Dimineaţa, decembrie 1906 (Anul 3, nr. 1015-1041)

1906-12-02 / nr. 1015

ANCTLTTI.—Äo. 1015.5 B$&ml in toatu țara TELEFOS PUBLlCITATEAt conc&datA kzclvsiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI 19, Strada Karageorgevfci, 18 BMI Telefon 3/4 -/BANI Pentru Capitală Ro. 14/10 Provincie și Străinătate Ro. 12 40 x Apare zilnic la ora 4L dimineața en ultimele știri ale ropptei x JBim­oniile ziaroinT str. ~ă.rimiar 1 1 Un an 6 luni 3 luni Sâmbătă 2 Decembrie 1906 BISECTOR CONST. MIN­E abonamente cu premii • • • « • fr­­» • I • : Lei 2Ö • • II Măsurile di­n vedere?, alegerilor pentru Sumă Petersburg, 30 Noembrie.—Sena­tul va ține miine ședință în care sa va ocupa cu măsurile de rigoare în vederea alegerilor. Cum și în ca măsură sa vor în­tinde aceste măsuri, reese din fap­tul că după noua lege au fost șterși de pe lista alegătorilor din ținutul Pultava 165.815 alegători. Boala d'n­ei Wagner Beyrut, 30 Noembrie. — Doamna Cosima Wagner însoțită de doctorul Sweninger, de fiul și fiica ei, a so­sit astăziî aci. Ea s’a scoborît și s’a dus pînă la trăsura ei, fără sprijinul cuiva și s’a întreținut cîteva minute cu cel de față. Deschen (Austria), 30 Noembrie.­ Din cauza unei schimbări greșite degmacaz, acceleratul din Viena a­­pucînd pe linie greșită s’a ciocnit cu o locomotivă. Conductorul trenului a fost grav rănit la cap, iar un pasager din Bu­­da­ Pesta, Lauenbacher, a înebunit. Amîndoi au fost transportați la spital. Un car poștal atacat de je­fuitori Odesa, 30 Noembrie.­­ O bandă înarmată a atacat era o căruță po­ștală, furînd din ea suma de 200 de ruble. Poliția urmărind pe jefuitori, a­­ceștia au zvîrlit o bombă care a ex­plodat. După aceasta s-a încins o luptă strașnică între polițiști și atentatori. Un polițist și un păzitor au fost grav răniți. Un tînăr care trecea pe acolo din întimplare a fost ucis. Procesul lui Nebogatow —Declarațiile lui Rojăenezwensky— Petersburg, 30 Noembrie.— Tribuna­lul in continuarea interogatoriilor din procesul Nebogatow, a ascultat cri pe amiralul Rojdenstvensky. Inainte de în­ceperea chestiunilor, amiralul și-a ce­rut permisiunea de a răspunde și ches­­tiunilor ce-l privesc direct. Răspunzînd întrebăre, amiralul a con­firmat că munițiunile japonezilor erau­ mai bune ca ale rușilor și a declarat căt mari­narii ruși erau­ prea puțin­ experimentați cu minuirea lor. Numai puțini artileriști ruși au­ avut o­­cazie a lua parte la puținele experiențe ce s’aui făcut. La chestiunea dacă în locul lui Nebo­gatov fiind, Rojdenstvensky ar fi făcut aceiași lucru, amiralul a răspuns nu, a­­dăugî­nd că ar fi ordonat împușcarea tu­turor ofițerilor ce ar fi refuzat supunerea de excennul reabilitat dispr 9 ani Kiel, 30 Noembrie.— „Kieler Zei­­tunga anunță î­­n anul 1897 a fost condamnat la moarte în Flensburg, un bărbat cu numele Deppe, pentru uciderea unui copil și cu toată insuficiența deve­Ciocnire Ultima ora telegrafiei LÓIDRA, PARIS, BERUH, VIERI și BUDAPESTA Prin FIR SPECIAL dsla corespondenții noștri din: Din Camera Ungară Desbaterea budgetului minis­terului cultelor și instruc­­țiunei Budapesta, 30 Noembrie.—In ședința de astăzi a Camerei s’a votat budge­tul ministerului agriculturei. S’a început apoi discuția asupra bu­getului cultelor și instrucțiunei publice. Ministrul Apponyi luînd cuvîntul de­clară că-și va consacra toate puterile pentru îndeplinirea datoriei sale. Va fi nevoie de mari sacrificii bănești pentru sprijinul confesiunilor, adecă pentru au­­tonomia și subvenționarea bisericei ca­tolice, pentru îmbunătățirea școalelor populare și pentru înființarea de școale nouă. Pentru urcarea salariilor învățătorilor ministrul are un proiect, care va asi­gura soarta învățătorilor. Ministrul anunță că se va înființa o a treia universitate în U­ngaria. Discursul ministrului este viu aplau­dat. Cel dintîiu după ministru a luat cuvântul deputatul naționalist român Vasile Goldiș. El protestează contra afirmării, că partidul national ar fi un partid confesional. Apoi cere ca biserica să fie nu­mită romînească, după cum prevede legea, iar nu valahă, între oficianții ministerului de ins­tricție, continuă oratorul, nu e nici un român gr. oriental, deși biserica greco-orientală în Ungaria urmează imediat după cea romano-catolică. Intre 3 milioane de români s'ar fi găsit un singur patriot, cel puțin care să poată fi numit. Românii greco-cnto­ci se plâng, că ei primesc o subvenție de la stat cu unul mai mică, decât protestanții. Dacă acea­stă stare de lucruri va mai dura mult, atunci conflictele con­fesionale nu se vor putea evita.­­Autorul cere ca a treia universi­tate să se înființeze la Arad, pen­­tru că Aradul n’are nimic altceva ieăt monumentul celor 13 martiri. Cu aceastea ședința se ridică­ eilor și protestarea condamnatului, el a fost executat. Acum după 9 ani s’a constatat nevinovăția lui. Un epileptic, care a comis deja 3 omoruri, a fost recunoscut ca autor al crimei pentru care a fost execu­tat. Numele epilepticului este Tez­­noma. Afacerea Garco-Lidval Petersburg, 30 Noembrie.­­ An­cheta în afacerea Garco-Lidval a suferit o întrerupere pentru că, după cum se afirmă, corespondența ofi­cială asupra furnizărei cerealelor e in mare dezordine. Adevărata cauză însă este încur­cătura în care se află comisiunea trebuind să confirme unele date în defavoarea lui Grico. Presa și situația parlamentului german Berlin, 30 Noembrie.— Situația poli­tică, creată prin refuzul partidului cen­tral de a vota creditul de 29 milioane, nu este încă lămurită, deoarece nu se cunoaște atitudinea viitoare a acestui partid. „Börsencurier“ scrie: In cazul cînd centrul își va menține punctul sau de vedere, soarta parlamentului este hotă­­rîtă. Cancelarul n’a avut in vedere dizol­varea parlamentului, dar împăratul nu se va învoi la ceruta micșorare a tru­pelor. „Național Zeitunga scrie : Hotărirea definitivă sta în puterea centrului. Totul depinde de faptul dacă dema­gogii din partidul central vor continua să-și mențină punctul lor de vedere, sau politicianii prevăzători se vor feri să-și piarz­i și ultima influență ce o mai pot avea. Reîntoarcerea reginei Greciei Petersburg, 30 Noembrie. —­ rtegina Greciei a plecat erl In Grecia via O­­desa. Atacarea unei stațiuni Zgierez, 30 Noembrie.— O bandă de 20 tilhari a luat în stăpînire sta­țiunea de drum de fier din această localitate, a prădat casa de bani, o­­morînd și un ofițer. Banda a scăpat. Știri dezmințite Berlin, 30 Noembrie. — Se dezminte știrea dată de ziarele de dimineață după care președintele Reichstagului ar fi primit o telegramă din partea îm­păratului prin care suveranul blamează rezoluțiunea comisiunei badgetare care a respins creditul suplimentar cerut pentru Africa de sud-vest. Zn jurul senzaționalului proces Murri — Antonii moral al crimei — Roma, 30 Noembrie. — Ziarul „Avenire d’Italia“, care de obiceiü este bine informat în chestia pro­cesului Murri, anunță că doctorul Naldi din Bologna este autorul mo­ral al crimei sâvîrșite da Murri. Chestia aceasta se află acum în mîna procurorului general. Din parlamentul german Berlin, 30 Noembrie. — Cancela­rul imperial, prințul Büllow, a avut o convorbire cu șeful partidului central. Se crede, că guvernul va obține o majoritate satisfăcătoare, ca să se poată vota cel puțin câteva din ce­rerile pe care partidul liberal le-a acceptat deja. Este posibil însă, ca Bülow să insiste asupra acordărei a 29 mi­lioane. Dacă majoritatea Camerei se va opune, criza este inevitabilă. După toate probabilitățile însă, se va găsi mijlocul de a se cădea de acord cu partidul central. Apelul lui Caruso Londra, 30 Noembrie. —­ Tele­gramă din New York: Curtea de apel s-a ocupat era cu apelul lui Caruso. Curtea a ascultat mai întîîâ mo­tivele apelului. Martori n’au fost aduși. Din cauză frigului Caruso nu s’a prezentat, și nu s’a prezentat nici detectivul ce-l arestase. Apărarea cere aducerea afacerii în fața unei Curți cu juri. In cazul cînd Curtea de apel va confirma sentința, Caruso este de­cis a merge pînă la ultima instanță. Noul președinte al Elveției Berna, 30 Noembrie.­ Adunarea federală a ales ca președinte pe 1907 pe d. Mueller din Berna, ra­dical, care pînă acum fusese vice­președinte al Uniunei. d. Brenner, consilier, radical, a fost ales vice­președinte. Cheltuelile militare ale Italiei Iioma, 30 Noembrie.— Camera a aprobat proiectul de cheltueieli mi­litare extraordinare. Regele Oskar, bolnav Stokholm, 30 Noembrie. —Din cauza unei spaime, regele Oscar s-a îmboln­ă­vit. El a petrecut o noapte neliniștită și a avut pulsul anormal. Succesorul lui Montagnini Roma, 30 Noembrie.—Papa a numit un episcop francez în locul lui Mon­­tagnin­­, ca reprezentant al său­ la Franța. Onorariul noului medic al șa­h­ului Götingen, S0 Noembrie.— Profesorul Teusch care a fost chemat la Teheran ca m­efie de casă al șah­ului, va primi un onorariu de 80000 mărci. Guvernul persan a luat măsurile pen­tru imediata aducere a profesorului la Teheran, unde i se va opri locuința in apartamentele particulare ale șah­ului. Noule proecte de legi din Ca­mera franceză Paris, 30 Noembrie. — In ședința de uniune a Camerei, guvernul va propune proectele de legi necesitate de conflictul dintre stat și biserică. Aceste proecte vor fi întîifi presen­­tate republicanilor, și propuse în Cameră, după acceptarea lor de că­tre republicani. Imediat după dezbaterile asupra budgetului va veni rândul nouilor proecte. O plîngere curioasă a succeso­rului tronului Germaniei Praga, 30 Noembrie. — Ziarul „Glas Narodna“ scrie că succesorul tronului german, plecînd din Grü­­nau, prin Budweis și Praga, spre Berlin, s’a oprit în stația Wessels. Aici el comandă la restaurantul gătei un dejun pentru el și suita sa. La plată antreprenorul restau­rantului iî prezintă o notă de 160 coroane, care fu achitată fără nici o observație. Succesorul trenului german adresă însă șefului stației o plîngere că a fost taxat cu prețuri exorbitante. Plîngerea a ajuns în mîna minis­trului căilor ferate, care a reziliat imediat contractul cu antreprenorul acestui restaurant. Manifestații republicane în Italia Roma, 30 Noembrie.—Era o mul­țime radicală și republicană adu­nată în fața palatului Farneze a în­cercat să provoace scandal, făcînd manifestațiuni de simpatie Franței. Poliția a risipit însă pe tulbu­rători. Dizolvarea Reichstagului German Berlin, 30 Noembrie. — Reichstagul a respins cu o majoritate de zece voturi, fiind 178 votanți contra 168, credi­tul suplimentar pentru Africa de sud-vest. Principele de Buelow, can­celarul imperiului, a dat a­tunci citire mesajului impe­rial prin care se di­solvă Reichstagul. « Berlin, 30 Noembrie.— Reichsta­gul discută creditele suplimentare cerute pentru Africa de sudvest. După ce ia cuvîntul raportorul proectului d. Spahi, de centru, principele de Buelow declară că este inacceptibilă propunerea cen­trului de a se fixa de pe acuma pentru 1907 numărul trupelor pro­tectoare cu mult scăzute; aceasta ar împiedeca execuțiunea acțiunei militare și consecința ar fi nu nu­mai perderea părței meridionala a teritoriului de sub protecțiunea Ger­maniei dar și un adevărat pericol pentru regiunile centrale și septen­trionale. Trebuește deci făcută o ultimă sforțare pentru a restabili o liniște durabilă în coloniile noastre Dacă Reichstagul votează propune­rea menționată, a zis principele de Buelow, ea, cancelar al imperiului, nu pot semna o astfel de capitula­­țiune.­­ D. Dernburg, director al colonii­lor, apără proectul și cere ca el să fie votat în întregime. D. Lidenburg, socialist, respinge proectul. E­unî Ahrendt, din partidul im­periului, Paaschie, Schrader, liberali, primase proectul. Propunerea împăciuitoare a libe­ralilor tinzînd la scăderea efecti­vului trupelor de apărare la 8000 oameni este respinsă cu 176 voturi contra 181 ; proectul guvernului este respins cu 178 voturi contra 168. Principele de Bülow dă atunci ci­tire mesagiu!«! imperial dizolvind Reichstagul. "• Din C­am­era franceză Paris, 30 Noembrie. — Camera a terminat d­isecțiunea cheltuelilor și a început discuțianea­ legilor finan­ciare. Din parlamentul spaniol Madrid, 30 Noembrie. — Senatul a adoptat proectul de ratificare al actului de la Algeșira, Camera a adoptat budgetul finanțelor. Lupta contra papismului Evacu­area clădirilor ocupate de clerul­ francez Paris, 30 Noembrie.—Ele au avut loc in întreaga Franță mutarea episcopilor plebani și seminariști. Mutarea s’a făcut pretutindeni în liniște, exceptîndu-se acea a epis­copului din Nancy. Administrația consiliului comunal din Paris a luat următoarele deci­ziu­ni: Cardinalul Richard va putea pă­răsi după dorință palatul archiepis­­copal, fără a se întrebuința forța în contra lui. Se va face uz de forță numai față de acei preoți cari vor protesta. Cardinalul Richard e în etate de 90 ani și a declarat că este bolnav și nu poate părăsi casa. Poliția a ținut seama de această declarație. O scrisoare a papei Roma, 30 Decembrie. — Papa a trimis episcopului Richard la Paris o scrisoare în care a lămurit moti­vele, cari l’aă îndemnat să nu per­mită catolicilor sa dea declarații asu­pra serviciului divin pe cari le cere legea din 1881. Papa s’a decis să facă aceasta pentru că a primit din partea epis­copilor francezi multe scrisori în cari aceștia susțin că circulara lui Bri­­and a creat clerului o situație in­suportabilă. Ținta papei nu e dictată de nere­­conciliare, ci de necesitatea de a im­pune respectul față de drepturile bi­sericei catolice. Chestia șefiei eterului superior Paris, 30 N«iu$.>r..c . Moineau, vicarul unei biserici din Paris a de­clarat că aprobă nouile dispozițiuni ale guvernului, pentru că recunoaște că acesta nu mai poate îngriji de toți preoții.­­ Guvernul francez speră că și alți preoți se vor uni cu timpul cu pă­rerea acestui vicar. Cu chipul acesta se va naște o ruptură între clerul superior și cel inferior. Clerul superior se află actual­mente fără șef. Acela care ar putea fi cel mai nimerit șef al clerului și conducă­tor al mișcărilor galicane sprijinite de Clemencean, ar fi Lam­aria preot deputat, cu vederi socialiste și mulți partizani în partid. Dar se înțelege de la sine că el va refuza aceasta, evitînd un conflict cu clericalii a căror statornicie în sentimente nu este garantată. El pourrea seminariilor Paris, 30 Noembrie.—Seminariile din tatai rota­te orașe din provincie au­ fost evacuate. Sscaia eslste confissate la ehr­eratura Paris, 30 Noembrie.— Despuierea hirtiilor confiscate la nunciatură continuă. S’au examinat 2000 hîrfelî. Primele documente corectate azi după am­iazî au stabilit în mod ab­solut cert că episcopii erau aproape unanimi favorabili legea dela 1881 și au trebuit a­­ se supună ordine­lor papei transmise de monseniorul Montagnini. Richard nu părăsește palatul arh­iepiscopal Paris, 30 Noembrie.­ Cardinalul Richard a declarat că va aștepta în pat pe prefectul poliției, înainte de a se muta în palatul oferit de Denis Cochin. Arhiepiscopul a refuzat de asemenea palatul nunciaturei de lângă Elisei, motivmă aceasta prin faptul că din cauza sănătaței sale nu vrea să fie în apropiere de pr­eședintele rep­ublicei. Astăzi s’au oficiat letargiei so­lemne în toate bisericile, cari au­ fost foarte vizitate. Pretutindeni, lucrurile s’au petre­­cut în perfectă ordine. In biserica Madeleine a fost ares­tat un tînăr care a voit să provoace turburări și a încercat să-șî aprinsă o țigară. Desi grafiile serviciului din in Paris, 30 Noembrie. — Prima zi íi punerei în aplicare, a nouri legi s’a trecut în liniște. Da­ca 2 temple declarațiile au fost făcute de către persoane pri­vate. De la celelalte 69 de biserici nu s-au prezentat declarațiile impuse. Preoții respectivi vor fi chemați la poliție și trași la răspundere. Locuința cardinalului Richard Paris, 30 Noembrie.—Se asigura că Papa ar fi oferit cardinalului Richard drept reședință localul fos­tei nunciaturi, dar cardinalul ar locui provizor casa pusă la dispo­­zițiunea sa de deputatul Denys Cochin. 0 comunicare a lui Fiescon Paris, 30 Noembrie. — D-niî Pichon, m­inistrul de externe și d. Gavi­ry, di­rectorul ministerului afacerilor străine, au­ comunicat judecătorului de instruc­țiune Ducaese, însărcinat cu examina­rea hîrtiilor nunciaturai, cu toate do­cumentele din timpul dinaintea rupe­­rea relațiunilor diplomatice cu Vatica­nul, să se bucure de protecțiunea di­plomatică și să fie remise ministerului afacerilor străine care se va remite a­­poi Vaticanului. tarrttt ni­ai de extern al Bulgariei — Raporturile Bulgariei cu cele­l­alte state — Viena, 30 Noembrie.—Semi-oficiosul „Politische Corespondenz” comunică din Sofia: Corespondentul ziarului nostru a avut o convorbire cu noul ministru de ex­terne al Bulgariei, Stancev, în care mi­nistrul a accentuat că s-au bucurat mult cuvintele bine-voitoare ala baronului Aehrenthal, în exposent săli, cu privire la dînsul și poporul bulgar. Declarațiunile baronului Aehrenthal, precum și învoirea Austriei la restrîn­­gerea capitulați­unilor formează o dovadă eclatantă de bunele relații ce există între Bulgaria și Austro-Ungaria. Vederi­le lui asupra acțiunei reforme­­nțelor în Macedonia, Stancev le-a arătat în expozeul sau în Sobrania. Ministrul de externe și-a exprimat dorința ca reforma justiției în Macedo­nia să nu fia întîrziată, pentru a se a­­meliora astfel soarta locuitorilor de a­­colo. Stancev urmărește ca relațiile Bul­gariei să se m­enție în chipul cel mai favorabil cu toate puterile, printr-o po­litică reală și sinceră. In vederea aceasta el va avea în grijă ca posturile diplomatice vacante să fie imediat ocupate. Agentul diplomatic Ghesh­ov a plecat la Constantinopol, cu instrucții de a descrie în mod complect caracterul re­lațiilor de­­ pînă acum între Turcia și Bulgaria. Sultanul și Poarta și-au exprimat sa­tisfacția lor asupra acestor relații. Noul agent diplomatic în Petersburg, general Paprikow, va fi introdus per­sonal de către ministru încă înaintea noului nou­. In același timp suntem­ în poziție de a vedea prin numirea agentului diplo­matic Tolehev la Atena o dovadă, că guvernul bulgar este Înclinat de a cul­tiva bune relații cu Grecia. Intru­cit privește raporturile cu Ser­bia acestea sunt de asemenea sincere și cordiale. Participarea bandelor sîrbești în Ma­cedonia nu pot influența asupra aces­tor raporturi, pentru că Bulgaria pre­supune, că nici Passici și nici guvernul sârbesc nu er­ac în legătură cu aceste banda. $O contrară presupunere ar în­semna un amestec al Bulgariei in afa­cerile interne ale Serbiei. De­ aceea guvernul bulgar s-a mărgi­nit in timpul din urmă da a aduce la cunoștința guvernului sîrbesc atacurile bandelor sîrbești asupra populației bul­gare, arătînd că astfel de evenimente pot influența in mod nefavorabil rela­țiile amicale dintre cele două state, a Paris, 30 Noembrie.— Daelarațiunile cerute de lege făcîndu-se seri de două biserici, procesele verbale în consecință au fost fă­cute. După amiază, trei biserici au făcut și ele daelarațiunile legiuite. * Paris, 30 Noembrie. — Parohii din Paris au făcut cuvenitele procese ver­bale. Telegramele din provincie anunță că s-au făcut numeroase procese ver­bale. Doi comercianți au făcut azi dimi­neață o declarațiune pentru exercitarea cultului in biserica Saint François Xavier. Se pune întrebarea: ce face mi­nisterul de războiu cu d. general Grozea, in urma deciziei dată de Casație ? Acea deciziune e foarte greu de adus la îndeplinire. Ea conține o parte posibil de executat și alta care nu se poate executa. Partea posibilă e reînscrierea d-nn. general Grozea în cadrele active ale armatei și achitarea solde­ ce i se cuvine ca ofițer activ. Dar Casația ordonă și reintegra­rea d-lui general Grozea în dreptu­rile sale de ofițer comandant. D-sa era general de brigadă și comada o divizie. Cînd a fost trecut la pensie ,i s’a dat gradul de general de di­vizie în rezervă. Acum cînd treb­ue să fie rechemat în activitate nu poate fi rechemat decit cu gradul din urmă, adică ge­neral de divizie. Or, pentru acest grad, d-sale tre­bua să­­ î se dea comanda unui corp de armată și nici un comandament de acest fel nu e liber. ” Părerea ofițerilor este că ministe­rul nu va putea să execute decît în parte decizia Casației, adică va re­chema în activitate pe d. general Grozea, iî va servi solda cuvenită gradului sau, dar nu-i va putea în­credința nici o funcțiune de înde­plinit. Va fi deci, pînă la Aprilie 1907, un ofițer activ... în disponibilitate, si­tuație neprevăzută și deci contrarie legilor militare existente. a. F. unde a fost pansat, și concediat apoi. Manipulantul Dumitru Săbăreanu, care conducea vagonul electric, a fost ime­diat arestat și condus la circums. 37-a. Din ancheta făcută de către subco­misarul Marin Tănăsescu dela zisa cir­cumscripție, rezultă: că manipulantul Săbărescu, a sunat clopotul de alarmă dela o distantă apro­ciabilă ; că condu­cătorul raționalui Mitică Moisiu era in stare anormală de beție, și că, în sfîrșit, vina este a lui Moisiu, care nu și-a stă­­pînit calul cînd a auzit semnalele. Manipulantul Dumitru Săbăresnu, a fost pus în libertate.—­ă.— arestarea unor revoluționari bulgari macedoneni — No­i­ amănunte — Constanța, 30 Noembrie. — V’ara comunicat erî despre arestarea bul­garilor Pandele Lișco și Naum A­­nastasos, acuzați că strângeau fon­duri pentru bandele revoluționare din Macedonia. Iată și amănuntele ce am putut afla: Din ancheta făcută, rezultă că un adevăr acești doi agenți strângeau fonduri, din localitate, de pe la bul­gării macedoneni aflați aci. Arestații refuză să arate scopul pentru care colectau sumele. Se stabilește­ însă că și în anul trecut acești doi tri­miși misterioși au strîns fonduri din Constanța. Ei au­ fost adăpostiți aci la birta­­șul Arghir Atanase cari ii ascundea, și la ancheta poliției a negat pre­zența sus numiților în Constanța. Sunt presupuneri că acest chirfcaș, bulgar de origină, a lucrat în com­plicitate cu el și că fondurile colec­tate ernt în păstrarea lui. Ancheta continuă. Gh. Tașcu, laptagiu­ amenințat cu moartea, și care a făcut denun­țul­ poliției, a cerut acesteia sâ-i apere viața, el fiind expus la răz­bunarea altor compatrioți fanatici de ai lui. Cercetările se fac cu mult tact de șeful siguranței comisarul Minovici, și vor conduce de­sigur la stabili­rea complectă a cazului­ Goraap. Cazul gen­eralilor Grozea Hotăr­îrea Casației - Hotîrsli hatá­riról. — Situația " lui general Grosești —­ Ce va face minis­terul "? Ia cercurile militară a produs mare senzație faptul că înalta Curte de Casație, secția contenciosului ad­ministrativ a dat cîștig de cauză d-lui general Grozea, ordonînd în­scrierea sa în cadrele active ale ar­matei, pînă la 1 Aprilie 1907, cînd d-sa împlinește vîrsta pentru pensie. • Deciziunea Casației răstoarnă pre­vederile regulamentului privitor la punerea la pensie a ofițerilor Acel regulament spune că data naștere­ nouî ofițer e aceea care e trecută în controalele armate!. Or, se întîmplă de multe ori, curo­j și în cazul d4ar general Grozea, că data naștere! trecută în controa­lele armatei sa nu corespundă cu data naștere! din actul stă­tei civile. Căci dacă acum, la înscrierea în controalele armatei, se ține cu ri­gurozitate seama de conținutul cer­tificatelor de naștere, în trecut con­trolul era foarte puțin sever. De­sigur că înalta Curte a soco­tit data naștere­ d-lui general Gro­zea după actul 8­ Ü de naștere, iar nu după cele prevăzute în controa­lele armatei, căci după aceste con­tr­oale, d. general Grozea împlinea anii de pensie în luna Iulie 1908, nu în Aprilie 1907, și da data din controale a ținut seama d. gene­ral Manu, cînd a pus în retragere din oficiu pe fostul comandat al di­viziei 1 Y. Crima dis­colmySTiragymiresl! — Prin fir telegrafie — TIEGOVIȘTE, 30 Noembrie.—Erl pe la orele d­o. m. femeia Ana Radu Alexandru, pe cînd se întorcea din pădure cu o Urnă de lemne le­gată de spate, a fost ob­orită de un necunoscut. Biata femeie a primit peste S0 de lovituri de cuțit în cap. Adusă în a­­gonie la spital a declarat că a fost lovită de un anume Vasile. Parchetul bănuind că acest Vasile e un nepot al femeiei ucise, a dis­pus arestarea lui Tarile Ioan­­,un­­trail. _________ Rica afacerea lemnăriei din docurile Galați GALAȚI, 30 Noembrie. — Chestia manipulării lemnăriei la docurile Ga­lați e, în sfîrșit, pe cale da a fi tran­șată în­ mod«­ preconizat de mult de către exportatori. Comisian«» care s-a prezentat minis­trului de lucrări publice. In acest scop, n­udua azi rezultatul că li s'a promis ca pe viitor să nu se mai dea în an­trepriză manipularea, ei să se închirieze exportatorilor la euro în docuri. D. Dumitrescu, șeful docurilor a ple­cat azi la București, cu un proect al d-sale, în senzul dorințelor exportato­rilor, lat. Plîingerea pescarilor — Ancheta de la Galați — GALAȚI, 30 Noembrie.—Azi au­ so­sit în localitate d-niî dr. Antipa, in­spectorul Manolescu și inspectorul Ciu­­ciu dels c.­­f. r. cari împreună cu d. Petrescu, șeful pescăriei locale, și cu șefii pescăriilor dela Tulcea și dela Ibrăila, au­ procedat la anchetarea nea­junsurilor de cari se plîng comercianții de pescărie. Au fost ascultați mai mulți comer­cianți. Li s'a­ fi promis următoarele : " Direcția c. f. r. va schimba itinerarul pentru stațiile laterale de pe liniile prin­cipale, astfel ca peștele să nu mai fie întârziat. Se va studia chestica primirea tran­sporturilor de pește la toate trenurile. Comisiunea de anchetă a declarat că nu avea cunoștință de faptul că se per­cepea, în mod ilegal, taxa dublă la tre­nurile accelerate de persoane. S’a luat notă de numele funcționarilor de la ma­gazia C. F. R., dovediți că făceau și­cane comercianților. S’a hotărît ca în ce privește canti­tatea, coletele să poată fi primite cu o greutate de 15 la sută în plus. Comercianții au mulțumit d-lui Pe­­trescu, șeful ptșcăriei locale, grație e­­nergiei căruia, pare că pe viitor nu vor­ mai avea da întîmpinat greutăți.—Int leeiJealui din SomenM Carol Aseară pe la orele 6, un accident de tramvai­—care ar fi putut avea urmări grave—­s’a întimplat­, pe bulevardul Ca­rol, sa intersecționea cu calea Moșilor. Va­gonul ca­ro 8, al tramvaiului dec­trie, ce venea pe bulevard, s’a lovit cu un Li­ton al lăptarului Mitică Moisiu, domiciliat în cătunul Satu Nost, pen dint­ d­e comuna D­idegtî, și în care se afla ei, soția lui, Maria, și un copil în virată ca de un an. Din cauza puternicei ciocniri, butonul s’a răsturnat, aruncînd la o distanță ca de do! metri­ pe Maria și pe copii ce-i ținea în braț», contuzionîndu-l ușor , iar Moisin care conducea faitonul, a fost de asemenea trîntit jos, cauzîndu-și cî­­teva leziuni la piciorul sting. Rănitul a fost dus la spitalul Colțea, sesiunea liberală la Craiova CRAIOVA, 30 Noembrie. — Diseară­ va avea loc o mare întrunire liberală, la care sunt convocați delegații celor 5 circumscripții în urma întrunirilor ți­nute la M. Coșoveanu, Iiie Țăndăreanu Ilie Ștefănescu Matzu, Ilie Arapcea și Ion Marin. In total sunt 35 de begați, cari vor a­­­lege 5 președinți, 5 vicepreședinți și 5 secretari. Fiecare circumscripție compusă din 7 delegați își alege comitetul aparte« Xo.m. Crima din Pitești PITEȘTI, 30 Noembrie. — Ioan Bă­nică, servitor la restaurantul Papadopol a dat o puternică lovitură femeei Rada, din același restaurant. Nefericita e în agonie. Detalii prin poștă. — Coresp. Hin Cviingfln Curtea cu juri. — Azi se va des­­chide sesiunea de iarnă a Curtei cu juri. Sunt a se judeca in această se­siune 11 procese. Curtea s’a constituit din d-ni. Pretorian membru la Curtea de apel din București ca președinte asistat de d-ni. Procopiu, membru de ședință și T. Drigu, supleant, grefier Victor Nedelesen. Iată procesele ce se vor judeca pre­­cum și ordinea în care se vor judeca : 1 Decembrie 2 procese. Procesul lui Dobra Porumbiță din comuna Putinei acuzat pentru delict electoral, și al lui Tudor Geamăn acuzat pentru răniri cari au cauzat moartea. La 2 Decembrie. Procesul lui Tudor Tunari din Stoenești pentru loviri cari fi cauzat moarta». La 4 Decembrie 2 procese. f­­lamandi Dumitru și Iancu Răducanu din Cio­­lanu pentru loviri cari au­ cauzat moar­tea și David Velcof pentru tîlharie. La 5 Decembrie, Const. FI. Morlovea și Ion FI. Morlovea din Slobozia pen­tru omor. La 7 Decembrie. Marin Pintenaru din Topola pentru crimă săvîrșită dar neizbutită și Manea St. Mi­cu pentru ti­Lărie. La 8 Decembrie. Stan St. Tonta pentru omor. La 9 Decembrie 2 procese, Badea Marin și Badea Sandu din Giurgiu pen­tru omor și M. R. Guriță din Groau pentru delict electoral. Prind­erea lui V. H­ranof.­­ A fost prins în Rusciuk și P. Ivanof zis și Nico­­laef amantul fem­eei Prominora Natalia a­­utoarea furtului de 500 lei din Galați, cu care ea dispăruse împreună. ȘTIRILE. NOPȚEI­ E diferite furturi—D. Grigore Crețu din strada Tunarilor 39, a reclamat cir­cumscripției respective, că autori necu­noscuți, i-au­ furat dintr’o magazie un cazan de aramă. — Servitoarei Maria Plendea, domi­ciliată în bulevardul Carol No. 67 au­tori necunoscuți, i-au furat dintr’un cum­făr tot ca agonisise ea într’im­an, trei bilete da bancă a douăzeci de lei". Circumscripția 37-a, e pe urma ho­ților. Pungași âu haine.—Do­­i indivizi, cari după felul cum au­ operat nu « îndoială, că n­u sunt pungași, s’au­ întro­­dus alaltăeri seară în locuința d-lui Marin Vasile din calea Rahovei No. 91i furindu-î : o căciulă de astrahan, o pai­zei d­e ghete și două paltoane —unul noft—nouț, iar celălalt mal vechist, o biacîe de îmbrăcăminte cari după ară­tarea năgabașului sînt în valoare de 150 ier. In urma reclamației ce a depus Ia poliția Capitalei d. Marin Vasile, sunt indiei­ că pungașii vor fi prinși în cu­rînd.

Next