Dimineaţa, decembrie 1906 (Anul 3, nr. 1015-1041)

1906-12-04 / nr. 1017

S­fant în toată țara. ANUL în.—m 1017, BANI TELEFON­­ PUBLICITATEA­ CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Ct. BUCUREȘTI %8, Strada Karageorgevici, 18 Telefon 3/4 . . .­n Lei 20­­­1­9 •­­ * • • * P . BANI Pentru Capitala No. 14/10 Provincie și Străinătate No. 13/40 . Apare zilnic la ora A dimineața cn ultimele știri ale no­p­ței . Biurourile ziarului str. Sărindar 11 J­uni 4 Decembrie lgren­t« DIRECTOR CONST. MINLE ABONAMENTE cu premii Un an 6 luni 3 luni 11 Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA = Din Camera ungară Continuarea diaențiunea budgetului instrucțiunei Budapesta, 2 Decembrie.—Minis­trul președinte Wekerle a prezintat țn ședința de azi un proiect de lege cu privire la regularea provizorie a raporturilor comerciale externe. S’a continuat apoi desbaterea bud­getului instrucțiunei.­­ George Nagy declară, că după­­ frumosul discurs al ministrului Ap­­iponyi dînsul are puțin de vorbit. El dorește numai o mai mare ex­tensiune a instrucției în limba ma­ghiară. Otto Szilay descrie agitațiile slo­vacilor din comitatul Pojon. El cere ca a treia universitate să se înfiin­țeze în Pojon, fiind lipsa ei foarte reclamantă în acest oraș. După ce președintele consiliului Weker le răspunde interpelărea de­putatului naționalist slovac Hodja în chestia diurniștilor de stat, șe­dința se ridică. Rechemarea ambasadorului spa­niol de la Vatican Madrid, 2 Decembrie. — Ziarul­­­ El Liberal“ publică un articol în care spune că ambasadorul Spaniei la Vatican, a trimis fără învoirea guvernului său, o telegramă amba­sadorului Spaniei la Paris, prin care îl invită ca în urma plecarea lui Montagnini, sa prefere dînsul archiva nunciature­ din Paris. Ambasadorul din Paris nu a răs­puns acestei cereri, aducînd aceasta la cunoștința guvernului său. Ziarul „El Liberal“ cere reche­marea ambasadorului de pe lîngă Vatican. ■ Proectul de ortografie al lui Roosevelt respins Londra. 2 Decembrie. — Congre­sul din Washinton n’a primit noul proect prezentat de președin­tele Roosevelt cu privire la intro­ducerea ortografiei fonetice. Guvernul rus nu despăgubește pe străini Petersburg. 2 Decembrie. — Gu­vernul rusesc nu voiește să dea străinilor nici o despăgubire în ur­ma pagubelor, cauzate de către re­voluționari. Proactul pentru asigurarea cul­tului în Franța Paris. 2 Decembrie.—Consiliul de miniștrii a decis textul definitiv al proiectului care tinde asigurarea exercițiului cultului catolic. Textul comportă ș­ase articole și va fi de­pus la Cameră după amirzi. Pro­iectul obligă bisericele a rămîne a­­fectate serviciilor cultului. Guver­nul va decide sancțiuni în contra funcționarilor în caz de rezistență sistematică cu precugetare. Din Delegațiunea austriacă Budapesta, 2 Decembrie.— Dele­­gațiunea austriacă a adoptat credi­tele pentru provinciile ocupate și s’a amînat pînă după anul nou. 9­schiderea teatrului „Rejane“ Paris, 2 Decembrie. — La tea­trul „Rejane“ au avut loc Vineri seara probele generale cu piesa ..La Savelli“ de Max Maurey. As­tăzi teatrul s’a deschis cu această piesă. Ciocnire de trenuri Budapesta, 2 Decembrie.—Astăzi la orele 2 și 15 a sosit aci princi­pele Leopold de Bavaria cu expre­sul care s’a ciocnit astă noapte cu un tren de marfă în stația Du­­nackesse. Pe peron principile s’a exprimat în fața publicului asistent: „„Ceva serios nu mi s’a întîmplat din fericire. Din contră era să în­gheț aproape. Ori­cum viața atîrnă de un fir de păr“» El s’a urcat apoi într’un echipa­­giu și a pornit­­ la Curte unde era așteptat de arh­iducele Iosef August și soția lui. Contele Edmond Csaky, care din fericire a fost numai ușor rănit și care trebuia să se prezinte astăzi monarh­ului în audiența privată, a trebuit să amîne această audiență, trimițînd scuze împăratului»­ n declarația lui Marconi Borna. 2. Decembrie.—Intr’un inter­view cu representantul ziarului „Gior­­naie DTtan­a" Marconi a esprimat mi­rarea pentru înțelesul ce s’a atribuit discursului săfi pronunțat­­ la Veneția. Dînsul asigură că nu s’a gîndit nici la un răsboiu pe Adriatica nici la un ras­­boiu ca Austro-Ungaria; a voit numai sa se pronunțe asupra întrebuințării in­versiunii sale în timp de pace și de răsboiu. Balotagiile prusiana Berlin, 2 Decembrie. *­» Balotagiole prusiano pentru Reichstag au­ fost fi­xata pentru 5 Februarie. Mectinguri în Italia în favoarea legei separațiunei Roma. 2 Decembrie.­In ultimele zile au avut loc meetinguri și diferite alte manifestațiuni în deosebite orașe italiene, în deplină libertate, în fa­voarea aplicațiunii legii separațiunii din Franța. Totuși autoritățile au­ o­­prit meetingul pentru m­îine, anunțat a se ține în Roma pe piața Capo­­dei Fiori, în împrejurimile ambasadei Franței, exclusiv pentru motive de ordin public, de­oarece,de­sigur ,ar fi produs tumult. Un incident în culoarele Came­rei ungare Budapesta, 2 Decembrie.—In pauza ședinței de azi a Camerei a avut loc următorul incident: Deputatul Nagy spune: — Noi nu ne putem înțelege aici cu romînii. Deputatul Vlad întrerupe:—Acolo e doară „Lumina“. („Lumina“ este un ziar Kossuthist scris în lmba ro­mina. N. Red.) Intre acestea editorul acestui ziar, deputatul Emerit Danasy, trimite deputatului Vlad un număr din „Lu­mina“ și o invitație de abonament. Vlad ar fi retrimis ziarul cu ob­servația : Nici prin „ Lumina* Hu­ ne vom înțelege cu maghiarii! Furt la ministerul fluențelor din Serbia Belgrad, 2 Decembrie.—Un furt îndrăzneț s’a comis astăzi la minis­terul de finanțe. De la secretarul acestui minister a dispărut spre seară suma de 10000 lei. Secretarul ministerului, Andrei Pe­­trovici, acuză pe șeful bi­roului său pentru că nimeni altul afară de dîn­sul n’a călcat în birou dela deschi­derea lui. Petrovici a restituit din caseta sa particulară, banii dispăruți. S’a orînduit o anchetă. Adunarea Octombriștilor Moscova, 2 Decembrie. — Adunarea octombriștilor a avut loc cu o mare a­­fluență în prezența reprezentanților oc­­tombriști din Petersburg, a cadeților, a partidului renovarei pacinice și a par­tidelor drepte. Pușkin declară că vrăș­­mașia­ dintre octombriști și cădeți s’a produs din cauza atitudinei nepatriotice a cadeților. Reproșul că octom­briștii sprijină guvernul este o calomnie, insă e adevărat că octombriștii țin socoteală de greutățile sub care lucrează guver­nul și recunosc în Stolypin un om sin­cer. Partidul său nu vrește a combate Duma și guvernul, ci vrește a lucra în interesul țărei. Oratorii din partidul cadeților declară că guvernul s-a făcut vinovat de steri­litatea Dumei. Trubetzkoi, din partidul renovărei pacinice, reproșază Octombriștilor că nu fac o opozițiune destul de energică guvernului și condamnă pe cădeți. Gutchkow declară că între octom­­­briști și cădeții antinaționali și uniți cu revoluționarii există o prăpastie de ne­­trecut. Din Camera italiană — Bugetul afacerilor străine.­Ches­tia acordului cu Austro-Ungaria Roma. 2 Decembrie. — Camera a discutat bugetul afacerilor străine. D. Lucifero zice că Italia nu are motiv de a se teme de vreo agresiune din partea Austriei și că privește cu încredere opera militară de la frontieră, dar trebue ca Austria să aibă o egală încredere în Italia, care asemenea trebue să se gîndească la apărarea sa. D. Artom se bucură că d. Tittoni se consacră la opera consolidărea triplei alianțe și nu crede că iredența sau chestiunile din Albania și Balcani ar putea turbura raporturile italo-austri­­ace. Dorește ca raporturile cordiale ale celor două guverne să găsească o largă consimțire în gîndul celor două po­poare. Relevă că Italia neținînd la cuceriri trebue să rămîe un element de pace al lumei. • Cu privire la Tripolitania crede că trebue­e sclusă orice idee de cucerire teritorială, însă trebue să se încerce a se convinge Poarta să deschidă Tri­­politania și Cirenaica comerțului ita­lian. D. Santini relevează mediocrul inte­res al unei eventuale ocupațiuni a Tri­­politaniei după ce Franța și Anglia au­ împărțit teritoriul dinapoia lor. Întreabă dacă guvernul va sprijini pe religioșii italieni din Orient și recomandă a se avea grijă de școalele italiene din strei­­nătate. Se bucură de ultimele manifes­tațiuni dintre membrii guvernelor sta­telor aliate Italiei. D. Galli zice că o frază fără impor­tanța a lui Marconi a avut în Austria diferite interpretări cu totul streine de adevăratul lor interes. D. Bissolati, socialist, afirmă că par­tidul socialist a cooperat în­totdeauna la bunele relațiuni dintre Italia și Austro- Ungaria și adaugă că de­oarece acordul cordial dintre Italia și Austro-Ungaria are o bază naturală in fapte. Tripla a­­lianță este pentru Italia foarte inutilă și un angajament greu fără compensa­­țiune suficientă, de­oarece tripla alianță expune pe Italia la un conflict cu A.­Urmarea discuțiunea a fost amînată. Proiectul cheltuelilor militare extra­ordinare a fost aprobat cu vot secret prin 106 voturi contra 38. Furtul din Toulon Paris,2 Decembrie.—A fost arestat astăzi aci acel care a comis furtul celor 20.000 de franci din cariera poștală. Fata lui Stolypin bolnavă Petersburg, 2 Decembrie.— Fata lui Stolypin, care a fost rănită cu ocazia atentatului, e bolnavă acum de pneumonie. Șahul Persiei pe moarte London, 2 Decembrie.— Ziarul Daiag Mail află că șahul Persiei e pe moarte. Nu e speranță să mai trăiască, și se așteaptă în fiecare moment moartea sa. Se crede că nu va fi numit imediat un succesor ci se va aștepta întrunirea partidului național ca să decide. Se crede că la moartea sa vor izbucni tulburări. Monseniorul Montagnini la Roma Roma, 2 Decembrie. — Monseniorul Montgnini a sosit aci și toate incercă­rile ziariștilor italieni ca și cele ale ziariștilor francezi de al interviews, au rămas infructuoase. Monseniorul n’a vrut să declare ni­mic nimănui. Atentat contra amiralului Dubassov Petersburg, 2 Decembrie.­ Un a­­tentat cu bombă a fost comis la o oră după amiază în contra amiralu­lui Dubasso­v, fost guvernator gene­ral al Moscovei, pe câid se preumbla prin grădina Taurică. Amiralul a fost rănit ușor la picioare. Doui au­tori ai atentatului au fost arestați. Au fost aruncate două bombe și s-au tras șase focuri de revolver. Perechea regală norvegiană la Potsdam Potsdam, 2 Decembrie.—Perechea regală norvegiană și principele Olaf sosind aci au fost primiți la gară de către împărat, împărăteasa, prin­cipii de coroană. Suveranii s-au dus cu trăsura la palatul cel nou unde a avut loc o mare recepțiune. Plecarea reginei Greciei dini On­cia Odessa, 2 Decembrie.­­ Regina Olga a Greciei a părăsit Odesa, pornind spre Athena. Ea a fost condusă la gară de către autorități și comitetul d-nelor ruse. La plecare regina purta insigna comitetului. Onorariul deputaților americani Londra, 2 Decembrie.­­­ O tele­gramă din Washington anunță că, Camera deputaților a aprobat ridi­carea onorariului membrilor Congre­sului de la 8000 la 12000 dolari. A fost însă respinsă propunerea pentru ridicarea onorariului senato­rilor de la 5000 la 7500 dolari. Aminairea evacuarea palatului arohiepiscopal Paris, 2 Decembrie.—Astăzi după amează un inspector al poliției a înm­înat arh­iepiscopului Richard ordinul conform căruia trebue să părăsească imediat palatul. Cardinalul a răspuns că este bol­nav și nu poate părăsi locuința, se va supune însă în cazul cînd se va face uz de forță. Inspectorul poliției s-a retras ime­diat, renunțînd a executa ordinul. La răspindirea vestei că un ins­pector al poliției a sosit în palatul archiepiscopal o mulțime imensă de preoți catolici, clericali, deputați, senatori și tineri si a adunat în fața palatului, deciși a opune rezistență in cazul cînd poliția va sili cu for­ța pe cardinal să evacueze palatul. Văzîndu-se însă că inspectorul poliției se retrage, mulțimea s’a împrăștiat în liniște. E probabil că poliția va ține seamă de boala cardinalului, și va aminai executarea ordinului de eva­cuare, acordind arh­iepiscopului un termen mai lung pentru mutare. Sosirea trupelor șerifiane la Tanger Tanger. 1 Decembrie­ — O scri­soare a Torresului informează ofi­cial corpul diplomatic despre apro­piata sosire a trupelor șerifiane în­sărcinate cu execuțiunea actului de la Algesiras. Din Camera franceză Paris 2 Decembrie. — Camera a întrerupt discuțiunea legii finance­­lor pentru a asculta expunerea de motive a proiectului elaborat de consiliul de miniștrii asupra exerci­țiului cultural. Stingă aplaudă pu­ternic. Ședința s’a ridicat. O manifestație a mateloților turci Constantinopol, 2 Decembrie.— Ca la 500 de mateloți soldați au manifestat la cimitir în contra mi­nistrului marinei din cauză că sunt reținuți peste timpul de serviciu legal. Mairan, comandant al pom­pierilor marinei, a fost lapidat,­ o­­fițerii care treceau pe drum au fost maltratați. Viceamiralul Ah­med pașa, ajutor al ministrului marinei, a fost rănit. Manifestanții nu s’au potolit încă. Modificarea legilor­ penale ale Bulgariei Viena, 2 Decembrie...Sami ofi­ciosul „Politische­ Corespondenz“ co­munică din Sofia. Mișcarea din vara trecută în con­tra grecilor, măcelurile, jafurile și estorcările de bani sub masca colec­telor pentru întreținerea bandelor au avut ca rezultat punerea în evi­dență a lacunelor din codul penal al Bulgariei. Compromiterea în străinătate a po­porului bulgar din cauza lipsei de putere de a lupta în contra acestor abuzuri îșî arată acum efectul. Ministrul justiției va depune în Sobrania un proect de lege pentru modificarea și complectarea legilor penale, în sensul ca asemenea mă­celuri și abuzuri comise în contra cetățenilor bulgari de naționalitate străină să poată fi evitate sau ur­­mărite cu cea mai mare severitate. Apoi să se creeze guvernului pu­tința de a restrînge dreptul ținerei metingurilor sub cerul liber, care pînă acum erau permise,— și chiar de a le interzice în cazul cînd ele ar amenința ordinea și siguranța publică. Lupta electorală din tema ma Norile alegeri. — Deciziunile parti­delor. — înarmarea și speranțele socialiștilor. Nouăle alegeri Berlin, 2 Decembrie. — „Vorwa­­erts“ scrie că alegerile nouă au fost hotărîte pentru 25 Ianuarie. Decisiunile partidelor Berlin, 2 Decembrie.— Liberalii au ținut ori o întrunire în care au decis să lupte cu energie la viitoa­rele alegeri. Muller, fostul deputat din Meinin­gen, a atacat pe socialiști. întrunirea a hotărît ca tot parti­dul liberal să fie contra centrului și contra socialiștilor, înarmarea și speranțele socia­liștilor. Leipzig, 2 Decembrie.­­ Ziarul „Neueste Nachrichten“ publică decla­­rațiunile făcute de un fost deputat socialist corespondentului sau din Berlin. Pentru alegerile viitoare social-de­­mocrații sunt bine înarmați. Ei vor pune candidaturi în 397 circumscripții. Partidul socialist german speră că va obține 3 mili­oane și 3 sferturi de voturi. Toți foștii deputați social-democraț vor candida și la viitoarele alegeri Papa și nouile alegeri germane Berlin. 2 Decembrie.— In cercu­rile Vaticanului se crede că noul partid central nu va avea nici o in­fluență asupra legăturilor dintre papa și împărat. Papa a lăsat deplină libertate cardinalului Fischer, care conducea politica partidului central, așa că el nu poate fi făcut responsabil de politica centrului. Apelul partidului naționia lib­eral Berlin, 2 Noembrie.—­Ziarul „Na­­țion­al Zeitung“ publică analul par­tidului națîonal-liberal către alegă­tori. Apelul adoptînd principiile gu­vernului spune : Disolvarea parlamentului nu este altceva decît aprobarea acelei poli­tici a partidului nostru, pe care noi o urmărim de ani de zile. Pe cine vrea să urmeze poporul? Pe statul major care cere 8 mii de soldați, sau pe d. Erzberger și tovarășii săi cari vor să micșoreze acest număr la 2.500? Cui se va supune poporul? Dato­riei naționale, ori d-lui Roeren? Alegători! Datoria și demnitatea națională, interesele poporului și jertfele materiale și de sînge, aduse pînă acuma, sînt în pericol. Resoluțiimea partidului liberal Berlin, 2 Decembrie.— întrunirea partidului liberal­­)a luat resoluți­­unea de a îndemna pe liberali să lupte uniți, asigurînd astfel condu­cerea statului influența­ liberalis­mului. Modificări de legi Berlin. 2 Decembrie.—Presa con­servatoare pomenește de o lovitură de stat. „Hamburger Nachrichten“ scrie: Nu ne putem mulțumi numai cu publicarea nouilor alegeri, ci trebue să modificăm legile ca să avem o mai mare garanție pentru restabili­rea noului parlament. Partidul libe­ral popular și național-liberalii au­ lansat deja apelul către alegători. Comunicat oficial asupra dizol­­varei Reichstag u­ui Berlin, 2 Decembrie.­ Guvernul publică astăzi în „Nord. Aug, Zei­tung“ cauzele dizolvarei Reichsta­gului, și ceea ce urmărește prin nouăle alegeri. Guvernul atacă cu vehemență partidul central. Herzberger îndeamnă centrul la luptă. In scopul acesta el a scris și o broșură asupra relațiilor coloniale, broșură ce va apare în cursul săp­­tamînei viitoare. Seelsnuniile Mii uimiri si cabinetului Born­­o, 2 Decembrie. — Un membru al cabinetului s’a exprimat că un de­cret imperial nu este de așteptat. Guvernul vrea să fie persoana împă­ratului departe de lupta electorală și să evite tot ca ar putea aduce la dis­cuție politica lui. E probabil că înainte de alegeri gu­vernul va publica un manifest. Lovitura de stat de care pomenesc unele ziare e o nechibzuință care nici nu ne poate trece prin gind. Presa ar trebui să se păzească de a răspîndi a­­semenea vești, pentru că prin ele nu fac altceva decît propagandă socialistă. Se înțelege că guvernul va fi recu­noscător partidelor care l-au sprijinit în ultimul timp, dar liberalii nu trebue să înceapă prin a cere numirea de miniș­trii liberali. Ei să-și facă rang întîî datoria și să nu urmărească altceva decit a intra un număr cu­ mai mare în Reichstag, apoi se va putea vorbi de miniștrii liberali. Dealtfel partidul liberal are 37 membrii și va fi cu neputință guvernu­lui ca să-șî bazeze politica lui­­ pe un număr atit da restrins. Continu­înd ministrul spune că libe­ralii au ia cabinet pe Dernburg, care era membrul unei fracțiuni liberale și care este și acum ministru liberal. Apoi este o greșală că liberalii cer sacrificarea ministrului cultelor al Pru­­siei; afacerile Prusiei nu trebuesc a­­mestecate cu cele ale imperiului. Principiul nostru este acum lupta în contra centrului și socialiștilor. Liberali­lor și național-li­beralilor le va fi greu însă să obțină o puternică majoritate in noul parlament.­­ La 15 Decembrie se deschide se­­ziunea de iarnă a Curtei cu juri sub preșidenția J di-lui Beșteleî, membru la Curtea de apel din Galați. Se vor judeca următoarele procese : la 15 Dec., Ibraim Osma, atentat la pudoare, Spiru Mer­­suris, atentat la pudoare, Constantin Scarlat zis Codin­, contopire de pe­depse, Spiru Milea Dobre contopire de pedepse, la 16 Decembrie, Sandu Ior­dan tim­ărie, la 18 Decembrie Gheor­ghe C. lonescu, lovire, Alexandru I. Boantă, pentru lovitură care a cauzat moartea, la 19 Decembrie Zamfira Pe­­trovici și Anica V. Russu, avort, Du­mitru Toader al Casandrei, pentru a­­sasinat. IAȘI, 2 Decembrie.— Azi noapte un incendiu a distrus brutăria d-lui Col­­de­nberg din strada Niculina. —­ In via d-lui Ghițescu din apropie­rea orașului s’a găsit un om mort. Se cercetează. " — D. Stere a declarat ca amicii săi nu participă la congresul libe­ral de mine Umstraicä.—Dan­ BOTOȘANI, 2 Decembrie.— Din cei 4 criminali evadați din arestat preven­tiv, grație măsurilor luate de poli­ție, Grigore Grigoroff, a fost prins a­­seară la locuința lui din strada Roșio­rilor, iar Călin și Ursachioaei, după a­­ratările lui Grigoroff au fost prinși la Stănceni, aproape de Botoșani, ascunși fiind într’o gireadă de pac. Singur A­­lexe Grigoroff n’a fost încă prins. Albii GALAȚI, 2 Decembrie.—Vaporul rus maritim „Bulgaria“ care fusese surprins pe mare de furtună a sosit azi. — Trenul de persoane din București No. 320 a intîrziatc cu o oră jumătate din cauza zăpezei și furtunei. — Junr­țiî au condamnat la trei ani închisoare pentru tîlhărie pe G. Mocanu. — Reprezentațiile Agathei Bărsescu au avut un succes desăvîrșit. Mîine trupa Sturdza va juca „Florette“ și „Parapan“.—Int. BIRLAD, 2 Decembrie. — Un vio­lent incendiu a izbucnit in magazia de saci Hirsch Brader din strada școalei centrale, casele H. Thenen. Din cauza vîntului puternic localizarea g­ansve­­roasă. — Sulf. ÎN ȚARA BRAILA, 2 Decembrie.—­Piața calmă. Prețurile sunt neschimbate. — Consiliul comunal a decis să dea în antrepriză furnitura a trei mii apo­­metri de viteză, pentru verificarea vo­lumului de apă consumat de abonați. S’a fixat o licitație publică pentru ziua de 25 Ianuarie 1907. — Baroul a continuat astăzi discu­ția asupra proectului de lege al d-lui Mișu Antone­scu. S’au adus două modifi­cări articolelor din proect. In afacerea călugărului Isaia Chris­­tea, care continuă a fi instruită au fost citați pentru ziua de 11 Decembrie următorii: preotul Ene Stănculeanu din comuna Lascar Catargi, preotul Borcea Gheorghe din aceeași comună, preotul Ion Rădulescu din comuna Gro­peci, preotul Dobre Nestorescu din co­muna Valea Gînepei, preotul Constan­tin Tebeica din comuna Pîrlita și d-nii Simion Popa din comuna Viziru, Le­pădați, Crăciun din comuna Chiscani, Vasile Andreescu din aceeași comună, Niță Sasu din comuna Gropeni, Moș Ivan Tim­pa din aceeași comună, diaco­nul Angh­ei Constantinescu, revizor e­­clesiastic din Galați. Cu ocazia cercetărilor făcute la par­chet, s-a găsit asupra călugărului Isaia Christea o chitanță de o sută de lei cu data de 12 Februarie 1905 și plătibilă la 1 Martie acelaș an; o altă chitanță de o sută de lei cu data de 4 Martie 1905 și plătibilă la 15 Martie acelaș an; o poliță de o sută de lei cu data de 15 Aprilie 1905 cu scadența la 25 Aprilie acelaș an; o altă poliță­­ de cincizeci de lei cu data de 9 Noembrie fără scadență. Toate acestea sunt semnate de revi­zorul eclesiastic diaconul Angh­ei Con­stantinescu. S’au mai găsit și două cărți de vizită ale a cestuia prin care călu­gărul e rugat să aștepte, în­tr’o anumită afacere» 1. general sau despre cazul Groșea — Am­ouilla «dna» Casația­ 0 4-lu­i general Ci­oze» —. Am dat diferitele comentarii ce se fac în lumea militară și civilă a­­supra cazului d-lui general Grozea. In Conservatorul, ziarul oficios al guvernului, a apărut aseară un ar­ticol inspirat de d. general Manu, ministrul de războiu. Ne facem datoria de a-1 rezuma și a arăta în modul acesta părerile d-lui ministru de razb­oiu asupra ca­zului d-lui general Grozea. $ Mai­­ntíiu se dezminte afirmațiu­­nea unor ziare că d. general Manu ar fi indus pe rege în eroare cînd l-a supus spre semnare decretul prin care d. general Grozea era pus în rezervă. Mai departe se spune că d. mi­nistru a fost de acord cu avizul in­spectorilor generali ai armatei, cînd a decis ca d. general Grozea să fie trecut în rezervă la 1 octombrie. Și la luarea acestei deciziuni s-a ținut seama de anul bugetar iar nu de anul calendar. Curtea de casație a ținut seamă însă de anul calendar nu de cel bugetar, zice ziarul oficios, și ast­fel a dat cîștig din cauză d­«lui ge­neral Grozea. Inspiratorul articolului de care ne ocupăm, atribue deosebirea de interpretare a legei faptului că le­gile noastre nu sînt destul de clare și din aceasta rezultă necesitatea ca d. ministru să prezinte Corpuri­lor legiuitoare o lege interpretativă în privința chestiunei care este în discuțiune. „Aceasta sîntem siguri ce se va face, zice ziarul oficios, în interesul prestigiului autorităților noastre și a respectului Ce se datore­ște unui înalt decret semnat de Majestatea Sa“. In reportagiile noastre asupra a­­cestui caz am spus că d. general Manu e foarte afectat de hotărîrea Casației dată în chestia Grozea. Do­vada spusei noastre o face partea finală a articolului din Conservato­rul, inspirat de d. general Manu. Iată acea parte : „Este poate indicat de a arăta că interpretarea Curtei de Casație, dusă pînă la absurd, ar aduce după sine violarea legei limitei de vîrstă, căci un ofițer împlinind vîrsta, spre pildă la Manu al unui an, ar fi în drept să ceară să fie menținut în activitate pînă la 1 Aprilie anul următor, ceea ce ar aduce după sine călcarea limi­tei de vîrstă cu 11 luni și menține­rea, ca o povară, în cadrele armatei a unei personalități care, după opt­ nia șefilor ei, nu mai este de nici un folos oștirei. „Mai este bine să arătăm că bună­voința ce M. Sa a arătat d-lui ge­neral Grozea înaintîndu-l, la trece­rea în rezervă la gradul de general de divizie, prin sentința Curiei poate să fie compromisă“. După cum se vede d. general Manu e înfuriat și contra Casației și contra d-lui general Grozea, pe care-l amenința cu perderea gradu­lui de general de divizie. _ Articolul din Conservatorul e me­nit să producă încă multă discuție asupra cazului d-lui general Grozea. ®. p. Congresul liberalilor In vederea congresului liberal care începe azi. Duminică, au sosit aseară în Capitală peste o sută din­tre liberali invitați. Cei­lalți sosesc azi de dimineață. Cei sosiți aseară, aproape toți și-au­ dat întîlnire la Capșa. Erau veseli de faptul că se ține congre­sul și exprimau credința că partidul liberal va fi chemat in curînd la putere. * Asupra celor ce se vor petrece azî în congres se spun următoarele: D. Dimitrie Sturdza va saluta pe congresiști printr’un discurs, apoi va expune situația politică și fi­­nanciară a țăreî. E probabil că toată ședința de dimineață va fi ocupată cu discur­sul d-lui Sturdza. L­a­ sfîrșitul ședinței, sau după a­­miazi, se va distribui congresiștilor proectul noului program al parti­dului liberal, elaborat de­ comitetul ad-hoc. Acel program va fi explicat, dis­cutat și aprobat in ședințele urmă­toare. Se afirm­­^că, între altele, pro­gramul sa va ocupa cu chestia­­ ță­rănească prevăzînd ca o soluție Casa rurală și cu reforma electorală, pre­văzînd colegiul unic, pentru alege­rile comunale și județene* » După discutarea §* fixarea pro­gramului, dezbaterile In „adunarea generală vor înceta și fruntașii par­tidului vor avea consfătuiri speciale cu invitații din fiecare județ, dis­cutând asupra situațiunei locale. Se spune că șeful și fruntașii li­berali sunt deciși să ceară amicilor din­ provincie să facă tot posibilul spre a se împăca între dîngiî și a trăi în armonie în viitor. Cititorii noștri vor găsi în ziar, la timp, dări de seamă complecte asupra dezbaterilor ce se vor urma în congresul liberalilor, c. Dem. i&v­îc m.. Știri politice cum se amuzează englejii Excentricitatea englejilor e așa de cunoscută, că nu mai surprinde pe nimeni. Totuși, dacă ea e un motiv de „amuzament“ pentru dîn­­șii, nu e mai puțin și pentru... spec­tatori. Așa e, de pildă, întîmplarea cu doi tineri engleji, cari fuseseră a­­restațî la Paris pentru că spărse­seră geamurile­­ și portiera unui capeü. Ei erau în ultimul grad de beție. In fața comisarului el decla­rară că făcuseră aceasta ca „să se amuzeze“, iar unii din ei scoțînd din­ buzunar un pumn de ban­note, fu gata să plătească stricăciunea. Bineînțeles, birjarul fiind gras plă­tit, îșî retrase plîngerea gi­gî văzu de treabă. Puși în libertate, eî vrură cu orice chip să ia cu dînșii și pe co­misar ca să se „amuzeze“ cu ei și cu mare greutate scăpă acesta de propunerea lor. Pe stradă, se­ apucară să sărute pe toate femeile pe care le întîlneau. Ele țipau mai întîî, dar fiindcă en­­glejii le strecurau în mînă monede de aur,­ele sfîrșeau­ prin a rîde. Zvonul acestei dărnicii respin­­dindu-se de grabă, cei doi cavaleri furi* urmați de un cortegiu care îl aclama mereu și cu atît maî mult cu cît eî aruncau din cînd în cînd bani cu pumnul. Mai sparseră încă vreo cîteva geamuri de trăsuri, de pe la vre-o cîteva magazine, plătind numai decît pagubele cu aur. Făcură apoi încă vreo cîteva vizite pe la două-trei cafenele și în­­ sfîrșit, pe la patra dimineața el fură găsiți beți morți pe o bancă de pe un bulevard, ne­mai­avînd decît vre-o cîțiva go­logani. Au fost duși la hotelul lor. Chel­tuiseră în noaptea aceea zece mii de lei, dar ei au declarat că în schimbul acestor bani s-au­ amuzat împărătește. Joi 7 Decembrie „DIMINEAȚA“ începe să publice Amorurile Regelui Belgiei după documen­te apărute In ziarul Feyple“ din Bruxelles

Next