Dimineaţa, martie 1907 (Anul 4, nr. 1096-1126)

1907-03-01 / nr. 1096

Joi 1 Martie A­ uY 5K««g3*?8S ASTAZI: 28 (13 Martie) Februarie 1907 !­ CALESTRAS Ortod­ox : Cuv. Vasile. — Catolic : Evorhasiu. Basaritul soarelui 6.40 pa.—Apusul soarelui 6.14 m. ■s Același timp posomorit, mâinos și dezgheț ziua, [iar noaptea cu îngheț slab, continuă în toata Jv­i țara Zăpada s’a topit foarte mult iar rîurile au venit mari producînd pe unele locuri inun­dații. De astăzi dimineața a început a fulgui mai în toată Mo­ldova și pe alocuri în­ Ol­tenia. Temperatura a fost cuprinsă în,tra plus 7 grade ziua la­ Isaccea și 9 grade noaptea la Rucar. Barometrul a crescut era cu 3 la 4 mifinmetri.­­ Imperială (sfr­. Cîmpineanu). Teat­ru de varietăți pentru familii Ul Sal Ull Ulu Debutul trupei .de negri apierțcațiî, a d-lui ,S. Bernardo comic romîn și altor artiști. Intrarea liberă.­­Teatrul Boulevard.—Cinematograf „Pathé Freies“. La sfîrșit Scene picante..—Sidolit In toate serile Cinematograf. Plilîîiu­i. — Toate autoritățile sînt deschise. ______ — Judiciare. — Instan­țele judecătorești deschise. —­ Expoziții. — In sala de depeși a ziarului „A­­devĕrul“ expoziția de pictură a d-nei Raipoviceanu-Fulmen. — La Ateneu­ expoziția de pictură a pictorului Pătrașcu.—Sala Edison : In fiecare seară, afară de Sîmbătă baluri mascate foarte fregventate.—Parlamentaiie: Camera și Senatul țin ședință publică DESCHIDEREA MHEI — Corespondență specială — V Hîulțim­ea și poliția ; PETERSBURG, 21 Februarie frumoasă, cu un soare de :—O zi iarnă. Nimic altceva nu deosebea ziua aceasta isto­­­rică de o alta. Nu se simțea că e o săr­bătoare națională, nici un tricolor nu film­­a pe strade. Școalele au­ fost doar închise, altfel viața de toate zilele este aceeași. Nici pe stradele din centrul Capitalei nu se observă ceva extraor­dinar. Se pare că populația nici nu vrea să știe despre redeschiderea Dumei. Dar aceasta e numai aparența. Petersburgul este un oraș mare și dacă într’o parte a lui pare liniște, nu cealaltă parte poate să fie o agitație. Pe Prospectul Newaki, un observator atentiv poate să vadă multe lucruri interesante. In număr neobișnuit de mare, agenții ordinei publice umblă ocupați de colo pînă colo. Pe piața catedralei Kasan se pot vedea numeroși ofițeri de poli­ție, cari au­ convorbiri cu diferiți oa­meni îmbrăcați în uniformă sau civili, cari dispar apoi în diferite direcțiuni. Iei și colo se aude tropotul unui cal. Ochii poliției păzesc. Aceasta o știu­ ce­tățenii, cari au avut de făcut multe dureroase experiențe și cari se grăbesc să treacă pe strade mai puțin pericu­loase. Oriunde te întorci observi aceeași a­­tenție a poliției. In stradele ce duc spre palatul Taurida, se mai află pe lingă poliție și detașamente de cavalerie. Ștafete grăbite aleargă în toate di­recțiunile orașului, iată și șeful poliției, care călare, vine să controleze modul cum se iau măsuri pentru paza linistei. Publicul nu dă uniformelor nici o atenție. Din cind în cînd unii se mulțumesc să facă observații ironice. Gurile se închid însă, cind­ un polițist se apropie prea mult. Mici manifestații dî împrejurimile palatului Taurida abia sînt de recunoscut. Amîndouă hotarele stradelor ce duc spre palat, sînt pline de publicul care se înghesue, mai ales pe strada Potemkin. Pe str. Spalernaja înghesuit, publicul e și mai la o mică depărtare, în­­ stînga ca și în dreapta palatului se află detașa­mente de cavalerie, cari fac ca intrarea în palat să fie lăsată liberă de mul­țime. Deocamdată trăsurile ce aduc pe deputați și ziariști abia își fac drum. Iată echipajul unui diplomat. Ca din pămînt răsare un detașament din garda călare, deschizînd drumul printre mul­țime. Publicul, speriat de caii cei sfâ­­rîitori, se dă înapoi. Unele femei scot țipete nervoase, unii bărbați flueră. De ici și de colo se aud observații răută­cioase, pe cînd ofițerul care conduce de­tașamentul surîde încurcat. Deputații huiduiți sau aclamați Interesantă și mai puțin periculoasă este priveliștea apropierea unora dintre deputați, îndată ce un deputat este re­cunoscut, căciulele, pălăriile sînt arun­cate în sus, batistele flutură în vînt. Asemenea ovațiuni nu se fac, bineîn­țeles, și acelor deputați, cari nu sunt iubiți de popor. Mulțimea caută mai întîi să stabilească ce culoare politică are deputatul și-l întreabă chiar pe cicsül. Răspunsul de­putatului nu se aude in totdeauna. Cei cu flori roșii la butonieră erau­­ însă primiți totdeauna în triumf. Domnul Purușekevici a fost însă primit cu ți­pete, fluerăturî și huiduituri. Cel care insă a avut să sufere mai mult din par­tea poporului a fost Pavelake Krușevan, pentru care poporul a răgușit țipînd și huiduind. Sania lui Krușevan a fost escortată de jandarmi. Alesul poporu­­lui(?) a fost păzit de jandarmi in contra furiei poporului. Prudența mulțime! Mulțimea este din ce în ce mai nu­meroasă, vin studenți, vin lucrători. A­­coperișurile sunt pline de oameni, feli­narele, pomii de asemenea. Pe ici și colo mulțimea se hărțuește cu agenții poliției. Mulțimea nu dă însă drumul întregei sale mîini, ea știe bine că pu­terea ar fi de partea ei, dar nu­­ vrea să abuzeze acum, în momentul cînd se redeschide Duma. — K. 5SS jad. Tecuciu, a fost transferat, după ce­rere, la Romniațî. D-l Gr. I. Macrî, absolvent a 5 clasa secundare, fost numit impiegat auxi­liar el. III, în locul d-lui C. T. Haris, lăsat în disponibilitate. Hiarla a lui Me Matei Cu moartea lui Vasile Vladoianu s’au declarat două vacanțe: prezidenția clu­bului conservator din Iași și un loc de deputat al colegiului I din Iași. PROCESELE COMQIEI BUCUREȘTI Șeful serv. Contencios al comunei Bu­curești a înaintat d­ îni primar al aces­tei comune un tablou statistic din care resultă următoarele : Primăria Capitalei in anii 1895 și 1896 a avut 3000 procese de contra­venția pe an și 80 procese civile la judecătorie și în apel în tribunal, 154 procese pendinte la tribunal și Curțile de apel și Casație din care­ 62 au fost judecate, la tribunal 24, la Curtea de apel 32, în Casație 6. Din aceste 62 acțiuni: Avocații comu­nei serviciul Contencios au pledat 52. Avocații comunei angajați particulari au­ pledat 10. In cele 52 acțiuni comuna este pîrîtă de 44 și reclamată de 8. Din 44 acțiuni contra comunei au fost 17 respinse, 27 admise. In aceste 44 acțiuni numai 31 aude obiect o sumă de bani și cererile se evaluează la 1.140.646 lei. Din această sumă trib. a admis 63.668 în prima instanță și deci eventual , iar Curtea de apel 59.321, în total 121.989. In 8 acțiunii în care comuna a fost reclamată, 6 au­ fost admisa și 2 res­pinse. Din cele 10 procese susținute de avocații particulari ai comunei, comuna este pîrîtă de 9 ori și reclamantă odată in 9 acțiuni în cari comuna este pîrîtă 7 acțiuni au fost admise și 2 respinse. Șapte din aceste acțiuni au de obiect; 1.457.208 lei. Din această sumă tribunalul a acordat 305546. Curtea de apel a acordat 175.000 total 480,546. Se constată clar , că din 62 acțiuni 44 acțiuni au fost făcute contra comu­nei și pledate de avocații Confeciosului din cari 31 acțiuni reprezintă după reclamanți suma de 1.140.646 din care sumă instanțele judecătorești au acor­dat 121.989 ; 9 acțiuni au fost făcute tot contra comunei și pledate de avo­­cații particulari ai comunei din cari 6 reprezintă după reclamanți 1.457.208 , din care sumă instanțele judecătorești au acordat suma de 480.546. Rezultă clar că avocații Contenciosu­lui au perdut 10 și sumă la sută din sumele reclamate, iar avocații particu­lari au perdut 33 și trei sferturi la sută din sumele reclamante. Diferența între ceiace au perdut avo­cații serv. Contencios și ceia ce au perdut avocații particulari ai comunei se explică prin faptul că procesele cari se încredințează la avocații particulari sunt procese de o mare importanță ca valoare materială și ca subunitate juridică. Serviciul Contencios al primăriei, care are de șef pe d. Rădulescu, me­rită toată lauda pentru modul conștiin­cios în care și-a făcut datoria salvind Capitalei numeroase interese. Mișcarea dela finanțe — Personalul superior din ser­viciul exterior — Pe ziua de 1 Martie a. c., s’a făcut următoarea mișcare la serviciul exterior general al finanțelor : — D-l Panait Petrescu, actual admi­nistrator financiar cl. I, a fost numit in­spector financiar în locul d-lui Frederic Dame, demisionat. — D-l G. Ionoscn, actual administra­­tor al sucursalei Creditului agricol, și G. A. Polidor, actual șef de secție, au fost numiți administratori financiari cl. III în locul d-lor P. Petrescu, inamntat, și Z. Pantazi, demisionat. D-l N. Dumitrescu, actual ad-tor fin. cl. II, a fost înaintat la cl. I, in locul vacant. D-l N. Lambru, actual ad-tor fin. cl. III, a fost înaintat la cl. II. D-l G. D. Gheorghiu, actual șef de secție cl. II, a fost înaintat la cl. I. D-nii G. Diaca și R. Rătescu, actuali șefi de secție cl. III, au fost înaintați la cl. II. D-ni. Oreste Constantinescu, licențiat în drept și actual controlor-șef și Tom­a Georgescu, diplomat al școalei de fi­nance și actual controlor fiscal, au fost numiți șefi de secție cl. III, în soen­ d-lui G. A. Polidor, înaintat, și al dece­­datului G. R. Popescu. D-l N. Comăneanu, actual șef de sec­ție la ad-ția fin. Fălciu­, a fost transfe­rat, după cerere, la Vlașca. D-l V. H. Niculescu, ad­ tor fin. al Controlorii fiscali ch­emați la examen Următorii controlori fiscali au fost chemați la examenul, care începe miine dimineață, în ministerul de finanțe, și împărțiți în serii de­ cîte opt: Gr. Cristescu, I. Pădureanu, D. G. Bîcu, V. Punu, G. Ghica, D. Teodoru, O. Grigoriu, I. M. Nicolau, Costa, I. Caratoș, N. Popescu, M. Măldărescu, G. Em. Budișteanu, T. Ștcefănescu, N. S. Georgescu, A. Bolintineanu, G. M. Negreanu, R. Niculescu, P. Constanti­­nescu, Al. Panteli, N. Saha, Chr. Damian, Al. Andreescu, C. Bălteanu, A. Ioanid, C. Bejulescu, G. Vasilescu, Al. T. Ma­­rioțeanu.și I. Piopeanu, C. Pădure, P. Ionescu N­.­Sărat, I. Mănescu, V. Di­­mitriu, A. S. Agamalof, V. Mosean, I. Andoniu, Al. Miclescu, Șt. Bărzescu, C. Cordoș, L. Ovicescu și I. Gheorghiu. Examenele vor dura zece zile. Dimi­neața se va da scripticul, iar după a­­miază orarul. Rezultatul se va cunoaște după 15 Martie a. c. înmormîntarea lui Constandatos GIURGIU, 27 Februarie. — Azi la orele 2 p. m. a avut loc înmormîntarea lui Constandatos aci, încă de pe la ora I staționa lume foarte multă în fața bisericei. Biserica era plină de lume în deosebi de greci. La orele 2 și jum. a sosit familia și toate rudele mortului.­­ La orele â și jum., s’a oficiat servi­ciul religios, de către protoereul Nico­­lae Popian secondat de 4 preoți și de preotul grec Nicodem. La, orele 2.50 a’a terminat serviciul divin și preotul Nicodem a ținut în biserică o cuvîntare în limba greacă. După aceea, mortul a fost scos din bi­serica și i s'au dat onorurile militare de­oarece Constandatos era ofițer al Co­roanei Romîniei. Onoruri au fost date de către un pluton de soldați din reg. 5 de infanterie, pus sub comanda sbulocote­­nentului Dim. Petrescu. La­­ cortegiul a plecat de la biserică. Pe dric erau 14 Coroane între cari o co­roană a comunităței Eline, una din par­tea epitropiei bisericei Ftine, una de­pusă de d. P. G. Parizianu deputat, una a măcelarilor greci, una a personalului de la moara grecească, apoi coroanele familiei și ale rudelor. Lume foarte multă a însoțit cortegiul pa strade, și dricul era urmat de către toți greci din localitate. Cortegiul a trecut prin fața prăvălii­­lor lui Constandatos și a pornit apoi la cimitirul Sf. Ha­ralambie. Criminalul sa află tot arestat împreună și complicele său. Judecătorul de instrucție lipsind, nu li s’a mai luat nici un interogator. Dimitriu ECOURI O firmă anonimă mi a copiat exact romanul meu „HEMOROCITA“ sub titlul „Testamentul unui condamnat la Moarte“. Oricine dorește să aibă acest roman ca întoarcerea poștei, complect, rog să-mi trimeată franci­i și îl primește cu pre­miu, sar cina vrea să-l cumpere cu nu­mărul primește 1 pină la 10 gratis. Ig. Hertz, Hotel de France, București,­­ Franz Iosef, apă naturală, excelent Știri teatrale Vineri 2 Martie se dă în beneficiul cu­noscutului artist G. Bossianu în sala băi­lor Eforiei piesele: Cucu, comedie în 3 acte de Albert Cane localizată de I. Du­­mitrescu, și Să mărităm soacrele, comedie bufă într’un act, localizată de d. C. Radu. i^jXVjjX­"J_i"l Jf Ä Tragirea Ha­lila a Wei StatiliI lui — ZID A­l-a — Erî, Marți la orele 9 dimineață a început la ministerul de finanțe, trage­rea clasei a Hl-a a loteriei statului. La această clasă cîștigul cel mai mare po­sibil e în sumă de 80.000 lei. Iată cum­ sînt ciștigurile acestei clase: cîte un ciștig de 20.000/ 5.000, 2.000 și 1.500, apoi 4 a 1000, 5 a 500, 10 a 300, 15 a 250, 6.2 . 200, 2900 a 130. Premiul cel mare al acestei clase este 60.000 lei. Com­isiunea de control Comisiunea se compune din d-nii D­­Catarg­, președinte, Em. Gilloglu, N. Lahovary, Th. G’rivătz și d. procuror Budișteanu. Biletele sînt scoase din urnă de doi tineri elevi de la seminarul central. Cîștigurile sunt următoarele: Un premiu­ de 60.000 lei Un cîștig de 20.000 lei Un cîștig de 5000 lei Un cîștig de 2000 lei Un cîștig de 1500 lei 4 cîștiguri a 1000 lei No. 2660 22.207 46.149 5 cîștiguri a 500 lei No. 27.517, 40.419, 50.831 10 cîștiguri a 300 lei No. 19.335 54.978 12.463 28.347 50.752 15 cîștiguri a 250 lei No. 47.625, 53.282, 16.460 62 cîștiguri a 200 lei No. 33.976 42.862 21.746 25.900 52.127 48.958 58.748 57.539 20.488 5499 33.985 47.625 19.584 13.541 34.529 21.555 18.986, 53.824, 20.686, 7.881, 24.961, 47.893, 24.989, 59.055, 21.670, 58.521, 31.665, 27.206, 56.925, 15.509, 30.423, 31.701 cîștiguri a 130 lei Cifrele grase din capul fie­cărui rind următor repre­zintă miile. 0 581 006 708 832 953 944 869 992 460 164 820 057 091 024 410 155 878 589 019 078 257 113 198 765 959 766­­ 131 654 413 633 453 500 164 891 341 444 299 927 967 533 925 535 679 3 479 451 381 732 061 161 031 217 143 337 487 557 447 698 130 824 465 960 3 395 886 965 037 275 730 069 863 115 597 063 047 606 173 912 548 834 665 662 693 725 793 757 537 101 4 678 527 885 771 392 066 549 850 714 278 267 877 243 862 573 710 216 384 576 591 098 318 257 745 5 296 496 248 036 951 847 791 150 340 262 746 431 742 363 909 176 653 673 005 265 903 562 6 389 560 517 082 700 010 286 894 217 653 557 635 570 326 774 655 016 449 7 751 478 852 686 575 674 849 025 289 059 188 823 681 013 716 536 8 592 837 528 201 396 493 034 155 756 811 510 332 167 575 443 590 900 656 089 204 025 890 667 611 478 755 085 461 9 752 280 563 158 648 259 916 894 311 016 976 174 438 839 042 945 554 525 421 036 655 818 170 9573 813 Î6 931 273 287 129 250 595 385 848 745 333 811 135 896 204 126 262 920 764 753 078 545 419 131 583 11 747 695 815 146 652 971 363 501 889 874 190 119 114 176 290 779 708 080 924 918 886 504 583 567 1» 213 431 149 088 647 713 816 043 539 975 901 195 855 436 508 810 003 989 644 417 13 598 388 437 771 037 914 091 736 702 209 355 475 363 841 337 629 904 769 928 348 751 579 084 958 18 303 736 355 010 134 798 151 668 684 063 400 817 175 596 428 096 869 790 339 071 543 15 576 989 738 680 033 514 657 032 932 709 394 688 233 698 268 364 318 359 100 16. 596 144 429 347 766 098 402 299 663 588 278 156 694 873 495 973 589 300 919 460 917 635 921 410 698 547 S.­ 493 026 568 869 114 ,127 513 581­ 844 619 189 858 607 649 508 138 420 831 110 834 771 926 893 646 053 371 674 919 707 979 556 086 18. 786 751 234 124 774 593 090 718 148 567 287 984 946 405 721 603 386 574 625 602 236 079 094 207 859 200 043 B9. 718 183 917 520 571 439 732 365 548 375 082 575 085 256 907 891 222 696 317 791 959 30. 684 731 914 449 134 020 482 469 362 758 842 280 267 227 670 945 550 072 345 392 243 943 668 807 261 298 348 925­­ I. 667 206 846 732 801 852 774 489 807 694 021 085 996 276 614 523 026 170 115 161 33. 446 211 022 532 702 198 565 940 311 432 505 153 619 298 591 971 843 886 299 256 490 188 908 841 33. 840 595 115 170 815 885 868 418 309 705 614 539 912 930 063 536 629 294 344 860 908 180 34. 382 638 975 323 902 870 314 963 345 517 465 114 647 340 229 786 926 191 838 190 573 586 425 35. 828 800 937 063 655 367 190 773 022 918 422 475 884 431 633 401 142 911 415 769 917 871 601 116 36. 333 719 609 592 705 486 862 010 904 429 290 480 353 495 880 951 704 306 090 910 033 220 239 765 724 «7. 922 920 061 270 985 294 301 560 832 734 618 749 965 591 947 134 981 512 307 127 482 954 28. 002 892 056 723 058 142 134 780 925 912 853 396 812 306 084 421 195 837 799 619 614 452 786 782 29. 436 931 089 582 494 572 993 702 926 468 364 158 087 148 906 330 903 685 992 965 739 3K5. 077 463 881 391 207 635 451 845 324 241 699 900 285 111 661 196 017 050 089 308 668 736 622 303 444 "34 141 31. 746 084 117 988 894 273 936 986 500 625 172 878 979 245 422 300 637 282 539 960 074 393 325 009 876­ 33. 544 457 343 444 572 462 957 052 679 656 407 123 932 614 636 391 794 395 668 649 420 238 S3. 1.69 301 574 462 580 090 599 621 036 282 846 776 765 888 425 472­44 653 767 102 402 509 422 680 041 392 3l. 955 355 484 084 845 023 121 081 714 194 926 055 972 151 273 865 133 692 151 272 865 299 634 621 883 35. 272 387 004 370 021 623 669 290 646 233 417 561 413 554 970 655 687 685 894 CSI si­. 297 468 672 290 708 172 614 790 609 247 206 873 376 311 305 004 408 552­ 779 660 37. 236 414 862 031 181 122 523 193 259 651 527 091 937 430 521 208 078 465 708 107 462 801 668 171 864 167 982 057 38. 521 640 602 259 8­14 023 067 107 907 437 324 528 454 989 348 953 255 330 978 111 114 294 39. 358 674 193 303 692 419 177 1.1. 399 922 519 432 524 099 276 650 672 766 4«. 454 354 641 521 901 805 195 474 303 193 869 037 736 996 248 797 004 009 140 001 252 626 472 258 044 015 461 172 183 327 4*. 503 942 727 363 054 897 390 305 907 356 893 721 093 239 216 349 214 119 355 152 250 687 398 950 188 568 753 4Ä. 030 909 612 517 418 732 998 009 079 753 253 288 106 195 140 817 366 292 486 479 126 543 876 451 406 890 529 820 795 43. 424 248 967 020 754 535 336 293 264 307 321 077 150 136 958 463 707 906 «35 022 432 253 44. 406 527 248 521 033 219 8S0 533 658 981 302 530 798 707 553 370 288 501 025 375 294 963 806 572 354­ 45. 636 624 122 340 855 062 414 218 617 612 144 913 657 000 120 443 709 812 936 753 471 721 500 184 391.­40 917 452 374 499 782 417 500 445. 020 071 707 075 414 090 462 435 246 159 962 636 990 983 293 673 253 179 029 156 439 757 563. 47. 017 505 887 298 293 951 413 236 005 154 560 262 706 665 266 042 714 528 212­ 48 041 292 688 121 766 237 742 762 597 462 222 232 512 055 483 950 075 651 310 884 133 749 343 154 046 068­ 49 252 902 107 618 766 415 457 326 891 546 117 367 939 551 80e 239 978 986 451 942 753 446 548 402 063 027­ 5 © 320 383 999 694 444 396 297 270 729 816 920 506 938 810 100 580 221 361 638 159 017 282 641 300 809 401 535 357 800 758 101 267 036 495 254­­51 826 520 713 266 314 935 433 053 284 239 762 108 306 028 060 876 231 692 843 328 059 954 822 357 892 068 917 968 862 384 676 593 911­ S3 794 428 109 247 421 771 870 323 224 166 683 340 55 812 934 478 018 202 165 011 772 338 119 419 684 495 415 465 731 222 809 393 879­­53 530 923 152 991 462 739 340 503 876 703 697 089 108 837 564 778 200 412 765 738 383 431 315 500 619 219­ 5# 741 130 444 450 870 725 650 405 029 617 995 761 913 950 114 656 223 080 353 363 969 509 151 558 964 210 499 071 146­ 55 102 827 665 092 882 007 265 623 777 516 640 991 279 260 705 284 005 202 688 742 095 172 035 599.­50 936 928 887 219 875 027 459 298 015 188 470 508 018 958 294 348 613 914 782 624 005 311 910 819 927 310 430 57 853 241 887 552 161 523 038 380 996 307 539 881 073 152 390 266 816 642 944 496 154 947 566 019 072 582 011­­58 435 945 530 781 540 494 187 814 380 48S 803 332 098 889 423 706 482 337 679 845 223 048 589 801 896 392 602 267 59 900 982 459 851 171 193 634 449 119 281 755 944 035 826 779 199 085 973 229. Tragerea va continua și astăzi. bulgar­ii grotele și condoleanțele Ca­merei române. D. Ion Lahovary, ministru de externe se asociază în numele guvernului la re­gretele Camerei și spune că azi dimi­neață a telegrafist agentului nostru di­plomatic din Sofii», să exprime guver­nului bulgar regretele guvernului ro­mân. D. N. A. Bibescu­ întreabă pe d. mi­nistru de interne, pentru cari motive ntirzie cu • i,unirea unui polițai titular la Focșani. Orașul acesta suferă din a­­ceastă cauză, deoarece de un an și jumătate nu are șef de poliție. D. G. Gr. Cantacuzino depune pro­­ectul de lege prin care comuna Con­stanța e autorizată a contracta un îm­prum­ut de 4.000.000 lei, necesar unor lucrări de edilitate. D. dr. N­ădulescu-Pitești cere să se facă o anchetă parlamentară sau admi­nistrativă cu privire la operațiunile so­cietății anonime forestiere Argeșul. De­pune în acest sens o petiție semnată de locuitorii părții nordice a județului Arge­ș. Legea pentru organizarea corpului de advocați Se reîncepe discuția și votarea pe articole a ’ *geî pentru organizarea cor­­pului de avocat. Comitetul delegaților se întrunește pentru a decide asupra amendamente­lor depuse la articole. In acest interval se votează proc­ctul de lege pentru modificarea articolului 60 din legea comptabilităței generale a statului. Se votează proectul de lege prin care beneficiul realizat după urma da­torei monedelor de nichel găurite, să servească la mărirea fondului pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare, pe exercițiul 1906 / 907. La orele 4.25, Camera ne mai fiind în număr.“ședința se ridică. SENATUL —Ședința dela 27 Februarie 1907 Ședința se deschide la orele 2 și 40 minute, sub președinția d-lui N. Eco­­nomu. Răspund la apelul nominal 84 domni senatori. Pe banca ministerială sa află d-nii miniștri doctor C. I. Istrati și general G. Manu. In urma unui schimb de observațiuni între domnii doctor Severeanu, Gr. To­cilescu, general Leon și general Manu, ce votează cu mare majoritate proiec­tul de lege prin care se modifică cer­curile comunale din județul Constanța. Se votează fără discuție proectul de lege prin care creditul agricol este au­torizat să cheltuiască suma de 1400000 lei pentru construire de localuri în diferite orașe. Asemenea se votează proectul prin care se modifică articolele 46 și 47 din legea taxelor de înregistrare. Se dă citire proectului de lege prin care se înființează o casă de licitații și se modifică unele dispoziții relative la imprumuturile pe amanet. D. C. Arion, fără intențiuni politice cere amînarea proectului pentru cîteva zile. Cu încuviințarea băncei ministeriale se amină pe mîine discuția acestui proect. Ședința se ridică la orele 3 și 40, reguleze situația cît mai curînd, lucru ce pot face foarte bine, venind în per­soană sau scriind Biroului nostru de Contencios care se însărcinează cu în­deplinirea tuturor formalităților legate in acest scop, în­­ schimbul unui onorar moderat. A se alătura o marcă pentru răspuns. Se garantează celor interesați cea mai complectă discrețiune. Adresa: D­îriî L. Voinea, directorul biroului de Contencios și Informațiuni al ziarului „Adevĕrul“, București, I­ str. Sărindar . Orele de birou : 9—11 dim. și 5—7 p. m. © La 25 Februarie crt. s’au pus bazele soc. filantropice „Junimea solidară“, cu sediul în str. Bradului, 27 în localul cantinei școlare gratuite. S’a procedat la alegerea unui comitet provizoriu, compus din următoarele persoane : pre­ședinte, Sigmund S. Gull, vice-preșe­­dinte, Osias Koffler, casier, Filip A. Mendelovici, secretar, Sol. I. Mayer, controlor, I. Iscovici, membri consilieri, I. Lempacher și M. Serbis.­­ Confratele nostru Marian a fost deco­rat cu ordinul Coroana Romîniei in gradul de cavaler.­­ Direcțiunea generală a C. F. R. a luat următoarea dispozițiune : Se aduce la cunoștința generală că, pentru productele măcinate din cereale și leguminoase, ce se vor expedia în trafic maritim combinat cu mică iuțeală și în vagoane complect încărcate, de la stațiunile C. F. R. pentru porturile Smyrna, Mitileni, Pireu și Alexandria, se vor percepe taxele de transport pen­tru Constantinopole prescrise de tariful maritim combinat special. E de export, cu un adaos de 20 bani de 100 kilo­grame pentru porturile Smyrna, Miti­­leni și Pireu și cu un adaos de 60 bani de 100 kilograme pentru portul Alexandria. Aceste dispozițiuni intră imediat vi­goare. Printre colaboratorii Expoziții gene­rale a Romîniei, putem cita și pe tînă­­rul elev al școalei superioare de Co­merț din București Toma N. Iliescu, căruia i s’a decernat medalie de bronz și colaborator pentru tabloul grafic re­­prezentind Moara fraților „Asan“.­­S’a primit demisiunea d-lui Atanasie Danielescu din funcțiune de șef de bi­rou special în administrația C. F. R. ® In cursul lunei trecute, au rămas în deposit următoarele cantități de petrol și derivatele sale în județele următoare : Dîmbovița : 432.083 kgr. benzină, 1.879.984 kgr. petrol, 685.170 kgr. u­­leiu mineral, 23.854 kgr. solzi de pa­rafină, 1.335 kgr. parafină, 1.800 kgr. Cocs și 2.352.631 kgr. rămășițe. Ilfov: 146.699 kgr. benzină, 127 702 kgr. petrol, 452.148 kgr. uleiu și 1 mii, 663.553 kgr. rămășițe. Neamțu : 6.400 kgr. benzină, 4277 kgr. petrol, 36.954 kgr. uleiu și 39.195 rămășițe. †S’a primit demisiunea, pe ziua de 1 Martie a. c., a d-­ui Const. Retoricis din funcțiunea de subcomisar cl. III de pe lingă prefectura poliției Capitalei. ® Pe ziua de 20 Martie se va face o mișcare în magistratură. ® La 1 Martie se va face la primăria Capitalei întîia tragere la sorți a titlu­rilor 4 la sută ale împrumutului de 26.000 lei din 1906. Se vor amortiza titluri în valoare de 83.500. Tot în această zi se vor trage la sorți titlurile de 46.149.000 din 1902. Se vor amortiza titluri în valoare de 59.400 lei. ® înmormîntarea rămășițelor regretatu­lui Vasile Vlădoianu președintele Clu­bului Conservator din Iași, se va face probabil Joi 8 Martie, cînd corpul de­functului va sosi din străinătate.­­ Știrea despre arestarea la Ba­den­, a patru studenți de origină rusă, dovediți ca agitatori ai țăra­nilor, se confirmă în mod oficial:­­ S’au destinat 500.000 lei din exce­dentul budgetului pentru construirea u­­nui local pentru facultatea de drept. A Asociațiunea muzicală română .35 azi Mercuri seara un concert in sala Liedertafel. © D. dr. Sabin, prefectul Vilcea, a de­­misionat. E probabilă numirea d-lui Tretinescu, fost primar. © Mai mulți cititori din județ ni se plîng că șoseaua Fortura-Ciorogîrla (Bu­­curești-Pitești) este absolut impractica­bilă. Rugăm autoritățile în drept să ia măsuri pentru a reda circulațiunei acest important drum. ”Prințul Al. I. Ghica a fost decorat cu „Steaua Romîniei“ în gradul de co­mandor, pentru servicii excepționale aduse statului.­­In zilele de 5, 6, 7 și 8 Aprilie s­. v. va avea loc la Lille (Franța) inau­gurarea palatului studenților francezi. Cu această ocazie se va ține și un con­gres național al asociațiunilor studen­țești din Franța și se vor organiza mari serbări și excursiuni. Asociația generală, fiind invitată în mod oficial pentru orice informații, a se adresa la sediul ei (calea Victoriei).­­„Emporium“ una din cele mai mari reviste de artă europeană, vorbind în numărul său de Marte asupra mișcărei artistice din Romînia, regretă că nu are la îndemînă și portrete ale marilor prozatori românî. „Totuși, zice ea publicînd portretul lui Alex. Macedonski, de­și pentru a 436 531 483 744 425 298 864 348 841 242 055 892 893 995 715 851 576 393 330 330 160 298 188 324 558 911 667 936 481 193 077 604 554 154 815 195 259 886 101 086 966 602 128 392 317 623 966 520 938 774 839 065 687 643 736 568 705 848 868 771 153 140 715 966 355 586 288 673 575 157 687 835 875 918 625 233 206 4­33 889 994 447 PARLAMENTUL CAMERA Ședința dela 27 Februarie Ședința se deschide la ora 2.25 p. m. sub prezidenția d-lui Cantacuzino-Paș­canu. Prezenți 98 domni deputați. Pe banca ministerială, domnul Take Io­­nescu, D. C. Cantacuzino-Pașcanu aduce la cunoștința Camerei trista veste a înce­­tărei din viață în străinătate a d-lui deputat de colegiul I de Iași, Vasile Vlădoianu. D-sa aduce elogii defunctului arătînd că în toată viața a fost un frun­taș demn al partidului conservator. Declară în urmă vacant scaunul de deputat colegiul I de Iași. Ședința sa suspendă și deputații trec in secțiuni. Asasinatul din Sofia La orele 3 și 40 ședința se redes­chide și d. președinta C. Cantacuzino- Fașcanu anunță în termeni mișcători asasinatul primului-ministru din princi­patul vecin, veștejește crima și în numele Camerei transmite guvernului l­btlci infera­ațiuni . Comisia bugetară a hotărît înfiin­țarea unui nou post de judecător la tribunalul Prahova, care să se ocu­pe cu consolidările de petrol.­­Ni se trimite spre publicare ur­mătorul comunicat: Societatea de Cultură Hacedo-ro­­mînă, care inferează din toate pute­rile crimele și atrocitățile săvîrșite de către bandele și comitetele gre­cești asupra populațiunei lor romî­nești din Turcia și care nu admite de­cît lupta dată pe terenul cultu­ral cu mijloace pacinice, condamnă de asemenea asasinatele comise în țară în numele și sub scutul ideei naționale. Izbînda acestei idei nu poate fi dobîndită de­cît în lupta dusă la fața locului. — Consiliul sanitar superior s’a în­trunit aseară la ministerul de interne, pentru a discuta mai multe chestiuni de importanță sanitară. — Astă seară se întrunesc membrii “U­­niunea intelectualilor din Romînia”, în casele d-nei Eugenia de Reus Iancule­scu, din strada Corbului No. 11 (Izvor) . Direcțiunea sanitară a luat seri­oase măsuri pentru combaterea febrei aftoase din țară. Serviciul de pază la granița Bulgariei e bine întreținut. Or­dine severe s’au dat pentru pedepsirea tăinuitorilor. Atit in Capitala cit și în provincie se găsesc mulți tineri cari n’au satis­făcut legea recrutării, adică n’au făcut armata la timp și sunt deci fie nesupuși, fie chiar dezertori. Toți aceștia se pot bucura de amnistia regală și să fie cr­tați dacă vor declara cel mai tîrziu pînă la 31 Martie 1907 în ce situațiune se găsesc. După această dată nu vor mai putea face nimic și vor cădea sub pe­depsele prevăzute de lege. Este clar în interesul tuturor cari se găsesc în categoria de mai sus, să-șî FOIȚA ZIARULUI „D­IMINE­AȚA“ Hemorile in­­­ MARE ROMAN POPULAR —­ CAP XI In chioșc Voiam să vă întreb, nobilă Dona, începu Inesilla, dacă mai aveți nevoe de serviciile, mele. —­­s­imt mult lipsa cameristei, însă?, răspunse cea întrebată, și pri­mesc cu plăcere serviciile tale. Mă vem scuza, urmă ea adresîndu-se lui Juan, dacă tu voiü ruga­­ să mă lași ingură. — Nu voiesc ca să fii din partea mea incomodată întru ceva și de aceea mă retrag în odaia mea. Noap­te bună, iubito! zise Juan, ducînd mina Măriei la buze și apoi pără­sind odaia. 102 Cu grija coborî scara de lemn. In antreu mai ardea lampa, dar ușa ce ducea în curte stătea pe jumătate deschisă. In aceasta Juan întrevăzu un in­­diciu al Inesillei. Lăsase de­sigur cu intenție ușa deschisă, spre a’i arăta ce drum să apuce. De aceea eși în curte fără a zăbovi mult. Se duse în grajd, unde găsi o lumînărică aprinsă și hainele de Duminică ale lui Christophero pre­gătite de tânăra țărancă. El zîmbi satisfăcut, zicîndu’șî că desigur Inesilla nu era la prima ei aventură galantă. — Școala­­ curtenilor se vădește chiar și în acest colț depărtat de pămînt, murmură el, incepînd să’șî schimbe hainele. Apoi cînd fu gata, stinse lumi­narea, pe care de asemenea o pregă­tise Inesilla, și ieși. De jur împrejur noapte tainică, misterioasă. Nimic nu trăda apro­pierea unei ființe omenești, și to­tuși în momentul în care Juan stin­sese luminarea, o mogîldeață nea­gră se furișase de la fereastră spre a se ascunde după liliacul de lingă grajd. Cu precauțiune păși Juan dea­­curmezișul curței spre a dispare în curin d in întunericul gradinei. Ar­borii, florile și frunzele stateau așa de nemișcate în noaptea tăcută ca și cînd ar fi fost moarte. Mergea așa de încet de pare că s’ar fi temut ca, printr’un zgomot neprevăzut, să nu gonească ferici­rea, ce spera s’o găsească. Ajuns la intrarea chioșcului, se opri trăgînd cu urechea. O tăcere sdîncă domnea de jur împrejur, întuneric de nepătruns se întindea sub baracii deșî ce atir­nau in jos. Pe cînd Don Juan se îmbrăcase singur, în grajdul abia luminat, du­pă ce apoi se strecurase spre chioșc, trecînd prin clipe de supremă feri­cire și în acelaș timp de chin adînc, în odaia Inesillei, în care se retră­sese Dona Maria și țăranca, spre a nu fi tulburate, se petrecea o scenă foarte veselă. Dona Maria era aproape gata cu îmbrăcatul și Inesilla stătea in ad­mirație înaintea ei. —Haide iute, fetițo, grăbește-te f o­milia Maria. Se face târziu­. —­ Aveți dreptate, nobilă Dona! Dar dacă ați ști cu­ de frumoasă sîntețî, nu v’ațî mira de înmărmu­­rirea mea... Și apoi,, sîntețî gata, numai eșarpa lipsește... zise Inesi­lla aducînd obiectul de care vorbi­se. Cu îndemînare ea trecu pe după șoldurile Măriei eșarpa mărginită cu ciucuri, pălăvzind mai departe. — Priviți numai cu­ de zveltă e talia d-voastră față de a mea, tre­­bue să leg­ele două ori eșarpe, alt­fel ar fi mai lungă ca fusta. „Ei, acum sînteți gata... Soțul d-voastră se va mira cînd vă va ve­dea. Priviți-vă numai! “ isprăvi Ine­silla, luînd luminarea și apropiindu­­se de mica oglindă. Costumul Măriei semăna cu al Inesillei ca două picături de apă. Dona Maria arăta odihnită și ru­menă, iritația colorîndu’î în roș obrajii.­­ Totuși maî lipsește ceva și anume cîteva flori, începu Inesilla din nou­, punînd luminarea pe masă și luînd cițiva trandafiri dintr’un pahar. Priviți numai ce frumos bate roșul închis pe albeața cămășei! Pe cînd Maria se admira încă în oglindă, zise Inesilleî: — Trebue să’m’ maî dai un sfat, fetițel — La ordin Dona! — Deoarece te am făcut confi­dența tainei mele nevinovate, tre­bue să’mî și ajuți să regulez toata amănuntele. Dă’mî un sfat cum trebue să fac pentru ca soțul meu­ să nu mă recunoască imediat. Fața privi gînditoare spre noua’i stăpînă, încetul cu încetul fața’i plină se contractă într’un zilabst viclean și Inesilla zise: — Voiți intr’adevăr să'mî dați toată încrederea d-voastră? — Țî-am spus doar: — Cu toate că nu sînt decîte o simplă țărancă, dar totuși am pri­ceput că nu mi-ați spus totul ce urmăriți cu planul d-voastră. — Ce vrei să zici cu asta? între­bă Dona Maria zîmbind. — Cred, începu Inesilla ezitînd... să nu fiți supărată pe mine, nobilă Dona, de ceea ce voia să vă spun... — Vorbește fără frică, fetița! zise Dona Maria prietenoasă. — Cred... voiam numai să în­treb, începu Inesilla și vocea îî se coborî pînă la șoaptea, dacă nu voiți să puneți la încercare pe so­țul d-voastră. — Eî... să’țî mărturisesc da­rs­ne­­sillo, că mi-am ghicit planul, con­firmă Dona Maria, întorcîndu’șî fața pe care o simția că ard de rușine, că— Și ațî îmbrăcat costumul meu pentru ca soțul d-voastră să crează vorbește cu mine? Inesin­a nu îndrăzni să întrebe mai mult, și Dona Maria răspunse abia după un timp de ezitare: — Ai ghicit adevărul și în acest punct, fetițo. Trebue să fie mîndră de dovada de încredere ce­ țî dau, mărturisindu-țî aceasta. Voî să fac pe soțul meu, imediat ce’mî va vorbi, să creadă că tu ești aceea care se află înaintea lui. — Ah, asta va fi o glumă fru­moasă­ esclavoă Inesilla. Să va spun eu în ce mod ațî putea mai ușor înșela pe soțul d-voastră? — Ei?... — Cu toate că nu e de loc cu­viincios să mă dea la ora asta la un călător în odae, dar, spre a vă asigura complecta reușită a planu­lui o voiu face. Mă voiu duce la soțul d-voastră în odae..­— Cu ce scop? tăia Dona Maria vorba fetei. — Spre a’i zică... Desigur că a veți fi supărat pe mine... dacă propunerea mea vă va părea ciu­dată. Nu, nu. Vorbește nejenată. I? veî zice? — Că eș dorî să’î vorbesc... jos în chioșcul din grădină, complectă Inesițla cu curaj. — Cum... vrei să dai o întîlnire soșului meu? In aparență! Numai în aparență. In realitate vă va găsi pe d-voastră în chioșc. Acolo e întuneric bezul și nu vă va recunoaște imediat. (Va unna) I­I 4 *» V

Next