Dimineaţa, noiembrie 1906 (Anul 3, nr. 984-1013)

1906-11-01 / nr. 984

Mercur­ 1 Noem­bre 1906 ■I ■INI —< ASTAZI: 31 Octombrie (13 Noembrie) 1906 CALENDAR Ortodox: Ap. Stah­ie și Amphie. „ Catolic: Stanislas. Răsăritul soarelui 7 și 09 m­. Apusul soarelui 4.50. In urma zapezei căzută eri noapte în nor­dul Moldovei, timpul care dimineața era căldicel, către amează s­a răcit brusc în ...-------------------—............................­ toată țara, odată cu începerea Crivățului care pe alocuri a bătut destul de tare Noaptea cerul s’a înseninat mai pretutinde­ni iar vin­tul s’a liniștit, îngheț bin­e­ simțit și brumă groasă s'a format în toată ța­ra Temperatura a­ variat intre plus 17 grade ziua la Isaccea, Tulcea și Babadag și minus 7 grade la Bucal—Acum timpul este frumos și rece pretutindeni; pe unele locuri bate vint­oare de la Vest. — Barometrul în ultimile 24 ore a crescut foarte repede și este agitat; in nordul Moldovei el a crescut mai puțin ca in restul țarei unde creșterea a fost de aproape 9 milimetri .Apă din ploae, lapoviță sau zăpadă s’a obținut la piatra-N. 1, Tg.-Ocna 1 și Călărași 2 mm., iar la Vaslui fulgi de ză­padă. ____________ Teatrul Național Cu concursul d-reî Agata Bîrsescu se va reprezenta Sapho, tragedie în 5 acte de Grillparzer.__________ , N­­­___ Teatru de varietăți „Casino”: In fiecare seară teatru pentru familii, spectacuri trupa nouă—Circul Sidoli: Teatru de varietăți cinematograf și lup­te internaționale. —Sala Edison: Reprezentație a teatrului parizian Les Capucines _staja frascani. In fiecare vn cîte 4 reprezentații date de Cinemato­biograf.—Tea­­trul Boulevard : Reprezentațiile transformatorului și ventrilocului Marchis—Palatul Ateneului • Concertul violonistului Vecsey ^EMNESTO Antes ■ — Toate autoritățile sînt deschise Palatul Ateneului—Expozițiunea de pic­tură a d-șoarei Cecilia Cuțescu Kunzer. Judiciare. — instanțele judecătorești deschise. ________ Expoziții.—Intre 10—12 și 3—5, în lo­calul sec. de cultură macedo-romînă, ex­poziția de pictură a d-lui Teohari Ghini. — In sala de depeși a ziarului .Ade­vărul“ expoziția de pictură a d-nei Rai­­coviceanu-Fulmen. Vanghelie £ ioni lațaoiml Scenă din frumosul roman al ă-lui Dauș. (A se citi articolul din corpul ziarului.) Alegerile comunale la zilele de 5 și 7 Noembrie se vor face nouî alegeri comunale în mai multe orașe ale țărei. In vederea acestor alegeri se fac mari pregătiri în lumea politică. A ajuns banal sfatul că alegerile co­munale nu trebue să fie considerate ca un prilej de lupte politice. Cu toate astea sfatul n'a prins și se continuă a se face chestie politică din alegerile comunale. S’ar putea spune că alegătorii noștri pun mai multă patimă în luptele electorale pentru comună decît în cele pentru corpurile electorale. Faptul se ex­plică prin aceea că alegătorii noș­tri, din nenorocire, n’au ajuns încă toți la nivelul intelectual la care pot să-și dea seama de importanța unei alegeri pentru corpurile legiui­toare, ci dau prea multă importanță alegerilor comunale, unde sunt în joc numai interesele locale ale co­munelor și nu interesele generale ale statului. Departe de noi de a spune că in­teresele comunelor nu sînt impor­tante, dar ele sunt de o importanță relativă locală , pe cînd interesele statului au o importanță foarte mare. A fost destul timp pentru a se putea face alegătorilor educațiunea necesară în acest sens. Dar ea nu s’a făcut și vina cea mai mare o au oamenii politici, cari au cântat să intereseze pe alegătorii cei mulți in certurile lor de partid. Astfel s’a introdus lupta politică și la comune, acolo unde n’ar trebui să se aibă in vedere decît interesele comune­lor, afacerile de gospodărie. Așa de mult s’a viciat atmosfera, în­cit azi se ține seama de rezul­tatul alegerilor comunale, cînd e vorba de situația guvernelor. Dacă guvernamentalii sînt rău­ organizați politicește într’o comună urbană sau în mai multe și dacă, din această cauză, sînt bătuți în alegerile co­munale, de către adversari, atunci se trage concluzia că guvernul res­pectiv e slab, ca a perdut încrede­rea cetățenilor, adică a celor cîteva sute de alegători cari fac și desfac totul într’un județ. Și de aci se merge la altă concluzie mai gene­rală : că guvernul nu mai repre­zintă suveranitatea națională și că trebue să părăsească puterea. Cu riscul de a fi considerați ca banali, stăruim în ideia emisă de atîția alții, că alegerile comunale trebue să fie socotite ca simple in­cidente asupra modului de admi­nistrare comunală și lupta să se dea numai în vederea afacerilor de gos­podărie, fără să se ține seama de considerațiile politice. Orice idee bună n’a prins decît după multe sforțări făcute de către cei cari au emis-o și au împărtășit-o. Avem credința că ideia de a fi con­siderate alegerile comunale ca lupte ce se dau pentru afacerile de gos­podărie, o o idee bună și de aceea persistăm­ în ea și o recomandăm tuturor celor cari voesc să scape comunele de jugul politicei de par­tid. situației campaniilor electorale ale dife­ritelor partide. Ziarul parizian „Petite Rapubl­ine“ reproduce o informație a gazetei „Frank­furter Zeitung“, după care fostul mi­nistru de războiu al Franței va înlocui pe Constans, ambasadorul Franței la Constantinopole. * O telegramă din Panama adresată zia­rului „New York Herald“ anunță că s’a arestat un individ cu numele de Herman Kohl care în 1903 s’a strădă­nuit să pătrundă in „Casa albă“ (par­lamentul) din Washington, ca să asa­sineze pe președintele Roosevelt. Her­man Kohl a fost socotit drept­­ bun și fu dus H Chili. Cu prilejul vizitei președintelui Roosevelt la Panama, ca să inspecteze lucrările viitorului canal in­­terocean, amintitul acesta s’a arătat din nou in apropierea președintelui, și de aceea a fost arestat. Poliția a luat măsuri extraordi­nare de precauțiune.* Jean Jaurès, vorbind in ultimul nu­măr al ziarului „roumanité‘‘ despre dis­cursul ministrului muncai Viviani, ținut la Cameră spune că dacă există vreun discurs care poate să accelereze evoluția socială și dezrobirea proleta­riatului — apoi acest discurs e acela pronunțat de Viviani. Ca ministru al muncii el a ținut să afirme convinge­rea socialistă, pe care a susținut-o în Franța timp de 16 ani, ca propagan­dist. Afirmarea noastră a fost foarte deslușită și niciodată el n’a dezvoltat cugetarea socialistă cu o mai mare pu­tere decit in ziua cind a pus stăpinire pe o parte din putere. D-na Benezeth, soția un­ui advocat parizian, iși va susține săptămîna a­ceasta teza de doctorat in drept. Ea va fi a treia femee advocat in Franța. Se știe că cea dintîi fi­e domnișoara Jeanne Ch­­avin, c La sosirea unei expedițiuni de vi­­nuri în orășelul Cocheți (Caucaz) s-a constatat că o însemnată cantitate de lichid, în valoare de 375.000 lei, a fost înlocuită cu apă. Mișcarea dela Finanțe Pe ziua de 1 Noembrie a. c. s’a fă­cut următoarea mișcare în personalul central și exterior din finanțe. I. V. Neacșu, actual impiegat auxi­liar cl. I. in direcția comptabilităței, a fost înaintat impiegat cl. II, în locul d-lui D. G. Christodorescu, trecut în altă funcțiune. D. Al. Niculescu, aenual imp. auxili­ar cl. II in direcția datoriei publice, a fost numit pe ziua de 1 Noembrie imp. anx. cl. I in div. comptabilitățel, in lo­cul d-lui I. V. Neacșu înaintat. D. E. Bonachi, a fost numit imp. anx. cl. 11 in div. compt., în locul d-nnl Aurel Petrescu, trecut în altă func­țiune. D-ni. I. Dimitriu, imp. cl. 11 In div. compt. și Fl. Grozescu, imp. cl. Îl in div. timbrului, au fost trecuți, pe ziua de 1 Noembrie a. e., anul în locul ce­luilalt. D. C. Procopiu, actual imp. anx. el. 11 In div. contrib. directe, a fost înain­tat de la cl. I în div. comptabilităței, în locul d-nuî N. G. Popescu trecut în altă funcție. D-niî N. G. Marinescu și G. Mari­­nescu au­ fost numiți impiegați aux. cl. III în serviciul exterior general al fi­nanțelor. întrunirea dela cercul profesorilor secundari drl la orele 3 p. m. în saloanele „cer­cului profesorilor secundari“, a avut loc întrunirea membrilor cercului artistic muzical. A luat parte un mare număr de membri,iar ca președinte al in­trunirea a fost proclamat d. D. A. Teo­doru­, profesor și fost inspector școlar. S’a discutat și votat statutele. Apoi s’a constituit comitetul, în chipul următor : Spiru Haret, președinte; dr. loan Cornoiu, D. R. Teodoru, vicepreșe­dinți ; V. Panaitescu, G. Vlădescu, 1. Popescu-Pasăre, 1. Popescu-Novacî, Cri­­stu I. Bănescu, membri în consiliu; Nicolae Popescu, casier ; Ștefan lonescu, secretar; M. Enăchescu, bibliotecar; Ștefan Constantin­escu, A. Sachelarie, censor­; iar ca maestru-director a fost ales d. Mih. Tănăsescu, profesor de muzică vocală la liceul Matle-Basarab. D-sa, luind cuvintul, mulțumește mem­brilor de onoarea ce i-au făcut și de încrederea ce i-au acordat. Slătuește pe membri să fie uniți. Întrunirea s’a terminat cu intonarea imnului „Mulți ani trăiască !“ Val. Știri din străinătate Din informațiile sosite la Petersburg din provinciile Rusiei, reiese că cam­pania electorală se efectuiază pretu­tindeni fără entuziasm. Comitetele elec­torale dau dovada de cea mai mare in­diferență din pricina obstrucției guver­nului. Ministrul de interne a ordonat guvernatorilor din provincii ca să nu impedice agitația electorală a partidelor recunoscute de lege și să intenteze ur­măriri legale împotriva partidelor nere­cunoscute. Ministerul mai cere să­ i se Prefectura poliției a dat următoarea circulară către inspectorate, circumscrip­ții și companii de sergenți. Ori de cîte ori veți găsi pe strade, birje, căruțe și orice fel de vehicule ale căror animale sînt suferinde, veți lua măsuri ca trimează cîte un raport detailat asupra­­ conducătorii­lor să fie trimeși la școala Protecția animalelor —O circulara a prefecturei poliției— à f veterinară unde li se vor da, fără nici o plată, consultațiuni și pansamente pentru îngrijirea animalelor. In acest scop socie­tatea pentru protecția animalelor a și de­pus la acea școală medicamente suficiente ce se vor distribui în mod gratuit celor fără mijloace. In caz cind animalul are cevoe de o îngrijire serioasă, el se va interna în comptul societăței Pentru aceasta îasă, urm­ează ca proprietarul animalului bolnav să se prezinte la cancelaria S. P. A. (str. Manea Brutaru 16) unde va primi un bon de îngrijire și numai după prezentarea lui la școală, animalul poate fi internat. In cazuri de accidente grave, cind se înttmplă să cadă pe strade animale in așa mod că nu se mai pot ridica, veți anunța telefonic grajdurile primăriei spre a lua de la școala veterinară ambulanța, indi­­cindu-le locul unde trebue să se prezinte. Pentru acest procedeu atît grajdurile pri­măriei cit și școala veterinară au primit instrucțiunile necesare de la Societatea pentru protecțiunea animalelor. Știri de la Expoziție Serbarea automobil­ clubului român In urma activității depuse de prințul Valentin Bib‘escu, cursele de automobil cari se proeocaseră pentru Sâmbătă tre­cută și cari fuseseră contramandate, vor avea loc în „Arenele Romane“ Joui 2 Noembrie p. a 1 luna. p. m. precis sub patronagiul principesei Marta. Iată programul acestei serbări: a) . Intrarea in arene. Trecerea pe sub o poartă cu clopoței fără a atinge clopoțelul. Concursul clopotului: trecerea pe lângă un clopot, conducătorul va suna clopotul. Aceste concursuri se vor face în mers înainte și înapoi. b) Tr­cerea printre patru țăruși supor­­tând un volum de mătase subțire ; acest volum cade asupra conducătorului care va atinge vre-un țăruș. Eșirea din arene printr-un viragiu în S între popic­ cari nu trebuesc atinse. c) Concurs de echilibru. Mașinele se­­ vor sui pe o podeală și se vor ține In echilibru cut timp se va putea. d) Joc de popiei. Conducătorii în cel mai scurt timp, vor încerca a răsturna cel mai mare nu­măr de popici cu roatele dinnainte. NI) El e care conducător însoțit de o doamnă va primi flori și o panglică. Conducătorul va avea a conducă ma­șina între figuri simulînd oameni și a­­nimale fără a le răsturna, pe cind doamna ce-l însoțește va face un buchet din flo­rile ce a primit. Premiul se va da acelor concurenți cari în timpul cel mai scurt vor pre­zenta buchetul cel mai frumos. Concurs de stil. Trăsurile conduse de mecanici, sau Watmann Juriul ținînd compt de frumusețea automobilului, de armonia liniilor și a culorilor, de garni­tură și de confort, va decerna premiul trăsurei celei mai bine ținută. Defilarea generală în ordinea intrării. Acordarea premiilor. Mișcarea în poliție în poliția din țară s’au făcut urmă­toarele numiri și transferări : focșani.— D. Al. Cringe, polițai el 2 la Piatra, în aceeașî calitate, în locul d-lui C. Șoarec, transferat. D C. Ștefănescu, director ol. 3, al poliției Vaslui, ta locul d-lui Zlătescu, transferat. Piatra.— D. C. Șoarec, polițai cl. 2 în Focșani, în locul d-lui Crîngu. R.­Sărat.— D. C. David, polițai cl. 8 la Roșiorii-de-Vede. Roșiorii-de-Vede.— D. Rafail, direc­tor cl. 3 la Slatina, a fost numit poli­țai cl. 3 în locul d-lui D. David. D. P. Zlătescu, director cl. 3 la po­liția Focșani, în aceeași calitate în lo­cul d-lui I. Constantinescu Slatina.— D. I. Constantinescu, di­rector cl. 3 al poliției Roșiorii-d­>-Vede, în aceeași calitate în locul d-lui Rafail. Vaslui.—­ D. Bogdan, directorul pre­fecturei de Iași, a fost numit polițai cl. 3 In locul d-lui V. Stăncescu, care a fost trecut director cl. 3 în locul d-lui C. Ștefănescu. Din <*iurgin Lista conservatoare pontra colegiul I comunal Am anunțat era lista liberală pentru alegerile comunale. Azi au fost depuse la tribunal și listele conservatoare ; pentru col. I contem­i • N. Lăzăr­escu, N. Rădulescu, M. Gheor­­ghe, E. Eftimescu, V. Ghenu și pr. - tal Grigore Popescu , pentru colegiul II: Iancu Atanasiu, Constantin Carna­­batu, Dimitrie Marinescu, Petre Stăn­­cescu și Radu Dalțeanu, avocați. Escrocherie D, avocat Atanasiu a reclamat era po­liției că a fost escrocat cu suma de 6 lei de căttre Tudor Ispasovici, care a încasat această sumă io numele d-lui Atanasiu de la un frate al acestuia, sub motiv că­­ ar fi înțeles cu d-sa să-i a­­ducă 6 decalitri de vin de Rin. Poliția a arestat pe escroc. Ea tae gravă Femeea Caterina Ionescu a reclimat po­lțipî că bărbatul säu Vasile a bătut o într’un mod grav, lovind-o cu cărămida peste gură și cauzându-i leziuni. Poliția cercetează. Femeea a fost internată la spital. Insultă D. G. Mirodor, funcționar la gară, a reclamat poliției că a fost insultat chiar în localal­gărei de către­­ că­pitan Răceanu din jandarmeria rurală. Elevii școalelor din Comana și Baden­ la Expoziție învățătorii Radu Vasile dela Comana și Barbu Nedelea dela Badeul, au ple­cat cu elevii școalelor la București pen­tru a vizita Expoziția.—Idem Palatul Justiției Strămutare. — Curtea de Casație complectată în urma unei diverginni, a respins ori cererea de strămutare a pro­cesului pendinte înaintea trib. Putna, proces ivit intro­soc. „Forestiera“ și ba­ronul Mikeș. Cererea de strămutare a fost făcută de baronul Mikeș. Prin urmare procesul acesta, care a făcut atîta zgomot la Focșani în cursul verii trecut­, se va judeca tot înaintea acelui tribunal, împușcat din imprudență. — Sol­datul Al. Tudorache, fiind cavaler la o nuntă din com. Militari, a tras, după o­­biceiu, mai multe focuri de pistol. Un foc lovind pe Alexandru Niță Iancu, l-a rănit grav. Parchetul a d­s­hÎs o anchetă. Condamnat pentru furt.­­ Ghiță Ștefan, din com­. Pirlita Sărulești, in­­troducindu-se in casa lui Dan Năstase, i-a furat toți banii ce-l avea în casa. Condamnat pentru acest fapt la 6 luni închisoare, Ghiță Ștefan a făcut apel. Em­ Curtea s. III i-a respins apelul. Em. Ultime informații • Consiliul comunal al orașului R. Vîlcea a fost dizolvat. Președinte al comisiunei interi­mare a fost numit d. Oromolu. • El i s’a semnat decretul prin care d. Petre Rosetti-Bălănescu este numit di­rector al Eforiei spitalelor civile din Capitală, în locul d­lui Virginiu Ale­­xandrescu, demisionat. Numirea este făcută pe ziua de 1 Noembrie c., iar decretul poartă No 3681. • Pe ziua de 21 crt. au rămas in Ca­pitală 39 bolnavi de scarlatină, 8 de difterie, 82 de febră tifoidă și 18 de tuse convulsivă. • In orașul Iași au rămas pe ziua de 24 crt. 42 bolnavi de scarlatină, 16 de pojar, 2 de difterie, 26 de febră tifoidă și 26 de tuse convulsivă. • Ni se scrie din Telega județul Prahova că fabrica de ipsos (gips) proprietatea d-lui Ig. Hirsch, cunoscutul industriaș.­­S’a terminat și montat complect cu cele mai moderne mașini. Această fabrică, una din cele mai mari din țară, produce zil­nic 4—5 vagoane ipsos, putînd astfel în­destula cererile clienților cu acest mate­rial de care s a simțit atîta nevoe. Acea­tă fabrică se va inaugura peste 15—20 zile. Bucurîndu-ne de progresele industriei noastre, felicităm pe d. Hirsch, arîndu-i succes în noua sa întreprindere. • Direcțiunea generală a serviciului sanitar a trimis ori medicului primar de Vlașca și celui de Covurlui ser an­­titetanic pentru a-l aplica ca preventiv contra tetanosului nouilor născuți. • Inspectoratului general al serviciului veterinar i-a venit ori știrea că febra aftoasă, care bintuia in mai multe lo­calități din țară, s’a stins. • Academia romina va ține ședință publică Vineri 3 Noembrie a. c., cu care prilej de profesor universitar Gr. Tocilescu își va dezvolta comunicarea sa, am­înată în precedenta ședință. • Istă seară are loc la Ateneu, concertul vestitului violonist Vecsey cu concursul pianistului Tarnay. In programul acestui concert figurează : Chaconne de Bach, Concert in re minor de Vieuxtemps, Faust fantaiaie de Wienawski, Hexentam de Pa­ganini, etc. • Biroul de contencios și informațiuni al ziarului „Adevĕrul“, pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licențiat în drept, se în­sărcinează cu rezolvarea oricărei afaceri judiciare, administrative sau financiare, precum și cu procurarea oricărei infor­­mațiuni, prin personalul sau complect și special de care dispune. Publicul din toată țara se poate adresa acestui birou cu încrederea cea mai de­pi­nă de a fi satisfăcut. Pentru simple informațiuni, taxa bi­roului este de lei 3 și la bani, sumă ce trebue trimisă, odată cu cererea, prin mandat sau mărci poștale, la adresa bi­roului. București, strada Sărindar 11. D-na Farmen, cunoscută cititorilor noștri din frumoasele articole și cores­pondențe apărute în acest ziar și dato­rite penei sale, se prezintă acum publi­cului și ca o foarte talentată diletantă in pictură. In sala de depeși a Adeverului d-na Füimen expune o serie de tablouri: pei­sagii, naturi moarte etc. cari poartă a­­celeașî calități ca și scrisele d-nei Füi­men, adică sînt foarte sentimentale. Amatorii de a-șî împodobi casa cu un tablou frumos o pot face cumpărînd la expoziția aceasta unul, cu atît mai vîrtos cu cit prețurile fixate de autoare sunt modeste. • Direcțiunei generale a serviciului sa­nitar i s’a comunicat textul circulărei serviciului sanitar otoman, care spune că prin decizia consiliului sanitar supe­rior, cu data de 3 N­ bre st. n. 1906, regulamentul general din 1904—1905 al pelerinagiului va fi aplicat pelerinagiu­­lui din anul curent, afară de ceea ce privește măsurătoarea vapoarelor de pelerini, măsurătoare care va continua să se efectueze în baza dispozițiunilor stabilite de consiliul sanitar superior a­­nul trecut. • Ultimul buletin primit de direcțiunea sanitară asupra mersului ciumei în E­­gipt,g arată că dela 23 Februarie s. n. 1906 și pînă în pa­zent au fost 510 cazuri de ciumă urmate de 367 decese. • D. Georges B. Mihăilescu-Prahova care a reușit la examenul de capacitate a fost numit comandant al sergenților de oraș din Tg.­Neamțu. • In astă seară, cu trenul de Predeal, la ora 9 20, va sosi în Capitală d. prim­­ministru Gh. Gr. Cantacuzino. • Aseară principesa Maria a fost la o­­peră. • D. general Manu, ministrul de razboiu a primit din partea administratorului general al societăței anonime a stabili­mentelor Daiam­ag (Belleville) o repro­­ducțiune în fotografie, a unei scrisori p­e care Exc. La amiralul Sa­ito, minis­trul marinei imperiale japoneze a tri­mes-o acestei societăți, mulțumind pen­tru serviciile ce a adus marinei japo­neze în timpul războiului cu rușii. Scrisoarea este in limba japoneză și este tradusă în limba franceză de d. căpitan Murakami șef de cabinet al mi­nistrului marinei japoneze. Ea a fost trimesă societăței dimpre­ună cu o scrisoare, în limb­a franceză, a d-lui căpitan Murakam , după care s-a trimes de asemenea d-lui ministru de razboi, o reproducție fotografică. • D. Constantin Dissescu, ministrul cul­telor și in­tru­țiunei publice, va numi o comisiune de profesori universitari de la facultățile juridice din București și Iași, care să modifice actualul regu­­­­ment al al acestor facultăți și să-l uni­fice. D. Dissescu a promis mai multor pro­fesori de la facultatea de drept din Bu­curești, că se va înființa și doctoratul in drept, pe lingă universitatea din Ca­pitală. • La 5 Noembrie c, va avea loc pe șoseaua Gâești-Titu pe un parcurs de 5 kilometrii o cursă cu automobile. Sunt două cupe oferite de prințul Va­lentin Bibescu și d. George Plag­no. Cursa se va face sub ingrijirea „Au­tomobil clubului roman“, și se va re­peta în anii 1907 și 1908 în ziua de 15 Septembrie. • Marți 31 Octombrie c. se va înfățișa la secțiunea II a Cursei de apel din București, apelul făcut de eforia bise­­ricel­or tzulescu din București, contra sentinței trib. Ilfov, secția III c. c. con­tra descendenților fondatorilor acelei biserici. • Cititorii noștri s'au oprit negreșit ade­sea in fața frumosului pavilion clădit la Expoziția națională, după stilul case­lor țărănești de către într­eprinderile pe­trolifere ale direcțiunei „Der Disconto- Gesellschaft“ și 8. Bleichröder. Aceste întreprinderi, compuse din 4 societăți, anume: Bmtenarn, Vega, Credit petrolifer și Telega­­n­ et C­ie, au obținut la Expoziția noastră cea mai mare dis­­tincțiune care se poate acorda. Toate produsele lor expuse au fost cla­sificate hors concours. In tot timpul Expoziției, pavilionul a­­ce­tor societăți a avut foarte mare cău­tare și publicul a urmărit cu un deosebit interes toate fazele fabricațiunei petro­lului. Răsplata bine meritată acordată între­prinderilor petrolifere ale direcțiunei „Der Disconto Gesellschaft“ și S. Bleichröder nu poate car de­cit să fie aprobată de toți acei cari se interesează de mersul industriei petrolului în țară. • Astăzi dimineață la orele 7.40, prin­cipesa Maria pleacă cu trenul de Cimpu- Lung, la Bahna Ursului (Mușcel). Coneurs de automobile Joi 2—15 Noembrie 1906 va avea loc în arenele Expozițiunea sub înal­tul patronaj al principesei Maria un concurs de automobile­­ Gymncana. Inscripțiunile se vor primi la d. Al Darvari str. Manea Brutaru 11 bis la comisariatul Expozițiunei, la d. I. Că­­mărășescu Hotel Bulevard, la garajul Leonida et comp. str. Cătunul Nufi No. 10, la garajul Prager Calea Victo­riei No. 9 și la garajul Ressel str. Ca­rol No. 14. De la facultatea de medicină Era la ora 10 a. m., d. profesor dr. Nanu-Muscel și-a ținut lecția de des­chidere a cursului sau de chimie și semiologie în amfiteatrul chimicilor de pe spitalul Filantropia. D-sa a făcut în prima parte a secți­unei de des­chidere elogiul regretatului profesor Kalinderu predecesorul sau la această catedră și intrind apoi în con­­siderațiuni generale asupra studiului chimiei insistă asupra importanței ce are pentru studenți și medici conștiința datoriei și amorul profesiunel. , T DIMINEAȚĂ missemmsam A apărut * Medicina populară * — Anul II, No 1 —­Cu următorul sumar: Căsătoriile între rude sau consîngenita­­tea.—Stelele căzătoare —Carnea cușer și car­nea trei —Boalele nasului.—Arta de a lucra cu amindouă mîinile.—Influența sau gripa.— Respirația. — Sfaturi farmaceutice — Ce este grifa ?— Fumigația (fumuri).— Cum ia omul și anglica. — Dicționar popular de boale și eacuri.— Ajutoare grabnice.— Sfaturi prac­tice—Cronica hazlie.— Resorturi pentru că­ruțe și trăsuri Despre pâinea albă și pâinea neagră.—Urita. (roman medical psihologic).— Consultații medicale. 10 bani numărul ======== Abonamentul 10 lei pe an Au asistat d. I. Kalinderu președin­tele Academiei române, d. decan al fa­cultății de medicină, dr.Thoma Ionescu, d-ni­ profesori doctori Măldărescu, Buicliu, Florea Theodorescu, Babe­ș, Marinescu, Anghelescu, dr. Racovițeana Pitești, Anghelovici, M-me Secară, Goi­­lav, Staicovici, Botescu, Haralamb, Tă­­nașescu, Grosovici, Baroncea Heres­u, Brătianu, Gheorghiu, Alexandru, Daniel și o mulțime de tineri doctori studenți și studente. La finele secțiunei,­­ Ion Kalinderu vădit mișcat a imbrățișit cu efuziune pe continuatorul la catedră al ilustru­lui sau frate, și toată asistența, toată elita medi­a­ă, a felicitat călduros pe tinărul și savantul prof.­sor. Crima din Tu­rnu-M­­ăgurele — Nou! amănunte — Prinderea asasinilor. — Modul cum s’a comis crima — Motivul cri­mei.— Cine sunt asasini! T.­MAGURET­E, 29 Octombrie.—Am semnalat că în noapte de 26—27 Oc­tombrie 1906, în clrentul chilometrului 5 de pe șoseaua T.­Măgurele-Roșiori s’a comis o crimă, in următoarele îm­prejurări, pe cînd locuitorul Niță Sîrbca din comuna Băduleasa se reîntorcea dela oraș în satul sau, în dreptul km. 5, o altă căruță cu cal venea in oraș, în care se aflau doi in­divizi îmbrăcați orășănește. Unii pe alții s’au indemnat să cîrmu­ia­scă mai la dreapta, dar la re­fuzul victimei, unul din ac­eti doi in­divizi a tras asupra sa mai multe fo­curi de revolver, un glonte rănindu-l grav în gît, victima a încetat din viață. Autorității« fiind avizate, d. procuror local Pandelescu insoțit de 2 jan­darmi a venit în­dată la fața locului» în urmărirea asasinilor Imediat după ce s’a luat interoga­toriul martorului care fusese in ac­iași căruță cu asasinatul, c procuror Pan­delescu trimite pe un jandarm prin co­munele învecinate,­­ dind în acelaș timp și pe iției locale semnalmentele celor doi asasini. Prinderea asasinilor Jandarmul a umblat toată noaptea prin comunele apropiate fără să dea de urma criminalilor. A doua zi, spre seară, se reîntoarse spre T.­Mugurele. In apropierea orașu­­lui se întilnește cu căruța cu cei doi indivizi. Jandarmul Voicu Marin îi so­mează să se oprească. Imediat acesta procedă la percheziționarea lor și în fundul căruței dă de un revolver. A­­restați și aduși la jandarmeria locală, el au mărturisit crima, spunînd că au tras asupra victimei intr’un moment de furie. Ei se numesc Florea Mirică și Cons­­tantin Dragom­ir. Cine sînt criminali! Florea Mir­că, a mai fost condamnat la 7 ani închisoare pentru că a înjun­ghiat­ pe un prieten al său și chiar Vi­neri 27 Octombrie (a doua zi după co­miterea crimei) a avut un proces la trib­ local, care ia diminuat pedeapsa la 3 luni din 7, cît fusese condamnat pentru furt de cal. Celalt Constantin Dr­­omir, e un pri­eten al celui­­ tintîiu și era martor in acest proces. In urma crimei săvirșite, ei au um­blat toată noaptea pe cimp­lină aproa­pe de corn. Djog> și dimineață au in­trat în oraș, du­cîndu-se la tribunal. D. procuror Pandelescu, imediat ce a fost încunoștințat că cei doi asasini au fost arestați și că se află la localul amp. de jandarmi din localitate, s-a transportat la fața locului și a luat in­terogatorul asasinil­or. Ce este mai curios, e că nu se știe încă cam­ lin doi a tras cu revolverul ■ăci Al. Mirică spune că Constantin Dragomir a tras, iar acesta învinuește pe cei dinții.—Violeta. Cereți No. 24 din pasionantul roman Contele de Monte Cristo de ALEX. DUMAS tatăl — 5 bani fascicola in toată țara, 5 bani — FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 35 — Din Viața da Pușcărie de V. SCINTEE SPITALUL Spitalul bărbătesc — Bolnavi­ și păturile lor —■ Aeruj și lumina din spital.— Prescripția medicală și regulamentul închisoare! Pseudo­bolnavi!.— Pățania unui țigan.— Statagema unui șchiop.— Înfiermierul și farmacia spitalu­lui.— Camera mortuară și scobiceiî.— Grădina spitalului.— Constituții fericite. E foarte mic numărul deținuților, care se îngrozește că eșind din ia­dul de suferință al pușcăriei, va trebui să se reîntoarcă, ca recidi­­viști, în lipsa sau neștiința unei o­­cupațiunî. Pentru acest număr restrîns, puș­căria e in adevăr o corecție—nu impusă de lege sau regulamente,— ci aplicată din buna-voința deținu­­tulo­i. Meseriași abili, vin foarte rar, neutru furturi, și acei cu condam­națiunî m­ai mari pentru diferite fapte de ordin penal, cer să fie transportați la alte închisorii unde munca deținutului meseriaș, e mai productivă și nu ca la penitenciarul din Iași, care nu avea nici toate con­dițiile ca să se poată exercita orice fel de meserie. Atelierul de curînd construit, e din lemn, lucrat cu ajutorul unor deținuți-lemnarî, acoperit cu tablă de tinichea vopsită, și î n care lu­crează 20—25 de deținuți. Cifra aceasta înseamnă maximum 7—8 la sută de oameni harnici, în mijlocul unei bande de leneși, de 250—300 de indivizi. In atelier se lucrează: Lemnăria, care fabrică linguri cu testeaua, roa(#, tabachere încrustate, cofe, etc. Ciobotâria, lucrează numai încăl­țăminte grosolană. Rar se află un caval­ deținut bun și toate lucrările trădează pe cîrpaci. Unicul model de încălțăminte, mai reușit, e pere­chea de pantofi cu țesături de măr­gele și’n bare meritul lucrului se datorește nu pantofarului, ci mărge­­larului. Pe de altă parte trebue să ținem seamă că materialul și unei­tele, costînd scump, ciobotăria în­­chisoarei dă rar lucrări de seamă pentru orășeni. a ) Mărgelăria, cea mai productivă meserie, din ipchisoare, fabrică, co­lane, fote pentru porturi naționale, pungi, manșete și gulere pentru să­tence și mici obiecte din mărgele. Traforajul, în a cărui secție, nu se găsesc întotdeauna lucrători, căci ocupația aceasta e legată de artă, de multă răbdare și gust la muncă. Pe vremea deținere! mele a fost un singur lucrător, un deținut con­damnat pentru falsificare de banc­note, care pe lîngă desemnurile o­­riginale, a moștenit o serie de mo­dele lăsate de un pușcăriaș eliberat ajuns un adevărat maestru în arta traforajului, în timpul celor 5 ani de penitență. Modelele, copiate pe lemn și tă­iate cu ferăstrău fine, cu multă măestrie, constitue o muncă migă­los de grea și dau fabricațiunei : rame, sfeșnice, casete pentru biju­terii și corespondență, ornamente, etc., care se vopsesc și se lustruesc. Atelierul penitenciarului din Iași după spusele vechilor pușcăriaș, este unicul în care toate lucrările sunt mediocru executate și care nu pot face concur­ață în comerț. Lingurile și c­­elalte obiecte de lemn sunt de o calitate mai inferi­oară, de­cit cele lucrate in alte în­chisori. La acest fapt concurează și îm­prejurarea că nu vin comenzi do­ar fără și unicul dever se reduce la vînzările ce se fac, în zilele cînd publicul vizitează penitenciarul. In alte părți, piața comercială desface fabricațiunile de lemn din închi­soare și prin aceasta se dă un im­bold de hărnicie deținuților nou- sosiți, cari iau pildă de la tovarășii lor—aceștia făcindu-și frumoase e­­conomii din produsul muncei lor. Obiectele de mărgele sunt de a­­semenea puțin căutate la închisoarea din Iași, de­oarece tîrgovețul nu în­trebuințează în moda lor aceste fa­­bricațiuni, iar sătenii găsesc aiurea aceste obiecte cu prețuri mai reduse. Obiectele din această secție sînt lu­crate din ghiiluri de mărgele, după modelele tipărite, întrebuințindu-se iglița sau acul. Pentru facerea unui colan, trebue să se întindă atîtea mosoare cu ață, cît cuprinde de 3 ori înconjurul colosului castel al hoților. Duminica și Joia, adină în zilele cînd străinii pot vizita pe cei deți­nuți, se improvizează o mică expo­ziție de linguri, încălțăminte și obiecte de mărgele. Produsul vinzurel—foarte minim, pînă la 12 lei, in zilele cele mai fericite—se încasează de gardianul de serviciu, care notează într’un carnet numele deținutului căruia ar­parține obiectul vîndut. Gardianul­predă însemnările, dimpreună cu banii grefierului comptabil al închi­soarei, care la partidele deținuților respectivi, trecîndu-le tot odată și’n livretul lor de economie. Pe aceiași cale, se scad în partidă și în livret, sumele ce le întrebuințează defini­ții pentru cumpărarea materialului brut. Din suma cuvenită deținutului, din vînzarea obiectelor sale, se scade in folosul statului, o taxă de 10 la sută, numită căsuială. In ce privește pe alți meseriași ce s’ar afla ia pușcărie, precum dul­gheri, stoleri, zidari, tinichigii, etc., trebue să recunoaștem că sunt exploatați pentru o plată ridicolă, de către direcția generală a închi­sorilor, cînd se necesitează vre-o lu­crare mai însemnată sau vre o re­­parațiune, pentru atenansele închi­sorilor. Devizele făcute de inginerii di­recției generale, cuprind cifre fabu­los de minime, tocmai pentru ca să țină’u seamă, că lucrările urmează să se facă de arestanți. Cunosc cazul unui deviz, în­toc­mit pentru niște reparațiuni nece­sare închisoarei din Iași, pe baza căruia, săptămîni întregi s’au perin­dat meseriași de­ diferite bresle, din oraș și nici unul n’a putut lua lu­crarea în antrepriză. Lipseau pe vremea aceea la închisoarea din Iași, dețin­uți­ meseriașî, astfel că breslașii de afară, chemați să exe­cute lucrarea după devizul Direcției generale, aduceau contra devize, în care numai materialul de-abia egala sumele devizului original, de la care ca deiidere ironică, onorata Direcție generală cerea adjudecarea antre­prizei cu 10 la sută sub calculele indicate de inginer. Statul nu poate invoca faptul că hrănește pe deținuții meseriași, pen­tru ca să le ceară în schimb, o muncă ce-o răsplătește cu citeva pachete de tutun mahorcă. Hrana deținutului e de 25 de bani pe zi, cît costă pe stat, e foarte rar pri­mită din cazan, de meseriașii deți­nuți, căci ei își procură mîncare particulară și sînt deprinși să tră­iască altfel, de­cît cu o spălătură murdară de cartofi sau fasole și o pîine neagră, ce cade greu la sto* mah ca o piatră de moară. (Va urma) Y" Y ^ K

Next