Dimineaţa, noiembrie 1906 (Anul 3, nr. 984-1013)

1906-11-01 / nr. 984

UNUL ÎIT.—No, 984. BANI TELEFON { PUBLICITATEA! ConcedatA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Cf. BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgeviu, 18 Telefon 3/4 Pentru Capitală No. 14/10 Provincie și Străinătate No. 13/40 1* Bani în t­ata țara Un an 6 luni Lei 18 — „ Il-Mercur­­i Noembrie 1906 DIRECTOR CONST. MILLE ABONAMENTE Simple (Dimineața) 8 luni 1 lună Lei 4.50 - 1.50 IX STHAIKAXATE IXDOIT . Combinate (Adevărul și Dimineață) Un an . . . Lei 52 I 3 luni . . • Lei 3 6 luni ... „ 1« I 1 lună ... „ 3 IN STRAIT VATATE INVIDIT BANIV x Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței x" 1 Biurourile ziarului str. Sărindar 11 Ultima oră telegrafică Prin FIN­­SPECUL dela corespondenții noștri din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIER A si BUDAPESTA Evenimentele din Rusia Condamnare revocată Varșovia, 30 Octombrie.— In zi­lele din urmă tribunalul militar a condamnat la moarte prin ștreang 4 persoane acuzate de crime, înainte de timpul hotărîre pentru executarea pedepsei preotul a vizitat pe con­damnați, cari i-au declarat că mor nevinovați. Preotul a comunicat aceasta tri­bunalului militar care a amînat exe­cuția. ? Directorul unei fabrici ucis Varșovia, 30 Octombrie — Ia fața fabricei de gas din­­ ala mai multe persoane­ înarmate au atacat pe direc­torul fabricei în momentul cînd acesta împreună cu subdirectorul său­ și un funcționar se urcaseră într’o trăsură ca să plece. Atentatorii au tras pa­tru focuri de revolver și s’au făcut apoi nevăzuți. Directorul fabricei a fost ucis. Cei­lalți doi au scăpat neatinsi. Atentat contra prefectului de Moscova Moscova, 30 Octombrie. — Către amiază prefectul Reinbot se ducea la biserică pentru a asista la solem­nitatea deschiderea unei școale. De­odată s’a aruncat o bombă care s’a rostogolit între picioarele prefectu­lui, apoi a căzut de pe trotuar pe pavaj unde a explodat. Ferestrele caselor din împrejurimi au fost sparte. Criminalul la luat-o la fugă ur­mărit de agenții poliției. Fiind a­­juns dînsul a tras 4 focuri de re­volver, dintre care unul în contra prefectului care a fost atins. La rîndul său prefectul a tras un foc de revolver care a atins pe crimi­nal la cap. Acesta a căzut și părea a fi mort. Fiind transportat la co­misariatul de poliție a dat oarecari semne de viață. A refuzat însă de a-și spune numele; a spus numai că tatăl său locuește în Moscova. Explosiunea bombei a rănit ușor pe agenți. In urma atentatului prefec­tul s-a dus pe jos la solemnitatea re­ligioasă. Demisia lui Witte Petersburg, 30 Octombrie.—Contele Witte a fost solicitat din cercuri com­­petente ca pentru moment să nu vie la Petersburg. Ca răspuns la această cerere Wite a demisionat telegrafic din postul său­ de consilier imperial și secretar de stat. I­n­­ Procesul unor revoltați Petersburg, 30 Octombrie. — Din Vladivostoc se anunță : Tribunalul militar a terminat ori procesul celor 107 artileriști de cetate cari s’au răsculat la 23 Octombrie anul trecut. Ia­­ cursul interogatoriilor conducă­torul revoltei a reușit să scape. 43 au fost condamnați la închi­soare, 44 la transferare în batalioa­nele de pedeapsă și parte achitați. Cazuri de ciumă în Rusia Petersburg, 30 Octombrie.­­­­Opt cazuri mortale de ciumă s’au constatat în satul Ada­gastrus, districtul Atchinske. Mițierea universităței din Kiev I Kiev, 30 Octombrie.— Azi s’a ți­nut o întrunire la universitate la care au luat parte 1500 persoane cu toată oprirea consiliului de profesori și a guvernatorului. Rectorul a invitat pe cei întruniți să se împrăștie dar aceștia au re­fuzat. Consiliul profesorilor a decis in­chiderea universităței, Witte plecînd în America Petersburg, 30 Octombrie.—Bine­­informatul ziar „Levodia“­ află că, contele Witte, după ce va rămîne timp de două-trei săptămînî în Pe­tersburg, va pleca la America, un­e este interesat intr’o concesiune s­ t care participă­­ mai mulți mi­­li­tari americani. Witte are intenția da a lua parte la o serie de mari întreprinderi, cari să lege lumea comercială ruseas­că cu întreprinderi străine. In timpul prezenței sale la Pe­tersburg se va rezolvi chestiunea concederei de terenuri întreprinde­rilor americane și unirea agențiilor comerciale rusești, din străinătate. t­’un tren ce pleca spre Lodz, pă­răseau tocmai stațiunea. Cîteva din aceste persoane intrară în sala de așteptare, una din ele se postă lîngă clopotul de semnal.­­Cind trenul poștal îșî anunță so­sirea, acela de lîngă clopot scoase un revolver și ordonă șefului sta­ți­unei să se îndepărteze. In aceeași clipă sosi și trenul. Din salonul de așteptare clasa III fură trase numeroase focuri și soldați a­­tacară pe funcționarii vagonului poștal. Apoi se auzi un semnal de trom­petă și 60 persoane înarmate apă­rură pe șine. La un nou semnal, se auzi o pu­ternică explozie: unul din atentatori zvîrlise o bombă asupra vagonului poștal și trenul luă foc imediat. A­­tentatorii năvăliră în vagon de unde aruncară rînd pe rînd sacii cu bani, cari fură luați în primire de cei de afară. Semnalul trompetei 39 auzi din nou­ și bandiții dispărură cu banii jefuiți. Acela care era postat lîngă clo­pot era conducătorul bandei; îna­inte de pornirea focului el s-a a­­dresat colegilor săi spunîndu-le să nu facă nici un rău­ călătorilor. Dintre funcționari 10 au fost u­­ciși, iar 4 au dispărut. Asupra sumei ce s’a jefuit se zvo­nește că n’ar trece de 500 mii ru­ble, din alte izvoare însă se spune că întregul transport al vagonului poștal, 1 milion 300 mii ruble, a fost jefuit. Pînă în prezent nu s’a putut da încă de urma atentatorilor. Insurecțiunea burilor Londra, 30 Octombrie.—■ Cu pri­vire la vestea că burii au­ năvălit în Colonia Capului, guvernorul gene­ral al Coloniei comunică următoa­rele: Am primit aseară raportul oficial al celor petrecute. Lucru­rile nu prezintă mare importanță și răscoala va fi imediat înăbușită. Din Camera austriacă Viena, 30 Octombrie.—Camera depu­taților a decis cu o mare majoritate a trece la discuțiunea pe articole a legei electorale. Un zvon fals Madrid, 30 Octombrie.— Zvonul care a circulat la Londra despre un atentat în contra regelui Alfons al Spaniei este absolut fals. Știre dezmințită Roma, 30 Octombrie.— Cu privire la știrea dată de ziarul „Daily Post“ din Birmingham că ministrul afacerilor stre­ine al Italiei ar fi trimis guvernului englez o notă cu privire la reînoirea Tripliceî, ziarul „Tribuna“ declară că poate afirma cu siguranță că pretinsa notă nu asistă nici­decum. Scufundarea unui vas rus Pillon, 30 Octombrie. — O goeleta rusă s’a inecat lângă Rantau; echipagiul a scăpat. împăratul Wilhelm la Munich Munich, 30 Octombrie. — Împăratul Wilhelm și împărăteasa au­ sosit ani de dimineață fiind primiți la gară de către principele regent, principii regali, prin­cipesa Luisa, miniștrii, diplomați, ge­nerali și o companie de onoare. Pe­rechea imperială a mers la palat în trăsură fiind aclamată de o imensă mul­țime. Puțin în urmă, împăratul și îm­părăteasa au făcut vizite principelui regent și ducesei Aldegunda Modela. Foc în mine de cărbuni Privaz, 30 Octombrie.­­ Un foc s’a declarat era în minele de cărbuni Niefgles Prapes și pare a face pro­grese cu toate precauțiunile luate de către ingineri. Din Camera franceză Paris, 30 Octombrie. — Camera a continuat cu interpelările asupra politicei religioase ministrul Briand răspunzînd mai multor oratori de­clară că după 11 Decembrie 1906 bunurile vor putea fi devoluate o­­perelor de binefacere dar că după 11 Decembrie 1907 nu vor mai pu­tea fi devoluate. Asociațiunile cul­­tuale fondata după 11 Decembrie 1906 nu vor putea decît întîmplă­­tor a fi puse în posesiunea bunu­rilor. Cazul de ciumă de pe vasul Triest, 30 Octombrie. — In urma examenului bacteriologic făcut s’a dovedit că matelotul "de pe vasul Calypso a murit de ciumă pulmo­nară.S’au luat precauțiunile necesare . Starea de sănătate a tuturor per­soanelor cari au fost în contact cu matelotul Babovicî mort de ciumă pulmonară este normală. Trecerea prin Dardanele Constantinopol, 30 Octombrie. — Misiunile diplomatice ale puterilor navigatrice au remis Porții note ver­bale prin cari se plîng că interzi­cerea de a trece Dardanelele noap­tea pentru vasele poștale, decretat în 1897 cu ocaziunea războiului gre­­co-turc nu a fost încă suprimată și cer permisiunea de a trece. Misterioasa moarte a u uui preot Budapesta, 30 Octombrie.­Supe­riorul bisericesc din Cașovia, Gefky, a fost găsit mort pe calea ferată in apropiere de Duna-Kese. Bătrînul preot are coastele rupte și răni interne. . Cașul este misterios și se crede ca Gefky a fost victima unui atentat. Mitralii în diplomația rusă Paris, 30 Octombrie. „Journal“ află că țarul va numi pe contele Witte ambasador la Paris iar pe prințul Obolenski, fostul guvernor din Varșovia ambasador la Berlin. Chestia cărnei în Germania Berlin, 30 Octombrie.­Guvernul german va lua în timpul cel mai scurt posibil hotăriri definitive în chestia scumpirei cărnei, închiderea expoziției din Milano Milano, 30 Octombrie.­Astăzi la orele 12 din noapte s’a închis ex­poziția, care a fost vizitată în cur­sul ultimei­ zile de o sută mii de persoane. La ora 12 fix s’au tras salve de tunuri ca semnal pentru închiderea expoziției.­ Publicul a părăsit expoziția în sunetul muzicei care intona imnu­rile regale. Mărirea drepturilor vamale turcești Constantinopol, 30 Octombrie.— Răspunsul Porții privitor la mă­rirea drepturilor vamale cu trei la sută este în parte parafrasa și în parte confirmarea textuală a celor cinci puncte din nota ambasadori­lor din 30 Septembrie st. n. cu privire la acoperirea deficitului buc­­hetului macedonean pînă la suma de 250.000 de lire prin datoria publică. Se asigură că aranjamentul defini­tiv va fi făcut după întoarcerea președintelui administrațiunii dato­riei. Amănunte asupra revoltei burilor Londra, 30 Octombrie.—Guvernul din Colonia Capului se teme ca lo­cuitorii din nord-vestul Coloniei, cari sunt în afară de orice legătură cu lumea externă, să nu se neliniș­tească la vestea năvălirea burilor. Pînă în prezent nu s’a putut stabili încă cine sunt năvălitorii. Se pare sigur însă că ei sunt veniți din ți­nuturile părăsite de hotentoți. Guvernul crede că instigatorii sunt cîțiva buri aventurieri cari sub masca insurecțiuneî au venit să se dedea la jafuri. Banda e compusă din 13 persoane. Expoziția agricolă din Belgrad Belgrad, 30 Octombrie.—In prezența regelui, miniștrilor și a mai multor oaspeți din Bulgaria și din Ungaria s’a inPs­­chis azi Expozițiu­nea de produse a­­gricole și de păsări domestice. Eejele a fost aclamat de un numeros public precum și de bulgarii aflători de față. Negocierile împrumutului sîrb Paris, 30 Octombrie. — Negocierile privitoare la împrumutul sîrb sînt acum conduse din Geneva. Rezultatul nu va fi cunoscut de­cît Joi. Chestia conflictului turco­persan Constantinopol, 30 Octombrie. — Poarta a refuzat oferta Angliei și Husiei de a interveni ca mediatoare în conflictul de frontieră turco-per­­san, declarnd intervențiunea ca inu­tilă de­oarece afacerea este negociată Plîngerea patriarh­atului către puteri Constantinopol, 30 Octombrie. — Patriarh­atul ecumenic a decis a a­­dresa o nouă notă de plîngere pute­rilor semnatare ale tratatului din Ber­lin, precum și sultanului, din cauza mișcărei antigrecești din Bulgaria ce­rmea restabilirea statu qoului și libe­rarea mitropolitului din Anchia lo pemisiunea lui Fodbielski, pri­mită Berlin, 30 Octombrie.—împăratul Wilhelm a primit demisiunea mi­nistrului Podbielski conferindu-i ma­rea cruce a Vulturului roșu în bri­liante și a însărcinat pe ministrul de interne Bethmanhollweg cu gira­rea provizorie a ministerului agri­culturei. Itusíenta baronului Aehrenthal la Petersburg Petersburg, 30 Octombrie.­­ Au­diența ele adio a baronului Aehren­­thal a dat prilej pentru a se cons­tata și mai mult cît de apreciat era la Petersburg actualul ministru de externe al Austro-Ungariei. Trenul special în care a călătorit baronul Aerenthal din Petersburg la Zarkoje-Selo, era alcătuit din or­dinul țarului, din nouăle vagoane de lux. De la gara din Zarskoje-Selo ba­ronul Aerenthal a fost dus la palat într-un echipagiu care este destinat numai capetelor încoronate. La palatul Alexandru, ministrul a fost primit, de mareșalul ceremonii­lor, baron­dorf și de mareșalul de curte, Benkendorf. Condus de adju­tantul general și însoțit de pagi în sala țarului, acesta l-a întîmpinat foarte călduros, întinzîndu-i mina.După predarea scrisorii de re­chemare și în urma unei lungi con­versații, țarul î-a oferit personal or­dinul „Sfîntul Andrei“, cea mai mare distincțiune rusească. Țarul s-a despărțit de baronul Ae­renthal în modul cel mai cordial, ca recunoaștere pentru serviciile aduse Rusiei. Windsor, 30 Octombrie.­ Regele și regina Norvegiei au sosit după prînz și au fost primiți la gară de către perechea regală și principesa Victoria. Primarul din Windsor a remis perechei norvegiene o adresă de faună venite. Publicul a aclamat pe oaspeți. Ofițeri executați Krasnoiarsk, 30 Octombrie.­Trei subofițeri din regimentul 31 au fost executați militătrește, deoarece au comis violențe în contra unui ser­gent și au rănit un ofițer. âehrenthal părăsind Rusia Petersburg. 30 Octombrie.—Baro­nul de Aehrenthal a plecat astă seară la Berlin. Din Camera­ ungară — Dezbaterea specială a proectului de lege pentru libera navigație— Budapesta, 30 Oct.— La deschi­­derea ședinței erau prezenți abia 25 deputați. Numărul acestora s’a îndoit însă în cursul lungei cuvîn­­tări a deputatului Zanell, care a polemizat cu secretarul de stat Szterérnyi asupra paragrafului 5 din proectul legel de “liberă navi­gație, arătînd motivele care îl fac să ceară eliminarea acestui para­graf, care dispune subvenționare numai acelor vapoare care ancorează cel puțin odată pe an în portul maghiar. Ministrul de comerciü Kossuth declară că nu poate să admită eli­minarea menționatului paragraf, de­oarece proiectul are în vedere nu­mai măsurile prin cari se poate ob­ține independența economică a țarei. Guvernul tinde prin toate mijloa­cele, ca singurul port maghiar, Fiume, să progreseze. Deputatul Kelemen propune ca subvenția să se dea și acelor va­poare care pornesc din port străin cu marfă destinată pentru Ungaria. Szterényi declară că ministrul de comercia va prezintă Camerei un program bogat de navigațiune. Episcopul Drohobezky salută cu bucurie proectul în numele croaților și propune că în cazul cînd un va­por ancorează de mai multe ori în­­tr-un an în Fiume, plusul acesta să fie luat în considerație pentru anii următori. După ce Nagy sprijinește propu­nerea deputatului croat, Camera pri­mește paragraful 5 cu amendamen­tul acesta. Propunerea lui Kelemen a fost respinsă. La paragraful 10 deputatul Lazăr propune să se acorde o mică sub­venție tuturor vapoarelor, cari trec de Gibraltar. La paragraful 27 același deputat propune ca numirea vapoarelor u­oi să se poată face numai țou aproba­rea ministrului de comercia și ca antreprenorii să poată vinde vapoa­rele după 6 ani de întrebuințare. La propunerea lui Kelemen s’a decis ca acei antreprenori, cari în caz de războiu ori mobilizare pre­­dau vapoarele statului după cererea lui, să nu poată intenta proces dacă­ în curs de trei luni nu vor fi mul­țumiți cu despăgubirea. La propunerea lui Bozoky s’a a­­probat ca cererea de a se preda va­poarele în amintitele cazuri să nu poată fi făcută de­cît de guvernul maghiar. După ce ministrul Kossuth a fă­cut declarația liniștitoare pentru croați, că guvernul va lua în consi­derație cerințele lor, aceste propu­neri precum și celelalte paragrafe fură­ primite fără nici o altă discuție. A apărut No.­­8 din : senzaționalul roman FAUGA’S MOB — 3 bani fascicola 3 bani — BRAILA, 30 Octombrie. — Situația pieței e neschimbată. Grînele sunt ne­glijate și au suferit astăzi o mare scă­dere. Grînele superioare sunt plătite cu 13.50—14 lei suta de kilograme. Secara s’a plătit cu 10,50—10,60 lei suta de kgr. Porumburile, din cauză că sunt jilave, n’ai o căutare. S’au plătit porumburile roșii cu 9,50—10 lei sutajjoo kgr. Cele­­lalte specialități sunt staționare. Orzu­rile și ovăzurile sunt susținute. S’a plă­tit orzul de 59—60 lei kgr. cu 10,70 suta de kgr., iar ovăzul de 44 kgr. cu 11.60 lei.­­ Astăzi a fost confruntat în cabi­netul judecătorului de instrucție țăranul Ioan Sofranu din Scorțaru vechi, cu mai mulți consăteni ai lui, pentru a se stabili dacă cu adevărat a fost pus la cale de învățătorul Petre Chirițescu ca să săvîrșească cunoscutul atentat asupra arendașului Neagu Theodorescu. S’a luat un scurt interogatoriu învă­țătorului Chirițescu. Pînă acum nu re­­ese deloc că a avut vreun amestec în comiterea atentatului. — Mercuri 1 Noembrie ve avea loc adunarea generală a membrilor barou­lui, cînd urmează a se constitui sindi­catul pentru actele de notariat. — Pentru 1 Noembrie au fost citați la instrucție mai mulți martori în a­­facerea Dobrică și Dimitrie Christescu. — Din la orele 3 p. m. a avut loc o ședință a consiliului comunal. La ordi­nea zilei diferite chestiuni de edilitate publică. — Niște lipovinenî trecind cu căruța ia fața vadului gradinei publice, calul s’a ambalat și a dat peste sergentul din acel post, care fu grav rănit. Țiganii Ion Șeptelici și Benone Gri­­goriu au fost înaintați parchetului pen­tru că, sub protest de a face dintr’un leu doi, au escrocat pe mulți săteni din județele Brăila și Rîmnic. — Mîine se întrunește camera arbi­­trală care urmează a judeca ma multe diferende intre comercianți. P­Roia— GALAȚI, 30 Octombrie.—Cercul cor­pului didactic, a cărui ședință din Du­minica trecută a făcut mare zgomot, s’a întrunit erî din nou. S’a primit cu una­­nimitate de voturi demisia de comitet a revizorului școlar Gheorghe Ion, ale­­gîndu-se în locul lui pe d. Th. Gheor­­ghiu, fost revizor școlar. S’a ales apoi următoarea comisiune: d-ni: Longinnecu, Amărăscu, Ștefănescu- Goangă, Apostolin, Gheorghiu, care punîndu-se în legătură cu cetățenii să pornească o întinsă activitate extra­­șsolară. S’a protestat contra desființărei școa­­lei normale și contra halului în care s’a adus școala de adulți care fusese înființată și adusă la atita înflorire de d. Mihai Pastia. S’a decis ținerea unei serii de con­ferințe. — Profesorii școalei comerciale sunt foarte nemulțumiți de faptul că nici pînă azi n’au primit lefurile ce urma să li se achite pe ziua de 20. — S'a dat aseară un banchet d-lui general Petrovici, care părăsește orașul nostru. — Vierul Gavrilă vrînd să treacă Dunărea s'a înecat —• Sylv. CRAIOVA, 30 Octombrie.—D-na E­­lisabeta Subțirelul, soția cismarului Sub­țirelul din strada Cogălniceanu în urma unei neînțelegeri casnice s­a otrăvit dînd soluție de sodă. Pacienta într’o stare foarte gravă a fost transportată la spitalul Preda.­­ Moșia Negoiu, fosta proprietate a prinților George și Barbu Știrbey, a fost vîndută d-lui Ioan Cașu Gabri­­veanu pe prețul de 2.000.300 lei.­­ Trăsura d-lui deputat Grigorie Stoenescu, trecind repede pe strada U­­nir­e, a călcat peste ambele picioare pe Albina Ranetti, care a fost transportată in trăsură la spital.­­ Lucrătorul Al. Galdin, aflîndu-se in circiuma d-lui Popescu din str. Ma­dona Dudu se simți deodată räu și e­­șind în stradă a căzut jos. Fiind ridi­cat pentru a fi transportat la spital pe drum a și încetat din viață. Autorită­țile fiind înștiințate au dispus transpor­tarea cadavrului la morga cimitirului. — Tănase Dumitrescu, văpsitor din str. Paști, fiind turmentat de băutură a voit să se spînzure. Concubina sa prin­­zînd de veste l’a scăpat tăindu-i fringhia. — Complectînd azi cele zise în ches­tia snedezei făcute de d. Bogdan, in­spectorul general administrativ în ches­tia expulzărei doctorului Nicolaidis mai pot da următoarele amănunte: D. Bogdan a stat numai cu doctorul Nicolaidis în cabinetul d-lui prefect Geblescu o oră și jumătate, în care timp l-a interogat pe doctor asupra tuturor învinuirile ce i se aduc prin actele do­sarului, pe care d. Bogdan il avea în acele momente înaintea sa. Doctorul Nicolaidis a respins or­ce complicitate cu vr’o societate grecească, spunînd, că acele cîteva chitănțî vechi, ce au fost confiscate cu ocaziunea per­­chiziției făcute, nu formează nici o do­vadă, că ar fi fost ia legătură cu an­­tarții greci din Macedonia. Doctorul a mai susținut, că nutrește față de Romînia, în care se află de peste 30 ani, cele mai curate sentimente. A amintit apoi cum în timpul războiului pentru independență a fost medic mi­litar, îngrijind gratuit pe soldați. Dl Bogdan luind actele cu sine o­­dată cu plecarea sa la București a raporta ministrului de interne și e probabil, după cum mi-a declarat însuși d. drefeet Geblescu, care s’a re­întors azi din București, că decretul de expulzare al d-rului Nicolaidis va fi re­vocat. — Directorul prefecturei de poliție, adunînd toate dovezile de culpabilitate ale bulgarului George Ilievici în chestia furtului comis în dauna fratelui sau Coco, a încheiat cuvenitele acte și a înaintat pe George parchetului de Dolj. — D. medic veterinar maior­­ Budu­­rescu, delegatul ministerului de războiu „Calypso" Vizită regală Telegrame din țară în comisiunea plasărea cailor pentru mobilizare, fiind chemat la București la interes de serviciu, a cerut comisiu­­nei ca să-șî amine lucrările pînă la 1 Noembrie.­­ Intîlnind pe d. dr. Antonimi, me­dicul primar al orașului, și rugîndu-i să-mi comunice care e părerea asupra cazului cu noua farmacie a d-lui Bo­­ieru, mi-a declarat următoarele : Eu cînd am opiniat pentru schimbarea locului din str. Caprei cu acela din str. Madona Dudu am fost indus in e­­roare, căci d. Boieru mi-a spus, că în raionul pentru care a dat concurs­­i este imposibil a găsi un local potrivit pentru farmacie. Mai tirziu convingin­­du-mă, că lucrul este inexact, mai cu seamă că și ceilalți farmaciști au pro­testat ministerului, am raportat consi­liului sanitar superior cerind a menține prima decizie, adecă ca d. Boieru să deschidă farmacie în str. Caprei, sau iu împrejurime. Am primit deja și o adresă din par­tea direcției serviciului sanitar superior ca noul farmacist să se comformeze a­­cestei dispozițiuni, iar mîine voiu cere parchetului, ca pînă la tranșarea aces­tui diferend da către justiție să nu se permită funcționarea farmaciei d-lui Bo­ieru în str. Madona Dudu. Atentatul asupra trenului poștal din Rogow — Noul amănunte —• Varșovia, 30 Octombrie.—Cu pri­vire la groaznicul atentat din stația Rogow mai sosesc următoarele amă­nunte Trenul poștal ducea cu sine suma de 1.500.000 ruble. In momentul cînd trenul a sosit in stație, persoanele scoborîte din­Xam IAȘI. 30 Octombrie —Aseară avea să aibă loc întrunirea a­­vocaților ieșeni pentru crearea unui sin­dicat al avocaților ieșeni. Nefiind nu­mărul suficient, întrunirea s’a amînat, pentru odată ce se va fixa ulterior. —Sîmbătă 28 c., ora 3 p. m. a avut loc intr’un salon al hotelului Binder o consfătuire intimă a sioniștilor din localitate la care a azistat și d. Hein­rich Rosenbaum președintele federației sioniștilor din România și dr. Nieme­­rower. La această interesantă consfătuire au fost invitate comitetele tuturor secțiu­nilor sioniste din oraș și din împreju­rimi, înainte de a intra în ordinea de zi­­. doctorand Frühling arată în scurt activitatea mișcărei în orașul nostru. Se discută apoi chestiuni referitoare la viitorul congres sionist ce va avea loc la București în luna Decembrie, a­­poi conferința „Uniunoi culturale“, re­deschiderea instituției Toynbehalle, ches­tiuni locale referitor la mișcare, înfiin­țarea unei societăți de muzică și gim­nastică, s’a decis apoi tipărirea urmă­toarelor broșuri ce vor apărea in cu­­rînd: Rahab de Gotschale, tradus de d. d. Steuerman ; Deborah de d. dr. Mo­­senthal, tradus de d. dr. N­. Pechelman, dr. Kohn de Nordau, tradus de Mag­­der. Teoria sionistului de Idelsohn, tra­dusă de studentul Goldbaum. Marți la ora 8 p. m. va avea loc la Cercul de lectură sionist a doua ședință cînd se va discuta chestiuni foarte interesante la mișcarea sionistă din localitate. D. H. Rosenbaum va mai avea consfătuiri cu comunitatea locală cu comitetele șco­lare și corpul didactic de unde va pleca la București.­­Azi are loc constituirea noului comitet al clubului „Concordia“. De notat, aduna­­rea aleasă a acestui club a trecut în budget suma de 2000 lei pentru acte filantropice.­­ Reprezentațiile teatrului cinemato­grafic de la circul Sidoli atrag in fiecare seară un public numeros. Tablourile sunt admirabile.­­ Eric a încetat din viață, după o lungă suferință, Iosef Vortm­an, unul din primii evrei încetățeniți, originar din una din cele mai bune familii din localitate. Inmormintarea a avut loc azi, corte­giul fiind urmat de foarte multa lume. — In cursul săptămînei va avea loc concertul celebrului artist liric d. I . Schmukler. Vom da mine programul a­­cestui concert. I . — Sîmbătă seara, un viu incident, urmat de incăerare, a avut loc la fu­moarul Teatrului Național, la reprezen­tația piesei „Loc. femeilor" între un avo­cat și un ofițer din localitate. Pricipa pare a fi o chestie familiară. — Er­ a avut loc o adunare gene­rală a societăței „Renașterea“. S’a dat citire statutelor societăței. _ Aflăm că tinerimea ia măsuri pen­tru a face o primire de simpatie d-nei Brandes, artista franceză pe care de altfel tot lașul o așteaptă cu nerăb­dare.— Dan­ slăbiseră și Lazăr Bercovici se văzu silit a recurge la oare­cari transacțiuni cu creditorii săi. „In urma acestor aranjamente el ră­măsese cu o sumă de 18 mii lei, care constituiau întreaga lui avere. „Acum cît­va Ju­m­p căzu bolnav. In timpul boalei sale soția sa îi scoala din buzunarul vestei pachetul cu bancnote, punînd în loc u-î alt pachet cu hîrtie albă. După isprava aceasta ea părăsi pe soțul ei bolnav, luîndu-și zborul către părinți. Disperarea lui Bercovici „Vă puteți închipui disperarea neno­rocitului Bercovici cînd se văzu părăsit de soția sa, pe care o iubea foarte mult și absolut minat. Acum 3 zile după o serie de scrisori rămase fără rezultat, el veni la Fălticeni spre a curma o situație așa de dure­roasă. Și a făcut actul pe care-l știți,— termină prețiosul nostru interlocutor. Starea răniților Starea lui Lazăr Bercovici s-a îmbu­nătățit în urma extragerei glonțului. El este păzit la spitalul israeilit de o san­tinelă. După știrile sosite din laș­ și rana soției lui Bercovici nu e gravă. In ur­ma îngrijirilor ce i s’au dat se află în­tr’o stare care exclude orice pericol. Coresp. Sîngeroasa dramă din Fălticeni — Noul amănunte — FĂLTICENI, 29 Octombrie. — A­­mănuntele pe cari le-am dat în ches­tiunea singeroasei drame din str. Bo­toșani, au fost mult apreciate aci. Cum însă această chestiune intere­sează aproape întreaga populațiune­ a o­­rașului nostru, formînd subiectul de discuțiune prin familii și localuri publice, am crezut nimerit să pornim o anchetă care să dezvăluiască și mai bine tot ce se leagă de această dramă. Căznicia Bercovici Ne­ara adresat pentru aceasta, unei persoane absolut dezinteresate care cunoaște în amănunt atît pe atentator cît și pe soția sa. Iată ce ni­ s’a comunicat: — Domnule, asupra acestei drame s'au spus unele lucruri— mai cu seamă de cître o gazetă din Capitală — cari sînt absolut contrarii adevărului. „După cele ce știfi eu, căsnicia soților Bercovici trebuia să sfîrșească rău. So­ții aceștia erau două temperamente cu totul deosebite, d-na Fany Bercovici fiind o fire așa zisă romantică, pe cînd el, o fire practică, muncitoare, care poate nu corespundea cerințelor spirituale ale so­ției sale. „Aceasta a fost prima cauză și cea mai de căpetenie, a traiului rău pe care soții Bercovici îl duceau. Cei 18 mii de lei — Cum stă chestia însă cu cei 18 mii de lei, am întrebat? — Chestiunea aceasta se prezintă ast­fel: „In timpul din urmă din cauza traiu­lui rau în casă ne mai putîndu-și ve­dea în liniște de afaceri, acestea cam DIN R.­SARAT — Corespondență specială — Sfințirea Teatrului.-in ziua de Dumi­­nică 29 Oct. a.c. la ora 3 p. m.» a avut loc, cu o deosebită solemnitate, sfin­țirea Teatrului din grădina publică, sub patronagiul primăriei locale și a d-lui I. G­rădișteanu, ministru de lucrări pu­n­­i­ce . Serviciul religios a fost oficiat de protoereul N. Damian, asistat fiind de preoții : N. Comănescu, P. Țărule­­scu, St. Dicescn, S. Popescu, P. Geor­­gescu, P. Popescu și Dragescu. Corul bisericesc a fost condus cu mult talent de d. institutor V. Sm­ierea. După serviciul divin, d. dr. G. Do­­breanu, primarul orașului, a apărut la tribună și a arătat cum s’a născut ideea construirei unui teatru în localitate și cum, cu multe greutăți, s’a strins go­logan cu gologan, fondul necesar. Mul­țumește tuturor persoanelor cari au con­tribuit la această frumoasă operă, spu­ □înd că d-sa a participat la realizarea ei, atît ca primar, cit și ca cetățean. Face apoi un mic istoric al teatrului arătînd bunătățile teatrului modern. „Menirea lui este moralizarea poporul iui“. Și în acest scop, d-sa promite că afară de reprezentațiile obicinuite, va organiza și reprezentații populare cu prețuri reduse pînă la 25 bani, ba chiar și gratuit dacă se va putea. Stabilește în sfîrșit următoarele prin­cipii, cari vor trebui să fie respectate : 1) Să se reprezinte num­ai piese mo­rale. 2) Să­­ o joace numai in limba ro­mina. 3) Localul să nu poată­­ servi pentru întruniri politice. Discursul d-lui Dobreanu a fost de a aplaudat. După d. primar a vorbit d. ministru I. Grădișteanu, care arată cum în tim­­pul din urmă, orașul Rîmnicul-Sârat a ciștigat două importante institutioni: gimnaziul și teatrul, la care se simte și d-sa mîndru că a contribuit. D-sa spune că nu e puțin lucru a realiza o asemenea operă, și mulțumește în nu­mele guvernului, d­-lui primar. După acestea, d. N. St. Vernescu, secretarul primăriei, dă citire actului comemorativ, în care se pomenesc toate persoanele, cari au contribuit cu bani la formarea fondului și cu activitatea lor, la realizarea operei, învizind pe toți cei de față a-i iscăli. S’a servit apoi șampanie și s’au ri­dicat mai multe toasturi. Printre persoanele asistente am putut nota­ po­d. prefect Al. L Alexan­­drescu cu părintele d-sale d, I. A­­lexandrescu, senator, d-nii Iosef Oro­­veanu, senator și C. Manea deputat. Apoi, pe d-nii: A. Hartular, directorul prefecturei, N. Pirvulescu, secretar, Tă­­tăran­u registrator, D. Nicolau directo­rul pepineriei, G. Popescu. Medici: dr. Heraru, dr. Solomon, dr. CristeiD, dr. Pîcleanu, dr. N. Negreanu, Ionescu, medic veterinar. ingineri: Panaitescu, Mosgos. Ofițeri: colonel Mihăescu, lt.-colonel Atanasiu, căpitani: Săvianu, Pirvulescu, Seckel. Locotenenți : Bratu, Fotin, Ionescu, Drăgoiu, Modreanu, Cristofor. Subloco­­tenenții: Dimiu, Marinescu. Profesori și institutori: Petrovan, directorul gim­naziului, cu d-na. Enescu, Burghelea, Zmierea, T. Sotirescu, G. Nicolau, pr. Lazăr Niculescu. Magistrați: Paul Mironescu, procuror, Potop supleant, P. Robescu, judecător, Irim­ia ajutor de judecător. Avocați: Cossreanu, Dimiu, Brăilescu, Donescu. Bursa din străinătate Viena, 30 Octombrie.—Act. cred. austr. 674.50 ; Act. cred. ung. 809.50 ; C. F. austroung. 675.50; Alpine 599.25; Renta ung. cor. 194.75 ; Lozuri turc. 163.73 Mărci uit. 117 63; Napoleon 19.15; renta rusă 83 20. Berlin 30 Octombrie.— Renta austr­aur 211.52; Act. crc. austr. 216.10 banc ruse, 74,— ; nou împr. rus 95.—? renta ung. aur, —.—; renta ung. cot —.—; c. f. austro-ung. 144.50. Schim? Viena 84 90. Paris, 30 Octombrie,—Renta austr. ani 98.20; renta franc. 95.57; renta ita­­liană —.— ; împ­ r. 93.15; Banc. otom. 686,— schimb. Viena 103.05; piețe ger­­mane 121.85 ; cel Londra 252.65; renta ung. aur 96.20 renta span, externă 94 87 aur turcă unif. 93.75; oblig, bulg 490.—­ loturi turcești 154.—­ c. f.—.— Sch. Amsterdam 206.1­­­16. Frankfurt, 30 Octombrie.—Renta auste. ung. 99.50; renta ung. ung. 95.15; Act. austr. 211.10 ; e. f. austr. ung. 144.30; Schimb Londra 204.95; renta austr. cor. 98.90 ; renta ung. cor. 94.65 ; Schimb* Viena 849.66; Schimb Paris 812 33; All­ipne 300,—. 'i

Next