Dimineaţa, august 1906 (Anul 3, nr. 892-922)
1906-08-01 / nr. 892
Anul III No. 892 BANI TELEFOS J PUBLICITATEA : Concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE GARDU« SCJBE 1D JIDER & Co. Bucarești, Str. Karageorgevici 18 Telek«* 34. Pentru Austria, Ungaria și Germania AB0 adresa: d-ior M. Dukes nach?. .M.ax Augenfeld & Emerich Lessner.— wies concesiune exclusivă 11 &ss toitul S haal 8 » 1 Iun» i» 1.50 IN STRAINATATE ÎNDOIT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an , lei 32 , 3 luni . . . 6 luni « . . . . 16 I 1 lână . ■ £ Ș IN STRAINATATE INDOIT BMI Pentru Capitală No. 14/SO Provincie și Străinătate No. 13/40 Apare zilnic la ora 4 dimineața ca ultimele știri ale nopței la surourile ziarului str. Sărindar I ’ DIRECTOR COXST. MI.MI ABO X A .11 ENTE Simpla (Dimineața) ©n *n . .. . ...... lie! IS. * ,* * 1 August ■r r' f \ T i ■ - * ASTAZI: 3! Uit (13 Anyást) 1988 CALENDAR Ortodox : »rept. EaöocMa. Catolic s Ipolit. Răsăritei soarelui 5 și 16 m. Apusul soarelui 7 și 24 m Eri timpul călduros și liniștit. Prea puțină ploae în unele localități din nordul Moldovei. Cea mai ridicată temperatură de tip peste zi 30 gr. la Călărași, iar cea mai coborîtă din cursul noptei 7 gr. la Rucar și Cîmpulung. Barometrul s’a coborît în ultimele 24 ore cu aproape pe 4 mm. Crnnfinal Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu: Vederi din razboiu.— DiistiinbUie Grădina Bașca. Asoc. artiștilor Teatrului Național. Se va juca: Vasilalke Astronomii comedie în 3 acte, localizată de d. Emil D. Fagure —Grădina Oppler: Concert zilnic dat de o orchestră militară. — Sala și grădina Bragadiru : In toate serile concert dat de muzica regimentului Mircea 32.— Grădina Blanduziei (strada Academiei): Artiștii asociați sub conducerea d-nului P. Gusty Se va juca Madame Sherry operetă in 3 acte.— Parcul Oreteleșanu: Trupa domnului C. Grigoriu va juca Fata Aerului feerie. — Grădina ra șie“, strada Sărindar No. 10.—Varietăți, cinematograf, orchestră. —51 p aralledeschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești Autorități. — Toate autoritățile sunt deschise. MEMENTO Naufragiul vftporalui ?5^yfi*în 14 Din telegramele și amănuntele publicate în ziarul „Dimineața* s’a putut vedea că vaporul acesta s’a izbit de stîncile capului Mâlos, deoarece a fost rău condus de căpitanul sau. .Din cele 900 de persoane ce se *aflau pe „Syrio“ au fost salvate 530. Noulle linii feiefotiise KäPäISuSää _____ două nouî rețele Bucnreștî-Sinaia. Progresele la poștă Incontestabil că sub direcțiunea d-lui Gr. Cerkez, poșta noastră a făcut mari Í progrese. Lăsînd la o parte inovațiunile dreute în ce privește serviciul de corespondență poștală, care pe lînga că e mai rapid, am fost și cruțat de numeroase formalități, — cum, de pildă în ca privește trimiterea mandatelor—, lăsînd la o pate reformele de ordin interior aduse de d. Cerkez la instituțiunea importantă în fruntea căreia se află, vom insista mai ales asupra progreselor ce s’au realizat în ultimii două ani în ce privește telefonia. Rețelele telefonice Natural că idealul unei instituțiuni a poștelor, telegrafelor și telefoanelor este să acorde publicului cele mai lesnicioase mijloace de corespondență și săî pună la dispozițiune un număr cît mai mare de rețele spre a deservi în mod rapid localitățile între cari corespondența e mai întinsă, mai importantă și de natură a corespunde unor interese mai mari. D. Cerchez a înțeles aceasta din primul moment și deci a dat mai mare atențiune sporivei rețelelor telefonice. Căci trebue să se știe că în ultimul timp telefonia face la noi în țară progrese neașteptate și a luat un avînt considerabil. Din ce în ce avantajele telefonului sunt cunoscute de marele public, care a început să se servească de rețelele noastre într’o măsură pe care nimeni n’o bănuește. Publicul și telefonul E destul ca cineva să treacă o oră pe la cabinele telefonica ale poștei centrale pentru ca să se convingă și să se mire , ceea ce va constata. Oameni modești,mahalagii, servitori și servitoare, au învățat drumul la poștă și se servesc ca cel mai experimentat era de aparatul telefonic spre a vorbi cu diversele orașe, ale țării și ale străinătății unde au legături și interese. E desigur ceva neobicinuit să vezi un om simplu, care poate nici alfabetul nu’l cunoaște, venind să plătească un leu și chiar mai mult pentru ca să aibă o convorbire telefonică urgentă cu cineva, care e la o depărtare de zeci și sute de cilometri. Și ceea ce e mai de mirat este că am văzut asemenea oameni servindu-se de aparat cu cel mai mare sînge rece, fără să manifeste cîtuși de puțină mirare ca și cînd telefonul ar ü cine știe de cînd introdus la noi. înmulțirea liniilor telefonice trebue să se știe că actualmente, în afară de liniile inter-urbane interne, avem și două linii internaționale și anume: București-Budapesta și București-Sofia- Varna. Rețeaua București-Budapesta dă rezultate admirabile. Convorbirile se aud perfect de bine și legătura se obține în mod lesnicios. Acum aflăm că și rețeaua București- Sofia, care lăsa de dorit din cauza imperfecțiunilor pe teritoriul bulgar, funcționează de asemenea în bune condițiuni. Ba chiar am asistat zilele trecute la o convorbire între București și Varna, care s’a auzit foarte bine. Era însă foarte ciudat ca, pe cînd avem legături telefonice cu orașe atît de depărtate din străinătate, să nu putem convorbi cu cele mai multe și mai importante orașe din Romînia. Interesele publicului și modernizarea instituțiunei telefoanelor cereau în mod imperios construirea de nouă rețele telenica. Astfel, mai curînd decit ne așteptăm—și asta numai grație muncei și devotamentului personalului nostru tehnic —s’au inaugurat și pus începînd da alaltăieri la dispoziția publicului nouile linii telefonice București-Alexandria-Üocal,al Acestor rețele le vor urma la curînd rețeaua București-Craiova și rețeaua București-Iași, de o necesitate de asememenea imperioasă. Serviciile ce vor aduce aceste nouă linii publicului și chiar Statului — la special autorităților siguranței publice — vor fi dintre cele mai apreciabile. Ceva despre telefonul în Capitală Pentru a sfîrși, vom reveni încă odată asupra unei rugăminți pe care am adresat-o de repetate ori d-lui director al poștelor. Și anume să organizeze serviciul telefonic al Capitalei astfel încît să funcționeze și după miezul noptei. Nu e locul aci să arătăm necesitatea și foloasele acestei măsuri. Am făcut aceasta în alte rînduri și, după cît știm, însuși d. Cerchez n’ar fi contra acestei cereri. Ba chiar d-sa a încercat să introducă funcționarea telefonului în Capitală toată noaptea, dar din motive budgetare a revenit la sistemul de azi. E regretabil. Oficiile telefonice urbane, în orașe mici din străinătate,funcționează toată noaptea, pe cînd la noi, după orele 12 noaptea, telefonul nu mai există. Dacă ținem să fim moderni, apoi să facem cel puțin o operă complectă. Nu o chestie de cîteva sute de lei cheltueli în plus ar trebui să priveze de telefon un oraș ca Bucureștii, cu viață nocturnă atît de inversă și o atît de mare suprafață. Cast. Hisa -Craiova Furtul de 27008 lei din Craiova — Nouă amănunte — O constatare. Rapoarte contradictorii.—Descoperiri senzaționale.— Fals în acte prablice și sustragerea sumei de 2000 lei de către casierul Milan. — Controlorul Rădulescu și șeful gării, d. Nicolau, cer parchetului arestarea casierului Jiflileu.—Alte constaturi.Concluziixio © constatare Craiova, 29 iulie.—Cu toate sforțările parchetului local și ale serviciului de siguranță din Capitală de a descoperi adevărul, rezultatul a fost, pină la un oarecare punct, negativ. S’a adeverit insă cu această ocaziune încă odată mai mult, că mai presus de voința și sforțarea omenească este calea firească a faptelor, cursul normal al împrejurărilor, pe cari nimeni nu le poate abate ; așa că, mulțumită lor, încetul cu Încetul adevărul începe să iasă la iveală și, odată cu el, vinovatul care prin tot felul de combination meșteșugite a căutat, să deruteze investigațiile autorităților. Rapoarte contradictorii Se știe că, imediat ce direcția C. F. R. a luat cunoștință de lipsa banilor din casa de fier, a telegrafiat circumscripției I din localitate, care la rîndu-i a cerut parchetului să înceapă cercetările. Și cunoaște de asemenea ca, făcîndu-se primele cercetări în cauză, nu s’a putut descoperi nimic In sarcina d-lui caier Mihu. Ceva mai mult, opinia magistraților din Craiova era, că sustragerea s'a făptuit în București. In fața raportului înaintat direcției generale, în acest sens parchetul dr. Ilfov a delegat pe inspectorul șef al siguranței, d. Romulus Voinescu, să facă cuvenitele cercetări și— curios lucru— concluzia acestuia era, că furtul a fost ca«»!» în Craiova- Iată dar că, la un moment dat, ne-am văzut față în față cu două rapoarte constatatoare, ce se bateau cap in cap în concluzii. Desigur, că și cei de aci, cum și cu din Capitală, cînd și-au exprimat părerea, au făcut aceasta, bazați fiind pe constatările făcute și porniți din convingere. Cu toate astea, speranța tuturor se micșorase, mai ales că din toată această chestie se născuse un fel de încurcătură, din care cu greu se putea găsi un mijloc de eșire. Descoperiri senzaționale îndată ce dispariția sumei a fost constatata, casierul Milcu a fost desărcinat din funcțiunea ce îndeplinea, iar ceva mai tirziu—în baza certificatului medical prezentat direcției grupate—d. Milcu a obținut un concediu și a plecat la Predeal. D-l controlor Rădulescu, care a “arsese convingerea identică cu a d-lui Romulus Voinescu, adică că furtul a fost făptuit la Craiova și anume de Milcu, începe o minuțioasă inspecție a scriptelor din cancelaria casierului și spre mirarea tuturor, constată în sarcina casierului Milcu, pe lîngă bănuiala de furt următoarele două fapte infamante: a) deturnare de hani publici și b) fals în acte publice. ©ușa s’a făcut descoperirea Tot examinind hârtiile oficiale și actele de valoare din cassa No. 2, ce era în sarcina casierului Milcu, d. controlor Bădulescu, găsește că casierul Milcu a luat cu împrumut de la cassa No. 1 suma de 600 lei, pe motiv că are de făcut niște plăți. Se știe totuși că casierul avea bani în depozit, cu atît mai mult, cu cit întîmziase vărsarea , așa că, cu drept cuvînt, se î ntărește afirmația făcută de controlorul Rădulescu, că Milcu ar fi încercat să stringă la vreo 50000 lei, pentru a făptui sustragerea. Gravitatea faptului conzistă însă în falsul comis de Milcu, care, pentru a obține banii dela casierul No. 1, a contrafitent semnătura șefului de gară, d. Nicolau, căci altfel n’ar fi obținut suma Casierul Milcu, fiind luat la cercetări declară că a împrumutat această sumă pentru a face niște plăți și, cum a’avea monedă măruntă, s’a gîndit să recurgă la serviciile colegului său. Casierul No. 1, d. Cujba, susține că, in fața cererei semnată de șeful gărei, n’a putut refuza pe Mihu, dar nu e adevărat, că i-ar fi dat bani mărunți cu trei monede de 20 lei și numai puțin in argint. Deturnare de bani publici Pe lingă falsul iu acte publice pe cari l-am dovedit prin contrafacerea semnăturor șefului gării de către casierul Milcu, acesta s’a făcut vinovat și ca deturnător de bani publici. Intr’adevăr, făcîndu-se la București verificarea foilor de vărsămînt și a celorlalte acte de valoare, se constată lipsa sumei de peste 2000 lei, pe care casierul Milcu, prin diferite manopere, a reușit până acum să-l acopere. Imediat ce direcția a luat cunoștință de falsul comis și mai ales da însușirea sumei de mai sus de către casierul Milcu, a cerut printr’o adresă circumscripțiunii I din Craiova să procedeze la arestarea lui Milcu. Azi, la ora 1 dim., d. controlor Bădulescu însoțt de d. șef de gară Nicolau au fost la parchet, căruia au înaintat cererea de arestare pentru cele 2 motive noul, arătate mai sus. Alte constatări In sertarul biroului d-lui Milcu, s’a găsit un notes, în care erau trecute scadențe de poliți, ce trebuiai achitate de Milcu. E destul a cita, între multe altele, una pentru suma de 4400 lei. Apoi s’a văzut trecut numele mai multor funcționari din gară și cari luau bani cu împrumut și, adunîndu-se suma, se ajunge la cifra de 960 lei ca avea de încasat Milcu. Banii ii dedea cu dobîndă. Dovada constă în scrisoarea adresată lui Milcu de către casierul vămii și care îl oferă —nici mai mult nici mai puțin — 1 leu la pol pe lună dobîndă „legală“. Inchcere Și acum, cînd trebue să terminăm articolul, punem și noi întrebarea , este Mileu vinovat? Dacă da, atunci poate fi învinuit parchetul, că n’a fost în stare să-l descopere și aprobat d. Voinescu care, cel d’întîiu, s’a pronunțat contra lui Mileu? Noi credem contrariul pentru că deasupra mijloacelor de investigațiune există calea firească a lucrurilor și paste care nu se poate trece , iar adevărul ca și vinovatul, mai curînd sau mai târziu, trebue să iasă la iveală. Zam. Propaganda antimilitaristă din Franța . Ziarele pariziane comentează circulara secretă a lui Etienne, ministrul de razboiu, care interzice cu asprime manifestațiunile antimilitariste. Această circulară țintește mai ales școala militară din Saint-Maxont in care mulți elevi au îmbrățișat cariera militară numai cu scopul de a face propagandă antimilitaristă în sinul armatei. Ziarele reacționare aprobă actul ministerului de războiu al Franței. Ele afirmă că propaganda antimilitaristă e antipatriotică chiar atunci cînd e exercitată de avocați, de filosofi și scriitori de tot soiul, și că ea e criminală cind pornește din mijlocul armatei. Ziarele socialiste protestează împotriva acestei circulari și declară apoi ca toate hotarîrile, masurile si dispozițiile on-iah sînt zadarnice : mșcarea antimilitaristă cucerește pe soldat și ofițer, pe literat și filosof, cucerește armata și lumea muncitoare. A aparat Marchiza Blestemată - 5 Bani în toată tara, 5 Bani Biíim Iil Islilfi îlli Deis sfipifiifil ieșiri ii: Londra, Piris,Bikin, Viena si Budepesia .*« ____ Profesorul Bergmann la sultan Bohin, 30 August. — După „Loealanseinger“ profesorul Bergmann a fost chemat telegrafic la Ildis-Kiosk pentru la a face o ușoară operație sultanului. Ofițeri și soldați condamnați la moarte Helsingfors, 30 August. Consiliul de război a condamnat di la moarte pe locotenenții Emelianos și Kochanovsla, precum și 5 soldați acuzați de a fi luat parte la răscoala din fortăreața din Sveaborg. Hotărirea consiliului de război a și fost executată. Manevrele la Insula Viena, 30 iulie. Ziarul „Fremdenblat“ află că cu prilejul manevrelor ce vor avea loc pe coasta Dalmației, împăratul se va fuce de la Pola pe yachtul imperial Gravoza, de unde va face o escursiune cu drumul de fer pînă la Trebinje, oprindu-sa la Tiskoplje și la Ham. După o mică stație împăratul se va înapoia la Gravosa. împăratul a fost o singură dată pe teritoriul Bosniei și acum se va duce pentru prima oară în Hercegovina, întrunirea antigrecească la Anchale Sofia, 30 August. Azi a avut loc o întrunire anti-grecească la Anchialo, a cărei populație este compusă în majoritate de greci. Au luat parte un mare număr de țărani din împrejurimi. După ziarele grecești aceștia au atacat populația asupra căreia au tras focuri. S-ar fi încins o mare luptă, de ambele părți au fost mulți răniți și morți. Orașul este în flăcări și comunicațiunea telegrafică a fost întreruptă. S’au trimis acolo trupe din Burgas pentru a restabili liniștea. Azi a avut loc deasemenea un mare meeting antigrecesc la Rusciuk unde s’au produs tulburări. Magazinele au fost distruse, fără vreun alt in.A>n Deszmnativo Viena, 30 Iulia.—Gneva ziare vieneze au publicat, la 6 August st. n. după „Gazeta Narbdny“, o pretinsă telegramă adresată de ambasadorul Austro-Ungariei la Petersburg ministrului afacerilor streine de la Viena, asupra situațiunei interne din Rusia. Cercurile competiute declară că o asemenea telegramă nu a existat și știrea este desmințită în mod oficial. Disordinele agrare din Rusia Petersburg, 30 iulie. — In cursul săptămineî trecute s’au petrecut dezordine agrare in mai multe guvernăminte dintre cam și în al Poltavei. Arabii au atacat pe propriatari ca armele. Autorii acestor atacuri sunt revoluționari. Pe de alta parte poliția a descoperit urmele unor uneltiri criminale contra actualului guvern. Acolo sat cls mină. — 3L4 morți Berlin, 30 iulie.—„Vossische Zeitung“ află din Kattowitz că în minele din fielce 14 mineri au fost uciși ori în urma unei surpări de galerie. Sănătatea sultanului Constantinopol, 30 iulie.— Se afirmă că starea sănătătei sultanului este departe de a fi gravă. Sultanul este ușor indispus din cauza unei răceli, dar el continuă a se ocupa de treburile statului. Telegramele de mulțumire ale Sultanului Constantinopol, 30 Iulie. — Toți ambasadorii cari s’au informat ori la Yidiz Kiose asupra stărei Sultanului, au primit răspuns de la maestrul de ceremonie care le mulțumea telegrafic în numele Sultanului și la anunța că el este pe deplin restabilit. Ciuma la Trapazumt Constantinopol, 30 Iulie. — După o comunicare oficială, pînă acum s’au constatat la Trapezunt 6 cazuri de ciumă. Botezril unei principese Ischl, 30 Iulie.— Azi dimineață a avut loc în prezența împăratului, la vila imperială, botezul fiicei nou născută a arhiducelui Francisc Salvator și a arhiducesei Maria Valeria. Arhiducesa a primit numele de Matilda Maria Antonia Ignația. Nașă a fost contesa Trani, înlocuită de principesa Gisela de Bavaria. Deșmințita Berlin, 30 iulie.—«Agenția W Wolff» desminte sgomotul după care profesorul Bergmann ar fi fost chemat la Constantinopol, pentru a face o operațiune Sultanului. Greva morarilor continuă Budapesta, 30 Iulie.— Lucrătorii morari au refuzat condițiunile ce li s’au acordat eri și au declarat că continuă greva. •Anchetarea naufragiului Sirio Gultagva, 30 Iulie. — Comisiunea de anchetă a constatat ci bagjele de pe vaporul Sirio au fost predate. Nu se cunoaște încă cu nu sunt autorii acestui fapt. Egala președintelui Castro New York, 30 Iulie. — ,,New York Herald“ ana din Wolfenstadt că președinta la IW*a sa afls grav bolnav Mare de fraudare Petersburg, 30 iulie.—Sundukov, directorul Băncei de Nord din Minsk a furat suma de 110.000 ruble și a dispărut. Teama de atentat contra Țarului Viena, 30 iulie. — Ziarul „Zeița află din Petersburg, că Țarul temîndu-se de un atentat, cu deosebire pentru că s’au descoperit depășite de bombe la Petersburg, s’a decis să se ducă la Krasnoe Selo. Se asigură că poliția a făcut 269 arestări, 46 perchizițiuni și 66 expulzări din Petersburg. Erauii miniștrii Petersburg, 30 iulie. — Noul ministru de agricultură Vassilcikov s’ i distins în războiul japonez, unde a fost șef de secțiune al Crucea Roșii, cu un caracter ireproșabil. El e conservator, cu nuanțe de liberalism. Ministrul de comercia Filosofov este un funcționar foarte muncitor, fără valoare politică. Cunoștințele sale economice sunt foarte îndoioase. Numirea noului procurator al sfintului Sinod, contele Svoolsky, dovedește un regres al ideilor liberale ale cabinetului Stolypin. E de remarcat că toți trei nouă miniștri sunt absolut străini de cercul activității lor. Chiar și membrii conservatori ai parlamentului numesc ,miniștri ai îndoielei“. Jar alizsa unei stațiuni Petersburg, 30 iulie.— In stațiunea Sludjenko, lîngă ’Veredni- Udinsk, au năvălit niște bandiți și au furat 65.000 de rubie. Cițîva funcționari au fost răniți.Zvon despre moartea Sultanului Viața, 30 iulie. — Circulă aci cu persistență zvonul că sultanul ar fi încetat din viață astăzi. Cercurile Curței din Constantinopol ar ține însă faptul în cel mai strict secret, deoarece cred mai prudent sa-l anunțe in momentul cînd chestia succesiunei la tron va fi tranșată, ceea ce ar fi un lucru de cel mult o zi. Zvonul acesta nu capătă confirmare din nici o sursă demnă de cresămînt. cînd în cele din urmă steagul fu dat jos de pe acoperiș. Paguba mari s’au cauzat și comerciantului Papa Manole, căruia i s’a devastat magazinul și distrus marfa. In piața Alexandroff a avut loc o puternică încăerare. D. Dooeff ținu o cuvîntare entuziastă către mulțime. Deodată îșî făcu apariția armata. Cavaleria, sub comanda căpitanului Parosel, șarjă mulțimea, dar mereu ea revenea în masse compacte, opunînd rezistență soldaților. Miile de demonstranți huiduiau și strigau : „Moarte grecilor !“ „Jos cu eî !fi „Afară cu ei!“. Fiind respinsă, mulțimea formă un cortegiu impunător și merse la poliție, unde ceru eliberarea celor arestați în timpul devastărilor, și anume 12 persoane. Mulțimea nu se retrase pînă ce prefectul Iordanoff nu promise că va pune în libertate pe cei arestați. Pagubele grecilor devastați se ridică la peste 100.000 de lei. Amănunte prin poștă. Dimitriu Medaliații ca „Bene Merenti“ S’a conferit medalia „Bene-Merenti“ următoarelor persoane: Clasa I D. dr. N. Bardesou, maior Gheorghe Toplicescu, I. Găvănescu (avînd cl. II d.n 1891), dr. L. Gheorghiu, inginer C Gheorghiu, dr. D. G. Boroianu, maior I. V. Năsturel, I. Tanoviceanu, profesor Universitar, Anton Coloman, director și profesor la liceul „Sf. Sava“. Clasa 11 D-ior V. Craft, din Sibiu, V. V. Maria, C. Obedeanu, George Calr, Mircea Demetriade, pictor Oscar Obedeani, Petre Namian, șef de muzică cl. I în reg. „Mihaiu-Viteazul“ No. 6. Moucha Frantz, șef de muzică cl. I în regimentul „Răsboina“ No. 15. Golișteanu Hermann, șef de muzică cl. I în reg. „Romanați“ No. 19, Rusu Abrudeanu. D-lui Vucol Augustin, medic-veterinar în Craiova. Biretelefiiîlps in Hac — prin fir telegrafie — Locuințele grecilor nevastate.—Lapte cu armata. Ocuparea școalei și bisericei grecești. — Consulatul grec ocupat de trupe. — Panica grecilor. Rusciuk, 30 Iulie. — Azi la ora 11 a. m. a avut loc un grandios meeting anti-grecesc în piața Alexandra Isha de aci. Au luat parte peste 15.000 de oameni. Au vorbit din Terof advocat, și doctorul Docof. S'a dat cetire unei moțiuni, iar la sfîrșit publicul părăsind sala a făcut o manifestație ostilii grecilor, devâstind casele și magazinele Mistichiais, Ana Gauri, Papa Manole, Petala și Pudori Petru. Mobilele au fost svîrlite pe ferestre în stradă. Au fost de asemenea devastate magazinul de manufactură „Luvru“ proprietatea lui Papa Manole și casa fraților Bebis, români macedoneni grecomani. Panica printre greci e de nedescris. Biserica și școala grecească sunt ocupate de bulgari. Consulatul grecesc este ocupat din Mărești. Armata a intervenit fucând numeroase șarje. Au fost adevărate lupte de stradă. lritația în oraș e foarte mare. Dimitriu Lista devastaților.— Nouă amănunte asupra esecselor Rusciuk, 30 iulie. — Iată o listă mai complectă a grecilor devastați, precum și alte amănunte asupra esceselor de astăzi: S’au făcut devastări la următoarele case: La hotel „Vama“, ținut de un grec, s’au spart geamurile și s’au deteriorat numeroase mobile; la contoarul casei de bancă Zisu Bebisi, la Vanghele Zechiclis căruia i s’a devastat locuința, sfărîmîndu-se mobilele și aruncîndu-le afară : la Petre Tudoris, la Pericle Manole, la Xantos membru al Curței de apel din Rusciuk, la d-rul Apenis, la Sava Anapolonis, la comerciantul Moschidis căruia i s’a aruncat în stradă și stricat toată marfa. De aci manifestanții s’au dus la consulatul grecesc unde au huiduit și au bombardat casa cu pietre, cetind să sa coboare drapelul grecesc care fîlfîia deasupra clădire!. Armata interveni și șarjă mulțimea. O luptă în toată regula se născu. Soldații fură bombardați cu pietre de către mulțimea întarziată. Atunci trupele traseră focuri oarbe. Mulțimea însă nu cedă vină. Telegrame din țară íiestiul din Sotsșani Botoșani, 30 Iulie.Un puternic incendiu care a izbucnit la orele 2 după pinz, a consumat 2 case din strada Elisabeta No. 50 și 52, proprietatea d-lor Ostfeld și Strominger. Focul a luat naștere din podul case stolerului Mendel unde se afla niște material de lemnărie. După 2 ore focul a fost localizat. In învălmășala produsă pentru salvarea lucrurilor s’a furat familiei Poliak din vecinătate cu casele incendiate, suma de 2500 foi, singura lor averie. Alba Societatea funcționarilor comerciali din Constanța CONSTANȚA, 30 Iulie. — Azi s’au pus bazele societății funcționarilor comerciali, în prezența delegaților din București d-nil I. Drăgulănescu, președintele societăței din Capitală și C. D. Ionescu. Au luat cuvintul d-ni G. Hristescu secretarul Camerei de Comercia și ales președinte onorific al sociatăței. Apoi d-ni I. Drăgulănescu, Salom Tuvg, N. M. Abramescu, I. Nedoviceanu directorul Banei Naționale de aci. S’au ales in urmă membru onorficî in comitet 15 persoane. Menotocirea de la podul Cozmeșii O căruță isbită de tren, 3 victime. — Astă noapte personalul care merge de la Tecuci spre Trg. Ocna, la cantonul No. 216, după teritoriul comunei Cosmești, a apucat pe linie căruța locuitorului Vasile Balțatu, care era cu mama lui Vasilea și un fecior al ei Constantin. Căruța fiind isbită și făcută bucăți, nefericitul Bastațu, a fost tăiat, iar femeia Vasilea și băiatul Costache au fost grav răniți. Asemeni au fost tăiați de tren și boii de la căruță. Femeia transportată la Mărășești, a încetat din viață după cîteva ore de grele suferințe. D. Procuror de Tecuciu, fiind anunțat a plecat in cercetare. Muche Concertul Duiicu SINAIA, 30 Iunie. — Azi între orele 6—7 jum. a avut loc aci al II-Lea concert al d-lui Dinicu în sala Capșa. Au asistat la concert Regina, principesa Maria, principesa de Ghoenburg, logodnica principelui pe "YVied și mica principesă Elisabeth cu damele de onoare, cum și foarte multă lume și în special elita din Sinaia. Succesul concertului a fost foarte mare. Regina a chemat la sine de două ori pe d. Dinicu felicitîndu-i entusiazmată. SIm'g i prea inițiaîe li Oria — prin fir telegrafic — BRAILA, 30 Iulie.— Azi la ora 5 a avut loc în sala „Paradis“ întrunirea publică a partidului conservator. A prezidat d. Const. Georgescu, care a arătat scopul întrunirei. D. Alexandru Eiad pune în relief triumfal repurtat de conservatori la alegerile comunale, deși au avut contra lor o opoziția disperată de toate nuanțele. Spune că d. Cristache Sunotti s’a făcut prizonierul clubului liberal, pentru care a sacrificat și cinste și bani. *D. Emil Georgescu sóțme că liberalii au făcut irffgry* v* ‘■f-Vfit ~..a totdeauna o politică destabilă în alege [rile actuale au uzat da toate mijloacele, dar s’au lovit de popularitatea d-lui Berceanu și au fost învinși Ion Brereianu spune că unica lui preocupare e acea ‘ de a aduce la îndeplinire programul cu care s’a prezentat înaintea alegătorilor, califică de promiscuitate monstruloasă apropierea dintre d. Suloty și partidul liberal și adaugă că precum d. Cociaș nu va mai putea vorbi de cinste fiindcă cetățenii i-au dat brevet de De cinste, tot așa nici Suloty nu va ma avea dreptul de a vorbi de moralitate, fiindcă acești cetățeni i-au citt și lui brevet de imoralitate, căci, spune d. Berceanu, e imoral ceea ce a făcut d. Suboty cu ocazia alegerilor comunale. • Oratorul vorbește de alegerile județene care se apropie și spune că partidul conservator a fixat următoarea listă în vederea acestor alegeri : Colegiu 1 : Gh. Ferica, Ștefan Belborcianu, dr. George Georgescu, loan I. Popea, Nicolae Cărbunaru, D. Sfoiaeovici. Colegiul al 2-lea : D. Manole, căp. Morizan, Tanase Cossak, Ghiță Ștefănescu, Th. Andreescu, Nedelcu, Rizesen. Pentru colegiul 3 partidul va căuta să se consulte mai întíiu cu delegații ; ca vor fi aleși.—Rola Știrile iQpfel Duelul dintre d-nii Steânbruch, și inginer Bîrnescu Azi Luni, la orele 7 dimineața, va avea loc la moara Popovici, da pe șoseaua Ștefan cel Mare, o întâlnire pe teren între d. inginer Bunescu și d» Steinbruch, directorul societății „Antker“. Duelul este o urmare a incidentului petrecut între sus numiții domni Vinerii seara la pavilionul austriac de la Expoziție, incident despre care am relatat în coloanele noastre. Arma aleasă pentru acest duel o pi*s stolul, iar distanța de 25 de pași. Expulzarea celor 57 de greci Era Duminecă s’a ținut un consiliu de miniștrii la Florești. In acest consiliu s’a discutat asupra expulzărei celor 57 de greci, cerută de prefectura poliției Capitalei. Decretele de expulzare vd au fost semnate în acest consiliu. Deciziunea a fost numai aprobată de primul-ministru d. Gh. Gr. Cantacuzino, iar azi, Racitivan, secretarul general al ministerului de interne, o va supune spre semnare fiecărui ministru aflat în țară. Imediat ce decizia va fi semnată de toți miniștrii, vom publica lista celor 57 de expulzați. Accidentul din str. Zaharia . D. N. Marinescu, în vîrstă de 4# de ani, din str. Zaharia No. 3, venind aseară cam cu chef, a căzut dela etajul al II-lea, rostogolindu-se pe scară pînă jos. In această cădere el și-a făcut mai multe rani foarte grave la cap și pe corp. Bietul om a fost internat la spitalul Colțea. _______ —o— SemifQnala afacere din Focșani — prin fir telegrafic —* FOCȘANI, 30 iulie. — Inginerul Max Rappaport s’a impăcat cu soția sa, și au plecat cu trenul de Berlin spre Zurich, fără știrea familiei Rappaport. Focșănenii aprobă fapta inginer rului și felicită pe avocatul Teodor prin a cărui stăruință părțile s’au împăcat. D. Mendel Bappaport și familia j sínt dezolați. Alfred ■ ■ in’TgBP if Spera școlară si Ip Vechile localuri de școli. D. Bădărău consilier comunal.— O operă școlară.— Desăvîrșirea operei.— Ce spun vizitatorii. In chestia clădirilor școlare, ieșenii au a păstra o vecînică recunoștință d-hs. Al. A. Bădărău. In adevăr pînă la intrarea d-lui Bădaraü în consiliul comunal, școalele primare publice erau instalate în niște localuri murdare, ruinate și cari amenințați să se prăbușească, îngropînd opinub dărămîturi. D. Bădărăi, intrînd în cnsiliul comunal, sub primarul Diamandi, s'a hotărît să pue capăt acestei situațiuni, care depindea de comună, deoarece localurile pentru școli cad în sarcina comunei. •1-** D. Bădărău n’a cruțat nici un fel de muncă. Nopți întregi le petrecea la comună, studiind împreună cu serviciul tehnic planurile și devizurile, chibzuind apoi mijloacele financiare, cari să ducă la izbindă. Și rezultatul a fost deplin. N’a trecut mult, și orașul a văzut cele mai multe școli dispărute, iar în locul lor ridicate clădiri admirabile, satisfăcînd în totul cerințelor moderne ,de higienei și pedagogiei» Meritul principal al acestei opera școlare, nimeni nu o va tăgădui, este a d-lui Bădărăși. *** Acum re produc spusele unor membrii din corpul didactic. — „Tot au rămas încă unele școli, cari n’au localuri similare că celelalte. Administrația comunală ar trebui să desăvîrșească opera d-lui Bădărăă, astfel ca toate școalele primare să fie în adevăr școala model“. „E de preferat această operă, decit poate multe alte lucrări de edilitate, ce m x pot aștepta“. Avis onoratei administrațiuni comunale.