Dimineaţa, martie 1907 (Anul 4, nr. 1096-1126)

1907-03-01 / nr. 1096

f­r­vd VV­­(iv*ö. *Í inikuí vaa Leikig fit a* a. BARI TELEFOS PUBLICITATEA concebata EXCLUSIV AGENTIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Ca. BUCUREȘTI ÎS, Strada Karageorgevic), 18 Telefon 3/4 DIRECTOR. Joi 1 Martie IDOf CONST. MILLE abonamente cu j»remii Uf) an ! . Í . | j Lei 20 6 iurî : I \ i $i ,ii 3 lunT î î Í • • • * BÄH! Pentru Capitală No. 14/10 Provincie $1 StrftinAtsto No. 12/40 x Apare zilnic la ora 4 dimineața ca ultimele știri ale nepței x Binrourile farului gtr. Sărindar IA Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din­ LOMHA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Teribilă catastrofă pe mare Comunicarea ministrului marinei.— peste 600 de morți. — Orașul Toulon în pericol Pans, 27 Februarie.—Ministrul ma­rinei Tomibon,întorcîndu -se din ministe­rul marinei a fost înconjurat în Cameră de numeroși ziariști și deputați cari îi cereau informații asupra catas­trofei. Ministrul a comunicat că după telegramele sosite din Toulon cuirasa­­torul a fost distras cu desăvîrșire de o puternică explozie. Conform primei telegrame primite de ministrul marinei au fost omorîte 400 persoane cele laalte telegrame cred si­gur că echipaguil compus din 630 per­soane a căzut victima catastrofei orașul Toulon­e acoperit de nori deși de fum și explozia a făcut pagube colosale și în oraș. Inu­l a fost zd­elită în aer o parte a vaporului apoi restul fu cuprins de flăcări. Alte amănunte — Situație disperată — £— Un vapor francez distrus de explozie. Peste 600 de morți. Orașul Toulon in pericol Toulon, 27 Februarie. Pe cuirasatul „Jena“ a ex­ploatat azi după amează o torpila, și din aceasta cauza a explodat cabina cu pul­bere din partea inferioara a vaporului, întregul vapor a fost zvîr­lit in aer. Numărul morților se ridica la 3—400 întregul echipagiu se a­­fla pe bord in momentul exploziei. Acei pe cari nu i a ucis explozia, alergara ca ne­buni pe bord și se aruncara apoi disperați în mare de unde o parte au fost sal­vați de vapoarele cari au sosit un ajutor. Numărul exact al victi­melor nu s’a putut stabili. 400 de morți. — Orașul Toulon în pericol Paris, 27 Februarie. — Mi­nistrul marinei Thomson, a plecat din Cameră, unde i s’a comunicat vestea catastrofei și s’a dus la ministerul ma­rinei, unde i s’a făcut cunos­cut că numărul victimelor e cel puțin de 400. Detalii amănunțite asupra catastrofei n’au sosit încă. Din Toulon se comunică telefonic că pe cuirasatul „Jena“ explodează încă în­­tr’una granate, cari amenință în mod serios arsenalul ma­rinei și o parte a orașului. Unele granate au sburat­­ pună la o distanță de 5 kilo­metrii explodînd abia acolo. Din cauza continuelor ex­plozii de granate, o apropiere de locul catastrofei e imposi­bilă și deci nu se poate sta­bili numărul victimelor. In arsenal panica e de nedescris: luntrele aduc încontinuu cadavrele oribil mutilate ale nenorociților ma­­teloțî, echipagiul vaporului era com­pus din 630 mateloți, vaporul a fost construit în 1898 și costă 26 mili­oane lei. Era unul din cele mai bune va­poare ale flotei franceze pe marea Mediterană. Președintelui republicii i se comu­nică întruna amănunte asupra ca­tastrofei. Se spune că din Berlin și Londra au și sosit telegrame de condoleanțe. Izbucnirea incendiului. — Explozia Paris, 27 Februarie. — Cuirasa­tul explodat a manevrat azi dimi­neață in afară de portul Toulon. Deodată se observă că în partea inferioară a vaporului a izbucnit foc. Căpitanul dădu imediat ordin a se reîntoarce vaporul în bazinul ar­senalului, unde se începură cerce­tările pentru a se stabili cauza in­cendiului. In vremea asta se făcu ora 12 și personalul echipagiului își luă masa. Abea se așezaseră însă mateloții la masă și explozia izbucni distrugînd vaporul cu desăvîrșire. Prima știre.—Panica.—Firele tele­fonice distruse Paris, 27 Februarie. — Azi după a­­miază s’a răspîndit aci vestea că pe va­sul „Jena“ în Toulon, a avut loc o explozie și că catastrofa a făcut foarte multe victime. După sosirea acestei vești o mulțime imensă se adună în fața ministerului marinei. Aci știrea fu confirmată. Cauzele nu se cunoșteau însă nici a­­ici. Nu se știa decît că pe bordul va­­porului a izbucnit foc. De pe locul ca­­tastrofei nu vin decît mici informații și acestea se contrazic între ele. După prima știre numărul victimelor 8*ar ridica la 200 persoane. Ultimile telegrame sosite comunică însă un număr mult mai mare de morți. Focul a luat naștere în partea infe­rioară a vaporului răspîndîndu-se cu iuțeala fulgerului și cuprinzînd în flă­cări întregul cuirasat. Ministrul marinei cerea într’una vești din partea arsenalului din Toulon. Se pare însă că firele de telegraf și telefon care leagă arsenalul din Toulon și prefectura marinei au fost distruse sau din cauza exploziei sale din cauza marei călduri și aceasta e cauza că pină seara tîrziu n’au sosit încă vești pre­cise asupra catastrofei. In timpul serei s’a comunicat din Toulon că explozia a fost provocată de o torpilă umplută cu aer comprimat. In momentul catastrofei toți ofițerii vaporului de războiu se aflau pe bord. „lena“ avea o lungime de 120 m. și o lățime de 20 m. și jumătate. Mași­nile acestui vapor dispuneau de 6500 cai putere. ț­onorul făcea pe oră 18 mile, înțelegerea anglo- rusă-japo­­neză Paris, 27 Februarie.— IntraJî Rusia și Japonia s-a încheiat o înțelegere foarte importantă după care, ambe­le state se obligă ca, pe viitor, di­ferendele ce le vor avea să le su­­puie unei comisiuni de arbitri. O asemenea înțelegere s’a stabi­lit între Rusia și Anglia. Nu se cunosc încă condițiunile acestei în­țelegeri, dar se știe că ea e privi­toare la Persia. Din Camera franceză —­ Epilogul grevei electricianilor — Paris, 27 Februarie.— Greva lucrăto­rilor electriciani a avut loc un epilog interesant in Cameră. S’a iscat o mare discuție între Jaures și Clemenceau. Jaures s’a urcat la tribună și cu vo­cea emoțională i-a reproșat că a între­buințat armata împotriva greviștilor, și că a silit pe soldați să lepede uniforma spre a da ajutor, îmbrăcați cu lucrători, tuturor capitaliștilor împotriva muncito­­rimei. Aceasta este după Jaures un ciudat mod al unui fost socialist de a re­zolva chestia socială. Cleraeoceati a răspuns că a lucrat e­­xact cum ar fi lucrat orice ministru, chiar dacă acest ministru ar fi Jaures. Armata a fost întrebuințată numai in­ Tonlon, 27 Februarie. — Explo­ziile se succedează mai la fiecare ceas pe bordul cuirasatului „Jena“, geamurile tuturor atelierelor din prejurul basm­ului se sparg, firele electrice iau foc amenințînd să u­­cidă prin descărcările lor pe tre­cători. Spărturi din cuirasat sunt asvîrlite pînă la peste 5000 metri depărtare. Panica este complectă în arsenal. Lucrătorii aflînd de catastrofă fug care în­cotro. De­pozitele de pulbere ale cuirasatu­­lui erau toate pline și focul se în­tinde mereu. Corpuri omenești sînt svîrlite în aer mai la fiecare mo­ment încercările de salvare. — Amiralul Manceron rănit Ora 3.— Emoțiunea este foarte mare în sînul populațîunei. Străzile sînt pline de lume. Intrarea în Arsenal este in­terzisă afară numai pentru ofițeri, sub­ofițeri, marinari și lucrători cari orga­nizează salvarea. încercările de salvare sunt foarte anevoioase din cauza explo­­zilor. S-a început transportarea răniți­lor, numărul lor se crede a fi de 300, numărul morților­­ trebue să fie tot atît de mare. Foarte mulți ofițeri au sufe­rit grave arsuri. Cuirasatul Jena era de 12.052 tone și avea 698 oameni pe bord. Marinarii, cari în momentul expozieî se aflau în partea d­inaintea vasului unde ascultau o conferință au putut să scape în momentul cînd explozia s’a produs în partea de înapoi a vasului. Ora 6.35.—Numărul exact al vic­timelor tot nu se cunoaște. Se vor­bește acuma de 50 morți și 100 ră­niți.Un comunicat oficial dat la 4.30 după amiasi spune că toată partea dinapoi a cuirasatului este incendiată dar că nu mai este acum pericol de explozie. Sunt temeri ca comandantul va­sului și ajutorul său­ să fie printre victime. Amiralul Manceron este ră­nit. Paris, 27 Februarie.— Ministerul de marină a anunțat că cuirasatul „Jena“ a putut fi înecat și astfel s-a înlăturat pericolul de nouă explozii. Vasele cari se aflau în port lângă cuirasatul distrus n’au suferit stricăciuni. Construcțiunile și atelierile portului n’au suferit prea mari pagube. Numărul vic­­timelor nu se cunoaște încă. D. Thomson, ministrul marinei, a ple­cat astă seară la Toulon. Pericolul unor nouă explozii înlăturat Paris, 27 Februarie.— Ministrul ma­rinei a primit următoarea telegramă din partea prefectului maritim din Toulon : Ora 5 seara.—Pericolul exploziei ma­­gaziilor cu pulbere din partea dinainte­a vasului este înlăturat. Vom localiza incendiul, scopul de a apăra societatea pe care, zice Clemenceau, eu nu vreau să o dis­trug ci s’o îmbunătățesc. Clemenceau, care a fost în timpul discursului său foarte aplaudat de Ca­meră, a reproșat lui Jaures că ațîță dreapta împotriva guvernului tocmai într’o epocă atît­ de critică. Jaures se urcă din nou la tribuna și reproșează lui Clemenceau că la ata­cat personal pe cu­ el, a avut cel pu­țin atitn­tact încît să nu atace perso­nal pe Clemenceau. Primul ministru ar fi putut să se scu­tească de a face ironii și glume pe so­coteala sa. După ce Jaurès părăsește tribuna de­putatul naționalist Lassies ia cuvîntul luînd apărarea socialiștilor și spunînd : — Mulțumesc lui Jaures că a recu­noscut ca dreptul la grevă datează încă de pe vremea celui al doilea imperiu, și că Clemenceau care se intitulează socialist dar care în­­ timpul Comunei a jucat un rol ridicol, este astăzi mai pu­țin democrat decît Napoleon al III-lea Lassies a propus o moțiune prin care a cerut Camerei să recunoască ca gu­vernul a adus o atingere dreptului la grevă. Moțiunea lui Lassies cît și a lui Jadres au fost respinse de către majo­ritate. S­a propus o moțiune de încredere de către doi radicali socialiști prin care se spunea că Clemenceau a fost împiedi­cat prin întreruperi să-și expună vede­rile lui democratice. O moțiune de încredere acceptată de guvern a fost primită de Cameră cu 386 voturi contra 68. Drama familiară din Viena Viena, 27 Februarie.—Astă noapte s’a desfășurat în orașul nostru o dramă. Acum trei zile un negustor de cereale, Max Schonberg, pe cînd se afla la masă împreună cu soția și fiul lor, a fost lovit de apoplexie și a murit la moment. După ce soția defunctului și fiul de 19 ani s’au întors de la cimitir, ei s’au hotărît să-șî pună capăt vieței. Numitul tînăr a tras trei focuri de revolver asupra mamei sale și apoi s’a si­nucis. Conflictul vamal sîrbo austro ungar Nota de răspuns a Austro-Ungariei Belgrad, 27 Februarie.—Nota de răs­puns a Austriei a făcut aci o enormă sensație. Nimenî nu s’a așteptat la o concesiune atît de mare din partea mo­narhiei vecine așa că mulți nu cred în exactitatea publicației oficiale, și cred că este o manoperă a guvernului, pe cînd alte ziare afirmă că această conce­­siune este o nouă cursă pentru Serbia. Aceasta cotă nu mulțumește populația de­oara ce ea nu arată cînd vor fi re­luate tratativele, ci numai amintește că ele vor fi începute, după ce se vor ter­mina tratativele cu Romînia și Bulgaria. De aceea sînt temeri că granița va fi închisă pe timpul exportului și ca nici cu nouăle tratative nu se vor obține a­­vantagii pentru Serbia, ca mitropolit grec silind pe cn­o­­r­nici să semneze o declarație Viena, 27 Februarie.—După cum ni se scrie din Constantinopol mitropolitul grec din Melnik, în urma ultimei cir­culari a patriarhatului a invitat comu­nitățile românești din Melnik și Anopo­­roia, pentru semnarea unei declarații cum că se supun complect patriarh­a­­tului ecumenic și nu cer întrebuințarea limbei române nici în școli nici în bise­rici. Mai tîrziu comunitățile au revenit în fața autorităților asupra acestei de­clarații asigurînd că vor să rămină cuțovlahi și vor cere într’una limba ro­­mână în biserică și școală. Primarul Lueger în concediu Viena, 27 Februarie. — Consiliul municipal a acordat d-rului Lueger un concediu de 6 săptămîni. In Skupcina Belgrad, 27 Februarie.—Skupcina a votat o douăsprezecime provizorie pe Martie. Partidul tinerilor radi­cali a hotărît să înceteze obstruc­­ț­iunea. . Condamnarea unui locotenent care insultă pe linșării române Budapesta, 27 Februarie.—Din Arad se comunică : Deputatul român Ștefan Pop a făcut o denunțare la ministerul apărărei na­ționale contra corpului ofițerilor de hu­sari ai apărărei naționale din Arad, că insultă pe husarii romînî numindu-i „un­ii“ pe locul de exercițiu de lingă cazarmă. Conform ordinului ministrului s’a o­­rînduit o anchetă, care a stabilit că lo­cotenentul husar Vadas, insultă într’a­­devăr pe husarii romînî. El întrebuința expresia „clini“ și a­­tuncî cînd treceau în plimbare doamne din e ita societăței române în fața ca­­zărmei. Locotenentul Vadas a fost azi con­­damnat la 14 zile arest. Mare nenorocire. - 8 morți 0 răniți Marsilia, 27 Februarie.—Din cauaa­­vîntului puternic, s’a dărâmat zidul unei fabrici în construcțiune îngro­­pînduse sub dărâmături 9 lucră­tori. Sunt trei morți și șase răniți. Pentru primirea lui Wilhelm la Londra discutat asupra vizitei împăratului Wilhelm la Londra, și s-a votat o sumă mai mare pentru primirea îm­păratului german, împăratul Frantz Iosef la Abazzia Fiume, 27 Februarie. — O foaie locală anunță că împăratul Frantz Iosef va sosi de sărbătorile Paște­­lui în Abazzia. Buda­ Pesta, 27 Februarie. — Ședința Camerei deputaților. In ședința de azi deputații naționaliști au protestat împo­triva vptului că s’a retras cuvîntul de­putaților Vaida și Vlad. Milan Hogea constată că acest incident nu este spe­cificat în protocol și cere trecerea lui în protocol, spre a nu se stabili un precedent pentru viitor. Propunerea lui se respinge. Deputatul reluînd cuvîntul declară că regulamentul Camerei nu a fost niciodată aplicat în așa mod reacționar ca acuma. Dacă se jignește libertatea cuvintului prin călcarea regulamentului, trebue ca orice deputat să protesteze. Pînă acum regulamentul a fost res­pectat în sensul că dacă un orator în­cepea să vorbească cu un sfert de oră înainte de închiderea ședinței, ședința se prelungea pină cînd acesta ter­mina. Pe timpul cînd vice-președintele Ra­kowsky era șeful opoziției, durau șe­dințele pînă a doua zi. Deputatul nu este obligat să cunoască regulamentul Camerei dar prezidentul este obligat să-­i știe. De astă dată vice-prezidentul a do­vedit că nu cunoaște nimic din regula­ment. Vaida strigă : Cînd președintele pre­zidează în mod cinstit nu se întîmplă astfel de lucruri. Bella Tyart, strigă către Bredicanu: aceasta este o prostie ! O măgărie ! Brediceanu.—Păstrează astfel de es­­presii pentru d-ta. Vice­președintele Rakowsky își justi­fica procedarea. Aurel Vlad,—D-ta capeți 12.000 de coroane ca vice-președinte ca să înveți regulamentul Camerei și ca să-l știi. După o discuție cur­ijtuoasă intre Vaida și vice-președintele Rakowsky care nu vrea să permită lui Vaida a vorbi în chestie de regulament se ridică ședința. La reluarea ședinței, Camera discută proectul apartamentelor institutorilor. Ministrul instrucțiunei, contele Ap­­ponny între altele a spus : reprezentan­ții naționaliștilor greșesc citind tot­deauna exemplul­ Romínii. E un lucru știut de toată lumea că în Romînia în școlile primare nu se primesc de­cît romînii iar institutorii trebue să aibă diplome obținute în școlile normale românești. Reprezentanții naționalită­ților în Ungaria trebue să recunoască că Ungaria tratează naționalitățile ne­ungare în ceea ce privește instrucțiunea cu o extremă liberalitate. (Discuțiunea se amină pe minie.­ Budapesta, 27 Februarie. — Carieră. Guvernul a depus un proect de lege privitor la autorizarea de a cheltui 96 milioane pentru răscumpărarea drumu­­rilor de fer. Crearea de miliții engleze Londra, 27 Februarie. — In ma­rea reformă a armatei engleze ce se proectează va juca un foarte im­portant rol chestia milițiilor. Aceste miliții însă nu vor avea nici o priză asupra Irlandei. Aceasta de­oare­ca irlandezii, urmînd unei vechi tradiții, nu au loc să poarte arme. Guvernul, se crede că nu va călca sau aduce vre­o atingere acestei tradiții. Din Reichstagul german Berlin, 27 Februarie — Reichstagul german a adoptat în a treia citire cre­ditele suplimentare pentru Africa de sud-vest. D. Dernburg, ministrul colo­niilor, a declarat că are imențiunea de a reduce pînă la 30 Septembrie trupele coloniale la 4000 oameni, dar să spo­rească trupele de poliție. Liniștea la Novibazar Constantinopole, 27 Februarie.—Știri din Novibazar spun că liniștea a fost restabilită în chip pacific. ON­ RUSIA Nan zvon de dizolvare a Dumei Berlin, 27 Februarie. — Cores­pondentul ziarului „Yosische Zei­tung“ află din Petersburg de la o persoană bine informată că gu­vernul e hotărît ca după zece zile să dizolve Duma. Stolypin ar fi trimis în taină comunicări tutu­ror autorităților din imperiu, prin cari se invită, din cauza eveni­mentelor extraordinare ce se vor desfășura în curînd ca să mobili­zeze armata. Pentru amnestiarea unor condam­nați la moarte Petersburg, 27 Februarie. — Deputa­tul socialist Romanov din Nijny Nov­gorod a adresat mini­strului de räzboiu întrebarea dacă are de gînd să ridice pedeapsa cu moarte ce s’a dat unui grup de 4 tineri cari au jefuit o pră­vălie. Ministrul de războiu a declarat că nu e competent în această chestie și a trimes ca deputat la procurorul arma­tei. Nici acesta însă nu a putut da o lămurire și deputatul s’a adresat co­menduirea din Moscova. Este probabil că comenduirea va ruga pe țar să amnestieze pe tinerii jefuitori. Atentat contra guvernatorului Dumbadsev Petersburg, 27 Februarie.­­ Un atentat a fost comis la Yalta contra guvernatorului general Dumbadsen. Guvernatorul și birjarul său­ a fost ușor răniți. Autorul atentatului și-a sburat creerii. Bizmințiro Petersburg, 27 Februarie. — Agenția West Dia dezminte categoric zvonurile răspîndite în străinătate cu privire la o iminentă dizolvare a Dumei. Din Dumă Petersburg, 27 Februarie.— Comisiu­­nea pentru verificarea mandatelor de­putaților continuă lucrarea sa, înțelege­rea cu privire la atitudinea Dumei față de declarațiunea guvernamentală nefă­­cîndu-se încă, viitoarea ședință a Dumei va avea loc la 14 sau 15 Martie. Atitudinea end­efilor față de guvern Berlin, 27 Februarie.—Ziarului,,Ber­liner Tageblat“, i se comunică din Pe­tersburg : Cădeți! s’au consfătuit într’o ședință mai lungă asupra atitudine! ce o vor lua față de declarația pa care o va citi Stolypin Joia viitoare. După lungi dezbateri partidul a de­cis a trece cu nesăvirșire cu vederea comunicatul primului ministru trecînd apoi la ordinea zilei. Dacă celelalte partide stinge nu vor primi rezoluția cadeții vor face tot po­sibilul pentru a obține o procedare co­mună în această chestiune. E probabil însă că social democrații vor refuza a­­ceastă propunere și vor răspunde de­clarației guvernului. Soldați ruși răsvrătiți Petersburg, 27 Februarie.­Un ofițer cu numele de Sozlakowski a întîlnit pe stradă, trei soldați care voiau să-și continue calea fără să-l salute. Numitul ofițer opri pe soldați și ii invită să meargă împreună la poliție. Soldații însă o luară la fugă. Pe drum Lozla­­kow­ski întîlni pe un­ căpitan de marină și îl făcu cunoscut faptul de mai sus. Căpitanul începu să urmărească pe sol­dați și le strigă să se oprească. Solda­ții reținind în seamă chemarea căpita­nului de marină, acesta scoase un re­volver și trase înspre dințil cîteva fo­curi. Un soldat fu grav rănit, ceilalți au izbutit să dispară. Grevă Moscova. 27 Februarie.— Mecanicii tramvaalor sau pus în grevă, circu­­lațiunea tram­vaelor este întreruptă. Lucrătorii de la uzinele de gaz a­­menință că se vor pune și ei în grevă dacă cererile mecanicilor nu vor fi satisfăcute. Decisiunile consiliului de miniștri Sofia, 27 Februarie. — Consiliul de miniștri s’a întrunit imediat după a­­tentat în locuința lui Petrov. Prințul Ferdinand a fost încunoștiin­­țat telegrafic de cele întâmplate, de a­­semenea și representanții diplomatici ai Bulgariei în străinătate. Consiliul de­ miniștri care bănuește că ar fi la mijloc un complot a luat mă­suri în Sofia și provincie pentru men­ținerea ordinei. Amănunte precise Sofia, 27 Februarie.—Asupra atenta­tului contra primului ministru Petcov se precizează următoarele amănunte: Era după amează la orele 5 Peteoff însoțit de ministrul de război Saroff, mi­nistrul finanțelor Baiacof și ministrul comerțului Ghenadier, pe cînd se în­­torceau de la o preumblare, au fost în­­tîmpinați de un individ care i-a atacat pe la spate. Peteov a fost lovit mortal. Un alt glonte a lovit pe ministrul comerțului Ghenadiev. Peteov voia tocmai să se­ urce în trăsura ministrului de războiu. Căzu însă fără simțire la pămînt lovit de un glonte înainte de a fi putut urca scara. Citeva minute mai tírziu, Peteov su­combă, în transportarea lui spre casă. Atentatorul a fost oprit de­ un ofițer care trecea din întîmplare, anume Con­stantinos, lovit cu sabia, și prins apa­de polițiști. Povestirea unui martor ocular Berlin, 27 Februarie.­Un martor ocular al atentatului povestește ur­mătoarele : Nu s'a văzut decit un singur u­­cigaș; el se numește după cum s'a stabilit, Alexandru Petroff. Era ora 6 cînd primul-ministru Pot­­cov și colegii săi se reîntorceau de la o plimbare din parcul Boris. La puntea Vulturului fură întîmpi­­nați de ucigaș, care f­urase mai multe focuri de revolver lovind mortal pe Petrov și rănind­ pe Ghenadiev. Ucigașul se refugiă apoi într’un res­taurant din apropiere, unde fu prins de un ofițer, mai mulți polițiști și nu­meroși civili. Vestea atentatului s’a răspîndit cu iuțeala fulgerului. O mulțime imensă se adună în strada în care se află locuința lui Petrov peste drum de fosta locuință a lui Stambulov. Agitația era de nedescris. Suspendarea ședințelor Sobraniei Sofia, 27 Februarie.­ Ședințele Sobraniei au fost suspendate pînă la înmormîntarea asasinatului mi­nistru. Ministrul comerțului Ghenadiev a povestit în Sobranie în numele con­siliului de miniștrii cum s’a făptuit atentatu și a declarat că guvernu­lu se teme de atentatori și se va purta cu aceeași energie și în viitor. Ghenadiev a făcut apoi apel la po­por să sprijine guvernul în aceste momente de grea cumpănă. Atentatul îndreptat contra lui Ghenadiev Sofia, 27 Februarie.—Rana ministru­lui de comerț Ghenadiev pare a fi u­­șoară. După părerea generală e vorba de un act de răzbunare personală în contra lui Ghenadiev și primul mini­stru Petcoff a căzut numai din întîm­­plare, victimă atentatului. O altă versiune spune că ucigașul a avut complici, cari au fugit. Cine e ucigașul. — Arestarea unui ziarist Sofia, 27 Februarie.—Atentatorul A­­lexandru Petroff are vîrsta de 22 ani și a născut la Vidin. La interogator el a declarat că la 1 Martie a venit din Serbia la Sofia și a rugat de mai multe ori pe ministrul de comerț Ghenadieff să-l reprimească la postul sau. El a declarat că nu are complici. Au­toritățile cred însă că chiar de nu a avut complici trebue să fi fost mulți cari să fi știut de planul sau. Se spune că Petroff ar fi povestit u­­nui redactor al unui nou ziar opozițio­­nist „Balkanskaia Tribuna“, că are in­tenția de a asasina pe primul ministru Petcoff. Acest redactor a fost arestat astă- noapte. Atentatorul e descris de toți ca un om inteligent, cinstit și gata a-și face da­toria. Funcționarii Băncei agricole afi făcut o colectă de bani pentru Petroff cînd acesta și-a perdut postul. E sigur că asasinarea lui Petroff este consecința campaniei duse de ziare de luni de zile in contra tiraniei primului ministru. După tragedie. — Părerile diferiți­lor bărbați politici Sofia, 27 Februarie. — In aspectul orașului nu se mai observă nimic din tragedia de erî. O­amenii își caută liniștiți de aface­rile lor. Pe străzi nu se mai formează grupe. Asasinarea unul ministru nu pare a pro­duce aici prea mare agitație. Pe lângă aceasta Petcoff era unul din cei mai mari tirani în ochii politicianilor. Azi acest om a murit, și adversarii lui abea își pot stăpîni bucuria. In genere nu i se recunoaște lui Pet­eoff de­cit că era om al datoriei șeful țancoviștilor Danev s’a exprimat în mod cinic, că Peteof n’ar fi trebuit să moară de un glonte ci de disprețul pu­blic. Radoslavov, șeful liberalilor spune că Peteos a căzut victima unui atentat po­litic. Un alt bărbat politic liberal se­ tema ca acest asasinat va aduce mari pagube creditului bulgar.­­ Lagunov șeful democraților se teme că a vestea asasinarea va face rea impre­sie în străinătate. Bulgaria spune el, probează zilnic că în Orient oamenii trăiesc și lucrează în mod oriental. Ședința Sobraniei Sofia,­­ 27 Februarie. —. In ședința de azi dimineață a Sobraniei, preșe­dintele Camerei a anunțat, în mijlocul unei mari tăceri, moartea tragică a pri­­mului-ministru Petcoff. Deputații au ascultat în picioare. Ministrul agriculturei și comerțului, d. Ghenandiof, a făcut o biografie a primului-ministru relevînd că era scris în destinul omului care în 1876, fiind încă foarte tînăr, a lăsat o mînă la lupta dela Schipșa luptînd într’o me­morabilă bătălie pentru libertatea țărei sale, să moară de mina criminală a u­­nui bulgar. Aceste acte sanguinare, a zis apoi ministrul, nu vor intimida pe colegii asasinatului, în conștiința da­o­­riei lor care este de a munci pentru binele țărei chiar cu fizicul de a fi asasinați cu toții. In urma propunere­ d-lui Ghenadieff, Camera a votat funeralii naționale. Șe­dințele Sobraniei au fost amînate pină după înmormîntare. _ Instrucțiunea judiciară n’a descoperit nimic nou cu privire la atentat, dar pă­rerea că asasinii erau 4 la număr gă­sește din ce în ce mai mult crezămînt. In oraș consternarea este generală. Mărturisirea criminalului — Desco­perirea unei­ conspirații politice Sofia, 27 Februarie. — Asa­sinul primului ministru Pet­coff a mărturisit că a fost membru al unui grup de con­spiratori și că soarta sa de­semnat pentru a ucide pe pri­mul ministru. Poliția"cste în căutarea celorlalți Conspira­tori. S’a arestat încă doi oa­meni azi-noapte ca suspecți de a fi complici. Instrucțiu­nea a dovedit că a fost un a­­tentat politic contra primului ministru Petroff. Principele Ferdinand a te­­legrafiat d-rului Stand­eff, mi­nistrul afacerilor străine: „A­­cea teribilă crimă m'a mișcat adine, perăem unul din cei mai buni fii ai țarei“. Alta Amănunte Sofia, 27 Februarie.— Ca șef al par­tidului stambulovist a fost numit mi­nistrul agriculturei Ghenadieff. Fină la întoarcerea prințului prim ministru va fi Stancef. Judecătorul de instrucție a făcut mai percheziție la ziarele opoziționiste din Sofia și la „Balcanica Tribuna“. Assa­sinul persistă în declarațiunile sale că a comis crima în numele poporului; mărturisirile lui sunt însă foarte con­tradictorii. Se operează numeroase a­­restari. Trupul lui Petroff a fost îmbălsămat­întoarcerea prințului Ferdinand al Bulgariei Sofia. 27 Februarie.­Se așteaptă în fiece oră întoarcerea din Paris a prințului Ferdinand. Se dă ca sigură știrea că prezi­denția consiliului de miniștri­ va fi încredințată fostului prim ministru Bai­ óiu Petroff, înecarea cuirasatului Berlin. „Expres“ consiliul 27 Februarie. — Ziarul anunță următoarele : In comunal al Londrei s’a Din Camera ungari Asasinatul din Sofia sssssp’"—... ’ — Moartea lui Casimir Périer Paris, 27 Februarie () sioir Périer s-a născut la Paris în anul 1847. După ce și-a terminat cu succes stu­diile, distingindu-se apoi în războiul franco-german și după ce ocupă mai multe funcțiuni administrative, fu ales deputat în 1876, cînd începu activita­tea lui politică. Secretar general la ministerul instruc­țiunei publice, vicepreședinte al Ca­merei, mai tîrziu­ formă în 1893 un mi­nister, alegindu-șî portofoliul ministeru­lui de externe. După asasinarea lui Carnot, Casimir Périer fu ales președinte al republicei franceze în anul 1894. Demisiunea lui —în 1895, în urma unui incident al a­­facerea Dreyfus—fu regretată de toți francezii. De atunci încot, Casimir Périer a stat departe de viața politică. El era unul dintre cei mai bogați oameni din Franța, proprietar de moșii și de mine (minele de la Aubi). Fiul sau s’a făcut cunoscut anii tre­cuți în Europa, prin aventurile lui ga­lanta, cari au făcut mult zgomot. Jean Casimir 3?érier, fostul pre­­ședinte al republicei, a murit azi. * A apărut No. 59 din sen­za­ționalul roman: illenie mi mini 5 bsții In toată țara Viscolul de eri In Capitală Strigătul unanim care flutură acum pe buzele locuitorilor Capitalei este : „S’a întors iarna !“. Intr’adevăr, de erî dela prînz, a în­ceput a viscoli. Către seară, viscolul s’a Întețit, m­a­ ales începînd dela orele 7. Dela orele 8 și jumătate circulația pe străzile centrale a început a deveni a­­nevoioasă. Tramvaele au început a se împotmoli în locurile unde au fost prinse de ză­padă, iar pentru a fi duse la destinație sau întoarse la „depou“, a fost trebu­ință de adăugare de forță animală. Trăsurile sau vehiculele circulă cu mare greutate și cu multă precauțiune. Pentru pietonii nevoiți a circula a fost un adevărat supliciu. Crivățul însoțit de nelipsita zăpadă sufla cu furie, și lovea cu putere în o­­brajii celor pe cari nevoia îi punea pe drumuri. Zăpada este purtată de vînt și în unele locuri formează miei grămezi. In definitiv aspectul Capitalei este același, ca și cînd am fi în plină iarnă. In țară Din informațiunile pe cari le avem, viscolul bîntue aproape în toată țara. Cîmpurile cultivate, sunt parte acope­rite, parte expuse intemperiilor atmos­­ferice, din cauza că viatul împedică așe­zarea zăpezei. 1 Circulația pe șosele și drumurile ju­dețene se face cu anevoință. » Pînă la­ orele 3 din noapte, cînd scriem aceste rînduri, toate trenurile au plecat și sosit erî peste zi și seara. Trenul de Constanța ce a sosit aseară în Capitală a avut de suferit o mică în­­tîrzîiere din cauza viscolului de pe Bă­răganu

Next