Dimineaţa, iulie 1906 (Anul 3, nr. 861-891)

1906-07-22 / nr. 882

Anul III No. 88a BANI TELEFOS PCRUCITATEA : Concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici 18 Teleseu 3­4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-Ior M. Dukes nach?. Max Augenfeld Ss Emerich Lessner.— week concesiune exclusivă ! Pentru Capitalii Rio. 14/10 Provincie și Străinătate .io. 12/40 iüiting Im toastfa țara Bursa din străinătate Budapesta, 20 Iulie.—Grín Octombre, 16.72; Gria Aprilie 14.86 secară Oct. 12.50; porumb Iunie 12.29; porumb Au­gust 12.74; Porumb Maiu 1907 5.42 ovăz Oct. 6.77 ; Ovăz Aprilie 6.56 ; ra­piță August 16.40; Viena, 20 Iulie.­­­­ Act. cred. austr. 67.025; Act.cred.ang. 868.50; C.f. austro. ung. 672.50 Alpine 577.25; Renta comp cor. 94.80 ; Lozuri tare. 162.25; Mărcia vista 117.35; mărci uit. Napoleon 117.45 ; Noua rentă rusă 68.40; Berlin, 20 Iulie — Renta austr. aur 10O.QOAct. cred. austr. 211.00; bauen. ruse 69.50; nou împr. rus 95.30; renta ung. aur 94.80; renta ung. cor. 144.10; c. f. austro-ung. 134.—­ Schimb Viena 85.20; Tendința calmă. Frankfurt, 20 iulie.—Renta austr. ung 100.40; renta ung. aur 95.80; Ad­. crec austr. 200.40; c. f. austr. ung. 142.90; Schimb Londra 204.50; renta austr. cor. 99.70 ; renta ung. cor. 94.85 ; Schimb. Viena 151.15; Schimb Paris 814.20; Al­pine 288.— Tendința calmă. Paris, 20 Iulie. — Renta austr. cor 100.50 ; renta frâne. 97.18 ; renta ita­­iană 102.26;împr.rom.96.50; Banque of cora. 683 ; schimb. Viena 103.50; piețe ger­mane 188.56 ; cel Londra 251.50; renta ung. aur 95.25; renta span. externă 95.42 renta turcă unif. 96.60; oblig. burg. 142.30 — loturi turce 440.— ; c. f. Telegrame din țară Maria «miliare ii Brăila — prin fir telegrafic — Deschiderea întrunu­rii BRAILA, 20 iulie — Azi la ora 5 a avut loc în sala „Paradis“ întrunirea Citiți în „ DIMINEAȚA“ i de mîine Sîmbătă 22 Iulie O ai noului si pasionantului nostru roman mi IUBIRE Sîmbătă 2$ Iulie 1906 DIRECTOR COfliNT. »ILLE AB«NAM­ENTE Simple (Dimineața!) tin an .... . ■•■!!. Lel 13.— plusU • • • • t • i Șt t • n 9$ . St­n • « I • I i t » « t • „ £ 50 1 îana................................ „ 1.50 XIV STRAXXATATE IWE MT Combinate (Adevĕrul și Dimineața) On an .... lel 32 I 3 luni . . . L Iuni .... .. 16 I 1 lună .... 3 IE STRAIN AT­ATE ÎNDOI TEMI­Urile ziarului str. St rundar 11 UHinaa #ră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri din: Loldra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta © titra din Rusia Situația la Helsingfors Petersburgs 20 iulie. — Se scrie din Helsingfors că o explozie s’a produs în pulberăria fortului Svea­­borg. După o telegramă a agenției Westnic circulațiunea între Helsing­fors și Petersburg ar fi restabilită. Situațiunea generală este calmă. Per­­derile suferite de trupe sunt mici, dar perderile răsculaților au fost foarte mari. Greva generală pusă la cale de către lucrătorii fortului nu a izbutit. Dri noapte s’a încercat a se provoca o deraiere a trenului care duce spre Helsingfors Trenul a fost oprit la timp. Pagubele par­țiale au fost reparate sub protecțiu­­nea trupelor. După sosirea escadrei așteptate s’a deschis focul asupra fortului, astfel că focurile deschise de către revoluționari au încetat. Telegraful ocupat de trupe Petersburg, 20 iulie.— Biroul te­legrafului central a fost ocupat azi noapte de către trupe. Două răscoale militare Tiflis, 20 iulie.— Cinci companii ale regimentului de infanterie La­­mour care se afla în satul Daschla­­ger s-au răsculat. Comandantul re­gimentului, doi ofițeri și preotul re­gimentului au fost uciși. S’au trimis trupe pentru a se reprima răscoala. Capitularea rebelilor din Sveaborg Londra, 20 iulie.­Corespon­dentul lui „Jiaily Mail“ anun­ța că rebeliunea la Sveaborg, a ținut pînǎ eri noaptea tirziu R­ebelii au arătat trupelor un steag alb și au încetat îm­pușcăturile. Așa­dar, rebelii au capitulat, R­ebeliunea din Sveaborg a­­menințase foarte serios gar­nizoana din Kronstadt unde soldații sunt de mai multe săp­­tămîni în fierbere. Țarul a trimis regimentul Semenotv la Kronstadt cu or­dinul de a nu permite intra­rea nici unul civil în cetate. Rebeliune la Helsingfors Koenigsberg, 20 iulie.­­ Din Helsingfors se anunță că sub im­presia evenimentelor din Sveaborg s’a revoltat și garnizoana din Hel­­sinifor». Trupele refuză supunerea și nu voesc a părăsi cazărmile nici în urma ordinului generalului. Finlanda și rebelii din Svea­borg Berlin, 20 Iulie.— „Yosischc Zei­tung“ află din Petersburg : Generalul Langho, secretarul de stat al Finlandei, declară că Sena­tul finlandez n’are nici puterea nici dreptul de a interveni în tulburări­­rile din Sveaborg, acolo fiind vorba numai de trupe rusești. Trupele naționale finlandeze au fost de mult dizolvate. Despre lupta de la Sveaborg Hamburg, 20 iulie. — „Neueste Nachrichten“ află din Petersburg. Refugiații din Sveaborg aflați aci povestesc că soldații rebeli au ucis pe toți ofițerii. Revoluționarii au pus stăpînire pe 18 tunuri și au împușcat cu ele trupele credincioase. Comandantul gardei roșii, căpita­nul Hoch, e grav rănit. Trupele credincioase au luptat cu rebelii ca și pe un cîmp de război­. Teroarea la Petersburg Magdeburg, 20 iulie. — „Magde­burger Zeitung“ află din Peters­burg . Toată ziua se face perchezițiuni domiciliare, ca și pe vremea lui Tre­­pow. Pînă acum au fost arestate 2000 de de persoane, printre care opt foști deputați ai Dumei. Repeșile pentru ziarele străine sunt cenzurate. Complot contra cedaților Berlin, 20 iulie.— Se anunță din Petersburg că redacțiile ziarelor N­os sija și Petersburgskia Wiedomosti au primit o scrisoare cu următorul conținut: „Azi l-am îngropat pe Ghertens­­ttein și nu peste mult timp sperăm să îngropăm și pe membrii parti­dului din stînga, al cadeților“. Scrisoarea e semnată cu numele PogojalewsJty. Despre noul guvern rus Londra, 20 iulie.—Se anunță din Petersburg lui „Times“ . Szcolypin a reușit să formeze ca­binetul în modul următor: contele Heyden tezaurul public, Kuciko comerțul și prinuil Nicolae Lwow agricultura. Pentru portofoliul justiției e de­semnat avocatul Konje. Ordinea în Sveaborg restabilită Helsingfors, 20 iulie.­La Svea­borg ordinea este restabilită. In mod oficial s-a constatat că revolta este reprimată, dar în general se crede că autoritățile au acordat u­­nele concesiuni revoluționarilor, pen­tru a’i face să dezarmeze. In spitale sunt foarte mulți ră­niți. La Dresberg s’au auzit eri sează multe salve de turnuri. Comunicația cu fortăreața este restabilită. Garda roșie a distrus în mai multe locuri firele telegrafice și te­lefonice. Linia ferată spre Wyborg a fost de asemenea redată circulației. Amănunte asupra dezordinelor din Kronstadt Petersburg, 20 iulie. — Oficial. „Agenția Westnik“ comunică că ori seara au isbucnit dezordine la Kron­stadt. Mateloții din al patrulea e­­chipagiu al flotei au eșit către 11 ore trecute seara din cazarme și s’au unit cu mulțimea în stradă, care­ î aștepta și s’au dus împreună către casa comandantului portului. Un detașament de infanterie chemat imediat a împrăștiat mulțimea prin focuri. In același timp a început a­­gitațiunea în celelalte echipagii. Mateloții au început să se adune și să părăsească cazarmele, dar s’a reușit a-l constrânge să rămîe. Totuși mulțimea formată din al patrulea echipagiu și din populațiune s’a precipitat asupra arsenalului vo­ind a sfărîma porțile, însă a fost respinsă de infanterie și de mitral­­iere. Atunci turburătorii s’au diri­jat către fortul Constantin, unde e­­vident aveau înțelegere, căci în mo­mentul aparițiunea turburătorilor s’a înălțat pavilionul roșu asupra for­tului. Turburătorii au ocupat fortul care a fost atunci bombardat cu tu­nuri. Către 5 juni. ore dimineața tur­burătorii s’au predat. Ordinea a fost restabilită. In timpul luptei cu mul­țimea au fost uciși comandantul de vapor Rodionow, căpitanul de fre­gată Dobrowolski și căpitanul Stco­­ianowski; au fost răniți contramira­­lul Bed­enișei, căpitanul de fregată Klinitzki și sublocotenentul Maltzew. Regimentul gardei imperiale Fin­­landski a sosit la Kronstadt. Refuzul categoric al contelui Heyden de a intra în cabinet Varșovia, 20 iulie.— „Curierul de Varșovia” publică o convorbire a co­respondentului sau cu contele Heyden. Acesta a declarat că a ■ refuzat ca­tegoric toate propunerile stăruitoare ale lui Stolypin de a intra în cabi­net. Contele Heyden pleacă astăzi din Petersburg. Cu aceasta—adaugă coresponden­tul—s’a terminat orice speranță de a înceta in curând starea de asediu. Declarațiune cerută proprieta­rilor de tipografii Petersburg, 20 iulie.— Ministerul de interne a cerut tuturor proprietarilor de tipografii din țară să iscălească o de­­clarațiune prin care își iau angajamen­tul că nu vor tipări manifestul de la Wilorg. Potolirea răscoalei din Tiflis Tiflis, 20 iulie.—„Agenția Westnik“, află că nouă compănii din regimentul Samurului revoltat, la venirea cazaci­lor s’au predat liberîndu-se patru șefi ai complotului. Ofițerii și soldații ce­lorlalte compănii cari sa află afară din satul Daschlager au rugat pe vice­rege să-i trimită să reprime răscoala. Comu­­nicațiunea cu Daschlager prin telegraf s’a restabilit. Curte marțială la Sveaborg Helsingfors, 20 iulie.— Oficial. Toți revoltații din fortăreața Svea­borg, s’au predat. Din ordinul ța­rului s’a instituit o curte marțială în contra revoltaților. Măsuri pentru oprirea manifes­tului Am­fsteorg Petersburg, 20 iulie.­ Foștii de­putați din Dumă răspîndesc mani­festul de la Viborg ; guvernul a luat însă toate măsurile pentru a împiedeca intrarea și răspîndirea în țară a acestui manifest. Lupta între „garda roșie" și poliție Helsingfors, 20 iulie Greva ge­nerală nereușind, „garda roșie“ s’a dedat la acte de violență. Angajîndu-se lupta între „garda roșie“ și poliție, s’au chemat trupele, dragă situație la Tuia Tuia, 20 iulie. — Artilerie­ ii nu mai voesc a face serviciu. De ase­menea regimentul de infanterie a aruncat cartușele și armele. Din Petersburg s-au adus nouă trupe la Helsingfors pentru restabili­rea ordinei. Continuarea revoltei militare din Sveaborg Helsingfors, 20 iulie.] Revolta a încetat la Sveaborg numai pen­tru o zi, căci ori după ameazi a continuat acțiunea revoluționară cu ajutorul celor 7 vase cari sunt în mina revoluționarilor. Familia țarului renunță la că­lătoria pe mare Berlin, 20 iulie.­­Se știe că fa­milia țarului era hotărîtă de a face o călătorie pe mare. Din cauza tul­­burărilor de la Sveaborg ideea aces­tei călătorii a fost definitiv pără­sită. Un succes al revoluționarilor Berlin, 20 iulie. — „Lokalanzei­ger“ află din Petersburg. O trupă credincioasă voia să lege o insulă de țărm printr-un pod. Revoluționarii au tras cu tunurile și au reușit a împiedica această lu­crare. Ziarele franceze despre eveni­mentele din Rusia Paris, 20 iulie.­­ Ziarele locale scriu cu foarte multe rezerve des­pre evenimentele din Rusia. Ziarul „Le Matin“ anunță în numărul său de azi, că ucigașul profesorului Herzenstein a fost arestat în persoana unui jandarm. Marinarii și revolta Petersburg, 20 iulie.­Revolta din Sveaborg a fost reprimată cu ajuto­rul vaselor de razboi. Labia, Cesa­­revitsch și Bogatir. Fidelitatea echipagiilor a înlăturat un mare pericol. Era teama ca personalul vaselor se va solidariza cu rebelii, pentru a că­lători împreună la Kronstadt, unde erau așteptați de garnizoana de acolo. In cazul acesta Peterhoful și Pe­­tersburgul erau amenințate a cădea în mina rebelilor. Dezordinele marinarilor din Kronstadt Petersburg, 20 iulie, — Ziarul ,,Noivoje Vremja“ află din Kron­stadt că zgomotele despre o revoltă a garnizoanei sunt false. S’au produs dezordine la al 4-lea și al 7- lea echi­pagiu al flotei. Se telegraf azil din Helsingfors că s'ar fi văzut eri seară un steag a­lb pe fortăreața Sveaborg. Un incendiu a izbucnit azi noapte pe una din insule. Asasinii morali ai lui Herrenstein Terijoki (Finlanda), 20 iulie:—«A­­genția Westnik“ află că toți șefii partidelor cadeților au sosit erî aici. Herzenstein va fi înmormînat la Moscova. Se asigură că asasinatul a avut loc în urma ordinului uniune! de luptă activă în contra anarhiei. Sunt două persoana bănuite de acest o­­mor. Jandarmul stațiunii, care a fost adesea văzut bine întovărășind pe aceste persoane, a fost arestat. Refuzul liberalilor da a intra în cabinet Paris, 20 iulie.­­Ziarul „Temps“ află din Petersburg că liberalii re­nunță de a mai intra în noul ca­binet, deoarece ei cred că profesorul Herzenstein a fost omorît din or­dinul reacționarilor. Revolta ■ echipagiulm unui încrucișător Petersburg, 20 Iulie. — „Agenția Westnik“ comunică că circulă zvo­nuri că crucișătorul „Pamjat A son­a s’a revoltat pa coasta esthoniană. Comandantul precum și patru ofi­țeri ie a fost uciși de către echi­pagiu. Crucișătorul ar naviga acum pe lîngă coastă ca navă de piraterie. Asasinarea generalului adju­tant al guvernatorului­­ Varșoviei Varșovia, 20 iulie. «•­* frene­­ahd MarTegravsk­î, adjutan­tul guvernatorului general al Varșoviei, a fost asasinat, a­­flindu-se în viligiatiră în ve­cinătate. Revolta din Bosnia 3 morți și mulți răniți Fraga, 20 iulie.—Ziarul Narodn­y Listy anunță din Belgrad: Se zvo­nește că în districtul Bielina din Bos­nia a avut loc o ciocnire a jandar­milor cu sîrbii și mahomedanii re­voltați. Cauza acestei ciocniri este nemulțumirea populației cu noul sis­tem de evaluare a averilor. După știrile aduse de ziarul „Po­litica“ din Belgrad sînt 60 morți și mulți răniți. Armata a plecat la Bielina pentru restabilirea ordinei. Carte albastră strba Belgrad, 20 iulie.—O carte albas­tră s’a publicat azi asupra corespon­denței austro­ Sârbe diplomatice dela 16 Martie pînă la 7 Iulie cu privire la negocierile tratatului de comerț. Cutremur Stuttgarten, 20 Iulie.—Ieri seară, la orele 8, s’a simțit un ușor cutre­mur de pămînt care a durat două secunde. Boala sultanului Constantinopol, 20 Iulie.—Știrile relative la boala sultanului sunt dez­mințite. El suferă doar de o trecă­toare indispoziție stomacală. Un nou complot anarhist Pisa, 20 Iulie. — Un nou complot anarh­ist s’a descoperit. El era în­dreptat contra regelui Victor Ema­nuel. Perchizițîile pe la locuințele dife­riților anarh­iști urmează­ întâ­lnirea dintre Wilhelm și Eduard Berlin, 20 Iulie.­S-a stabilit de­finitiv că întîlnirea dintre împăratul Wilhelm și­­ regele Eduard va avea loc la 16 August în Fridrichshof Poarta și manifestațiile anti-gre­­cești din Filipopoli Constantinopole, 20 iulie.—însăr­cinatul de afaceri al Greciei s-a plîns Porței de evenimentele anti­grecești din Filipopoli și din celelalte părți. Poarta a adresat reclamațiuni seri­oase guvernului bulgar. Știrile grecești că niște bande tur­­co-romane ar opera în Macedonia nu sînt confirmate de către rapoartele consulare ale Porteî­­se Mars fartuna In Danemarca Copenhaga, 20 iulie. — Eri după prînz și peste noapte o violentă fur­tună s’a deslănțuit în toată țara, cau­­zînd mari pagube. 8 oameni au fost uciși, 80 case au fost incendiate de trăznet. Hamburg, 20­­lie—Ziarul „Frem­­denblat“ anunță din Stocholm că fiul lui Gustav Adolf moștenitorul Suediei persistă în hotărîrea de a divorța de soția sa, care se află ac­tualmente în Anglia. Hom­ meetinguri anti-grecești în Bulgaria Sofia, 20 iulie.—Cu ocaziunea a­­niversării revoluțiunii macedonene, în mai multe orașe din provincie s’au ținut meetinguri anti-grecești, cari s’au petrecut fără dezordini, grație măsurilor luate de poliție. Nu­mai la Peștera biserica și școala grecească au fost ocupate de popor. Pentru meetingul anti-grecesc din Sofia s-au organizat mari prepara­tive. Autoritățile iau severe măsuri pentru a evita dezordinele. Peste cîteva zile se așteaptă aci o deputațiune de naționaliști ro­m­tâi cari voesc să exprime simpa­tii pentru mișcarea antigrecească, partidului conservator în vederea ale­gerilor comunale de la 25 și 27 iulie­ . A aziatat lume multă. D. Dimitrie Manole, care prezidează întrunirea mul­țumește pentru atențiunea ce i­ s-a dat și arată apoi împrejurările cari au de­terminat dizolvarea fostului consiliu comunal. D. Ion Manoescu zice că ziua de astăzi e mare pentru lumea creștinească. Astăzi creștinul proslăvește pe profetul SS Ilie care propovăduia mereu lupta contra minciunei, dar ziua de astăzi e mare și pentru brăileni fiindcă partidul conservator, strîns unit în jurul d-lui Ion Berceanu, a inaugurat și el lupta pentru bine, adevăr și dreptate. Mai departe arată că partidul liberal nu dă lupta pe temeiul unui program de re­forme, ci caută să mențină vechiul lor sistem de afaceri. Găsește ciudată no­țiunea politică a liberalilor. D. Mano­­lescu mai spune că e ciudată împere­cherea de astăzi a celor două nuanțe din partidul liberal: împăcarea dintre d-nii Alessiu, Moisescu și Coiași. D. Nicolae Ionescu D. Nicolae Ionescu, aduce elogii d-lui loan Berceanu care va face minunea mi­nunelor ridicînd portul Brăila din starea lui de astăzi.* D. Octav Roșca, face analiza celor 2 liste de candidați angajați în luptă, D. Raiculescu se întreabă cine a ri­dicat și a luptat mai mult pentru Brăila decît d. Berceanu ? D. Demetrescu-Brăila D. Dem­etrescu-Brăila spune că pen­tru ca acțiunea unei opozițiuni să fie întemeiată se cere două lucruri: sau­ ca guvernul să se fi făcut odios și impo­sibil prin greșelile sale, sau ca dînsa să se prezinte cu un program de idei care reclamă aplicarea lor imediată. Or, e dovedit că nu ne aflăm în fața nici uneia din aceste două premize. Nici guvernul în persoana lui Ioan Berceanu nu s’a făcut vinovat cu nimic și nici liberalii nu se înfățișează cu un program. Amintind de întrunirea liberalilor, spune că d. Dimitrie Sturdza a afirmat atunci că țara se simte nefericită cînd conservatorii sînt la putere, fiindcă sub dînșii dispare domnia legilor. Nu e a­­devărat: țara e fericită sub conserva­tori, dar nefericiți sînt liberalii, fiindcă perd ocaziunea de a trăi și a se îmbo­găți în mod necinstit. Oare la Creditul rural, în care d. Take Protopopescu a băgat mîinile pînă peste coate, tot le­gile au domnit? Oare la Academia ro­mina, ale cărei venituri sînt adminis­trate de d. Sturdza, tot legile domnesc ? Critică programul de economii al șe­fului liberalilor, spunînd că pe cînd dinsul se perde în chestiuni de amă­nunt, partidul conservator face să crească avuția națională și înmulțește izvoarele nouî de venituri. Persiflează îndemnul la revoltă al d-lui Spiru Haret de la în­trunirea liberalilor și reîmprospătează acuzațiunile aduse de Alessia lui Cociaș și Niculae Ionescu și spune că mai cu­rioasă și mai nenaturală pare împăcarea acestora decât cearta dintre Berceanu și Scliotti. D. I. Berceanu _D. Ion Berceanu spune că de 16 ani face politică și în timpul acesta a îndurat multe privațiuni și multe nea­junsuri. Nu se plînge însă fiindcă toți acei ce luptă pentru dreptate trec prin asemenea încercări. Nu voi fi adopta sistemul liberalilor de a înjura pe adversar și mai puțin încă voi­ înjura pe Sulioti. Pe Sulioti în special nu’l poate înjura nimeni, așa de bine cum se înjură el însuși prin actele sale. Analizează administrația comunală sub liberali și sub primariatul lui Sulioti spunînd că pe cîn­d cei dinții au făcut pungă șii cel din urmă nu a făcut nimic. Insistă asupra certurilor din trecut ale liberalilor și arată cum lista liberală a­­bundă de avocați, pe cînd lista conser­vatoare e compusă în cea mai mare parte din comercianți. S’au găsit cîțivs. pițigoi, spune d. Berceanu, cari să afir­me că am fost o noapte liberal. Am fost totdeauna conservator, fiindcă am găsit în partidul acesta mai multă cinste. Nu toată cinstea, dar mai multă ca în partidul liberal, Oratorul arată modul cum a știut să se achite de mandatul sau de deputat și desfășoară apoi pro­gramul sau de edilitate care se rezumă în­ administrație cinstită. 2) asanarea orașului 3) canalizarea 4) consolidarea pavajului 5) înființarea unui castel de apă 6) înființarea de noui piețe publi­ce și îmbunătățirea celor vechi. * La plecare s’au făcut entusiaste ova­țiunî d-lui Berceanu. întrunirea s’a terminat la orele 7 ju­mătate seara. Boia — Făta Ada.ilșibat a­ încercat a se sinucide Jitad ered­ji^Mută. Pacienta a fost triÎBis­ Mă.Apîiarel central. Fă­­cindu-se anefieta s’a constatat că pa­troana Anei din strada Sirenelor a mal­tratat pe fată. — In strada Tunsului a încetat din viață femeia Neta Serlinger în etate de 70 de ani supusă germană. Subcomisa­rul Barzan a constatat cazul. — Sîmbătă s’a convocat consiliul de războiu al corpului de armată compus din colonel Gruiescu președinte, maio­rii Popovici și Gîrleșteanu, căpitanii Gică Stănescu și Periețeanu membrii. —• Corpul de armată a întocmit co­misia examinatoare pentru examenul de maior. Pentru”cavalerie general A­­verescu președinte, coloneii­ Saulescu și Goruneanu membrii. Infanterie generalul Hârjea președin­te, coloneii­ Gruiescu și Vasile Alexan­­drescu membrii. Artilerie, general Coandă președinte, locot.-colonel Manolescu și maiorul Năs­turel membri.­­ Anul acesta manevrele corpului I de armată se vor face la Severin. Asu­pra acestui lucru care prejudiciază mult interesele negustorilor craioveni și mă­rește mult cheltuelile ofițerilor. Vom­ reveni. Ciocnire de vase Xavi. SULINA, 20 iulie.—Vaporul grecesc „ Andromachi“ voind să iasă din port, s’a ciocnit cu remorcherul „Mîntuirea" și torpilorul „Smeul“, cauzîndu-i mari ava­rii. Ciocnirea a fost violentă, a rupt coastele torpilorului și a îndoit tablele. S’a evitat însă o mare nenorocire. Dacă explodau torpilele încurcate cu fulmico­tonul producea un mare dezastru. D. co­mandor Cătuneanu, căpitan Theodorescu comisar maritim anchetează cazul. Pa­gubele sînt aproximativ 3.000, la remor­cherul „Mîntuirea“, 30.000, la torpilorul „Smeul“. S’a raportat căzțil ministerului de razboiü. Floridor. IAȘI, 20 Iulie.— Azi s’a sfințit drape­lul corporației dulgherilor , în locul d-lui Emil Socec, care­­ în străinătate a so­sit d. Stănescu. A fost primit la gară de către meseriași, apoi cu muzica a pornit la biserica Voevozi, unde s’a sfințit dra­pelul. Aci a vorbit parohul bisericei și Stănescu. La ora 12 s’a dat un banchet la club fiind o sută de tacîmuri. A toas­tat Breaban pentru rege, Stănescu pen­tru d. E. Socec și Ropala pentru mese­riași. A domnit o mare animație. — Vine știrea că un incendiu a izbuc­nit la mănăstirea Neamț, dar mulțumită ajutorului dat de comandantul pompieri­lor din Piatra și vizitatorilor mănăstirea a fost scăpată.­­ Aseară a fost la Copou o serbare patronată de un comitet de ziariști, a fost splendidă și a participat realmente tot lașul. Bani dintre cari unul e numai de formă con­sumațiune, de­oare­ce ne dă numai fum și cenușa. Aceste vînzătoare acostează pe vizi­tatori și fără multe formalități îî invită la o țigare sau la un pachet de cioco­lată, bine­înțeles, în schimbul unei ga­me oarecare de bani. Cît cîștigă o vînzătoare ambulantă Spunem înadins „o sumă oare­care" și nu în schimbul unei sume fixe, de­oare­ce prețul ce-i pretind vinzătoarele pentru marfa lor uu­ î echivalentul exact al valoarei reale a mărfei și e variabil, după persoana căreia se vinde marfa. g Daca valoarea unei țigări, de pildă, e de 10 bani, ele pretind costul dublu sau triplu, după cum găsesc de cuviință. Același lucru e și cu pachetele de ciocolată. Partea originală a acestui mod de vînzare are un fundament temeinic. Această cunoaștere psihologică a per­sonalităților le dă foarte mari avantagii, de­oare­ce pot să cîștige sume însem­nate de bani. Dacă presupunem că au vindut nu­mai 20 de țigări a căror valoare reală e de 7 lei cu un preț dublu, înseamnă lămurit că profitul lor net pentru o seară e de 7 lei.. Dar, in medie, beneficiul lor atinge și cifra de 10 — 12 lei pe seară, ceea ce, fără îndoială, e un cîștig admirabil. Noroc dublu Suma arătată e profitul din vînzarea mărfei, dar vinzătoarele ambulante mai au alte profituri. Intțmü, cele provenite din generozita­tea cumpărătorului, care de dragul zâm­betului vînzătoarei, îi aruncă 2 — 3 lei sau și mai mult pentru un pachet de ciocolată a cărui valoare reală nu poate trece de 10—15 bani. Al doilea, sînt profituri mai misteri­oase, provocate de mirii fetelor . In fond, aceste din urmă profituri sînt scandaloase și, dacă ele satisfac pe vînzătoare și, prin reverberație, pe . .. cumpărător, ele nu pot satisface opinia publică. Ca priveliște, ca înlesnire, vînzătoa­­rele ambulante sînt tipuri interesante, dar dacă ele s’ar mărgini numai de a fi astfel, n’am avea nimic de zis că prea abuzează de gusturile publicului, ca să ia prețuri îndoite și întreite pa o marfă iofienă. Dar fiindcă aceasta e, la urma-urmei, marfă de lux, lucrul s’ar trece, dar cu un noroc simplu, nu dublu! Divorț princiar 15. Ion Manolescu Adresa primăriei.—Reclamație.—în­cercare de sinucidere.—Furt.—Con­siliul de război.—Examenul de ma­ior.—Manevre. CRAIOVA, 20 iulie.— Primăria ora­șului a trimis prefecturei poliției o a­­dresă prin care este rugată a veghea asupra canalului Tabacilor, ce a deve­nit un focar de infecție, din cauza ca­davrelor de animale și aruncarea în el a gunoiului. Tot­odată primăria a dis­pus desrunderea canalului. — Arendașul Alexandru Becherescu din Băilești reclamă contra lui Ion Stă­­nescu pentru abuz de acredere și pă­răsire de serviciu. — Lui Ghiță Ștefan Tzinca din Ișal­­nița i s’a furat 100 lei in circiuma lui Ioniță Lemneanu. Poliția fiind avizata și cercetînd cazul a descoperit pe hoțul Constantin Stancu Truca, care ascun­sese baniî în geantă. Alegerile comunale.— zi­­le.— Concert.­Pentru Expo­­­ Școlare DOROHOIU, 20 Iulie.—Biutourile e­­lectorale pentru alegerile de consilieri comunali ce urmează a avea loc în o­­rașul nostru în zilele de 24 și 26 Iulie a. c. vor fi prezidate de d. Porfiriu, con­silier al Curții de apel din Iași. — Zilele acestea se va înainta boabe din recolta anului curent de grân, orz, secară și ovăz. — Sîmbătă, 22 iulie ort. va avea loc în grădina berăriei „Jubileul“ un con­cert coral dat de corurile unite din lo­calitate sub conducerea d-lor dîrîginți Ștefan Ionescu și Dimitrie Dimitriu, în folosul copiilor din cor. Iar Duminică 23 Iulie c. sub patro­najul d-lui primar Onosifor Gherghel se va da un al doilea concert in beneficiul săracilor din oraș. [||— S’a recomandat pentru cursul de lucrul manual de la școala normală din Cîmpul­ Lung pe următorii trei învăță­tori : Gh. Andrei Suharău, D. Ariciuc- Petricani și I. Băncescu-Șerbănești.­­ Cheltuelile de întreținere și călătorie pe căile ferate se vor face de Casa școalelor prin revizoratul școlar al ju­dețului.­­ S’au rădicat dela 60 la 85 lei ur­mătoarele posturi de învățători din acest județ: postul al 2 dela școala din corn. Suharău și postul al II de la școala din corn. Avrămeni. Constant. Văzătoarele ambulante­in Expoziție Cît cîștigă o vînzătoare ambulantă — Noroc dublu In fie­care seară, vizitatorii Expozi­ției întîlnesc în plimbarea lor pe largul ei teren, o mulțime de fete drăguțe, între vîrsta de 11 și 18 ani, cu mici coșulețe de forme variate în mină. Sunt vînzătoarele ambulante de tutun și ciocolată. Coșurile le sînt pline de aceste două delicioase produse de consumațiune, Catastrofa dia Inștenarl —prin fir telegrafic-— Noul oase găsite. —Continuarea an­­chetei. Ploești, 20 iulie. — Astăzi parchetul a fost avizat telegrafic din B­uștenari că s’au mai găsit oase în batalul sondei in­cendiate. Oasele au fost înaintate anali­zei medicale pentru a se constata dacă sînt de om sau animal. Acest aviz pune parchetul într’o nouă încurcătură. D. pro­curor Nottara împreună cu d. Delade­­cima, judecătorul de instrucție vor pleca Sîmbătă la Buștenarî pentru complecta­­rea anchetei, cînd se crede că vor fi sta­bilite responsabilitățile. Stavâr Știri din străinătate Un mare număr de revoluționari ruși s-au întrunit zilele trecute la Milano și a fi adresat un apel populațiunei italiene prin care cer sprijinul moral al Italiei în lupta lor împotriva reacțiunei și a autocratismului rusesc. Se spune că ambasadorul Rusiei la Roma a protestat pe lîngă guvernul i­­talian în contra libertăței de întrunire de care se bucură revoluționarii rușî în Italia. • S-a anunțat înainte că comandantul de escadron Dreyfus și-a ales locul de vilegiatură la Lausanne. Dreyfus însă a plecat cu familia sa spre Alpii­­ bavarezi și și-a ales localitatea Lenk din valea Pimen, unde va sta pînă la Septembrie.­­ Se știe că Anatole France, vestitul romancier socialist, nu mai asistă de multă vreme la ședințele Academiei fran­ceze. Acolo domnește o atmosferă prea înăbușitoare pentru acest om liber. Un amic al autorului lui Les rouge îl întrebă într’o zi: — Acum cînd afacerea Dreyfus e ter­minată, pentru ce măiestre, nu că așe­zați în fotoliul dv. de la Academie ? Anatole Franco surise și răspunse: Ce stimate, ai vrea să mă vezi printre marchizul Costa de Beauregard și Paul Bourget? Și autorul lui Bou­sserie de la reine Pedauque începe să vorbească despre greva lucrătorilor elbetricianí.. CUPON No­ 1 Bun pentru o intrare cu 50 bani la Expoziție pentru cititorii ziarului „BIMINEAȚII“ Ia ziuna sat seara zilei d­s Si sufeătă 22 Me Î9@® CUPON N<2 Ä si păștea acest cupon din care la intrare sa va rupt: partea corespunzătoare pentru £ © © are spectacol ^ u u peMis’u o intrare in jumătate preț pentru cititorii ilmMi HI „DIHUEAJI“ în ziua sau 8 a de SlaifUS. I0UE la una­sart la toate azracliimile ExprisM, ea: Lupte Plimbă# pe lae -Cazino navale

Next