Dimineaţa, august 1906 (Anul 3, nr. 892-922)

1906-08-01 / nr. 892

Anul III No. 892 BANI TELEFOS J PUBLICITATEA : Concedată exclu­­siv AGENȚIEI DE PUBLICITATE GARDU« SCJBE 1D JIDER & Co. Bucarești, Str. Karageorgevici 18 Telek«* 3­4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A­B0 adresa: d-ior M. Dukes nach?. .M.ax Augenfeld & Emerich Lessner.— wies concesiune exclusivă 11 &ss toitu­l S haal 8 » 1 Iun» i» 1.50 IN STRAINAT­ATE ÎNDOIT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an , lei 32 , 3 luni . . . 6 luni « . . . . 16 I 1 lână . ■ £­­ Ș IN STRAIN­AT­ATE INDOIT BMI Pentru Capitală No. 1­4/SO Provincie și Străinătate No. 13/40 Apare zilnic la ora 4 dimineața ca ultimele știri ale n­opței la surourile ziarului str. Sărindar I­ ’ DIRECTOR­­ COXST. MI.MI ABO X A .11 ENTE Simpla (Dimineața) ©n *n . .. . ...... lie! IS. * ,* * 1 August ■r r' f \ T i ■ - * ASTAZI: 3! Uit (13 Anyást) 1988 CALENDAR Ortodox : »rept. EaöocMa. Catolic s Ipolit. Răsăritei soarelui 5 și 16 m. Apusul soarelui 7 și 24 m Eri timpul călduros și liniștit. Prea pu­țină ploae în unele localități din nordul Moldovei. Cea mai ridicată temperatură de tip peste zi 30 gr. la Călărași, iar cea mai co­borîtă din cursul noptei 7 gr. la Rucar și Cîmpulung. Barometrul s’a coborît în ultimele 24 ore cu aproape pe 4 mm. Crnnfinal­ Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu: Vederi din razboiu.— D­iistiinbUie Grădina Bașca. Asoc. artiștilor Teatrului Național. Se va juca: Vasi­lalke Astronomii comedie în 3 acte, localizată de d. Emil D. Fagure —Grădina Op­­pler: Concert zilnic dat de o­ orchestră militară. — Sala și grădina Braga­­diru : In toate serile concert dat de muzica regimentului Mircea 32.— Grădina Blanduziei (strada Academiei): Artiștii asociați sub conducerea d-nului P. Gusty Se va juca Madame Sherry operetă in 3 acte.— Parcul Oreteleșanu: Trupa domnu­lui C. Grigoriu va­ juca Fata Aerului feerie. — Grădina ra șie“, strada Sărindar No. 10.—Varietăți, cinematograf, orchestră. —51 p ara­lle­deschise. Judiciare. —­ Instanțele judecătorești Autorități. — Toate autoritățile sunt deschise. MEMENTO Naufragiul vftporalui ?5^yfi*în 14 Din telegramele și amănuntele publicate în ziarul „Dimineața* s’a pu­tut vedea că vaporul acesta s’a izbit de stîncile capului Mâlos, deoarece a fost rău condus de căpitanul sau. .Din cele 900 de persoane ce se *a­­flau pe „Syrio“ au fost salvate 530. Noulle linii feiefotiise KäPäISuSää _____ două nouî rețele Bucnreștî-Sinaia. Progresele la poștă Incontestabil că sub direcțiunea d-lui Gr. Cerkez, poșta noastră a făcut mari Í progrese. Lăsînd la o parte inovațiunile dreute în ce privește serviciul de cores­pondență poștală, care pe lînga că e mai rapid, am fost și cruțat de numeroase for­malități, — cum, de pildă în ca privește trimiterea mandatelor—, lăsînd la o pa­te reformele de ordin interior aduse de d. Cerkez la instituțiunea importantă în frun­tea căreia se află, vom­ insista mai ales asupra progreselor ce s’au realizat în ul­timii două ani în ce privește telefonia. Rețelele telefonice Natural că idealul unei instituțiuni a poștelor, telegrafelor și telefoanelor este să acorde publicului cele mai lesnicioase mijloace de corespondență și să­î pună la dispozițiune un număr cît mai mare de rețele spre a deservi în mod rapid loca­litățile între cari corespondența e mai în­tinsă, mai importantă și de natură a co­respunde unor interese mai mari. D. Cerchez a înțeles aceasta din primul moment și deci a dat mai mare atenți­une spor­ivei rețelelor telefonice. Căci tre­­bue să se știe că în ultimul timp telefonia face la noi în țară progrese neașteptate și a luat un avînt considerabil. Din ce în ce avantajele telefonului sunt cunoscute de marele public, care a început să se servească de rețelele noastre într’o mă­sură pe care nimeni n’o bănuește. Publicul și telefonul E destul ca cineva să treacă o oră pe la cabinele telefonica ale poștei centrale p­entru ca să se convingă și să se mire , ceea ce va constata. Oameni modești,­­mahalagii, servi­tori și servitoare, au învățat drumul la poștă și se servesc ca cel mai experi­mentat era de aparatul telefonic spre a vorbi cu diversele orașe, ale țării și ale s­trăinătății unde au legături și in­terese. E desigur ceva neobicinuit să vezi un om simplu, care poate nici alfabetul nu’l cunoaște, venind­ să plătească un leu și chiar mai mult pentru ca să aibă o con­vorbire telefonică urgentă cu cineva, care e la o depărtare de zeci și sute de c­i­­lometri. Și ceea ce e mai de mirat este că am văzut asemenea oameni servindu-se de aparat cu cel mai mare sînge rece, fără să manifeste cîtuși de puțină mirare ca și cînd telefonul ar ü cine știe de cînd in­trodus la noi. înmulțirea liniilor telefonice trebue să se știe că actualmente, în afară de liniile inter-urbane interne, a­­vem și două linii internaționale și anume: București-Budapesta și București-Sofia- Varna. Rețeaua București-Budapesta dă rezul­­tate admirabile. Convorbirile se aud per­fect de bine și legătura se obține în mod lesnicios. Acum aflăm că și rețeaua București- Sofia, care lăsa de dorit din cauza imper­fecțiunilor pe teritoriul bulgar, funcțio­nează de asemenea în bune condițiuni. Ba chiar am asistat zilele trecute la o con­vorbire între București și Varna, care s’a auzit foarte bine. Era însă foarte ciudat ca, pe cînd a­­vem legături telefonice cu orașe atît de depărtate din străinătate, să nu putem convorbi cu cele mai multe și mai im­portante orașe din R­omînia. Interesele publicului și modernizarea instituțiunei telefoanelor cereau în mod imperios construirea de nouă rețele tele­­nica. Astfel, mai curînd de­cit ne aștep­tăm—și asta numai grație muncei și de­votamentului personalului nostru teh­nic —s’au­ inaugurat și pus începînd da alal­tăieri la dispoziția publicului nouile linii telefonice București-Alexandria-Üocal,al Acestor rețele le vor urma la curînd rețeaua București-Craiova și rețeaua Bu­­cur­eșt­i-Iași, de o necesitate de asememe­­nea imperioasă. Serviciile ce vor aduce aceste nouă linii publicului și chiar Statului — la special autorităților siguranței publice — vor fi dintre cele mai apreciabile. Ceva despre telefonul în Capitală Pentru a sfîrși, vom reveni încă odată asupra unei rugăminți pe care am adre­sat-o de repetate ori d-lui director al poștelor. Și anume să organizeze servi­ciul telefonic al­ Capitalei astfel în­cît să funcționeze și după miezul noptei. Nu e locul aci să arătăm necesitatea și foloasele acestei măsuri. Am făcut a­­ceasta în alte rînduri și, după cît știm, însuși d. Cerchez n’ar fi contra acestei cereri. Ba chiar d-sa a încercat să introducă funcționarea telefonului în Capitală toată noaptea, dar din motive budgetare a re­venit la sistemul de azi. E regretabil. O­­ficiile telefonice urbane, în orașe mici din străinătate,funcționează toată noaptea, pe cînd la noi, după orele 12 noaptea, tele­fonul nu mai există. Dacă ținem să fim moderni, apoi să facem cel puțin o operă complectă. Nu o chestie de cîteva sute de lei cheltueli în plus ar trebui să pri­veze de telefon un oraș ca Bucureștii, cu viață nocturnă atît de inversă și o atît de mare suprafață. Cast. Hisa -C­raiova Furtul de 27008 lei din Craiova — Nouă amănunte — O constatare.­­ Rapoarte contradic­torii.—Descoperiri senzaționale.— Fals în acte prablice și sustragerea sumei de 2000 lei de către casierul Milan. — Controlorul Rădulescu și șeful gării, d. Nicolau, cer par­chetului arestarea casierului Jiflil­­eu.—Alte constaturi.­Concluziixio © constatare Craiova, 29 iulie.—Cu toate sforțările parchetului local și ale serviciului de siguranță din Capitală de a descoperi adevărul, rezultatul a fost, pină la un oarecare punct, negativ. S’a adeverit insă cu această ocaziune încă odată mai mult, că mai pre­sus de voința și sfor­țarea omenească este calea firească a faptelor, cursul normal al împrejurări­lor, pe cari nimeni nu le poate abate ; așa că, mulțumită lor, încetul cu Înce­tul adevărul începe să iasă la iveală și, odată cu el, vinovatul care prin tot felul de combination­ meșteșugite a căutat, să deruteze investigațiile auto­rităților. Rapoarte contradictorii Se știe că, imediat ce direcția C. F. R. a luat cunoștință de lipsa banilor din casa de fier, a telegrafiat circum­scripției I din localitate, care la rîndu-i a cerut parchetului să înceapă cerce­tările. Și­ cunoaște de asemenea ca, fă­­cîndu-se primele cercetări în cauză, nu s’a putut descoperi nimic In sarcina d-lui ca­ier Mih­u. Ceva mai mult, opi­nia magistraților din Craiova era, că sustragerea s'a făptuit în București. In fața raportului înaintat direcției generale, în ace­st sens parchetul dr. Ilfov a delegat pe inspectorul șef al si­guranței, d. Romulus Voinescu, să facă cuvenitele cercetări și— curios lucru— concluzia acestuia era, că furtul a fost ca«»!» în­ Craiova- Iată dar că, la un moment dat, ne-am văzut față în față cu două rapoarte con­statatoare, ce se bateau cap in cap în concluzii. De­sigur, că și cei de aci, cum și cu din Capitală, cînd și-au exprimat păre­rea, au făcut aceasta, bazați fiind pe constatările făcute și porniți din con­vingere. Cu toate astea, speranța tutu­ror se micșorase, mai ales că din toa­tă această chestie se născuse un fel de încurcătură, din care cu greu se putea găsi un mijloc de eșire. Descoperiri senzaționale îndată ce dispariția sumei a fost con­statata, casierul Milcu a fost desărcinat din funcțiunea ce îndeplinea, iar ceva mai tirziu—în baza certificatului medi­cal prezentat direcției grup­ate—d. Milcu a obținut un concediu și a plecat la Predeal. D-l controlor Rădulescu, care a “ar­sese convingerea identică cu a d-lui Romulus Voinescu, adică că furtul a fost făptuit la Craiova și anume de Mil­cu, începe o minuțioasă inspecție a scrip­­telor din cancelaria casierului și spre mirarea tuturor, constată în sarcina ca­sierului Milcu, pe lîngă bănuiala de furt următoarele două fapte infamante: a) deturnare de hani publici și b) fals în acte publice. ©ușa s’a făcut descoperirea Tot examinind hârtiile oficiale și ac­tele de valoare din cassa No. 2, ce era în sarcina casierului Milcu, d. controlor Bădulescu, găsește că casierul Milcu a luat cu împrumut de la cassa No. 1 suma de 600 lei, pe motiv că are de făcut niște plăți. Se știe totuși că casierul avea bani în depozit, cu atît mai mult, cu cit întîm­­­ziase vărsarea , așa că, cu drept cuvînt, se î ntăreșt­e afirmația făcută de con­trolorul Rădulescu, că Milcu ar fi în­cercat să stringă la vreo 50000 lei, pentru a făptui sustragerea. Gravitatea faptului conzistă însă în falsul comis de Milcu, care, pentru a obține banii dela casierul No. 1, a con­­tra­fitent semnătura șefului de gară, d. Nicolau, căci altfel n’ar fi ob­ținut suma Casierul Milcu, fiind luat la cercetări declară că a împrumutat această sumă pentru a face niște plăți și, cum a’avea monedă măruntă, s’a gîndit să recurgă la serviciile colegului său. Casierul No. 1, d. Cujba, susține că, in fața cererei semnată de șeful gărei, n’a putut refuza pe Mih­u, dar nu e a­­devărat, că i-ar fi dat bani mărunți c­u trei­ monede de 20 lei și numai puțin in argint. Deturnare de bani publici Pe lingă falsul iu acte publice pe cari l-am dovedit prin contrafacerea sem­­năturor șefului gării d­e către casierul Milcu, acesta s’a făcut vinovat și ca de­­turnător de bani publici. Intr’adevăr, făcîndu-se la București verificarea foilor de vărsămînt și a celor­lalte acte de valoare, se constată lip­sa sumei de peste 2000 lei, pe care ca­sierul Milcu, prin diferite manopere, a reușit până acum să-l acopere. Imediat ce direcția a­ luat cunoștință d­e falsul comis și mai ales da însușirea sumei de mai­ sus de către casierul Milcu, a cerut printr’o adresă circums­­cripțiunii I din Craiova­ să procedeze la arestarea lui Milcu. Azi, la ora 1­ dim., d. controlor Bă­­dulescu însoț­t de d. șef de gară Nico­­lau au fost la parchet, căruia au înain­tat cererea de arestare pentru cele 2 motive noul, arătate mai sus. Alte constatări In sertarul biroului d-lui Milcu, s’a găsit un notes, în care erau­ trecute sca­dențe de poliți, ce trebuiai­ achitate de Milcu. E destul a cita, între multe altele, una pentru suma de 4400 lei. Apoi s’a văzut trecut numele mai multor funcționari din gară și cari luau bani cu împrumut și, adunîndu-se suma, se ajunge la cifra de 960 lei ca avea de încasat Milcu. Banii ii dedea cu dobîndă. Dovada constă în scrisoarea adresată lui Milcu de către casierul vămii și care îl oferă —nici mai mult nici mai puțin — 1 leu la pol pe lună dobîndă „legală“. Inchcere Și acum, cînd trebue să terminăm articolul, punem și noi întrebarea , este Mileu vinovat? Dacă da, atunci poate fi învinuit parchetul, că n’a fost în stare să-l des­copere și aprobat d. Voinescu care, cel d’întîiu­, s’a pronunțat contra lui Mil­eu? Noi credem contrariul pentru că de­asupra mijloacelor de investigațiune există calea firească a lucrurilor și paste care nu se poate trece , iar ade­vărul ca și vinovatul, mai curînd sau mai târziu, trebue să iasă la iveală. Zam. Propaganda anti­militaristă din Franța . Ziarele pariziane comentează circu­lara secretă a lui Etienne, ministrul de razboiu, care interzice cu asprime manifesta­țiunile antim­ilitariste. Această circulară țintește mai ales școala mili­tară din Saint-Maxont in care mulți elevi au îmbrățișat cariera militară nu­mai cu scopul d­e a face propagandă antimilitaristă în sinul armatei. Ziarele reacționare aprobă actul mi­nisterului de războiu al Franței. Ele afirmă că propaganda antimilitaristă e antipatriotică chiar atunci cînd e exer­citată de avocați, de filosofi și scriitori de tot soiul, și că ea e criminală cind pornește din mijlocul armatei. Ziarele socialiste protestează­ împo­triva acestei circulari și declară apoi ca toate hotarîrile, masurile si dispozi­­țiile on­-iah­ sînt zadarnice : m­șcarea antimilitaristă cucerește pe soldat și ofițer, pe literat și filosof, cucerește ar­mata și lumea muncitoare. A aparat Marchiza Blestemată - 5 Bani în toată tara, 5 Bani Biíim Iil Islilfi îlli Deis sfipifiifil ieșiri ii: Londra, Piris,Bik­in, Viena si Budepesia .*« ____ Profesorul Bergmann la sultan Boh­in, 30 August. — După „Lo­­ealan­sein­ger“ profesorul Bergmann a fost chemat telegrafic la Ildis-Kiosk pentru la a face o ușoară operație sulta­nului. Ofițeri și soldați condamnați la moarte Helsingfors, 30 August.­­ Consi­liul de război a condamnat d­i la moarte pe locotenenții Emelianos și Kochano­vsla, precum și 5 soldați a­­cuzați de a fi luat parte la răscoala din fortăreața din Sveaborg. Hotă­­r­irea consiliului de război a și fost executată. Manevrele la Insu­la Viena, 30 iulie.­­ Ziarul „Frem­den­blat“ află că cu prilejul mane­vrelor ce vor avea loc pe coasta Dal­mației, împăratul se va fuce de la Pola pe yachtul imperial Gravoza, de unde va face o escursiune cu drumul de fer pînă la Trebinje, o­­prindu-sa la Tiskoplje și la Ham. După o mică stație împăratul se va înapoia la Gravosa. împăratul a fost o singură dată pe teritoriul Bosniei și acum se va duce pentru prima oară în Hercegovina, întrunirea anti­grecească la Anchale Sofia, 30 August.­­ Azi a avut loc o întrunire anti-grecească la An­­chialo, a cărei populație este com­pusă în majoritate de greci. Au luat parte un mare număr de țărani din împrejurimi. După ziarele grecești aceștia au atacat populația asupra căreia au tras focuri. S-ar fi încins o mare luptă, de ambele părți au fost mulți răniți și morți. Orașul este în flăcări și comunicațiunea telegrafică a fost întreruptă. S’au trimis acolo trupe din Burgas pen­tru a restabili liniștea. Azi a avut loc deasemenea un mare meeting antigrecesc la Rus­­ciuk unde s’au produs tulb­urări. Magazinele au­ fost distruse, fără vreun alt in.A>­n Deszmnativo Viena, 30 Iulia.—Gn­eva ziare vie­­neze au publicat, la 6 August st. n. după „Gazeta Narbdny“, o pretinsă telegramă adresată de ambasadorul Austro-Ungariei la Petersburg mi­nistrului afacerilor streine de la Vie­na, asupra situațiunei interne din Rusia. Cercurile competiute declară că o asemenea telegramă nu a exis­tat și știrea este desmințită în mod oficial. Disordinele agrare din Rusia Petersburg, 30 iulie. — In cursul săptămineî trecute s’au petrecut dezor­dine agrare in mai multe guvernăminte dintre cam­ și în al Poltavei. Arabii au atacat pe propriatari ca armele. Autorii acestor atacuri sunt revoluționari. Pe de alta parte poliția a descoperit urmele unor uneltiri criminale contra actualului guvern. Acolo sat cls mină. — 3L4 morți Berlin, 30 iulie.—„Vossische Zei­tung“ află din Kattowitz că în mi­nele din fielce 14 mineri au fost uciși ori în urma unei surpări de galerie. Sănătatea sultanului Constantinopol, 30 iulie.— Se a­­firmă că starea sănătătei sultanului este departe de a fi gravă. Sultanul este ușor indispus din cauza unei răceli, dar el continuă a se ocupa de treburile statului. Telegramele de mulțumire ale Sultanului Constantinopol, 30 Iulie. — Toți ambasadorii cari s’au informat ori la Yidiz Kiose asupra stărei Sulta­nului, au primit răspuns de la ma­estrul de ceremonie care le mulțu­mea telegrafic în numele Sultanului și la anunța că el este pe deplin restabilit. Ciuma la Trapazumt Constantinopol, 30 Iulie. — După o comunicare oficială, pînă acum s’au constatat la Trapezunt 6 ca­zuri de ciumă. Botezril unei principese Ischl, 30 Iulie.— Azi dimineață a avut loc în prezența împăratului, la vila imperială, botezul fiicei nou născută a arh­iducelui Francisc Sal­vator și a ar­h­iducesei Maria Va­leria. Ar­hiducesa a primit numele de Matilda Maria Antonia Ignația. Nașă a fost contesa Trani, înlocuită de principesa Gisela de Bavaria. Deșmințita Berlin, 30 iulie.—«Agenția W Wolff» desminte sgom­otul după care pro­fesorul Bergmann ar fi fost chemat la Constantinopol, pentru a face o operațiune Sult­an­ului. Greva morarilor continuă Budapesta, 30 Iulie.— Lucrătorii morari au refuzat condițiunile ce li s’au acordat eri și au declarat că continuă greva. •Anchetarea naufragiului Sirio Gultagva, 30 Iu­lie. — Comisiunea de anchetă a constatat ci­ bag­­jele de pe vaporul Sirio au fost predate. Nu se cunoaște încă cu nu sunt autorii acestui fapt. Eg­ala președintelui Castro New­ York, 30 Iulie. — ,,New York Herald“ ana din Wolfenstadt că preșe­­dinta la IW*a sa afls grav bolnav­ Mare de fraudare Petersburg, 30 iulie.—Sundukov, directorul Băncei de Nord din Minsk a furat suma de 110.000 ruble și a dispărut. Teama de atentat contra Țarului Viena, 30 iulie. — Ziarul „Zeița află din­­ Petersburg, că Țarul te­mîndu-se de un atentat, cu deosebire pentru că s’au descoperit depășite de bombe la Petersburg, s’a decis să se ducă la Krasnoe Selo. Se asigură că poliția a făcut 269 arestări, 46 perchizițiuni și 66 ex­pulzări din Petersburg. Erauii miniștrii Petersburg, 30 iulie. — Noul mi­nistru de agricultură Vassilcikov s’ i distins în războiul japonez, unde a fost șef de secțiune al Crucea Roșii, cu un caracter ireproșabil. El e conservator, cu nuanțe de libera­lism. Ministrul de comercia Filosofov este un funcționar foarte muncitor, fără valoare politică. Cunoștințele sale economice sunt foarte îndoioase. Numirea noului procurator al sfin­tului Sinod, contele Svoolsky, do­vedește un regres al ideilor liberale ale cabinetului Stolypin. E de remarcat că toți trei nouă miniștri sunt absolut străini de cer­cul activității lor. Chiar și membrii conservatori ai parlamentului numesc ,miniștri ai îndoielei“. Jar alizsa unei stațiuni Petersburg, 30 iulie.— In stațiu­nea Sludjenko, lîngă ’V­eredni- Udin­sk, au năvălit niște bandiți și au furat 65.000 de rubie. Cițîva funcționari au fost răniți.­­Zvon despre moartea Sulta­­nului Viața, 30 iulie. — Circulă aci cu persistență zvonul că sultanul ar fi încetat din viață astăzi. Cercurile Curței din Constantino­pol ar ține însă faptul în cel mai strict secret, de­oarece cred mai pru­dent sa-l anunțe in momentul cînd chestia succesiunei la tron va­ fi tran­șată, ceea ce ar fi un lucru de cel mult o zi. Zvonul acesta nu capătă confir­mare din nici o sursă demnă de cresămînt. cînd în cele din urmă steagul fu dat jos de pe acoperiș. Paguba mari s’au cauzat și co­merciantului Papa Manole, căruia i s’a devastat magazinul și distrus marfa. In piața Alexandroff a avut loc o puternică încăerare. D. Dooeff ținu o cuvîntare entuziastă către mulțime. Deodată îșî făcu apariția armata. Cavaleria, sub comanda căpitanului Parosel, șarjă mulțimea, dar mereu ea revenea în masse compacte, o­­punînd­ rezistență soldaților. Miile de demonstranți huiduiau și strigau : „Moarte grecilor !“ „Jos cu eî !fi „Afară cu ei!“. Fiind respinsă, mulțimea formă un cortegiu impunător și merse la poliție, unde ceru eliberarea celor arestați în timpul devastărilor, și a­­num­e 12 persoane. Mulțimea nu se retrase pînă ce prefectul Iordanoff nu promise că va pune în libertate pe cei arestați. Pagubele grecilor devastați se ri­dică la peste 100.000 de lei. Amănunte prin poștă. Dimitriu Medaliații ca „Bene Merenti“ S’a conferit medalia „Bene-Merenti“ următoarelor persoane: Clasa I D. dr. N. Bardesou, maior Gheorghe Toplicescu, I. Găvănescu (avînd cl. II d.n 1891), dr. L. Gheorghiu, inginer C Gheorghiu, dr. D. G. Boroianu, maior I. V. Năsturel, I. Tanoviceanu, profe­sor Universitar, Anton Colom­an, direc­tor și profesor la liceul „Sf. Sava“. Clasa 11 D-ior V. Craft, din Sibiu, V. V. Maria, C. Obedean­u­, George Calr, Mir­cea Demetriade, pictor Oscar Obedeani, Petre Namian, șef de muzică cl. I în reg. „Mihaiu-Viteazul“ No. 6. Moucha Frantz, șef de muzică cl. I în regimen­tul „Răsboina“ No. 15. Golișteanu Hermann, șef de muzică cl. I în reg. „Romanați“ No. 19, Rusu Abrudeanu. D-lui Vucol Augustin, medic-veteri­­nar în Craiova. Birete­lefii­îlps in Hac — prin fir telegrafie — Locuințele grecilor nevastate.—Lap­te cu­ armata. Ocuparea școalei și bisericei grecești. — Consulatul grec ocupat de trupe. — Panica grecilor. Rusciuk­, 30 Iulie. — Azi la ora 11 a. m. a avut loc un grandios meeting anti-grecesc în piața Alexan­dra Isha de aci. Au luat parte peste 15.000 de oa­meni. Au vorbit d­in­ Terof advocat, și doctorul Docof. S'a dat cetire unei moțiuni, iar la sfîrșit publicul părăsind sala a fă­cut o manifestație ostilii grecilor, de­­vâstind casele și magazinele Misti­­chiais, Ana Gau­ri, Papa Manole, Pe­tala și Pudori Petru. Mobilele au fost svîrlite pe ferestre în stradă. Au fost de asemenea devastate ma­gazinul de manufactură „Luvru“ proprietatea lui Papa Manole și casa fraților Bebis, români macedoneni grecomani. Panica printre greci e de nedescris. Biserica și școala grecească sunt ocupate de bulgari. Consulatul grecesc este ocupat din Mărești. Armata a intervenit fucând nume­roase șarje. Au fost adevărate lupte de stradă. lritația în oraș e foarte mare. Dimitriu Lista devastaților.— Nouă amănunte asupra esecselor Rusciuk, 30 iulie. — Iată o listă mai complectă a grecilor devastați, precum și alte amănunte asupra es­ceselor de astăzi: S’au făcut devastări la următoa­rele case: La hotel „Vama“, ținut de un grec, s’au spart geamurile și s’au deteriorat numeroase mobile; la contoarul case­i de bancă Zisu Bebisi, la Vangh­ele Zechiclis căruia i s’a devastat locuința, sfărîmîndu-se mo­bilele și aruncîndu-le afară : la Pe­tre Tudoris, la Pericle Manole, la Xantos membru al Curței de apel din Rusciuk, la d-rul Apenis, la Sava Anapolonis, la comerciantul Moschidis căruia i s’a aruncat în stradă și stricat toată marfa. De ac­i manifestanții s’au dus la consulatul grecesc unde au huiduit și au bombardat casa cu pietre, ce­tind să sa coboare drapelul grecesc care fîlfîia de­asupra clădire!. Armata interveni și șarjă mulți­mea. O luptă în toată regula se născu. Soldații fură bombardați cu pietre de c­ătre mulțimea întarziată. Atunci trupele traseră focuri oar­be. Mulțimea însă nu cedă­ vină. Telegrame din țară íiestiul din Sotsșani Botoșani, 30 Iulie.­Un puternic in­cendiu care a izbucnit la orele 2 după pi­nz, a consumat 2 case din strada E­­lisabeta No. 50 și 52, proprietatea d-lor Ostfeld și Strominger. Focul a luat naștere din podul case­ stolerului Mendel unde se afla niște material de lemnărie. După 2 ore focul a fost localizat. In învălmășala produsă pentru salva­rea lucrurilor s’a furat familiei Poliak din vecinătate cu casele incendiate, suma de 2500 foi, singura lor averie. Alba Societatea funcționarilor co­merciali din Constanța CONSTANȚA, 30 Iulie. — Azi s’au pus bazele societății­ funcționarilor co­merciali, în prezența delegaților din București d-nil I. Drăgulănescu, preșe­dintele societăței din Capitală și C. D. Ionescu. Au luat cuvintul d-ni­ G. Hristescu secretarul Camerei de Co­mercia și ales președinte onorific al sociatăței. Apoi d-ni­ I. Drăgulănescu, Salom Tuvg, N. M. Abramescu, I. Nedovi­­ceanu directorul Bane­i Naționale de aci. S’au ales in urmă membru onorficî in comitet 15 persoane. Menotocirea de la podul Cozm­eșii O căruță isbită de tren, 3 victime. — Astă noapte personalul care merge de la Tecuci spre Trg. Ocna, la canto­nul No. 216, după teritoriul comunei Cosmești, a apucat pe linie căruța lo­cuitorului Vasile Balțatu, care era cu mama lui Vasilea și un fecior al ei Con­stantin. Căruța fiind isbită și făcută bu­căți, nefericitul Bastațu, a fost tăiat, iar femeia Vasilea și băiatul Costache au fost grav răniți. Asemeni au fost tăiați de tren și boii de la căruță. Fe­meia transportată la Mărășești, a încetat din viață după cîteva ore de grele suferințe. D. Procuror de Tecuciu, fiind anun­țat a plecat in cercetare. Muche Concertul Duiicu SINAIA, 30 Iunie. — Azi între orele 6—7 jum. a avut loc aci al II-Lea con­cert al d-lui Dinicu în sala Capșa. Au asistat la concert Regina, prin­cipesa Maria, principesa de Ghoenburg, logodnica principelui pe "YVied și mica principesă Elisabeth cu damele de o­­noare, cum și foarte multă lume și în special elita din Sinaia. Succesul concertului a fost foarte­ mare. Regina a chemat la sine de două ori pe d. Dinicu felicitîndu-i entusiaz­­mată. SIm'g i prea in­ițiaîe li Oria — prin fir telegrafic — BRAILA, 30 Iulie.— Azi la ora 5 a avut loc în sala „Paradis“ întrunirea publică a partidului conservator. A prezidat d. Const. Georgescu, care a arătat scopul întrunirei. D. Alexandru E­iad pune în relief triumfal repurtat de conservatori la a­­legerile comunale, deși au avut contra lor o opoziția disperată de toate nuan­țele. Spune că d. Cristache Sun­otti s’a făcut prizonierul clubului liberal, pentru care a sacrificat și cinste și bani. *D. E­­mil Georgescu sóțme că liberalii a­u făcut ­irffgry* v* ‘■f-Vfit ~.­­.a totdeauna o politică destabilă în alege­ [­rile actuale au­ uzat da toate mijloacele,­­ dar s’au lovit de popularitatea d-lui­­ Berceanu și au­ fost învinși Ion Brereianu spune că unica lui preocupare e acea ‘ de a aduce la îndeplinire programul­­ cu care s’a prezentat înaintea alegăto­rilor, califică de promiscuitate monstrul­­­oasă apropierea dintre d. Sul­oty și par­tidul liberal și adaugă că precum d. Cociaș nu va mai putea vorbi de cinste fiindcă cetățenii i-au dat brevet de De­­­ cinste, tot așa nici Sul­oty nu va ma­­­ avea dreptul de a vorbi de moralitate,­­ fiindcă acești cetățeni i-au cit­t și lui bre­vet de imoralitate, căci, spune d. Ber­ceanu, e imoral ceea ce a făcut d. Su­b­oty cu ocazia alegerilor comunale. • Oratorul vorbește de alegerile jude­­­­țene care se apropie și spune că par­tidul conservator a fixat următoarea­­ listă în­ vederea acestor alegeri : Colegiu 1 : Gh. Ferica, Ștefan Belbo­­r­cianu, dr. George Geo­rgescu, loan I. Popea, Nicolae Cărbunaru­, D. Sfoiaeo­­­­vici. Colegiul al 2-lea : D. Manole, căp.­­ Morizan, Tanase Cossak, Ghiță Ștefă­­­­nescu, Th. Andreescu, Nedelcu, Ri­­zesen. Pentru colegiul 3 partidul va căuta să se consulte mai întíiu cu delegații ; ca vor fi aleși.—Rola Știrile iQpfel Duelul dintre d-nii Steânbruch, și inginer Bîrnescu Azi Luni, la orele 7 dimineața, va a­­vea loc la moara Popovici, da pe șo­­­­seaua Ștefan cel Mare, o întâlnire pe­ teren între d. inginer Bunescu și d» Steinbruch, directorul societății „An­­t­ker“. Duelul este o urmare a incidentului petrecut între sus numiții domni Vineri­i seara la pavilionul austriac de la Ex­poziție, incident despre care am relatat în coloane­le noastre. Arma aleasă pentru acest duel o pi*­­s stolul, iar distanța de 25 de pași. Expulzarea celor 57 de greci Era Duminecă s’a ținut un con­siliu de miniștrii la Florești. In acest consiliu s’a discutat a­­­­supra expulzărei celor 57 de greci, cerută de prefectura poliției Capi­talei. Decretele de expulzare vd au­ fost­­ semnate în acest consiliu. Deciziunea a fost numai aprobată­­ de primul-ministru d. Gh. Gr. Can­­­tacuzino, iar azi­­, Racitivan, se­­­cretarul general al ministerului de interne, o va supune spre semnare­­ fiecărui ministru aflat în țară. Imediat ce decizia va fi semnată de toți miniștrii, vom publica lista celor 57 de expulzați. Accidentul din str. Zaharia . D. N. Marinescu, în vîrstă de 4#­­ de ani, din str. Zaharia No. 3, ve­­­nind aseară cam cu chef, a căzut­­ dela etajul al II-lea, rostogolindu-se pe scară pînă jos. In această cădere el­ și-a făcut mai multe rani foarte grave la cap și pe corp. Bietul om a fost internat la spi­talul Colțea. _______ —o— SemifQnala afacere din Focșani — prin fir telegrafic —* FOCȘANI, 30 iulie. — Inginerul Max Rappaport s’a impăcat cu so­ția sa, și au plecat cu trenul de Berlin spre Zurich, fără știrea fa­miliei Rappaport. Focșănenii aprobă fapta inginer rului și felicită pe avocatul Teodor prin a cărui stăruință părțile s’au­ împăcat. D. Mendel Bappaport și familia j sínt dezolați. Alfred ■ ■ in’TgBP if Spera școlară si Ip­ Vechile localuri de școli. D. Bădărău­ consilier comunal.— O operă șco­­lară.— Desăvîrșirea operei.— Ce spun vizitatorii. In chestia clădirilor șc­olare, ieșenii au a păstra o vecînică recunoștință d-hs. Al. A. Bădărău. In adevăr pînă la intrarea d-lui Bă­­daraü în consiliul comunal, școalele pri­mare publice erau­ instalate în niște lo­caluri murdare, ruinate și cari amenințați să se prăbușească, îngropînd opin­­ub dărămîturi. D. Bădărăi, intrînd în cnsiliul co­munal, sub primarul Diamandi, s'a ho­­tărît să pue capăt acestei situațiuni, care depindea de comună, deoarece localurile pentru școli cad în sarcina comunei. •1-** D. Bădărău n’a cruțat nici un fel de muncă. Nopți întregi le petrecea la comună, studiind împreună cu serviciul teh­nic planurile și devizurile, chibzu­ind apoi mijloacele financiare, cari să ducă la izbindă. Și rezultatul a fost deplin. N’a trecut mult, și orașul a văzut cele mai multe școli dispărute, iar în locul lor ridicate clădiri admirabile, satisfăcînd în totul cerințelor moderne ,de higienei și pe­dagogiei» Meritul principal al acestei opera școlare, nimeni nu o va tăgădui, este a d-lui Bădărăși. *** Acum re produ­c spusele unor membrii din corpul didactic. — „Tot au rămas încă unele școli, cari n’au localuri similare că celelalte. Administrația comunală ar trebui să desăvîrșească opera d-lui Bădărăă, ast­fel ca toate școalele primare să fie în adevăr școala model“. „E de preferat această operă, decit poate multe alte lucrări de edilitate, ce m­­ x pot aștepta“. Avis onoratei administrațiuni comu­nale.

Next