Dimineaţa, noiembrie 1906 (Anul 3, nr. 984-1013)
1906-11-01 / nr. 984
Mercur 1 Noembre 1906 ■I ■INI —< ASTAZI: 31 Octombrie (13 Noembrie) 1906 CALENDAR Ortodox: Ap. Stahie și Amphie. „ Catolic: Stanislas. Răsăritul soarelui 7 și 09 m. Apusul soarelui 4.50. In urma zapezei căzută eri noapte în nordul Moldovei, timpul care dimineața era căldicel, către amează sa răcit brusc în ...-------------------—............................ toată țara, odată cu începerea Crivățului care pe alocuri a bătut destul de tare Noaptea cerul s’a înseninat mai pretutindeni iar vintul s’a liniștit, îngheț bine simțit și brumă groasă s'a format în toată țara Temperatura a variat intre plus 17 grade ziua la Isaccea, Tulcea și Babadag și minus 7 grade la Bucal—Acum timpul este frumos și rece pretutindeni; pe unele locuri bate vintoare de la Vest. — Barometrul în ultimile 24 ore a crescut foarte repede și este agitat; in nordul Moldovei el a crescut mai puțin ca in restul țarei unde creșterea a fost de aproape 9 milimetri .Apă din ploae, lapoviță sau zăpadă s’a obținut la piatra-N. 1, Tg.-Ocna 1 și Călărași 2 mm., iar la Vaslui fulgi de zăpadă. ____________ Teatrul Național Cu concursul d-reî Agata Bîrsescu se va reprezenta Sapho, tragedie în 5 acte de Grillparzer.__________ , N___ Teatru de varietăți „Casino”: In fiecare seară teatru pentru familii, spectacuri trupa nouă—Circul Sidoli: Teatru de varietăți cinematograf și lupte internaționale. —Sala Edison: Reprezentație a teatrului parizian Les Capucines _staja frascani. In fiecare vn cîte 4 reprezentații date de Cinematobiograf.—Teatrul Boulevard : Reprezentațiile transformatorului și ventrilocului Marchis—Palatul Ateneului • Concertul violonistului Vecsey ^EMNESTO Antes ■ — Toate autoritățile sînt deschise Palatul Ateneului—Expozițiunea de pictură a d-șoarei Cecilia Cuțescu Kunzer. Judiciare. — instanțele judecătorești deschise. ________ Expoziții.—Intre 10—12 și 3—5, în localul sec. de cultură macedo-romînă, expoziția de pictură a d-lui Teohari Ghini. — In sala de depeși a ziarului .Adevărul“ expoziția de pictură a d-nei Raicoviceanu-Fulmen. Vanghelie £ ioni lațaoiml Scenă din frumosul roman al ă-lui Dauș. (A se citi articolul din corpul ziarului.) Alegerile comunale la zilele de 5 și 7 Noembrie se vor face nouî alegeri comunale în mai multe orașe ale țărei. In vederea acestor alegeri se fac mari pregătiri în lumea politică. A ajuns banal sfatul că alegerile comunale nu trebue să fie considerate ca un prilej de lupte politice. Cu toate astea sfatul n'a prins și se continuă a se face chestie politică din alegerile comunale. S’ar putea spune că alegătorii noștri pun mai multă patimă în luptele electorale pentru comună decît în cele pentru corpurile electorale. Faptul se explică prin aceea că alegătorii noștri, din nenorocire, n’au ajuns încă toți la nivelul intelectual la care pot să-și dea seama de importanța unei alegeri pentru corpurile legiuitoare, ci dau prea multă importanță alegerilor comunale, unde sunt în joc numai interesele locale ale comunelor și nu interesele generale ale statului. Departe de noi de a spune că interesele comunelor nu sînt importante, dar ele sunt de o importanță relativă locală , pe cînd interesele statului au o importanță foarte mare. A fost destul timp pentru a se putea face alegătorilor educațiunea necesară în acest sens. Dar ea nu s’a făcut și vina cea mai mare o au oamenii politici, cari au cântat să intereseze pe alegătorii cei mulți in certurile lor de partid. Astfel s’a introdus lupta politică și la comune, acolo unde n’ar trebui să se aibă in vedere decît interesele comunelor, afacerile de gospodărie. Așa de mult s’a viciat atmosfera, încit azi se ține seama de rezultatul alegerilor comunale, cînd e vorba de situația guvernelor. Dacă guvernamentalii sînt rău organizați politicește într’o comună urbană sau în mai multe și dacă, din această cauză, sînt bătuți în alegerile comunale, de către adversari, atunci se trage concluzia că guvernul respectiv e slab, ca a perdut încrederea cetățenilor, adică a celor cîteva sute de alegători cari fac și desfac totul într’un județ. Și de aci se merge la altă concluzie mai generală : că guvernul nu mai reprezintă suveranitatea națională și că trebue să părăsească puterea. Cu riscul de a fi considerați ca banali, stăruim în ideia emisă de atîția alții, că alegerile comunale trebue să fie socotite ca simple incidente asupra modului de administrare comunală și lupta să se dea numai în vederea afacerilor de gospodărie, fără să se ține seama de considerațiile politice. Orice idee bună n’a prins decît după multe sforțări făcute de către cei cari au emis-o și au împărtășit-o. Avem credința că ideia de a fi considerate alegerile comunale ca lupte ce se dau pentru afacerile de gospodărie, o o idee bună și de aceea persistăm în ea și o recomandăm tuturor celor cari voesc să scape comunele de jugul politicei de partid. situației campaniilor electorale ale diferitelor partide. Ziarul parizian „Petite Rapubline“ reproduce o informație a gazetei „Frankfurter Zeitung“, după care fostul ministru de războiu al Franței va înlocui pe Constans, ambasadorul Franței la Constantinopole. * O telegramă din Panama adresată ziarului „New York Herald“ anunță că s’a arestat un individ cu numele de Herman Kohl care în 1903 s’a strădănuit să pătrundă in „Casa albă“ (parlamentul) din Washington, ca să asasineze pe președintele Roosevelt. Herman Kohl a fost socotit drept bun și fu dus H Chili. Cu prilejul vizitei președintelui Roosevelt la Panama, ca să inspecteze lucrările viitorului canal interocean, amintitul acesta s’a arătat din nou in apropierea președintelui, și de aceea a fost arestat. Poliția a luat măsuri extraordinare de precauțiune.* Jean Jaurès, vorbind in ultimul număr al ziarului „roumanité‘‘ despre discursul ministrului muncai Viviani, ținut la Cameră spune că dacă există vreun discurs care poate să accelereze evoluția socială și dezrobirea proletariatului — apoi acest discurs e acela pronunțat de Viviani. Ca ministru al muncii el a ținut să afirme convingerea socialistă, pe care a susținut-o în Franța timp de 16 ani, ca propagandist. Afirmarea noastră a fost foarte deslușită și niciodată el n’a dezvoltat cugetarea socialistă cu o mai mare putere decit in ziua cind a pus stăpinire pe o parte din putere. D-na Benezeth, soția unui advocat parizian, iși va susține săptămîna aceasta teza de doctorat in drept. Ea va fi a treia femee advocat in Franța. Se știe că cea dintîi fie domnișoara Jeanne Chavin, c La sosirea unei expedițiuni de vinuri în orășelul Cocheți (Caucaz) s-a constatat că o însemnată cantitate de lichid, în valoare de 375.000 lei, a fost înlocuită cu apă. Mișcarea dela Finanțe Pe ziua de 1 Noembrie a. c. s’a făcut următoarea mișcare în personalul central și exterior din finanțe. I. V. Neacșu, actual impiegat auxiliar cl. I. in direcția comptabilităței, a fost înaintat impiegat cl. II, în locul d-lui D. G. Christodorescu, trecut în altă funcțiune. D. Al. Niculescu, aenual imp. auxiliar cl. II in direcția datoriei publice, a fost numit pe ziua de 1 Noembrie imp. anx. cl. I in div. comptabilitățel, in locul d-lui I. V. Neacșu înaintat. D. E. Bonachi, a fost numit imp. anx. cl. 11 in div. compt., în locul d-nnl Aurel Petrescu, trecut în altă funcțiune. D-ni. I. Dimitriu, imp. cl. 11 In div. compt. și Fl. Grozescu, imp. cl. Îl in div. timbrului, au fost trecuți, pe ziua de 1 Noembrie a. e., anul în locul celuilalt. D. C. Procopiu, actual imp. anx. el. 11 In div. contrib. directe, a fost înaintat de la cl. I în div. comptabilităței, în locul d-nuî N. G. Popescu trecut în altă funcție. D-niî N. G. Marinescu și G. Marinescu au fost numiți impiegați aux. cl. III în serviciul exterior general al finanțelor. întrunirea dela cercul profesorilor secundari drl la orele 3 p. m. în saloanele „cercului profesorilor secundari“, a avut loc întrunirea membrilor cercului artistic muzical. A luat parte un mare număr de membri,iar ca președinte al intrunirea a fost proclamat d. D. A. Teodoru, profesor și fost inspector școlar. S’a discutat și votat statutele. Apoi s’a constituit comitetul, în chipul următor : Spiru Haret, președinte; dr. loan Cornoiu, D. R. Teodoru, vicepreședinți ; V. Panaitescu, G. Vlădescu, 1. Popescu-Pasăre, 1. Popescu-Novacî, Cristu I. Bănescu, membri în consiliu; Nicolae Popescu, casier ; Ștefan lonescu, secretar; M. Enăchescu, bibliotecar; Ștefan Constantinescu, A. Sachelarie, censor; iar ca maestru-director a fost ales d. Mih. Tănăsescu, profesor de muzică vocală la liceul Matle-Basarab. D-sa, luind cuvintul, mulțumește membrilor de onoarea ce i-au făcut și de încrederea ce i-au acordat. Slătuește pe membri să fie uniți. Întrunirea s’a terminat cu intonarea imnului „Mulți ani trăiască !“ Val. Știri din străinătate Din informațiile sosite la Petersburg din provinciile Rusiei, reiese că campania electorală se efectuiază pretutindeni fără entuziasm. Comitetele electorale dau dovada de cea mai mare indiferență din pricina obstrucției guvernului. Ministrul de interne a ordonat guvernatorilor din provincii ca să nu impedice agitația electorală a partidelor recunoscute de lege și să intenteze urmăriri legale împotriva partidelor nerecunoscute. Ministerul mai cere să i se Prefectura poliției a dat următoarea circulară către inspectorate, circumscripții și companii de sergenți. Ori de cîte ori veți găsi pe strade, birje, căruțe și orice fel de vehicule ale căror animale sînt suferinde, veți lua măsuri ca trimează cîte un raport detailat asupra conducătoriilor să fie trimeși la școala Protecția animalelor —O circulara a prefecturei poliției— à f veterinară unde li se vor da, fără nici o plată, consultațiuni și pansamente pentru îngrijirea animalelor. In acest scop societatea pentru protecția animalelor a și depus la acea școală medicamente suficiente ce se vor distribui în mod gratuit celor fără mijloace. In caz cind animalul are cevoe de o îngrijire serioasă, el se va interna în comptul societăței Pentru aceasta îasă, urmează ca proprietarul animalului bolnav să se prezinte la cancelaria S. P. A. (str. Manea Brutaru 16) unde va primi un bon de îngrijire și numai după prezentarea lui la școală, animalul poate fi internat. In cazuri de accidente grave, cind se înttmplă să cadă pe strade animale in așa mod că nu se mai pot ridica, veți anunța telefonic grajdurile primăriei spre a lua de la școala veterinară ambulanța, indicindu-le locul unde trebue să se prezinte. Pentru acest procedeu atît grajdurile primăriei cit și școala veterinară au primit instrucțiunile necesare de la Societatea pentru protecțiunea animalelor. Știri de la Expoziție Serbarea automobil clubului român In urma activității depuse de prințul Valentin Bib‘escu, cursele de automobil cari se proeocaseră pentru Sâmbătă trecută și cari fuseseră contramandate, vor avea loc în „Arenele Romane“ Joui 2 Noembrie p. a 1 luna. p. m. precis sub patronagiul principesei Marta. Iată programul acestei serbări: a) . Intrarea in arene. Trecerea pe sub o poartă cu clopoței fără a atinge clopoțelul. Concursul clopotului: trecerea pe lângă un clopot, conducătorul va suna clopotul. Aceste concursuri se vor face în mers înainte și înapoi. b) Trcerea printre patru țăruși suportând un volum de mătase subțire ; acest volum cade asupra conducătorului care va atinge vre-un țăruș. Eșirea din arene printr-un viragiu în S între popic cari nu trebuesc atinse. c) Concurs de echilibru. Mașinele se vor sui pe o podeală și se vor ține In echilibru cut timp se va putea. d) Joc de popiei. Conducătorii în cel mai scurt timp, vor încerca a răsturna cel mai mare număr de popici cu roatele dinnainte. NI) El e care conducător însoțit de o doamnă va primi flori și o panglică. Conducătorul va avea a conducă mașina între figuri simulînd oameni și animale fără a le răsturna, pe cind doamna ce-l însoțește va face un buchet din florile ce a primit. Premiul se va da acelor concurenți cari în timpul cel mai scurt vor prezenta buchetul cel mai frumos. Concurs de stil. Trăsurile conduse de mecanici, sau Watmann Juriul ținînd compt de frumusețea automobilului, de armonia liniilor și a culorilor, de garnitură și de confort, va decerna premiul trăsurei celei mai bine ținută. Defilarea generală în ordinea intrării. Acordarea premiilor. Mișcarea în poliție în poliția din țară s’au făcut următoarele numiri și transferări : focșani.— D. Al. Cringe, polițai el 2 la Piatra, în aceeașî calitate, în locul d-lui C. Șoarec, transferat. D C. Ștefănescu, director ol. 3, al poliției Vaslui, ta locul d-lui Zlătescu, transferat. Piatra.— D. C. Șoarec, polițai cl. 2 în Focșani, în locul d-lui Crîngu. R.Sărat.— D. C. David, polițai cl. 8 la Roșiorii-de-Vede. Roșiorii-de-Vede.— D. Rafail, director cl. 3 la Slatina, a fost numit polițai cl. 3 în locul d-lui D. David. D. P. Zlătescu, director cl. 3 la poliția Focșani, în aceeași calitate în locul d-lui I. Constantinescu Slatina.— D. I. Constantinescu, director cl. 3 al poliției Roșiorii-d>-Vede, în aceeași calitate în locul d-lui Rafail. Vaslui.— D. Bogdan, directorul prefecturei de Iași, a fost numit polițai cl. 3 In locul d-lui V. Stăncescu, care a fost trecut director cl. 3 în locul d-lui C. Ștefănescu. Din <*iurgin Lista conservatoare pontra colegiul I comunal Am anunțat era lista liberală pentru alegerile comunale. Azi au fost depuse la tribunal și listele conservatoare ; pentru col. I contemi • N. Lăzărescu, N. Rădulescu, M. Gheorghe, E. Eftimescu, V. Ghenu și pr. - tal Grigore Popescu , pentru colegiul II: Iancu Atanasiu, Constantin Carnabatu, Dimitrie Marinescu, Petre Stăncescu și Radu Dalțeanu, avocați. Escrocherie D, avocat Atanasiu a reclamat era poliției că a fost escrocat cu suma de 6 lei de căttre Tudor Ispasovici, care a încasat această sumă io numele d-lui Atanasiu de la un frate al acestuia, sub motiv că ar fi înțeles cu d-sa să-i aducă 6 decalitri de vin de Rin. Poliția a arestat pe escroc. Ea tae gravă Femeea Caterina Ionescu a reclimat polțipî că bărbatul säu Vasile a bătut o într’un mod grav, lovind-o cu cărămida peste gură și cauzându-i leziuni. Poliția cercetează. Femeea a fost internată la spital. Insultă D. G. Mirodor, funcționar la gară, a reclamat poliției că a fost insultat chiar în localalgărei de către căpitan Răceanu din jandarmeria rurală. Elevii școalelor din Comana și Baden la Expoziție învățătorii Radu Vasile dela Comana și Barbu Nedelea dela Badeul, au plecat cu elevii școalelor la București pentru a vizita Expoziția.—Idem Palatul Justiției Strămutare. — Curtea de Casație complectată în urma unei diverginni, a respins ori cererea de strămutare a procesului pendinte înaintea trib. Putna, proces ivit introsoc. „Forestiera“ și baronul Mikeș. Cererea de strămutare a fost făcută de baronul Mikeș. Prin urmare procesul acesta, care a făcut atîta zgomot la Focșani în cursul verii trecut, se va judeca tot înaintea acelui tribunal, împușcat din imprudență. — Soldatul Al. Tudorache, fiind cavaler la o nuntă din com. Militari, a tras, după obiceiu, mai multe focuri de pistol. Un foc lovind pe Alexandru Niță Iancu, l-a rănit grav. Parchetul a dshÎs o anchetă. Condamnat pentru furt. Ghiță Ștefan, din com. Pirlita Sărulești, introducindu-se in casa lui Dan Năstase, i-a furat toți banii ce-l avea în casa. Condamnat pentru acest fapt la 6 luni închisoare, Ghiță Ștefan a făcut apel. Em Curtea s. III i-a respins apelul. Em. Ultime informații • Consiliul comunal al orașului R. Vîlcea a fost dizolvat. Președinte al comisiunei interimare a fost numit d. Oromolu. • El i s’a semnat decretul prin care d. Petre Rosetti-Bălănescu este numit director al Eforiei spitalelor civile din Capitală, în locul dlui Virginiu Alexandrescu, demisionat. Numirea este făcută pe ziua de 1 Noembrie c., iar decretul poartă No 3681. • Pe ziua de 21 crt. au rămas in Capitală 39 bolnavi de scarlatină, 8 de difterie, 82 de febră tifoidă și 18 de tuse convulsivă. • In orașul Iași au rămas pe ziua de 24 crt. 42 bolnavi de scarlatină, 16 de pojar, 2 de difterie, 26 de febră tifoidă și 26 de tuse convulsivă. • Ni se scrie din Telega județul Prahova că fabrica de ipsos (gips) proprietatea d-lui Ig. Hirsch, cunoscutul industriaș.S’a terminat și montat complect cu cele mai moderne mașini. Această fabrică, una din cele mai mari din țară, produce zilnic 4—5 vagoane ipsos, putînd astfel îndestula cererile clienților cu acest material de care s a simțit atîta nevoe. Aceată fabrică se va inaugura peste 15—20 zile. Bucurîndu-ne de progresele industriei noastre, felicităm pe d. Hirsch, arîndu-i succes în noua sa întreprindere. • Direcțiunea generală a serviciului sanitar a trimis ori medicului primar de Vlașca și celui de Covurlui ser antitetanic pentru a-l aplica ca preventiv contra tetanosului nouilor născuți. • Inspectoratului general al serviciului veterinar i-a venit ori știrea că febra aftoasă, care bintuia in mai multe localități din țară, s’a stins. • Academia romina va ține ședință publică Vineri 3 Noembrie a. c., cu care prilej de profesor universitar Gr. Tocilescu își va dezvolta comunicarea sa, amînată în precedenta ședință. • Istă seară are loc la Ateneu, concertul vestitului violonist Vecsey cu concursul pianistului Tarnay. In programul acestui concert figurează : Chaconne de Bach, Concert in re minor de Vieuxtemps, Faust fantaiaie de Wienawski, Hexentam de Paganini, etc. • Biroul de contencios și informațiuni al ziarului „Adevĕrul“, pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licențiat în drept, se însărcinează cu rezolvarea oricărei afaceri judiciare, administrative sau financiare, precum și cu procurarea oricărei informațiuni, prin personalul sau complect și special de care dispune. Publicul din toată țara se poate adresa acestui birou cu încrederea cea mai depină de a fi satisfăcut. Pentru simple informațiuni, taxa biroului este de lei 3 și la bani, sumă ce trebue trimisă, odată cu cererea, prin mandat sau mărci poștale, la adresa biroului. București, strada Sărindar 11. D-na Farmen, cunoscută cititorilor noștri din frumoasele articole și corespondențe apărute în acest ziar și datorite penei sale, se prezintă acum publicului și ca o foarte talentată diletantă in pictură. In sala de depeși a Adeverului d-na Füimen expune o serie de tablouri: peisagii, naturi moarte etc. cari poartă aceleașî calități ca și scrisele d-nei Füimen, adică sînt foarte sentimentale. Amatorii de a-șî împodobi casa cu un tablou frumos o pot face cumpărînd la expoziția aceasta unul, cu atît mai vîrtos cu cit prețurile fixate de autoare sunt modeste. • Direcțiunei generale a serviciului sanitar i s’a comunicat textul circulărei serviciului sanitar otoman, care spune că prin decizia consiliului sanitar superior, cu data de 3 N bre st. n. 1906, regulamentul general din 1904—1905 al pelerinagiului va fi aplicat pelerinagiului din anul curent, afară de ceea ce privește măsurătoarea vapoarelor de pelerini, măsurătoare care va continua să se efectueze în baza dispozițiunilor stabilite de consiliul sanitar superior anul trecut. • Ultimul buletin primit de direcțiunea sanitară asupra mersului ciumei în Egipt,g arată că dela 23 Februarie s. n. 1906 și pînă în pazent au fost 510 cazuri de ciumă urmate de 367 decese. • D. Georges B. Mihăilescu-Prahova care a reușit la examenul de capacitate a fost numit comandant al sergenților de oraș din Tg.Neamțu. • In astă seară, cu trenul de Predeal, la ora 9 20, va sosi în Capitală d. primministru Gh. Gr. Cantacuzino. • Aseară principesa Maria a fost la operă. • D. general Manu, ministrul de razboiu a primit din partea administratorului general al societăței anonime a stabilimentelor Daiamag (Belleville) o reproducțiune în fotografie, a unei scrisori pe care Exc. La amiralul Saito, ministrul marinei imperiale japoneze a trimes-o acestei societăți, mulțumind pentru serviciile ce a adus marinei japoneze în timpul războiului cu rușii. Scrisoarea este in limba japoneză și este tradusă în limba franceză de d. căpitan Murakami șef de cabinet al ministrului marinei japoneze. Ea a fost trimesă societăței dimpreună cu o scrisoare, în limba franceză, a d-lui căpitan Murakam , după care s-a trimes de asemenea d-lui ministru de razboi, o reproducție fotografică. • D. Constantin Dissescu, ministrul cultelor și intruțiunei publice, va numi o comisiune de profesori universitari de la facultățile juridice din București și Iași, care să modifice actualul regument al al acestor facultăți și să-l unifice. D. Dissescu a promis mai multor profesori de la facultatea de drept din București, că se va înființa și doctoratul in drept, pe lingă universitatea din Capitală. • La 5 Noembrie c, va avea loc pe șoseaua Gâești-Titu pe un parcurs de 5 kilometrii o cursă cu automobile. Sunt două cupe oferite de prințul Valentin Bibescu și d. George Plagno. Cursa se va face sub ingrijirea „Automobil clubului roman“, și se va repeta în anii 1907 și 1908 în ziua de 15 Septembrie. • Marți 31 Octombrie c. se va înfățișa la secțiunea II a Cursei de apel din București, apelul făcut de eforia bisericelor tzulescu din București, contra sentinței trib. Ilfov, secția III c. c. contra descendenților fondatorilor acelei biserici. • Cititorii noștri s'au oprit negreșit adesea in fața frumosului pavilion clădit la Expoziția națională, după stilul caselor țărănești de către întreprinderile petrolifere ale direcțiunei „Der Disconto- Gesellschaft“ și 8. Bleichröder. Aceste întreprinderi, compuse din 4 societăți, anume: Bmtenarn, Vega, Credit petrolifer și Telegan et Cie, au obținut la Expoziția noastră cea mai mare distincțiune care se poate acorda. Toate produsele lor expuse au fost clasificate hors concours. In tot timpul Expoziției, pavilionul acetor societăți a avut foarte mare căutare și publicul a urmărit cu un deosebit interes toate fazele fabricațiunei petrolului. Răsplata bine meritată acordată întreprinderilor petrolifere ale direcțiunei „Der Disconto Gesellschaft“ și S. Bleichröder nu poate car decit să fie aprobată de toți acei cari se interesează de mersul industriei petrolului în țară. • Astăzi dimineață la orele 7.40, principesa Maria pleacă cu trenul de Cimpu- Lung, la Bahna Ursului (Mușcel). Coneurs de automobile Joi 2—15 Noembrie 1906 va avea loc în arenele Expozițiunea sub înaltul patronaj al principesei Maria un concurs de automobile Gymncana. Inscripțiunile se vor primi la d. Al Darvari str. Manea Brutaru 11 bis la comisariatul Expozițiunei, la d. I. Cămărășescu Hotel Bulevard, la garajul Leonida et comp. str. Cătunul Nufi No. 10, la garajul Prager Calea Victoriei No. 9 și la garajul Ressel str. Carol No. 14. De la facultatea de medicină Era la ora 10 a. m., d. profesor dr. Nanu-Muscel și-a ținut lecția de deschidere a cursului sau de chimie și semiologie în amfiteatrul chimicilor de pe spitalul Filantropia. D-sa a făcut în prima parte a secțiunei de deschidere elogiul regretatului profesor Kalinderu predecesorul sau la această catedră și intrind apoi în considerațiuni generale asupra studiului chimiei insistă asupra importanței ce are pentru studenți și medici conștiința datoriei și amorul profesiunel. , T DIMINEAȚĂ missemmsam A apărut * Medicina populară * — Anul II, No 1 —Cu următorul sumar: Căsătoriile între rude sau consîngenitatea.—Stelele căzătoare —Carnea cușer și carnea trei —Boalele nasului.—Arta de a lucra cu amindouă mîinile.—Influența sau gripa.— Respirația. — Sfaturi farmaceutice — Ce este grifa ?— Fumigația (fumuri).— Cum ia omul și anglica. — Dicționar popular de boale și eacuri.— Ajutoare grabnice.— Sfaturi practice—Cronica hazlie.— Resorturi pentru căruțe și trăsuri Despre pâinea albă și pâinea neagră.—Urita. (roman medical psihologic).— Consultații medicale. 10 bani numărul ======== Abonamentul 10 lei pe an Au asistat d. I. Kalinderu președintele Academiei române, d. decan al facultății de medicină, dr.Thoma Ionescu, d-ni profesori doctori Măldărescu, Buicliu, Florea Theodorescu, Babeș, Marinescu, Anghelescu, dr. Racovițeana Pitești, Anghelovici, M-me Secară, Goilav, Staicovici, Botescu, Haralamb, Tănașescu, Grosovici, Baroncea Heresu, Brătianu, Gheorghiu, Alexandru, Daniel și o mulțime de tineri doctori studenți și studente. La finele secțiunei, Ion Kalinderu vădit mișcat a imbrățișit cu efuziune pe continuatorul la catedră al ilustrului sau frate, și toată asistența, toată elita mediaă, a felicitat călduros pe tinărul și savantul prof.sor. Crima din Turnu-Măgurele — Nou! amănunte — Prinderea asasinilor. — Modul cum s’a comis crima — Motivul crimei.— Cine sunt asasini! T.MAGURETE, 29 Octombrie.—Am semnalat că în noapte de 26—27 Octombrie 1906, în clrentul chilometrului 5 de pe șoseaua T.Măgurele-Roșiori s’a comis o crimă, in următoarele împrejurări, pe cînd locuitorul Niță Sîrbca din comuna Băduleasa se reîntorcea dela oraș în satul sau, în dreptul km. 5, o altă căruță cu cal venea in oraș, în care se aflau doi indivizi îmbrăcați orășănește. Unii pe alții s’au indemnat să cîrmuiască mai la dreapta, dar la refuzul victimei, unul din aceti doi indivizi a tras asupra sa mai multe focuri de revolver, un glonte rănindu-l grav în gît, victima a încetat din viață. Autorității« fiind avizate, d. procuror local Pandelescu insoțit de 2 jandarmi a venit îndată la fața locului» în urmărirea asasinilor Imediat după ce s’a luat interogatoriul martorului care fusese in aciași căruță cu asasinatul, c procuror Pandelescu trimite pe un jandarm prin comunele învecinate, dind în acelaș timp și pe iției locale semnalmentele celor doi asasini. Prinderea asasinilor Jandarmul a umblat toată noaptea prin comunele apropiate fără să dea de urma criminalilor. A doua zi, spre seară, se reîntoarse spre T.Mugurele. In apropierea orașului se întilnește cu căruța cu cei doi indivizi. Jandarmul Voicu Marin îi somează să se oprească. Imediat acesta procedă la percheziționarea lor și în fundul căruței dă de un revolver. Arestați și aduși la jandarmeria locală, el au mărturisit crima, spunînd că au tras asupra victimei intr’un moment de furie. Ei se numesc Florea Mirică și Constantin Dragomir. Cine sînt criminali! Florea Mircă, a mai fost condamnat la 7 ani închisoare pentru că a înjunghiat pe un prieten al său și chiar Vineri 27 Octombrie (a doua zi după comiterea crimei) a avut un proces la trib local, care ia diminuat pedeapsa la 3 luni din 7, cît fusese condamnat pentru furt de cal. Celalt Constantin Dromir, e un prieten al celui tintîiu și era martor in acest proces. In urma crimei săvirșite, ei au umblat toată noaptea pe cimplină aproape de corn. Djog> și dimineață au intrat în oraș, ducîndu-se la tribunal. D. procuror Pandelescu, imediat ce a fost încunoștințat că cei doi asasini au fost arestați și că se află la localul amp. de jandarmi din localitate, s-a transportat la fața locului și a luat interogatorul asasinilor. Ce este mai curios, e că nu se știe încă cam lin doi a tras cu revolverul ■ăci Al. Mirică spune că Constantin Dragomir a tras, iar acesta învinuește pe cei dinții.—Violeta. Cereți No. 24 din pasionantul roman Contele de Monte Cristo de ALEX. DUMAS tatăl — 5 bani fascicola in toată țara, 5 bani — FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 35 — Din Viața da Pușcărie de V. SCINTEE SPITALUL Spitalul bărbătesc — Bolnavi și păturile lor —■ Aeruj și lumina din spital.— Prescripția medicală și regulamentul închisoare! Pseudobolnavi!.— Pățania unui țigan.— Statagema unui șchiop.— Înfiermierul și farmacia spitalului.— Camera mortuară și scobiceiî.— Grădina spitalului.— Constituții fericite. E foarte mic numărul deținuților, care se îngrozește că eșind din iadul de suferință al pușcăriei, va trebui să se reîntoarcă, ca recidiviști, în lipsa sau neștiința unei ocupațiunî. Pentru acest număr restrîns, pușcăria e in adevăr o corecție—nu impusă de lege sau regulamente,— ci aplicată din buna-voința deținutuloi. Meseriași abili, vin foarte rar, neutru furturi, și acei cu condamnațiunî mai mari pentru diferite fapte de ordin penal, cer să fie transportați la alte închisorii unde munca deținutului meseriaș, e mai productivă și nu ca la penitenciarul din Iași, care nu avea nici toate condițiile ca să se poată exercita orice fel de meserie. Atelierul de curînd construit, e din lemn, lucrat cu ajutorul unor deținuți-lemnarî, acoperit cu tablă de tinichea vopsită, și î n care lucrează 20—25 de deținuți. Cifra aceasta înseamnă maximum 7—8 la sută de oameni harnici, în mijlocul unei bande de leneși, de 250—300 de indivizi. In atelier se lucrează: Lemnăria, care fabrică linguri cu testeaua, roa(#, tabachere încrustate, cofe, etc. Ciobotâria, lucrează numai încălțăminte grosolană. Rar se află un caval deținut bun și toate lucrările trădează pe cîrpaci. Unicul model de încălțăminte, mai reușit, e perechea de pantofi cu țesături de mărgele și’n bare meritul lucrului se datorește nu pantofarului, ci mărgelarului. Pe de altă parte trebue să ținem seamă că materialul și uneitele, costînd scump, ciobotăria închisoarei dă rar lucrări de seamă pentru orășeni. a ) Mărgelăria, cea mai productivă meserie, din ipchisoare, fabrică, colane, fote pentru porturi naționale, pungi, manșete și gulere pentru sătence și mici obiecte din mărgele. Traforajul, în a cărui secție, nu se găsesc întotdeauna lucrători, căci ocupația aceasta e legată de artă, de multă răbdare și gust la muncă. Pe vremea deținere! mele a fost un singur lucrător, un deținut condamnat pentru falsificare de bancnote, care pe lîngă desemnurile originale, a moștenit o serie de modele lăsate de un pușcăriaș eliberat ajuns un adevărat maestru în arta traforajului, în timpul celor 5 ani de penitență. Modelele, copiate pe lemn și tăiate cu ferăstrău fine, cu multă măestrie, constitue o muncă migălos de grea și dau fabricațiunei : rame, sfeșnice, casete pentru bijuterii și corespondență, ornamente, etc., care se vopsesc și se lustruesc. Atelierul penitenciarului din Iași după spusele vechilor pușcăriaș, este unicul în care toate lucrările sunt mediocru executate și care nu pot face concurață în comerț. Lingurile și celalte obiecte de lemn sunt de o calitate mai inferioară, decit cele lucrate in alte închisori. La acest fapt concurează și împrejurarea că nu vin comenzi doar fără și unicul dever se reduce la vînzările ce se fac, în zilele cînd publicul vizitează penitenciarul. In alte părți, piața comercială desface fabricațiunile de lemn din închisoare și prin aceasta se dă un imbold de hărnicie deținuților nou- sosiți, cari iau pildă de la tovarășii lor—aceștia făcindu-și frumoase economii din produsul muncei lor. Obiectele de mărgele sunt de asemenea puțin căutate la închisoarea din Iași, deoarece tîrgovețul nu întrebuințează în moda lor aceste fabricațiuni, iar sătenii găsesc aiurea aceste obiecte cu prețuri mai reduse. Obiectele din această secție sînt lucrate din ghiiluri de mărgele, după modelele tipărite, întrebuințindu-se iglița sau acul. Pentru facerea unui colan, trebue să se întindă atîtea mosoare cu ață, cît cuprinde de 3 ori înconjurul colosului castel al hoților. Duminica și Joia, adină în zilele cînd străinii pot vizita pe cei deținuți, se improvizează o mică expoziție de linguri, încălțăminte și obiecte de mărgele. Produsul vinzurel—foarte minim, pînă la 12 lei, in zilele cele mai fericite—se încasează de gardianul de serviciu, care notează într’un carnet numele deținutului căruia arparține obiectul vîndut. Gardianulpredă însemnările, dimpreună cu banii grefierului comptabil al închisoarei, care la partidele deținuților respectivi, trecîndu-le tot odată și’n livretul lor de economie. Pe aceiași cale, se scad în partidă și în livret, sumele ce le întrebuințează definiții pentru cumpărarea materialului brut. Din suma cuvenită deținutului, din vînzarea obiectelor sale, se scade in folosul statului, o taxă de 10 la sută, numită căsuială. In ce privește pe alți meseriași ce s’ar afla ia pușcărie, precum dulgheri, stoleri, zidari, tinichigii, etc., trebue să recunoaștem că sunt exploatați pentru o plată ridicolă, de către direcția generală a închisorilor, cînd se necesitează vre-o lucrare mai însemnată sau vre o reparațiune, pentru atenansele închisorilor. Devizele făcute de inginerii direcției generale, cuprind cifre fabulos de minime, tocmai pentru ca să țină’u seamă, că lucrările urmează să se facă de arestanți. Cunosc cazul unui deviz, întocmit pentru niște reparațiuni necesare închisoarei din Iași, pe baza căruia, săptămîni întregi s’au perindat meseriași de diferite bresle, din oraș și nici unul n’a putut lua lucrarea în antrepriză. Lipseau pe vremea aceea la închisoarea din Iași, deținuți meseriașî, astfel că breslașii de afară, chemați să execute lucrarea după devizul Direcției generale, aduceau contra devize, în care numai materialul de-abia egala sumele devizului original, de la care ca deiidere ironică, onorata Direcție generală cerea adjudecarea antreprizei cu 10 la sută sub calculele indicate de inginer. Statul nu poate invoca faptul că hrănește pe deținuții meseriași, pentru ca să le ceară în schimb, o muncă ce-o răsplătește cu citeva pachete de tutun mahorcă. Hrana deținutului e de 25 de bani pe zi, cît costă pe stat, e foarte rar primită din cazan, de meseriașii deținuți, căci ei își procură mîncare particulară și sînt deprinși să trăiască altfel, decît cu o spălătură murdară de cartofi sau fasole și o pîine neagră, ce cade greu la sto* mah ca o piatră de moară. (Va urma) Y" Y ^ K