp credeți că este numărul exact al morților, d-le procuror­i întrebai eu. — Pînă în prezent suma de treispre­zece morți, la spitalul din Cîmpina mai sînt răniți. Gheorghe Pavel, foarte grav, N­eromin Țeliu, grav, și Voicu Bruban, mai puțin grav, a cărui scăpare cu viață este garantată. Ceilalți doi își aieșaptă du­znodămîntul fatal din moment în moment. — Ce credeți despre oasele ce s’au găsit erî în batal ? — In fața mea s’a săpat batalul, și s’au găsit două oase dintre care unul lung cu do 2 decimetri, iar celalt scurt. Bănuind că sunt de animal, le-am tri­mes expertizei medicale pentru a se pronunța asupra adevărului. L lipsa unei poliții serioase Foarte indignat, intervievatul mert, îmi declară că în toate localitățile unde se exploatează terenurile petrolifere din județul nostru, este lipsă de o poliție riguroasă. Din această cauză s’au pro­dus atâtsa catastrofe, dar ultima din Buștenari, a fost cea mai zguduitoare. Așa zisa poliție existentă in prezent este formată numai din personalul in­ferior. Se știe că numai lucrătorii au căzut victime, iar fruntașii sondelor au fost intotdeauna neatinși. Promisiunile ministrului de j­ustiți. In continuarea sa, d. procuror No­tara, îmi spune, că d. Greceanu, mini­strul justiției, care a fost la locul de­zastrului, a promis alcătuirea unui re­gulament, atît pentru o poliție riguroa­să în localitățile de exploatare petroli­feră, cît și pentru așezarea sondelor la distanțe mai depărtate, evitîndu-se ast­fel pe viitor asemenea nenorociri­i sfîșie­­toare. Despăgubirile familiilor victimelor In urma catastrofei de la Buștenari, după cum se știe, au rămas pe drumuri numeroase familii ale celor ce și-au gă­sit moartea în niște împrejurări așa de tragice. Imediat după restabilirea responsabi­lităților, zice procurorul, aceste familii vor fi despăgubite prin sume însemnate de bani, din partea celor vinovați. Terminîndu-se convorbirea cu bine­voitorul procuror d. Notara, i-am mul­țumit călduros și am plecat­ înlăturarea asestatelor pe calea ferată țin, cu mici varietăți, apro­ape aceleași obiecte. Pereții sunt împodobiți cu tablouri in pictură, reprezentând peisagii, flori și cîteva chipuri. Sunt remarcabile ra­mele lor. Alegerile comunale din Dorohoiu DORON­OI, 20 Iulie.— Comitetul exe­cutiv al partidului conservator canta­­cuzinist, a hotărît candidaturile pentru ambele colegii la alegerile de consilieri comunali ce urmează a avea loc în zi­lele de 24 și 26 Iulie c. Colegiul I: loan Teodoreanu proprie­tar, căpitan Vasile Batcu, Petru Mun­­teanu profesor, Onisifor­­ M. Gherghel, Foca D. Xenofont, advocat și Ionescu Vasile pensionar. Colegiul II: Niculae Ilassievici pro­prietar, prof. Theofil Olinescu, Forman Dimitriu Gh . Petrovicî Niculae și Benciu I. Cotta. Mi se comunică, că­ci căpitan Ștefa­­novici Ioan și-a retras candidatura ce-șî pusese la colegiul I. Nici liberalii, nici junimiștii nu se prezintă la aceste ale­geri. Ziarele .Stemneața“ ți j.Atreveri­­i“ primesc ab­onatura-eie v.'.­l­gniatura cu următoarele prețuri: 1*ei 1.50 în țară, în ei 3 în străinătate. Pentru abonamentele combinate („A­­deverul“ și „Dimineața“): !*ei 3 în țară. 35 eî 6 în străinătate a MHgaamgpw BBM mă voi reîntoarce iarăși la Buștenarî, spre a măsura nivelmentul între son­dele incendiate și astfel voi putea con­stata adevărul. Stavăr .­i.­­ 1 CCjt.A­ca­să­ î A avut Coman înconjurat gardiștii. Mulți din aui tăbărit asupra muncitorilor risipească mai multe străzi, loc atunci o mare îmbulzeală, dantu­l gardiștilor, Chiriacopol, care era călare, s’a repezit cu furie spre munci­tori. Panica a fost mare. Tramvaele s’afi oprit, un public imens, îngrozit de a­­ceastă stare de lucruri, privea cu in­dignare evenimentele ce se desfășurau. Un grup de 100 de muncitori au izbutit să rupă rîndurile gardiștilor și să apuce pe strada Mavromol și apoi pe str. Traian. Gardiștii aleargă după el. In str. Tra­ian a avut loc o nouă încăierare. După cîteva atacuri, gardiștii au arestat pe lucrătorii Andrei Ionescu, Stelian A­­nastasiu și comitetul grevei alcătuit din 12 membri. Pe stradă, o mulți­me imensă protes­tează împotriva purtarei sălbatice a poliției. Muncitorii din celelalte sindicate sunt în mare fierbere. In astă­ seară vor avea loc numeroase întruniri pentru a se stabili ce este de făcut. Muncito­rii sîn­t ferm deciși să nu dezarmeze. Sînt temeri ca muncitorii, îndîrjiți de a­­titudinea poliției, se vor deda la excese. Autoritățile se tem ca lucrătorii nu să dea foc lemnăriilor din docurî Greva generală Muncitorii sindicați s'au hotărît să fie o mare întrunire în astă seară în loca­lul sindicatelor. Mulți cred că lucratorii vor proclama greva generală, dacă nu se vor lua imediat măsuri ca autorită­țile să nu mai servească pe antrepre­nori. Mai mulți cetățeni sunt deciși să te­legrafieze regelui și ministrului de in­terne ca să protesteze împotriva atitudi­nei autorităților și să arate modul în care antr prenorii au reușit să-șî a­­propie concursul poliției. Pentru astă seară s-au luat strașnice măsuri de pază. Muncitorii cutreieră străzile și sunt hotărițî să obție cu orice preț eliberarea tovarășilor arestați. Continuarea arestărilor, indignarea și intervenția publicului După amiază forțele polițienești au fost înmulțite. Gardiștii sunt răspindiți în toate părțile orașului. Pînă acum au fost arestați aproximativ 60 muncitori. Arestul poliției este tipit de munci­tori, care sunt ridicate de ori­unde sunt găsiți. E vorba să îi se ceară munci­torilor actele de identitate și aceia care sunt străini să fie expulzați. Publicul este extrem de indignat de atitudinea provocatoare și pro­cedeul nelegal al poliției. Mai mulți cetățeni au intervenit pe lângă de pre­fect al județului, cerînd punerea in li­bertate a celor arestați, care nu fac decît să-și apere dreptul lor în margi­nile legei. Miine se vor alege unii dintre ares­tați, pentru a fi înaintați parchetului și anume aceia care sunt considerați ca instigatori. — In această categorie este și stu­dentul Emanuil Socor, care a ținut o cuvintare muncitorilor la club, tocmai pentru a-l îndemna să se liniștească. Măsurile de prevedere luate pentru timpul nopței sînt încă și mai severe, mai ales că fierberea e și mai mare din cauza arestărilor nelegale. Indignarea publicului crește, cu atît mai mult, cu cit atitudinea muncitorilor este cît se poate de frumoasă și lău­dabilă. Ea păstrează liniștea cea mai perfectă cu toate provocările poliției. Toată lumea simpatizează cu greviștii.­­ Agenții polițienești umblă printre muncitori, căutînd a-i înșela să semneze o petiție, prin care să declare că vor relua lucrul, dacă vor fi scăpați de in­stigatori. Arestările urmează necontenit. Cu toate acestea se crede că cei a­­restați vor fi puși în libertate, lucru pe care îl așteaptă cu nerăbdare nu numai greviștii, dar și întreg orașul­ Silvyus. încheia asupra catastrofei de la Buștenari — Interview cu procurorul Notară — Diferite versiuni. — Numărul morți­­lor.—Lipsa unei poliții serioase. — Promisiunile ministrului de jus­tiție.—Despăgubirile familiilor vic­timelor. PLOEȘTI, 20 iulie.­­­ Aflînd că­­ procuror Notara, s’a înapoiat de la Buș­tenarî, unde a anchetat minuțios timp de două zile, pentru dovedirea vino­vaților, din a căror cauză s’a pro­­dus catastrofa de zilele trecute, la sondele petrolifere din acea lo­calitate, m’am prezentat erî d-sale, rugîndu-i să-mi dea toate am­ănuntele posibile de cele constatate în această privință. L’am găsit în cabinetul d-sale de la parchet. Spunîndu-i scopul vizitei mele, pro­curorul Notara, ca neîntrecuta-i ama­bilitate, mi-a comunicat următoarele : Diferite versiuni Rezultatul anchetei mele, ce de alt­fel a fost foarte minuțioasă, ne pune în îndoială pînă in prezent. Reprezen­tanții societăței „Belgo-Romînă“, susțin că incendiul s’a produs de la sonda soc. „Steaua romina“, iar reprezentanții a­­cesteia susțin contrariul. Eu am credințele m­ele personale, însă cu regret vă declar că nu vi le pot co­munica d voastre, înainte de a înainta raportul ministrului de justiție. Ceea ce pot a vă spune, este că, unii din mar­torii neinteresați în cauză, susțin că ați văzut scîntei­eșind dela motorul sondei societăței „Steaua Romînă“, în momentul cînd sa produs catastrofa, care funcționa în acel timp. Peste două zile, dacă va fi posibil, Turburările di­n Galați Greva lucrătorilor de la docuri.—Ati­tudinea autorităților. — La clubul muncitorilor. — Arestări ilegale.— Incăerarea.—Greva generală. GALAȚI, 20 iulie.—Poliția și auto­ritățile puse, la ordinele antreprenorilor din docuri, au făcut astăzi tot posibilul pentru a provoca pe muncitorii greviști la violență. In corespondența mea trecută am a­­nunțat că pentru astăzi toți lucrătorii organizați în sindicate, au decis să ma­nifesteze în chip paclnic pe stradă, și după aceea să se întrunească în localul lor din port. Astăzi dimineață poliția a devastat cercul muncitorilor și a amenințat pe antreprenor că dacă nu va închide să­lile închiriate lucrătorilor, îl va expulza. Un mare număr de sergenți au fost con­centrați în port unde începeau să se a­­dune muncitorii. Oamenii tocmiți de antreprenor caută cu orice chip să pro­voace pe greviști. Astfel vătaful Fulger prinzînd prin docurî pe lucrătorul Ște­fan Gheorgh­iu, a sărit cu cuțitul asu­pra lui, iar pe lucrătorul Enache l’a is­­bit cu capul de zid. Muncitorii s’au adunat cu toții în fața localului lor închis de poliție și văzînd că întrunirea lor e zădărnicită, s’au hotărît ca să amine această întru­nire pe Duminecă. In port însă au sosit neîntrerupt grupuri, grupuri de lucră­tori sindicați. S’a format astfel o mulțime de peste 700 muncitori, cari au manifestat pe stradă în cea mai perfectă liniște și ordine. Ei au stră­bătut străzile Portului, Bacalbașa și Bra­șoveni. Pe tot parcursul, muncitorii au manifestat cu strigătul „Trăiască greva“. Publicul s’a asociat la manifestarea greviștilor. La clubul muncitorilor Ajunși la clubul muncitorilor din str. Mare, s’au ținut mai multe discursuri în fața mulțimei adunate. Au vorbit­­ lucrătorii Andrei Ionescu, V. Marinescu, și inimosul student Em. Socor. Cu toții au îndemnat pe muncitorii dela docuri ca să continue greva cu rezistență și să nu se lase a fi intimidați de poliție. La urmă s-a hotărît ca după amiază la ora 3 să aibă loc o a doua întrunire. Arestări ilegale In timpul întrunire­ poliția n’a în­drăznit să intre în sală și să provoace vreun scandal. Ea au așteptat numai ca greviștii să se răspindească. Și pe cînd d-nii Socor și Marinescu treceau pe dina­intea palatului administrativ, mai mulți gardiști s-au declarat arestați și au fost duși la poliție. Autoritățile temîndu-se că după a­­miazi, cînd va avea loc a doua întru­nire să nu se devasteze localul poliție­nesc, au îngrămădit atunci un mare număr de polițiști in curbe și au cerut și sprijinul armatei. întrunirea­­ de după amiază . Pentru a împedică întrunirea de după amiază, peste 200 de gardiști s-au în­grămădit pe străzile care duc spre str. Mare, adică la clubul muncitorilor. Au fost baricadate străzile sf. Nicolae, Ba­calbașa și piața Regală. Gardiștii a­­veam revolverele încărcate. Prefectul poliției, Solacolo, pentru a-și da o înfățișare mai chipeșă și mai ales că era pentru prima oară în uniformă — a condus în persoană operațiunele polițienești și nu a îngăduit nimănuia să treacă prin această stradă. Cu toate astea 150 de lucrători au izbutit să se strecoare și să ajungă la club. Acolo s-au ținut discursuri inflăcărate. Oratorii au îndemnat mulțimea să meargă în corpore la poliție și să obție eliberarea lui Socor și Marinescu. Mun­citorul Andrei Ionescu a propus ca să să aleagă o com­isiune și în numele muncitorimei să parlamenteze cu pre­fectul de poliție. Incăerarea Cînd lucrătorii au efisc de la club, po , fog^g.t­^k­yav.« k „Dimineața“ In țari V...«l­..Serbare. — In seara joi 20 iulie va avea loc in grădina publică de aici o fru­moasă serbare populară dată de socie­tatea „Garmen Sylva“ ,a c­nelor cîmpu­­lungene, în folosul săracilor. In vederea scopului lăudabil urmărit de­numita societate care în orice îm­prejurare vine în ajutorul celor lipsiți de mijloace, e de sperat că mic și mare își va da oboiul la această operă de caritate. Concert.­Ca noutate de sezon se a­­nunță pentru seara de Duminică 23 Iu­lie un mare concert dat de d-na Maria Herescu, diplomată a conservatorului din Milano. Concertul va avea loc în sala clubu­lui militar. Timpul.­­ După două ploi bine-făcă­­toare semănăturilor, timpul s’a făcut ia­răși frumos cu o temperatură neasemă­nat de plăcută. Mai cu seamă serele sînt atît de splendide încît numeroși­ vizitatori frecventează pînă tîrziu în noapte bulevardul și grădinile. pîy ir>. O­V ° I 9 > Ă ti 1. Í.--A­­w “_1 C. de i­. V. vii ii. C­A­P­I­T­O­L­U­L III Teodora Frumusețea Theodorei. — Tempera­’ mentul ei.— O aventură ciudată. Theodora era intr’adevăr fru­moasă de o grație extremă, fa­ța ei palidă, era luminată de ochi mari și plini de­ expresiune, de vivacitate și de sein­­toeri divine. Din acest farmec atot­pu­­teric a rămas prea puțin în potretul o­­ficial Saint-Vital de Ravenne. Sub greaua manta imperială, statura Theo­dore­ apărea mai înaltă și mai rigidă , sub diadema care tăinuia fruntea— fața ei, mică, delicată, are o gravitate so­lemnă, aproape melancolică. Theodora nu era numai frumoasă. Ea era și inteligentă, spirituală, desfătă­toare; poseda o vervă nestăpînită cu care izbutea să cucerească sumedenia de adoratori. Plîngea „frumos“ și a­­tunci desfășura o putere irezistibilă de seducere. Era întreprinzătoare și îndrăzneață, stăpînea un temperament rar și neobo­sit de îndrăgostită. Și pentru toate aceste „calități“, ea reuși cu succes nu numai la teatru dar și în altă parte. Intr’o profesie care nu implică deloc virtutea, ea desfăta, fer­meca și scan­daliza întregul Constanti­­nopol. Pe scenă va risca exhibițiile cele mai îndrăznețe, efectele cele mai „m­­o­­deste“. In oraș ea fu vestită prin în­drăzneala cuvintelor sale biciuitoare și prin mulțimea amanților. Dar... Dar lumea „cinstită“ care în­­tîlnea pe Theodora la fiecare colț de stradă, — o ocolea în clipă, de teamă ca să nu se „murdărească“ cu acest contact impur, și­ cine dădea peste dînsa, își zicea îndată că o vestitoare a unei întîmplări nenorocite. Theodora nu împlinise încă 20 de ani. Pe atunci, ea dispăru fără veste. Avuse ca amant pe un sirian, cu numele de Nlocobolos, care a fost numit guverna­torul Pentapolei din Africa. Theodora sa hotărî să­­ întovărășească în provin­cia îndepărtată. Din nenorocire romanul acesta era da scurtă durată : Hecobelos alungă um chip brutal pe Theodora pentru ce, nu știa deslușit. Și fără bani, părăsită de toți, ea era nevoită să-și tîrîie mizeria dealungul Orientului. Plecă atunci la Alexandria, plecare care avuse un rol hotâritor in viața sa. Capitala egipteană nu era numai un mare oraș comercial, ci o cetate elegantă și bogată, ușuratecă și coruptă, locali­tate vestită in alegeri și curtezane fai­­moase. Din veacul al patrulea Alexandria era și o capitală a ceștinismului. In nici o parte luptele religioase nu erau mai aprige, disputele teologice mai subtile și mai aprinse, banatismul mai excitat. In nici o parte amintirile ma­rilor fondatori ai vieței cenobitice n’au produs un belșug atic de mare de mă­năstiri de mistici și de asceți. Partea orașului AUxandria afară de barieră era populată de mănăstiri, de­șertul Libiei era atît de plin de soli­­­tari incit merita să fie poreclit­­­ de­șertul sfinților. In desnăd­ejdea în care se afla Theo­­dora, ea nu rămase nesimțitoare la in­­­­fluența mijlocului înconjurător, unde­­ 5 e­venimentele au aruncat-o. Ea se împrieteni cu patriarhul Timo­­tei, Sever, Antioh, a căror predici se adresau mai mult femeilor. Și datorită acestor predici, curtezanele adoptară o viață mai creștinească și mai pură. (Va urma)­ ­1--% D . Bizanț. De la Expoziție S’a luat hotărîrea ca să nu se mai dea ziarelor intrările la Expoziție decît la sfârșitul lunei, după situația com­plectă în cursul lunei întregi.­­ Au fost angajați celebrii luptători francezi Paul Pons și Raoul Leboucher pentru reprezentațiile luptelor din are­nele romane. Numărul total al luptătorilor va fi de 20, iar al reprezentațiunilor ce vor fi organizate de 75. — D. G. Iorga, șeful comptabilității de la Expoziție, a obținut un concediu de 10 zile. D-sa pleacă în vilegiatură la Govora. — Direcțiunea seminarului Nifon a înștiințat comisariatul general al Expo­ziției că pune la dispoziția romînilor de peste hotare, veniți în vederea Ex­poziției, pentru zilele de 26, 27, 28 și 29 August inclusiv, 101 paturi, bucă­tăria, sufrageria și personalul semina­rului. — După dirviziunea luată de comisa­riat, biletele de intrare și spectacole pentru serbările organizate de ziare, rămîn în sarcina ziarului respectiv. Administrațiunile ziarelor sunt rugate să se adreseze d-lui O. P. Gorovțî, con­trolor inspector, detașat al c. f. r., pen­tru a mvea rezolvarea chestiunei. —Mercur! în timpul luptelor navale, d. locotenent Morgan a fost victima unui accident. Din cauza unei imprudențe, s-au făcut explozie în jmînă niște focuri de arti­ficii, ratiindu-i ușor. Cazul a trecut neobservat, deoarece luptele s’au continuat pina la sfârșit, ca în totdeauna. — Concesionarii Expoziției sînt deciși să adreseze regelui o petițiune, prin care să solicite reducerea taxei de intrare în Expoziție la 50 de bani și desființarea jocurilor de hazard „Ruleta“, surprizele americane și, apoi, a “localurilor de pe­trecere Belating și ipodromul, care ar fi fiind un centru de distracțiuni condam­nabile. —Labirintul clădit în dosul palatului artelor e terminat. Ca și la grotă presa va fi invitată să inaugureze această a­­tracțiune originală. — Se lucrează cu foarte multă acti­vitate la organizarea sporturilor de scrimă, automobilism, ciclism și concur­suri spice. Se dezminte astfel zvonul că aceste distracțiuni vor fi înlăturate.­­ La poarta comisariatului a fi intrat azi in funcțiune două nour casierițe. 35BBaE83B311!S!SKÎ!Siaiia^^ Poliția din Búzái complice cu hoți Instrucția în afacerea furtului de la „Drăgaica“ R.­SARAT, 20 iulie.­— V’am tele­­grafiat erî, că individul Meiu, care se afla arestat aci, a făcut complecte măr­turisiri parchetului local asupra împre­jurărilor in care a săvîrșit furtul de 16.000 lei dela d. Alexandrescu, se­cator. Am avut ocazia să văd pe acest ves­tit pungaș atît la poliție cît și la tri­bunal. I-am dat chiar de a citit „Ade­vărul“ cu prima mea corespondență, și a adăugat: — „Așa e d-le ! Dacă nu mi se spu­nea că banii ce am să-î fur vor fi îm­părțiți cu d. polițaiu din Buzău și vom­ fi făcut scăpat — nu furam tocmai pe un domn senator!“ Iată ce a spus Ionescu Melu cu pri­vire la acest furt. El a declarat că a fost ch­emat la Bu­­zău de către un vechiu prieten al lui de pungășii anume Stan Mincu, fost dese­ori condamnat pentru furturi. Sosit la Buzău Stan Mincu i-a ară­tat că dînsul se găsește în serviciul po­liției ca agent secret și că este mîna dreaptă a polițaiului de acolo. Apoi i-a propus să exercite împreună cu dînsul furturi in tîrgul „Drăgaica“, unde se găsesc numeroși boeri cu în­semnate sume de bani și unde el face pe agentul polițienesc. înțelegerea a fost făcută astfel : Melu să atace buzunarele—pecind Stan Min­cu să-l pîndească la distanțe de 10—15 pași. Dacă reușește a nu fi văzut totu­l e terminat. In caz cînd e prins atunci se trans­mite de îndată portofelul, sau punga furată lui Stan, iar acesta dîndu-se ca agent polițienesc — să intervin, să-l ia cu dînsul și apoi să-l facă nevăzut. Banii să-l împartă în trei părți— din care o parte să o dea Stan polițaiului, sub protecțiunea căruia săvîrșește a­­ceste fapte. înțeleși pe deplin, Melu și-a pus în executare meseria și mergea de mi­nune, pînă în ziua cînd a comis furtul asupra d-luî Alexandrescu. Melu a arătat cum a pus mîna în bu­zunarul d-luî Alexandrescu. In acel moment fiind zărit—Stan, care pîndea, s’a și apropiat de dînsul — și acesta i-a transmis de îndată portmoneul cu banii furați de la d. Alexandrescu. Apoi tot Stan, în sinul căruia se gă­­seaüi banii furați, s’a prezentat d-luî A­­lexandrescu, ca om al poliției din Bu­zău, oferindu-se a-l duce la secția poli­țienească din bilciu, pe Melu — după ce a cerut d-lui Alexandrescu să pereho­­zițion­eze pe Melu, să vadă dacă banii sînt la el!* Aci însușî polițaiul a început să strige, să înjure și să facă pe grozavul — dar toate numai de formă, spune Melu, căci pe seară Stan, î-a spus că a și dat partea polițaiului, iar partea lui î-l păstrează pînă cînd s’ar aranja lucrurile. Apoi tot polițaiul i-a spus prin Stan, să arate un complice pe vr’un hoț care îl știa el dispărut sau condamnat—spre a se putea zădărnici cercetările și faci­lita apoi scăparea. Me­lu a arătat pe unul numit „nea Ghițu“ și polițaiul a dat lui Stan 60­leî și l’a trimes cu Melu prin Ploești în căutarea complicelui imaginar. S'a constatat că acest nea Ghiță este de vreo cî­iva ani dispărut în Bulgaria spre a scăpa de executarea unei sen­tințe prin care este condamnat la 5 ani pușcărie pentru furt. Melu, a arătat aci, numele unei în­tregi bande de pungași aduși de Stan Mincu în Buzău­ și cari operează sub co­manda acestuia. ____ De asemeni a arătat legătura intima ce există între acest Stan Minea și po­lițaiul din Buzău, locurile unde se în­tâlnesc, chipul cum’șî impart banii ca se fură etc. Declarațiile lui Melu sînt scrise ca propri­a sa mînă și semnat de el. El s’a făcut forte să dovedească, lu­­cruri extreme de grave în sarcina poli­țaiului din Buzău, pe care-l acuză de a fi­ împărțit tot banii dela d. Alexan­­d­rescu, numai cu Stan. Tot Meiu arată cum polițaiul i-ar fi spus să nai­bă nicio teamă că are să-i dea el avocați oameni a­i zilei cari să-i scape,­­și pe cari să î plătească din partea ce i se cuvine din banii d lui Alexandrescu. Parchetul a dispus trimeterea lui Melu toi 20 iulie, la Buzău­ de­oarece judele de instrucție d’acolo l’a cerut pentru a-l supune unui nou interogatoriu. Tot pentru acea zi se va duce la Buzău­ și d-lui Alexandrescu,­pentru a cere de judecător de instrucție ca față cu aceste senzaționale declarațiuni— să ceară telegrafic suspendarea polițaiului spre a nu se împedică cercetările, pre­cum și arestarea lui Stan Mincu agen­tul de poliție care s’a prezentat în a­­ceasta calitate d-lui Alexandrescu în tîrgul „Drăgaica“ și căruia Meiu i-a dat portofelul cu banii furați. 0 mama criminală (coresp. specială­) BOTOȘANI, 18 Iulie. — După cum v’am depeșat era, o crimă oribilă S’a descoperit în comuna Trușești din jude­țul nostru, prin găsirea unui picior, de­la un copil nou născut și nu departe, unde a fost găsit piciorul, s’a găsit și locul unde a fost îngropat cadavrul co­pilului. Făcîndu-se cercetări, mama criminală a fost descoperită în persoana fetei Pa­­raschiva Costachea Balașei, de 21 ani, din satul Drislea corn Trușești. Cum a fost descoperită crima In ziua de 15 Iulie curent femeea Anghel Nec. Bantaș și săteanul Necu­­lai Ficioru­, din satul Drislea, lucraui fiecare la ogorul lor. Deodată Neculae Ficioru, vede ve­nind spre el, cîinele sau, cu un picior de copil în gură. Speriat, Neculae Fi­­ioru, ia piciorul din gura cîinelui și il arată Aglaea Bantaș, care se afla în apropierea sa,­­ Aglaia Bantaș luînd piciorul copilu­lui — care nu intrase în putrefacție și care părea a fi al unui copil, născut de 5—6 zile — îl predă locuitorului Dumitru Iriciuc, care la rîndul său­ duce piciorul geandarmeriei din Trușești, unde denunță cele aflate. Investigațiile geandarmilor. — Găsi­rea mamei criminale Acest grav fapt ajuns la cunoștința șefului de secție de grandarmî din Tru­șești, C. Vasiliu, începe cu multă e­­nergie, chiar în acea seară cercetările și nu întîrzie de a descoperi pe mama criminală. După ce face să apară înaintea lui aproape toate fetele bănuite din acea comună, neputînd insă găsi nici una vinovată, le dă drumul. In sfîrșit, ceva mai tîrziu dă de fata Parasch­iva Cos­tachea Balașei—care simțind se vede că e urmărită, se ascunde într'un sat vecin — și aceasta deși la început în­cerca să nege fapta ce i se imputa, a­­ducîndu-se însă moașa pentru a fi cons­tatată, sfîrșește prin a mărturisi că în adevăr ea e autoarea crimei de pruncă ucidere. Mărturisirea mamei criminale Parasch­iva Costache a Bălașei, fată tînără de 21 ani, locuește la părinții săi din satul Drislea, com. Trușeșî. Ea arată că avînd relațiuni cu băetanul Th. Ungureanu, care se află actual­mente în armată sub drapel, a rămas însărcinată. Așa că în ziua de 9 Iulie ducîndu-se la ogorul părinților săi, la marginea satului Drislea, pentru a cu­­lege fasole—și cu toate că nu știa bina nici că e însărcinată, nici în a cîtea lună e — deodată o apucă durerile fa­­cerea și după 2 ore dă naștere unui copil de sex femeesc. Rămine pe locul naștere­ pînă ceara, cînd se reculege­ și pornește spre casă­ lăsînd copilul pe ogor. Acasă fără a spune nimănuia ceva și pentru a nu di de bănuit, ascunde cămașa, în care năa­cuse copilul, în podul casei, după 3 zile­ se duce din nou la ogor, găsește copi­­lul mort, face o mică groapă de adânci­­mea unei palme— 20 metri departe de locul nașterei—îngroapă micul cadavrul crezînd prin aceasta, că va scăpa de roi­șinea oamenilor și a fetelor din sat» ! La locul crimei 1 După aceste mărturisiri, a doua %

Next