Dimineaţa, iunie 1907 (Anul 4, nr. 1184-1213)

1907-06-01 / nr. 1184

% ' 1 Anul IV No. 1184 băni TEUMJii PUBLICITATEA comclidati exclusiv AGENTIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & CE BUCUREȘTI 16, Strada Harageorgevic), 18 Telefon 3/4 v meri 1 Iunie 18u? IM CIRLCTOE ON ST. MILLS ABONAMENTE cu premii BANI Pentru Capitali No. 14/10 Provincie ți Str&lnfttate No. 12/40 x Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopțel x Biurourile ziarnimitr. Hărintfăr 11 5 BASM m TOATĂ ȚARA Un nou­ scandal în Camera ungară — Cu prilejul interpelărei deputatului Goldiș, deputații romîni au fost din nou insultați și terorisați Budapesta, 30 Mată. —• La sfirșitul ședinței de am­i din Camera ungară a avut loc un nou scandal și nu a lipsit mult ca deputații naționalităților să fie din nou terorizați. * Interpelările fuseseră lăsate pentru sfîrșitul ședinței.—Intre ele erau­ și acea anunțată de deputatul român Goldiș cu privire la desolvara­ asociației zidarilor din Budapesta. — Interpelările fură as­cultate cu interes pînă aproape de orele 3, cind cel mai mulți dintre deputați plecaseră. h«. In momentul cînd Goldiș trebuia să înceapă interpelarea se mai aflau in sala de ședința vre­o 40—50 deputați. — Fotoliul presidential era ocupat de vice-președintele Camerei. Dintre deputații rondul erau presanți Iuliu Manu, Aurel Novak, Ștefan Pop, Aurel Vleo și Coriolan Brediceanu. Partidul social democrat insultat înaintea interpelărei lui Goldiș a interpelat deputatul Barnabas Buza cu privire la oarecare neregularitățî în partidul social democrat. Interpelantul a întrebuințat cu­vinte insultătoare la adresa social democraților.­ Faptul acesta a in­dignat pe deputații naționalităților cu atît mai mult cu cît social­-de­­mocrațî nu sînt reprezentanți în Cameră. Ministrul Andrassy răspunse a­­cestei interpelări. Erau orele 3 fără un sfert cînd își începu interpelarea deputatul Interpelarea deputatului român Gol­diș,—începutul scandalului Goldi­. Regret că din cauza ordinei de zi nu pot reflecta asupra interpelărei deputatului Buza prin care a fost atacat un partid destul de onorabil­­. Are dreptate, are dreptate a se auzi din m­ai­ multe părți­— Nu cumva ..v'ați unit eu social de­mocrații? interveni, deputatul­ Carl Va­­rady, adresându-se deputaților naționa­liști. Gojdii. Am citit în ziare că ministrul de intern­e a disolvat asociația zidarilor din Budapesta. — Foarte bine a făcut răspunse depu­tatul Teodor Battyany. — Ba nu e corect, se auzi din rându­­rile deputaților naționaliști. Goldiș. Trebue să constat că ați fost consequent­ și lucrul acesta nu mă ui­mește de vrem­e ce în această Cameră s­a putut teroriza și da afară din sala de ședințe un deputat. Președintele. Vă atrag atenția să nu mai reveniți asupra celor trecute și să nu anticipat­ hotărîrea comisiunei de imunitate. Ștefan Pop. Ceea ce se întîmplă In a­­ceastă Cameră e o rușine.­­ Teodor Bettyany. Nu-ți permit să vom­­gst! astfel. dSjp. La ordine, chemați-l la ordine! Stri­că mai mulți deputați. Președintele cheamă la ordine pe Ște­fan Pop, iar atmosfera Camerei devine din Ce­­r pe mal agitată. , Scandalul Ștefan Pop incearcă din nou să vor­bească. Președintele chiamă din nou la ordine pe Ștefan Pop„• în sală zgomotul crește și in această agitație deputatul Goldiș continuă: — Nu mă plina de ceea ce ,s’a intîm­­plat cu Vaida, dar regret că președintele n’a zis nimic față de cele ce se întîm­­plau. Agitafia devine tot mai puternică. Din toate părțile se aud strigăte: Chemații la oyd­i Tip! Deputatul independent Bella Bernat se urcă pe tribuna raportorilor și strigă președintelui in gura mare cele spuse de Goldiș. Președintele sună nervos clopoțelul și chiamă ia ordine pe interpelant. Zgomotul devine insuportabil. Contele Teodor Battyany lovește cu pumnul la bancă. Aladar Somogyi și Iulius Hody, unul dintre cei mai gălăgioși deputați ai partidului independent aruncă cuvin­te insultătoare naționalităților. In aceas­tă atmosferă furtunoasă deputatul Goldiș continuă: — Trebue să declar că măsurile luate în contra asociației zidarilor constitue un atentat la libertatea asociațiilor și nu mă mir că social- democrații agită în contra guvernului. Din această cauză simnt in Ungaria mai multe procese poli­tice de­cit in Rusia. Ministrul justiției Günther sări nervos de pe locul său: — Numai voi sunteți vinovați! Cuvintele ministrului avură efectul u­nei bombe. Deputații Unguri săriră de pe scaune atacind și insuftînd pe depu­tații naționalităților: — Canalii, trădători de patrie! Au ve­nit să provocați scandal. Deputata Magy, Wilhelm Somogi, Ju­lius Ody și Teodor Battyany se repezi­ră cu púm­nii ridicați spre Goldiș. Președintele Rakovsky anunță suspen­darea ședinței. ... . Beend furtunoase Deputatul Goldiș stătu citeva clipe nehotărît față de agresori «i-și adună în grabă hîrtiile. Iuliu Mariu, Bredicianu și No­vac îi sosiră în ajutor. Vice președintele ședinței Ludvig Navay încercă zadarnic să liniștea­scă spiritele. Deputatul Iulius Hodyi se apro­prie de Ștefan Pop și i strigă în gura mare: — Dintre toți d-ta ești cea mai mare c­analie. D-ta n­­agiți. Deputații ț Seog Nagyi țl Aladar Somodyi adresară cuvinte Insultă­toare lui Goldiș. Contele Battyany strigă naționa­lităților : Canalii, a­ți venit să pro­vocați scandal, ministrul de justiție Gru­nther părea că conduce agitația în con­tra naționalităților. I­­n cele din urmă Interveni pen­tru liniștirea spiritelor. Redeschiderea ședinței Deputatul Goldiș declară că n’a avut intențiunea de a insulta și crede că nici n’a insultat pe nimeni. Georg. Nagyi. Ba al insultat întreaga națiune ungară. Goldiș. N’am putut face asta pentru că m’ași fi insultat și pe mine. In urma acestor cuvinte deputații un­guri se liniștesc, iar deputatul Goldiș fa­ce interpelarea anunțată­ Goldiș. E drept că ministrul de interne a dizolvat secțiunea asociației zidarilor din Budapesta? Și cum motivează d. ministru violarea drepturilor de asocia­ție. Interpelarea a fost predată ministru­­­lui de interne iar ședința ridicată. Ședința comisiunei de imunitate Budapesta, 30 Marți.—Comisiunea de imunitate a Camerei deputaților a ținut ședință azi după amiază la orele 5 în afacerea Vaida. Ședința a fost prezidată de Ludvig Hentauler. Deputatul român Iuliu Maniu repetă comunicarea făcută in ședința de Luni că drepturile de imunitate ale deputa­tului Vaida, au fost violate și anunță cîțiva martori cerînd ascultarea lor. A fost ales raportor deputatul inde­pendent Zehel Hedervary, și s-a hotă­­rît o anchetă. După cîteva minute președintele Ra­­kowschi redeschide ședință- Se acordă cuvîntul interpelantului. Luptă pentru sularlament în Irlanda Londra, 30 Main.— Partidul na­țional irlandez a anunțat într-o con­ferință că va începe­ o luptă ener­gică pentru obținerea unui parla­ment irlandez. Home Hule. Grecii emigrând pe jos Viena. 30 Main.?— Se anunță din Adrianopole că un grup de emi­granți greci vroia să plece pe jos din Bulgaria. La granița turco-bu­l­­gară ei au fost întîmpinați de o patrulă care le-a tăiat drumul. A avut loc o luptă iu care au căzut morți 6 greci, alți 6 au fost grav răniți.—Drd. Sat atacat de o bandă grecească Salonic, 30 Maiü.—O bandă gre­cească de 150 oameni a năvălit a­­supra satului turcesc Izvorivka, pe care l-au devastat. 6 oameni au fost omoriți. Tot satul a fost amenințat cu dis­trugerea dacă locuitorii nu se vor supune patriarhului. Automobilul în serviciul teroriș­tilor Petersburg, 30 Mal.— „Novoie Vre­­mea“ află din Charcov că teroriștii au decis să comită o serie întreagă de a­­tentate la potriva a numeroși înalți demnitari. Pentru săvîrșirea acestor atentate te­roriștii vor recurge la automobile, cum s-au servit pină acum de automobile pentru transportarea bombelor și a di­namitei. Japonia față de Rusia și America Paris, 30 Main.’— Trimisul Japoniei, Kurino, într’o convorbire avută cu un redactor al ziarului „Petit Parisien“ a declarat că e foarte probabil că în cu­rând se va vorbi despre o convențiune ruso-japoneză care va avea aceleași tră­­saturi din convenția franco-japoneză și în primul rând , menținerea statului quo în statele teritoriale din China de sus. In ce privește relațiunile actuale între America și Japonia, Kurino a de­clarat că ele nu lasă nimic de dorit. Ambele state sunt de acord în ches­­tiunile cele mai principale. E adevărat că în Japonia există ac­tualmente partidul progresist care are o atitudine protivnică Americei, dar­ea nu va avea nici o urmare rea, căci partidul progresist a un partid de opo­ziție care voește să creeze dificultăți guvernului. Politica externă e clară și categorică și exclude orice conflict cu vreun stat oarecare. Mare ziar naționalist la Pe­tersburg Petersburg, 30 Main. — Partidul adevăraților ruși din Moscova a reușit să convingă un grup de ca­pitaliști să subscrie 750.000 de lei pentru scoaterea unui mare ziar na­ționalist. Fostul ministru Nași spre Italia e nana Roma, 30 Maiü.—Fostul Nași a telegrafiat din Tunii săi, că cu primul tren se va toarce în patrie. I se pregătește o primire entu­ziastă. Nu se știe încă ce atitudine vor avea Camerele. Executarea celor 3 deținuți politici din Riga Riga, 30 Main.—Relativ la exe­cutarea celor 8 deținuți politici, condamnați la moarte de tribunalul militar pentru agitația din arestul central, mai aflăm următoarele : Toți sînt tineri, în vîrstă de 18— 29 ani. Cu hotărîre și că un admi­rabil calm toți condamnații au pornit la locul de execuțiune, in­­tonînd un imn revoluționar. După ce toți opt condamnații au fost legați de stîlpi, ofițerul strigă că­tre­­ soldați: „Țintiți bine“. La prima salvă, cei mai mulți din condamnați au căzut morți. După execuțiune, cadavrele celor 8 mar­tiri au fost îngropate într-o groapă comună. Linie ferată între Asia și America Petersburg, 30 Mai.—Agenția te­legrafică rusă a comunicat că s-ar fi admis darea în concesie a constru­irea unei linii ferata între Asia și America. Știrea se dezminte. Țarul a res­pins pentru moment această propu­nere. Agitația lucrătorilor din Budapesta Budapesta, 30 Mai. — Aseară a avut oe o consfătuire a organizației munci­toare în chestia dizolvarea asociației zi­darilor. S’a luat o rezoluție de a se în­cepe o agitație violență împotriva gu­vernului. Se vor face întruniri in toată țara și se va recurge la grevă. Lupta aceasta care trebuia să aibă loc cîndva, spune rezoluția, a fost apro­piată și muncitorimea trebue să o dea acum ca răspuns la provocarea guver­nului. Deputații Vladislav Goldiș și Ale­xander Petre vor adresi­, în ședința de azi a Camerei, o interpelare ministrului Andrassy în chestia aceasta. Noul ministru de instrucțiune publice german Berlin, 30 Mai.—Demisia ministrului de instrucțiune publică, Studt, despre care se vorbește de atîta timp, peste cîteva zile va fi fapt îndeplinit. Succesorul sau e secretarul poștei im­periale, Sydow. Acesta e în vîrstă de 56 ani, n’a jucat pînă acum nici un rol politic, dar e considerat ca un excelent jurist și un vrednic administrator public. Revolta negrilor la expoziția co­loniilor Berlin, 30 Ha­.—la satul negri­lor de la expoziția colonială din Berlin, a izbucnit o răscoală. Un număr de 18 negri au tăbărît asu­pra paznicului lor, s’au bătut pină la sînge și apoi s’au ascuns. Pînă la miezul nopței au fost arestați 14 negrii. Sentința în procesul atentatului din Madrid Madrid, 30 Maiü.—Tribunalul a con­damnat, în procesul atentatului contra regelui Alfons, la cite 9 ani închisoare pe acuzații Makens și Ibarra. Ferrer și ceilalți au fost puși în li­bertate. Sentința produce mare sensație. Țarul și Duma Petersburg, 30 Maiü. — Cunoscutul publicist sir Mackensie Wallace aflîn­­du-se la Peterhof ca musafir al țarului a fost asigurat de monarh­ că nu are intențiunea de a disolva Duma. O declarație a lui Stolipyn în chestia evreiască Petersburg, 30 Maiü. — După cum asigură „Bersedenya Wedomosky” va apare în curînd o declarație categorică a primului ministru Stolipyn în chestia evreiască. Declarația lui Stolipyn a și fost a­­doptată de miniștri. Episcopul bulgaro catolic din Ma­cedonia Viena, 30 Maiü. — „Politische Cor­­respondenz" află că Poarta nu a încu­viințat încă numirea monsegnorului Mi­hail Mirov ca episcop bulgaro-catolic în Macedonia și Tracia cu reședința în Constantinopol și titlul de administrator apostolic. Războiul din America centrală Mexic. 30 Main. — Ministrul repu­blicei San Salvador a primit o depeșă de la președintele acelei republici ves­tind că Nicaragua«­, ajutați de revo­luționari, au bombardat și ocupat ora­șul Acajutla. Noul ministru de interne al Ser- Belgrad,^nafaiü.— Deputatul Năs­­tasa Petrovici, partizan al d-lui Vitici, a fost numit ministru de interne. Moartea unui general englez într’un teatru Londra, 30 Maiü.— Generalul Arthur Ellis, președintele Camerei lorzilor, a murit aseară in teatrul Cgwontgarden, unde s’a organizat o reprezentație ex­traordinară în onoarea regelui Dane­marcei. Generalul Ellis era toată ziua ocupat cu pregătirea reprezentației. Seara, el a ocupat împreună cu soția sa, un loc în parter, înainte de a apare regele Danemar­cei în teatru, generalul Ellis a fost lovit de un atac de apoplexie. Dus în grabă în biroul teatrului, ge­neralul a murit după etrava clipe. După terminarea reprezentației i s-a adus la cunoștința regelui Eduard VII tragicul sfirșit al generalului Ellis. Ști­rea a impresionat adine pe suveranul englez. Căsătoria prințului suedez Wil­helm cu fiica unui duce rus Petersburg, 30 Main. — Vizita prințului suedez Wilhelm la fami­lia țarului, e pus în legătură cu un plan de căsătorie al lui. Se vorbește chiar în unele cercuri de căsătoria prințului Wilhelm cu unica fiică a marelui duce Paul, Maria, de 17 ani. Prințul Wilhelm e al doilea fiu al prințului moștenitor suedez și e în vîrstă de 23 ani. Situația în Persia Teheran, 30 Maiü. — „Agenția Reu­ter“ află că ședința de astăzi a parla­­­mentului a fost secretă. Toți miniștrii erau de față. Se asigură că s’ar fi dis­cutat asupra situațiunei actuale și că s’a ajuns la un rezultat satisfăcător. Multe din neînțelegerile dintre parla­ment și cabinet au dispărut și necesi­tatea unui imediat ajutor financiar a fost recunoscută. Situațiunea s’a îmbu­­nătățit prin urmare. Confirmarea scrisoarei ministru­lui Stolzes Atena, 30 Maiü.—Se afirmă aci, din izvor autorizat, că scrisoarea atribuită ministrului de externe d. Skuzes și pe care ziarele bulgărești au reprodus-o ca adresată preșe­dintelui comitetului macedonian, este apocrifă. Audiență Berlin, 30 Maiü.—Principele de Bud­­­ow a primit era po­d. Vuk­i. Atentat Irkutsk, 30 Mjüin.—Un atentat cu re­volverul a fost comis contra directorului casei de corecțiune din Algatșin, d. Borodulin, a cărui atitudine a dat loc unei interpelări la Duma. D. Borodulin n’a fost rănit. Criza viticolă din Franța Parisi de Mtni — Hluf, al '„Echo de Paris“ crede a ști că generalul Bailloux, comandantul corpului 6 de armată, cu sediul la Montpelier,a trimis un ra­port intim ministrului de război, infor­­mîndu-l că în caz de ciocnire între trupe și viticultori, nu ar putea compta pe trupe.În Paris, 30 Noembrie.—Ziarele spun că s’au produs cîteva revolte la Montpellier, la cazarma reg. 2 de geniu și 122 de infanterie cu ocaziunea crizei viticole. Mai mulți soldați au declarat că refuză să meargă contra viticultorilor.. * Paris, 30 Main. — Ziarul „Templa dezminte că ar fi avut loc acte de in­disciplină la regimentul 122 de infan­terie din Montpellier. Ziarul „Liberté“ spune că guvernul va deplasa regimentul 100 de infanterie din Narbona și-l va trimite la Gap. (Hautes- Alpes). P­. Clemence­au, președintele consiliului a declarat responsabili pentru iiciden­tele din acest regiment pe ofițerii cleri­cali contra cărora s-a deschis o anchetă. Mobilizarea regimentelor de nord Paris. 30 Main.—­ In urma atitudine­ amenințătoare a viticulturilor consiliul de miniștri a Jiofe­rit mobilizarea regi­mentelor de nord. Pentru moment consiliul de miniștri privește cu indiferența refuzul plăței impozitelor. Din momentul însă în care lucrurile ar amenința să ia proporții dăunătoare, se vor lua cele mai ener­gice masuri. Guvernul nu vrea cu nici un preț să pară neputincios față de viticultori. Fuziosisa elementelor liberale austriace Viena, 30 Main. In urma propunerea baronului Hoek, reprezentanții parti­delor liberale au ținut o conferință în care au decis unirea partidelor liberale. 4 aromîni codamnați de tribuna­lul extraordinar din Macedonia Athena, 30 Main. — Organul ofi­cial al ministrului de externe spune că tribunalul extraordinar a condam­nat 4 din cei 11 aromîni din satul Ossiani acuzați că au servit de gazdă I bandelor bulgare. Condamnații sînt­: Pite Ciorsaș, ca­sierul comunei Osiani, Pite Peico, călăuza bandelor; Gino Sachito, în­casatorul impozitelor puse de bande și zi­vram Gheorghiu. Toți 4 au fost condamnați la cîte 3 ani închisoare, minimul pedepsei impuse. Ziarul în chestiune se plînge că autoritățile nu iau măsuri în contra arom­înilor care au incendiat biserica din Anatolia și că făptuitorii se plimbă liberi.—Drd. Bombardarea unei cazărmi. Morți și răniți Charfem­, 30 Mai. — O bandă de caucazieni și hunguzi a tras focuri de pușcă asupra închi­­sorei și asupra clădirei stației din Pogranitșnaia. Un inspector de poliție și doi soldați de la fruntarie au fost uciși, un grănicer a fost rănit. Banda a bombardat apoi cazftrsau o ju­mătate de ceas. Călătoria reginei Olga Viena, 30 Maiü.—Regina Olga a Greciei care avea intențiunea să plece în Rusia prin Sebastopol și-a schimbat planul călătoriei în urma recomandației poliției rusești. Ea va pleca prin Triest. Țărani romîni omorind un ad­ministrator Budapesta, 30 Maiü.— Din Csik­­­szereda se telegrafiază că țăranii ro­­minî au omorît pe administratorul domeniilor prințului Ghica, pentru că nu le-a permis să-și trimeată vi­tele să pășuneze pa­lmașul boeresc. Pînă în prezent nu s’au putut încă descoperi autorii atentatului. Libertatea întrunirilor în Rusia. Berlin, 30 iunie.­­ Agenția „Wolff“ află din Petersburg că socialiștii au de­pus la Dumă un proect de lege pentru libertatea întrunirilor. Președintele consiliului d. Stolypin, a adresat o scrisoare președintelui Du­mei, d. Golowin, rugîndu-i ca Duma să discute cît mai de graba posibil ches­tiunea liberărei deputaților care sunt a­­cuzați de delicte atrăgînd pierderea drepturilor civile­ între America și Japonia Washington, 30 Main.­Secretarul de stat la afacerile streine, d. E- Boot, a refuzat să dea explicații în chestiunea relațiunilor cu Japonia. In cercuri autorizate s’a declarat erl că Japonia nu a ridicat pretențiuni și că nu există nici o complicațiune intre Japonia și Statele­ Unite, că orice peri­col de războiu este înlăturat. Regăsirea dispărutului arhhiduce Johan Orth , Paris, 30 Mai.— Eugen Garzon bio­graful fostului arhhiduce austroungar dispărut acum 16 ani Iohan Orth asi­gură în ziarul „Figaro“ că Iohan Orth a sosit Sîmbătă la Cherbourg venind din Rio de la Plata pe bordul vaporului „Paraguay“ și a plecat apoi la Paris. Intr’o convorbire avută de Garzon cu Iohan Orth aceasta i-a declarat că pleacă in Ungaria de unde se va re- Intrare însă ia Paris. Ziarul Figaro publică și un autograf în limba spaniolă cu data de 20 Maiü 1907, a cărei semnătură ar fi asemenea cu aceea a fostului arh­iduce austro ungar.­­ Viena, 30 Main.—Nimeni nu dă cre­dit aici știre­ că Johan Orth ar fi în viață. După cum se știe fostul arhiduce austriac s’a înecat acum 16 ani în ma­rea Nordului cu vaporul „Marguerite“ pe bordul căreia se aflau 50 mateloți austriac­. Nu se poate admite ca vreunul din cei 50 mateloți salvat fiind să nu fi dat semne de viață timp de 16 ani. * Paris, 30 Maiü. — Se pare că auto­graful publicat de ziarul Figaro e o simplă mistificare. Semnătura e indescifrabilă și cunos­cătorii iscăliturei lui Orth declară că falsificatorul nici nu și-a dat cel puțin osteneala să o imiteze. Vărul lui Johan Orth, Leopold Wölf­ling care se afla actualmente la Paris se indoește și el de adevărul gu­rel zia­rului „Figaro”. Emigranții greci din Bulgaria Athena, 30 Maiü. — Numărul emigran­ților greci din Bulgaria se urcă pînă in present la 1289. Rechemarea ministrului Romîniei la Constantinopol Viena, 30 Maî.—O telegramă so­sită din Constantinopol anunță că ministrul Romîniei în Turcia, Pa­­piniu a fost rechemat la București sub motiv că guvernul român ur­mează sa î dea instrucții cu privire la reînoirea tratatului comercial dintre Scorn­inia și Turcia. Adevărata cauză a rechemării este însă că primul ministru Sturdza e nemulțumit de atitudinea lui Pa­­piniu în chestia conflictului greco­­roman. Atacarea unor bănci — Numeroși morți și răniți — Petersburg, 30 Mai. — Azi după amiază 9 oameni înarmați au ata­cat banca lombardă din cartierul Vi­­borg și au furat 1700 ruble. O persoană care a refuzat să dea banii a fost ucisă. Atentatorii au fugit urmăriți de poliție și numeroase persoane. In fuga lor ei se opreau la fiecare 5 minute trăgînd focuri asupra ur­măritorilor. 6 persoane au fost ucise iar 6 grav rănite. In cele din urmă au fost prinși cinci din ei. Din aceștia doi au reu­șit să fugă iar unul s-a sinucis. Din suma furată 600 ruble au fost salvate. Io un cabinet sîrb Viena, 30 Mai. — Din Samlin se co­munică ziarului „Zait“ . Faptul că, ca­binetcul Pasici a fost reconstituit fără a se oferi cuiva portofoliul internelor do­vedește că toată demisiunea e o co­medie rușinoasă în care regele a avut un rol nedem. Credința generală este că portofoliul internelor se păstrează pentru Protici care îl va accepta după votarea budge­tului și bine­înțeles după ce Skupcnia va fi dizolvată, anunțîndu-se nouile a­­legeri. Pînă atunci Protici va trebui să ac­cepte preșidenția Skupcineț. Dezertorii din Filipopole Sofia, 30 Maiü.—Știri din Filipopole spune că majoritatea soldaților cari au trecut frontiera dezertând au fost prinși de autoritățile și numai clțiva au trecut frontiera. Soldații arestați au fost dați în judecata tribunalului militar.­Cei mai mulți dintre înșii au declarat că au de­zertat în urma sfaturilor căpitanului ba­teriei lor, căpitanul Stoikow. O anchetă judiciară a și fost deschisă contra că­pitanului Stoikow. Falimentul unei cunoscute firme Berlin, 30 Mai.— Firma Sahhler și Comp din Kreuznach a încetat plățile. La Bursa se spune că depositele băn­cei nu sunt in ordine.. Firma Sahler avea legături cu cele mai însemnate bănci berlineze, dar cre­ditul îi fusese retras de mult. Lupta dintre guvernul rus și deputații polonezi Petersburg 30 Mai.­ Deputații po­lonezi din Duma au declarat că sunt gata a vota bugetul în schimbul unor condiții corespunzătoare. In cazul cînd Stolipin va refuza să satisfacă dorin­­­țele polonezilor sunt puține speranțe ca bugetul să poată fi votat. Pentru a paraliza influența deputați­lor polonezi guvernul are intențiunea de a constitui un partid Ukrainian al­cătuit din 40 de membrii care să lucreze în contra polonilor. Ședințele conferinței de I« flags Haga 30 Mal.­ Delegații guvernu­lui Olandez vor propune în prima șe­dință a conferinței de aici ca ședințele să fie publice. Incident bulgaro-grec Sofia, 30 Maiü.—Știrea din Atena a­­nunțînd că o patrulă bulgară a ucis 6 refugii greci cari treceau fruntaria tur­­co-bulgară, și că a țlnit 6 greci, este e­­xactă, dar trebuește spus că acei greci au refuzat să se oprească la somațiunea patrulei spre a prezenta pașapoartele. Actualminte un mare număr de greci pă­răsesc Bulgaria în mod clandestin spre a nu plăti datoriile ce au către Banca agricolă și de aceea paza fruntariei­­ este foarte severă­ ,­ , „ , în camera lor să facă ea vor noi ti, dar­ să nu turbure pe cei din alți cameră, cari au dreptul și el de a va fi de­ranjați. Grecul Tombazis interpelă atunci pe d. Atanasiu, întrebându-l cu ce drept Il face asemenea observațiuni, și spu­­nind că cu banii săi el poate face ce o pofti, încurajat de cel din jurat ggn Tombazis devenind obraznic, d. I. C. Atanasiu plecă imediat din restaurant și aviză pe d. căpitan Săndulescu a­­ghiotantul pieței și pe d. Al. Gassi pre­fect de poliție. Arestarea lui Tombale Sosind d. Gassi, prefectul de poliție, d-la soma pe Tom­bazis să se retragă- Acesta continuând însă a fi provocător atît cu persoanele din sală cit și cu d-sa, d. Gussi ordonă arestarea lui. O­­fițerii interveniră atunci opunîndu-se cu forța la ridicarea Jiul Tombazis. A trebuit să se aducă un număr mare de agenți polițienești și a trebuit să se procedeze cu toată energia pentru ca Tombazis să fie tmiuls din mijlocul ofi­țerilor și dus la poliție. Prefectul de județ provocat la duel Aseară s-au prezentat d-lul I. C. A­­tanasiu, d-nil. căp. Skeletti și Al. Constantinide, din partea d-lui Fortu­nescu, care pretinde o reparație de o­­noare. Pe de altă parte locgt. Călatorescu a trimis și d-sa martori d-lui Atanasiu pe d-nii­ maior Steriade și St. Proto­­popescu. In ce-l privește pe d. Fortanescu, prefectul de județ a delegat pe d-și­ Iile Căld­urescu și Al. Ignat, ca nu ur­mează a avea o întîlnire cu martorii d-lui Fortunescu. Desigur că d. Atanasiu nu va primi a-i acorda ceruta reparație, pentru mo­tivul că d-na a intervenit în această a­­facere ca persoană oficială. in ce privește însă provocarea venită din partea locotenentului Călătorescu, d. Atanasiu a respins-o imediat res­­punzînd că in aceeași dimineață loco­tenentul, temâ­ndu-se de urmările pa cari le va avea această afacere, « tri­mis la d. Atanasiu să-l roage să apla­neze lucrurile, incit procedarea ace­­sta are caracterul unui șantagii. Prefectul de poliție prOVOW* la duel După ce au provocat la duel pe pre­fectul de județ, ofițerii și d. Fortunescu a trimis martori și d-lui Al. Gussi. D. Fortunescu a trimis pe d-nil: căpitan Skeletti și Mimi Plesnilă. D. locot. Gă­­lătorescu a trimis ca martori d-lui Gussi pe d nil: căpitani Bobeică și Davidoglu și pe fostul prefect Grig. Ciuntă, ca supliment. D. Alex. Gussi a respins aceste pro­vocări, Intre altele și pentru cuvîntul că d-sa era In exercițiul funcțiune! ctnd a intervenit în această afacere. Reclamațiile D. prefect de județ I. C. Atanasiu a reclamat d-lul general Warthiade con­tra atitudinea ofițerilor de mai sus, ce­rînd să se ia măsuri i­­potriva lor. Pe de altă parte cazul a fost rapor­tat telegrafic ministerului de istorie de către d. Al. Gussi. Cu ultim amănunt trebue să adaug că grecul Tombazis, imediat ce a fost lăsat in libertate dela arestul poliției a luat trenul și a fugit din oraș, vareîn­ Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LOMBRA, PARIS, BERLIN, VIENNA și BUDAPESTA .......... m­u a urmit a d—■ ........... -Mu- Telegrame din tara BRAILA, 30 Main.—Piața pescăriei. A venit azi o mică cantitate de pește. S’a plătit. Știucă cu 75—90 lei. Som­nul 130—145 lei. Iaplac 100—130 lei. Bibanul 50—65 lei iarna, 130—140 lei. Albituri cu 38—60 lei și Oblețul 30 pină la 45 lei. — Piața cerealelor. Piața calmă. S’a vîndut grîu de 72 kgr. cu 15 lei, 73 jum. kgr. cu 15—15 lei 30 75 kgr. cu 16 lei, 76 kgr. 16 1»­ 20 bani. Porumb de 75 kgr. cu 10 lei 15 bani, 74 jum. kgr. cu 10 lei, de 74 kgr. cu 9 lei 90 bani, 76 kgr. cu 10 lei 10 bani. Porumb moldovenesc de 77 kgr. cu 10 lei 20 bani. Porumb de 78 kgr. cu 10 lei 25 bani. Porumb roș de 81 kgr. 400 kgr. cu 10 lei 70 bani de 82 kgr. cu 10 lei 87 jum. bani. Porumb cincantin de 82 jum. kgr. cu 11 lei .5 b. Orz moldovenesc de 57 kgr. cu 13 lei 80. Orz obicinuit de 58 kgr. cu 13 lei 75. Măzaricos de 77 kgr. cu 13 lei 60. Fasole 18 lei 40.—RoUa. CONSTANȚA, 30 Mai.— In vederea expoziției de animale și a alergărilor de cai de la Anadolchioi a sosit în astă seară în localitate de Anton Carp mi­nistru de domenii, însoțit de d. A. Lăcus­­teanu. — Indivizii Duțescu și Vasile au bă­tut grav pe vînzătorul de ziare Petre Ușurelu. Cazul a fost reclamat parche­tului.—Goresp. Marele scadal din Galați GALAȚI, 30 Mai.—Un scandal enorm, petrecut acum cîteva seri in localul res­taurantului Sure, preocupă mult opinia publică locală și e pe punctul de a lua o întorsătură foarte serioasă. Dar să povestim faptele. Cheful de la Sure Intr’o cameră separată de la restau­­rantul Sure se aflau în seara de Luni m­ărul milionar, grec, Tombazis, avo­catul Fortunescu, căpitanul Bobeică, locot. Călatorescu și subit. Niculescu. Cu el se afla și o femee, și au petre­cut pînă noaptea târziu fără ca cineva să’l supere. Scandalul După terminarea alegere­ de colegiul 11 de Cameră, mai mulți fruntași poli­tici liberali intre cari candidații cari fuseseră aleși, d. Gh. Codreanu, profe­sor și ofițer al stărei civile, Mazăre, profesor, Căisturescu, advocat, etc s’au întrunit în sala cea care a restaurau titlul. La un moment dat sosi ln mijlo­cul lor d. I. G. Atanasiu prefect de județ. Pe la ora 1 se aude un zgomot din ^pera în care se aflau­ ofițeri­ ca Tom­­bazis și Fortunescu. Geamurile se sfărâmau unul cîte unul. Sticlele și scaunele zburau pe fereastră. Ofițerii spărgeau geamurile cu ajutorul săbiilor. După ce toate geamurile fură sparte, sa deschide deodată ușa care dă în sala unde se aflau persoanele de mai sus împreună cu d. prefect de ju­deț Atanasiu, și ofițerii In frunte cu Tombazis aruncă înăuntru toate obiec­tele din cameră sub pretext că vor să danseze. Ușa fusese izbită cu putere în­cît lovi la cot pe d. Atanasiu. Văzînd atitudinea necuviincioasă și provocătoare pe care o aveau acel d­ nn, d. Atanasiu ii se adresă spunîndu-le că Un elefant monstru sosit In Capitală Er­­a sosit in Capitală pentru mu­zeul de istorie naturală de sub disecția d-lui dr. Antipa, un elefant monstru, de mare, împărat, din Hamburg. In termen­ științific­ acest monstru se chiamă Macrorhinus Elephantianus. Exemplarul primit de d. dr. Antipa este unul dintre cele mai mari nu s’au putut conserva, avînd o lungime de 6 metri. Atit de mare e acest elefant lucit abia a putut fi introdus în muzeul de istorie naturală, după multă caznă, fapt, care a plăcut însă publicului care se grămădise în fața muzeului ca la Moși. Chiar micii principi cari făceai o plimbare la șosea și-au oprit trăsura spre a-și satisface curiozitatea. Elefantul trimis muzeului nostru de istoria naturală, a fost vînat la 1901 in apropiere de coastele insulelor Falkland, împreună cu un alt exemplar tot atît de mare care se află expus în muzeul imperial de istorie naturală din Viena. Acest soia de elefant trăește azi in mările de la polul sud și numai arare ori se rătăcește cîte un exemplar spre nord. Frumosul preparat care va constitui una din principalele atracțiuni ale mu­zeului nostru a fost dăruit de către <J. Max Dörtenbach care este consul ge­neral al Romîniei la Studgardt. D. Dortenbach un cunoscut filo-ro­­mîn a mai dăruit anul acesta muzealui nostru încă un foarte frumos exemplar de orang­utang, preparat admirabil de­­ cel mai bun preparator care trăește, d. Kerr, de la muzeul din Studgardt. Fapta d-lui Dortenbach merită toată recunoștința noastră și sacrificiile mari făcute de d-sa pentru o instituție cul­­turală romînească constituie un frumos exemplu pentru mulți din compatrioții noștri cari au posibilitatea să facă a­semenea servicii dezvoltărea științe­ ci în Romînia. Ultime știri La orele 5 c­înd­ închidem zi­arul nu se cunoaște încă re­­zultatul pentru col. III din Vasluiu.

Next