Dimineaţa, iunie 1907 (Anul 4, nr. 1184-1213)
1907-06-01 / nr. 1184
.Vineri 1 Iunie 19072 ASTAZI:31 Maiti (13 Iunie) 1907 CALENDAR ortodox : Mart. II&chia. —Catolic : _____Răsăritul soarelui 4,43 m.—Apusul soarelui 7,56 p.m. Basilide.rpi » e ț~vIi. Deși în regiunea de cîmpie a Munteniei timpul s’a încălzit puțin, II / VII [ I 1 totuși în restul țarei și mai cu seamă in cea mai mare parte a IX» 11 Moldovei este tot răcoros. In unele localități din Moldova termometrul nu a atins ziua nici 20 gr. pe cită vreme în Muntenia a trecut de 25 gr. ajungînd la 28 gr. la Alexandria. Cea mai coborîtă temperatură din cursul nopței 8 gr. la Cîmpulung. In general timpul este liniștit. In ultimele 24 de ore a mai plouat puțin, mai în toată Moldova și pe alocuri în Dobrogea și în estul Munteniei, în toată țara cerul este mai mult noma și austral sufletul încet._________________ cîte Acum " Rașca". Trupa de opere „Lilipuziana“ va cînta „Fiica regimentă în 3 acte de donizetti.—Grădina Ambasadori: Trupa de Grădina titlul- operă ------------- ------------------------ . . r . M sub conducerea d-lor Const. I. Nottara și Niculescu-Buzau, va juca: „Dama de la Maxim comedie în 3 acte de Georges Feydeau. — ________________________ Momanii Autorități — Toate autoritățile sunt deschise — Judiciare. — Instanțele IlulilUlile judecătorești deschise. — Expoziții. — La Ateneu, expoziția de pictură, sculptură și gravură a soc. „Cercul artistic“. . . _ _ Grădini : La Carpați orchestra Strauss.—La Oppler muzică militară.—La Greteleșanu orchestra permanentă a ministerului instrucțiunei, sub conducerea d-lui D. Dinicu. La Lutter idem.—La Sărindar orchestra Dinicu-Pitești. Moartea lui Clovis Hugues Dacă se spune că Marx e întemeietorul științific al socialismului, Mason filosoful, atunci să se zică că poetul lui e Clovis-Hugues. Talentul lui, netăgăduit de nimeni, e o dovadă că socialismul materialist nu e ucigătorul poeziei. Iei, din contră, inspiră și înalță. Iată’l pe Clovis Hugues... Născut în 1851, la Menerbes, în departamentul Vaucluse, el intră, în tinerețe, într’un seminariu, dar după scurt timp văzu că nu-i de dînsul cariera eclesiastică, și-l părăsi. La vîrsta de 20 de ani 11 vedem jurnalist, carieră care îl atrase chiar în anul 1871, o condamnare la o amendă de 6000 lei și 3 ani închisoare. In anul 1875, eșit din închisoare, intră la ziarul „La jeune république“ din Marsilia. Peste un an, ucide în duel pe un redactor bonapartist și fuge la Neapole. Judecat de jurați, la 2 Februarie 1878, fu achitat. Reîntors în Franța, îl vedem peste 3 ani deputat de Marsilia, ales pe lista radicală, el ia loc în Cameră, în extremă stingă, și întotdeauna votează tot ce i se pare democratic și în folosul muncitorimei. Trebue de avut în vedere că pe atunci nu erau în Cameră socialiști, deci singurul partid înaintat erau radicalii. După legislatura 1881—1885, el se prezintă din nou la alegeri, și e numit iară deputat de cetățenii Marsiliei. Dar pe un tunel începuse deja fermentațiea bulangistă și Clovis Hugues ca și mulți alți sinceri iubitori ai poporului, își pune idealul Boü democratic în această mișcare și devine un soldat al lui Boulanger. El împreună cu alți socialiștii, Jourde, Rochefort, făcea parte din elementul pur democrat și republican al acestei monstruoase, dar explicabile, aventuri politice. In 1889, cînd se dete lupta pe terenul bulangismului, el nu se mai prezintă—și pauza parlamentară Îi dă răgaz ca să se consacre cu totul lucrărilor literare. De altfel el nu se neglijase nicio dată și vieața-i literară este tot atât de bogată în fapte ca și cea politic-militantă. Operele sale literare de o reală valoare, sunt numeroase. Vom releva cele cu titlurile mai sugestive: Poeme din închisoare, Zile de luptă, Seri de bătălie, Domnule geandarm, roman sătesc. Apoi o piesă Somnul lui Danton, care s’a jucat la opera comică din Paris și, deși a avut destul succes, nu s’a mai reprezentat—negreșit din cauza tendințelor sale, etc. O altă piesă jucată la teatrul „Gymnase“ din Marsilia, poartă titlul „Răsbunarea lui Robespière—„ Thermidor,“ dar Clovis Hugues nu e decît isprăvitorul ei, fiind o operă postumă a comandantului Gaston Cremieux, omorît înainte de a o termina. Clovis Hugues era apreciat de toată lumea literară franceză. Era și tînărul resfățat al lui Victor Hugo și colaborator la ziarele literare Journal, Figaro-litéraire etc. Chiar Academie franceză, excluzivistă și cu spirit de castă, nu a putut să nu-î premieze cu 2000 fr. o lucrare pe care Clovis Hugues i-o trimisese la concurs în 1889. Meritele literare, cari unul altuia i-ar fi servit pentru multe onoruri, nu l’am scos pe Clovis-Hugues din modestiea lui și pe dînsul nu ’1 am văzut la fasturile artistice, atît de dese în lumea literară din Paris. Nu era pustnic, dar ca sa ’l găsești, trebuia să’l cauți între rîndurile muncitorilor sărăcăcioși și—unii—zdrențăroși, și acolo prin insprirația sa îmbărbăta vremile zdrobite de viață grea și desnădejde. Cîntînd proletariatul, luptînd pentru dezrobirea lui, el a intrat chiar în rîndurile lui și idealul și dragostea de viață acolo le caută și acolo le găsea. Și cînd oboseala propagandei și luptei pentru traiu îl cuprindea el se retrăgea în sînul familiei. — Iarăși o excepție în lumea literaților cari, cei mai mulți cred că un corolar al talentului e vieața de orgii și de desfinu Clovis Hugues, însuflețit de dragostea pentru cel ce sufăr, nu putea ca atunci cînd concepția socialistă științifică prinsese teren în Franța, să stea departe de adevărata cale a dezrobirei poporului, și din fostul radical și apoi bulangist, a devenit un aprig și convins socialist. Stimat de burghezie, era adorat de proletari cari acum Îi pregătesc o înmormîntare strălucită. 8igr. Marele poet și luptător socialist Clovis Hugues, a încetat din viață era la Paris. ExamEn E Lrpn cu LnRE Localurile unde vor depune examene elevii preparați în particular BAETX Cl. I A. La liceul Matei Basarab.—Vor depune examen elevii preparați în particular : gimnaziul evreesc, școala „Cultura“ și institutul Macovei. (71 ) B. La liceul Mihai Viteazul__(Vor depune examene elevii dela toate celelalte institute). Cl. II. La liceul Lazăr. (Elevii pregătiți în particular, școala „Cultura“, gimnaziul evreesc și institutul Bălteanu). Cl. II. La liceul Sf. Sava. (Elevii dela toate celelalte institute). Cl. III la gimnaziul Cantemir. Cl. IV la gimn. Șincai. Cl. V la lic. Mihai Viteazul. Cl. VI la lie. Matei Basarab. Cl. VII la lie. Lazăr. Cl. VIII la lie. Sf. Sava. FETE Cl. I: la școala sec. de fete gr. I, calea Victoriei; cl. II și III la sc. sec. de fete gr. II externat, str. Gloriei; cl. IV la șc. prof. de fete No. 1; cl. V, VI, VII, VIII la sc. secundară gr. II internat tina și elena A. Matache, germ. Gheoghel Ilie, franc. Mețulescu Marius, geografie Lăzărescu Andrei, ist. Dumitrescu V. M., șt. fizice și higiena Gheorghiu Gh. (Ploești), st. nat. și econ. pol. Marin Dumitrescu, filoz. I. G. Bușilă, muzica I. Solovin, gim. Georgescu Th. Bacău , preș. Lascar Veniamin, istorie, filoz, drept și econ. pol. Pătrașcanu D., rom. și franc Fortună Gigore, ger. Muscă Niculae, matern. I. Neagoe. (Piatra-N.), fizico-chimie Dima Gh., latină Roșu Gr., geogr. și elena Gavrilescu Gh., desen și caligr. Pavelescu C., gimn. Corbu S. R., muzică Borș Constantin. Bîrlad, oreș. și ist. G. C-tinescu Rîmniceanu, rel. pr. Ion Antonovici, r. rom. Șt. Dobrescu, lat. și drept G. Nestianu, fran. Vasiliu (Bacau), germ. și ital. V. Ghețu et. și geogr. V. Triandaf., matern. Rachtivan Saba (Focșani), fiz. și higienă A. Fințescu, muz. Eug. Bulbuc, desen și caligr. C. Sfetescu, gim. P. Gheorghiu. Galați , rel. pr. Șt. Vărgolici, rom. G. Frățilă, care va fi și președ., lat. Florea Șt.-Goangă, fran. Chicireanu N., (Brăila), erm. Const. Pop, ist. A. Marosin, geog. I. Codreanu, mat. Pivniceru, naturale V. Ion, fiz. G. Ștefănescu-Galați, filozof. Longinescu, cat. Florescu, muz. Teodorescu și gim. C. Teodorescu. Șc. de corn. Galați , 1. rom. Stupeanu, fr. I. Gh. Munteanu (care va fi președ.)ger. C. Pop, mat. I. T. C-tinescu, fiz. și nat. Velichi, geog. Marosin P. Atanasie, drept G. Aramescu, compt. Șt. Cezar, ec. pol. Longinescu N. G. cal. Carteli A. Pitești.—Preș. și geogr. M. G. Dumitrescu; religie și muz. diaconul Băjenaru; romînă și germ. N. Brînzel; lat. și elină Batist; franceză Al. Dumitrescu; șt. naturale și igienă Marin Dumitrescu (Craiova); fizico-chim., D. Ghimpa; matern. T. Angheluță; fii. I. Rădulescu-Pogoneanu; gimn. Mândru V. Brăila—(cl. III—VIII); prez. St. Popescu (Iași); religie și elină, I. Mihăescu; rom. V. D. Păun; franc. Bachelin; germ. Scurtu; filoz. lat. și istorie I. Brătescu; italiană G. Codrescu; istorie Leonescu Constantin; mat. D. Patriciu; fizic. Guțu Grigore; natur: Zotu Ștefan; muz. Bănulescu; gimn. Corbu S. R.; caligr. St. Nestorescu. (Cl. I și II); preș. Păun (1. rom.); religie I. Mihălcescu; lat. Popescu At.; germană I. Scurtu; franc. Ștefănescu Iulian; geogr. Dănescu Grig.; ist. Leonescu Constantin; matern. G. Stănescu (Buzau); natur. Al. Pandele; muzică Bănulescu; gimn. Corbu; congr. Hîrlescu D. vac. de comerț-Brăila; preș. Patriciu (matern); 1. rom. Gh. Macedonescu; franc. și germană Bacheliu; italiană Codrescu; compt. Trancu, geogr. St. Popescu; fizic. Al. Pandele; drept, și econ. pol. Longinescu; desen. și caligr. St. Nestorescu. Focșani.—Preș. I. Panaitescu; religia Mironescu Petre; rom. și lat. Manolescu Ion; franc. Iulian Ștefănescu; germ. Mihail Dumitru (Buzău); fii. și dr. C. Lupu; ;evgr. Mitru Gh.; matern. Rădulescu P. ou; natur, agric. higienă Ion Dumitrescu (P.Neamțu); muzica Manolescu Ion; desen Catilin A.; gimn. Dumitrescu I. (R.Sărat); fizica și chim. Bogdan P. (Iași) Buzău.— Preș. și ist. C. Giurescu; relig. economu D. Georgescu; rom. Toma Dicescu; lat. Dan Dumitru; franc. Eraclie Ciupagea; germ. Ion Zelea-Codreanu; fii Buricescu Ion; geogr. Popea Neagoe (Iași); matern. Popescu G.; fizico-chimice Negulescu; natur. Bărbulescu Al.; muzică M. Severeanu; gimn. Moraru Ion; desen. Corulescu D. Constanța.—(Liceu și șc. de comerț); franc. T. Alesseanu; relig. pr. Constantinescu Lucaci; rom. și germ. C. G. Ionescu (care va fi și preș.); latina și elina G. Pitiș; istorie G. Gorciu; geogr. Popovici- Bîsnoșteanu; matern. Em. Balaban; naturale Radian S.; fizice Vasile Dumitriu; econ. pol. M. Dumitrescu; comptabil: Gristache Pantele; muzică I. Costescu; gimn. D. Ionescu; desen D. Hîrlescu. Iași.— Lie. national. I. Simionescu, preș., membri: Gr. Bursan, I. Botez, T. Vasiliu, Frunză Axente, Bogdan P., Cirillo Antonia, Popescu Mușata I., Atanasiu B., Baltazare Em., Gheorghiu Gh. Gr., Popescu T., Georgescu C. pr., Cobai G. Institutele unite. Cocuz V., O. Botez, Popescu Pericle, Botez V., Ghibănescu D., Rudu Valentin, Ionașcu Romulus, Wiliam Mayer, Er. Sevastos, Gotcu I. pr., Patrognet Albert, Mazăre M., Al. Teodorini, Octav Bancila. Institutul Rumpel. — Paul Bujor, preș.: Cîrlan Daniel, Ibrăileanu G., Ionescu Al., Horia O., Iordachescu D., G. Lascăr, Coca Neagoe, Ana Conta-Kernbach, Scarpan Maria, Cobuz Vasile, Bistrițeanu I., Sevastos Er., Constandache Aristia, I. Sibi. Noul institut de d-șoare Constantinescu. —M. Tomida, președinte; Tufescu I., Bude Valentin, P. Culeanu, Gogonos D., Tereza Strătilescu, Gh. Nădejde, Iancu N., P Gîrcineanu, V. Hulubei, Constandache Aristia, Maria Scorpan, I. Sibi, Nițescu P.tre, P. Neamțn. — Preș. B. G. Pallade , econ Bozescu Gr. M., Crivăț P., Cuțul Ion, Burdea Em., Leon Grigorescu, Filip Ion, T. Tomida, I. Dumitrescu, Ermil Istrati, G. Oancea, D. G. Gheorghiu, Ciucă I. T.Severin.—președinte Horvat Dim., diaconul D. Mateescu, Sterescu Stelian, Iota Dim., Manu St. Chiriac B. V., Armașu Const., Coculescu I. Const., Niculescu G. Ion, Costescu D. Teodor, Niculescu V. Const., Rezmeriță Al. Diion-ÍNinA| A Comisiunile pentru examenele particulare IN PROVINCIE Ploești: Președinte U. G. Lăzărescu. Membri: religia: pr. G. Chirică; 1. rom. și filozofie C. F. Becescu; latina A. Moșoiu ; elena și italiana, M. Henzeld , franc. M. Mihăileanu (Pitești); germ. O. Vorobievici; geografia, D. Munteanu (Rîmnic); istoria, 1. Niculescu ; matern., C. G. Popescu; șt. fizico-chim. și igiena, G. Constantinescu ; șt. nat., I. Dumitrescu-Agraru; desen și caligr., V. Niculescu; muzica, 1. Popescu-Pasăre. Craiova; președ. și matern. M. Coculescu, relig. preot, Drăghici Paraschiv, 1. rom. Eliodor C-tinescu (R.Vîlcea), lala Pitești, în vederea alegere! d-sale la colegiul III de Cameră din Argeș . Aflăm cu plăcere că d-rul Ger o Nachmias, fiul cunoscutului comercan succesor al căsei Fr. Broehm, a treim in mod strălucit la facultatea de midicină din Paris teza sa de doctorat, tratind despre un subiect foarte interesant: „Grefia dentară-(Reimplantaținea)“. D. dr. Gerson Nachmias va mai consacra încă citva timp perfecționărea artei dentare. Suntem convinși că publicul bucureștean va găsi intr’însul în curînd unul din cei mai buni doctori dentiști. • Toate autoritățile publice vor lua va canță astă seară in vederea sărbătoare de miine, pînă Vineri. • Ni se scrie din Paris că la expoziția internațională și marele concurs de lucrări femenine, ce are loc în capitala Franței sunt cu deosebire admirate lucrările expuse de școala de sericicultură din Romînia. D-na Elena Balaban, directoarea școalei de sericicultură, care se află la Paris și face parte din comitetul organizator și din juriul expoziției și concursului, a fost viu felicitată pentru succesul se obțin admirabilele lucrări executate sub direcțiunea d-sa e de elevele primei noastre școale de sericicultură și țesătorie națională. • D. inspector general veterinar C. Staicovici, se află actualmente la Mehedinți pentru combaterea muștei columbace care mișună în acel județ. D-sa a telegrafiat ori direcțiunei sanitare că, după cercetările făcute, musca a trecut fără a pricinui pagube mari. S’a constatat un singur caz mortal, la un proprietar din comuna Vinț i- Mare. Locuitorii au luat, de altfel, ei singuri din timp măsurile necesare pentru a stăvili consecințele funeste, cari nu mai sînt de temut. D. Staicovici a mai telegrafiat direcțiunei sanitare că în acest județ bîntue și pneumonia internă infecțioasă între rîmători. S’a constatat puține decesuri. Vitele au fost izolate, iar organele celor moarte au fost trimese școale superioare de medicină veterinară. • Iată cantitățile de petrol și producte petrolifere fabricate, în cursul lunei trecute. In următoarele județe din țar:i . Bacău : 258.848 kgr. țiței, 22.843 kgr. benzină, 112.397 kgr. petrol, 47 mii 388 kgr. uleiu, 920 kgr. cocs și 5.772 rămășițe. Buzău : 66.877 kgr. țiței, 71.436 kgr. benzină, 18.711 kgr. petrol, 2815 kgr uleiu, 29.812 kgr. rămășițe. Constanța : 2.220.317 kgr. țiței, 510 mii 606 kgr. benzină, 666.555 kgr. petrol, 148.895 kgr. uleiu, 778.295 kgr. rămășițe. Covurlui : 2284 kgr. țiței, 4222 kgr. benzină, 11.113 kgr. petrol, 3866 kgr. uleiu, 11.246 kgr. rămășițe. Dîmbovița : 4.587.756 kgr. țiței, 610 mii 731 kgr. benzină, 1.284.875 kgr petrol, 66.180 kgr. uleiu, 3300 kgr. cocs, 2.367.733 kgr. rămășițe. Ilfov : 218.196 kgr. țiței, 23.050 kgr benzină, 67.600 kgr. petrol, 4700 kgr. ulei și 120.450 kgr. rămășițe. • In grindul comunei Cocărgeana la marginea Dunărei, pe o pășune de 50 pogoane, se găsesc adunate 1288 Ut; cornute mari. Din aceste animale 18 «6 murit de foame celelalte sunt amenințate a pieri fiind împresurate de apă. Medicul veterinar al zonei județului Ialomița a intervenit pentru trimete aa de ajutoare. • D. N. Iorgulescu a fost numit inspector comunal în județul Buzau, la locul d-lul I. Ioanițescu. • Sâmbătă se va face tragerea la sol a membrilor care vor compune Camera arbitrară ce va jndeca diferendele de bursă ivite între comercianții G. Macrssallian și Const. Cariogli și între G. Manissallian și Ilie Iordănescu. • D. G. Aslan a publicat prelegerea IX din cursul d-sale despre „Educația prin sine însuși” ținute la universitatea din București. In această prelegere d-sa tratează despre educația fizică și surmenajul intelectual. Prețul broșurei 30 b. • Vi se recomandă că ori de cite orî aveți afaceri la ministerele și autoritățile civile și militare din București s îi vă trebuesc lămuriri și informațiuni .«ă scriți dea dreptul Biroului de informațiuni administrative al ziarului nostru, care vă va răspunde fără înttrziere și vă arată ce aveți de plătit pentru ca în timp scurt și numai pe cale sigură să fiți satisfăcuți. Onorariile biroului sunt moderate și în proporție cu osteneala ce trebuișie depusă. A se trimite scrisori însoțite de porto pentru răspuns d-lui L. Voinea, directorul Biroului de informațiuni administrative al ziarului „Adevărul“, Burești, 11 str. Sărindar (Palatul „Adevărului"). • Ministerul de domenii a aprobat constituirea camerei de comerț din Pitul și alegerea d-lui Teodor P. Pîrvanovici, cofetar, ca președinte al ei. • Pirotehnia armatei a concediat un mare număr de lucrători din cauza lipsei de lucru. Tot așa au procedat și atelierul de confecții al armatei și alte citeva stabilimente ale statului. • Muzeul de istorie naturală de la șosa, A apărut : „BELGIA ORIENTULUI“ No. 174, cu următorul sumar: Tr’mful „Belgiei Orientului“, Belgia Orientului ; Vitejia lui Atila, Maximin ; Cronica bucureșteană, D. Teleor; Pledoarie femenină, Teribela ; Nocturna (poezea), Eunobius ; Cronica săptămînei, Crucișa ; înțeleptul Solomon (poezea), Tristan ; Unchiul fain, Const. Nutzescu; Dar ce vrei cu mine d-le ? (poezea), C. Sucitu; Hoț modern, Trac.; Scrisoare, (poezie) Const. Nutzescu; Pardonul, (poezie). 10 bani exemplarul —Abonamentul 5 lei anual. Rezultatul alegerilor Col. III de Cameră acest colegiu alege 38 de deputați Colegiul al III-lea de Cameră continuă să rămîie guvernamental sadea. Nici un semn de independență n’avem de înregistrat din alegerile de eri. Doar pe unele locuri un număr restrîns de voturi s'a acordat la vre-un candidat independent sau conservator. încolo, aproape toate voturile au fost date candidaților liberali guvernamentali. Astfel au fost aleși d-nii Spiru Haret la Argeș, Radu Porumbaru Porumbaru Matei Nicolae la Bacău, Gr. Petrescu la Brăila, dr. C. Anghelescu și Ion Stănculeanu la Buzau, T. Tenea la Covurlui, C. Cimpeanu la Dîmbovița, D. Boicescu și I. Perrianu la Dolj, C. Romano la Dorohoi, I. G. Duca la Fălciu, Dincă Schileru la Gorj, Al. Săulescu, la Ialomița, N. Moroianu și Horia Rosetti la Ilfov, C. Armaga și C. Țiuleanu la Mehedinți, Moisescu la Muscel, loan loagiu la Neamț, C. Basarab-Brâncoveanul la la Olt, Al. G. Radovici la Prahova, I. Simionescu-Rîmniceanu și St. Meitani la Putna, Ion Theohary la Roman, C. Poroineanu la Romanați, C. Gheorghiu la R.Sărat, Ion Bianu la Tecuci, G. Diamandy la Tutova, C. Cernescu la Teleorman, N. Pascal la Vlașca, St. Drăghicescu la Vîlcea, la Botoșani N. Răutu, la Iași Dumitru Uran, la Suceava C. Ștef. Sturdza și G. Moțoc. Dintre aceștia, cel mai mulți sînt aleși pentru prima dată. Unii dintre aleși sunt cunoscuți pentru ideile d-lor înaintate și pentru interesul ce-l poartă țărănimol. Cităm printre aceștia pe d-nul Spiru Haret, Radu Porumbaru, dr. Angelescu, I. G. Duca, Al. Săulescu, C. Armagu, Moise Moisescu, Basarab Brîncoveanu, G. Diamandy, C. Cernescu, Al. Radovici. Să sperăm că aceștia, împreună cu deputații democrați aleși în unele județe la colegiile I și II de Cameră, vor contribui ca legile agrare ce le va prezenta guvernul să nu fie numai paliative, ci reforme serioase, menite să asigure liniștea și binele țării pentru cîteva decenii. Ca incidente din alegerile de oli, putem semnala lupta dela Prahova, unde s’a declarat balotaj pentru un loc. Cele mai multe voturi le-a intrunit dintre cei rămași în balotaj — d. Iuliu Brezoianu, candidat independent care s’a bucurat de simpatia și concursul administrației, în contra candidatului oficial D. Mazak, care a întrunit un număr neînsemnat de voturi. Au mai intrunit voturi multe dintre candidații independenți, d-nii Stelian Popescu, și N. Basilescu, din București. La Buzau a întrunit un număr însemnat de voturi d. Gogu Iliescu, candidat conservator, iar la Mehedinți, d. C. I. Rădulescu, fostul deputat conservator, Argeș Bacău O. Dem. înscriși 2114.-Votanți 1493.-Anulate 1 Liberali: Spiru Haret „ 1423 voturi alee Conservatorii Al. Dumitrescu 31 voturi Independenți: Niță Gheorghe 27 voturi Florea Rădulescu 11 ,, înscriși 1479.-Votanți 1219.-Anulate 75 Independenți : Grădinaru 145 voturi Cernat Constantin 87 ,- Botoșani înscriși 978.-Votanți 811.-Anulate 19 Liberali: N. Răutu 543 voturi Conservatori: C. Gh. Codreanu 102 voturi Independenți înscriși 866.-Votanți 691.-Anulate 4 Liberali: Gr. Petrescu 516 voturi ales N. G. Cartianu 45 voturi Independenți: Gh. Bălan, lib. 126 voturi M. Leșiu, lib. Buzău înscriși 2419.-Votanți 1962.-Anulate 58 Covurluiu înscriși 1594.-Votanți 977 .-Anulate 3 Liberali: Th. Thenea __ 895 voturi ales Conservatori: I. E. Vasiliu 79 voturi Dîmbovița înscriși 1760.-Votanți 1327.-Anulate 5 Liberali: C. Cimpeanu 1226 voturi ales Independenți: I. D. Vrabiescu 96 voturi Dolj înscriși 3240.-Votanți 2426.-Anulate 36 Liberali : D. Boicescu 1580 voturi ales I. Peruianu 1589 . „ Independenți: Ion Florescu 660 voturi Daniil Ionescu 292 , Al. Ciurea 794 , Dorohoiu înscriși 2097.-Votanți 1149 .-Anulate 3 Liberali: C. Romano 1146 voturi ales Conservatorii Independenți: Giulea voturi Fălciu înscriși 640.-Votanți 531 .-Anulate 15 Liberali: I. G. Duca 451 voturi ales Conservatori: Gh. Ghibănescu 65 voturi Gorj înscriși 1973.-Votanți 1334.-Anulate 4 Liberali: Dincă Schileru 1320 voturi ales Ialomița înscriși 1214 -Votanți 1088.- Anulate 5 Liberali: Al. N. Săulescu 820 voturi ales Conservatori : Pascal Toncescu 102 voturi Independenți: Gh. Popescu Ciocănel 161 voturi Iași înscriși 883.-Votanți 707,-Anulate 24 Liberali: Dumitru Ursu Independenți: Lascar Farabuța Mehedinți înscriși. -Votanți :-Anulate Liberali: Conservatorii Muscel înscriși 1342.-Votanți 1068.-Anulate 7 Liberali: M. Moisescu 960 voturi ales Conservatori I. Iorgulescu voturi Independenți : Ion Hera 101 voturi Neamțu înscriși 798.-Votanți 329.-Anulate 10 Liberali: Ioan Ioaniu 319 voturi ales Olt înscriși 1720.-Votanți 1081.-Anulate 14 Liberali : Pr. Basarab Brincovenu 1045 voturi ales Conservatori: Gr. Gh. Cantacuzino 22 voturi N. Filipescu, Marin Moțăescu retrași Prahova înscriși 1982 -Votanți 1699.-Anulate 25 Liberali: A. G. Radovici D. Matak Putna înscriși 1553.-Votanți 1009.-Anulate 24 Liberali: I. Simionescu-Rîmniceanu 933 voturi ales St. Meitani 883 - Independenți S. Mehedinți 134 voturi Roman înscriși 711 .-Votanți 611 .-Anulate 2 Liberali: Ion Teshary 609 voturi ales Independenți: Preotul M. Mirza voturi Gh. Crăinăceanu, învăț. - Romanați înscriși 1752.-Votanți 1193.-Anulate Liberali: C. Poroineanu 1193 voturi ales Independent: D. Stănescu, prof. voturi C Florescu, fost magis. „ Spirea Ionescu, țăran s R Sărat înscriși 1747.-Votanți 1293.-Anulate 2 Liberali: C. Gr. Gheorghiu 761 voturi ales Conservatori: C. Filipescu 2 voturi Independenți: C. B. Niculescu 359 voturi A. Hartular, lib. 169 . Suceava înscriși 1539.-Votanți 1205.-Anulate 2 Liberali : C. Ștef. Sturdza Gh. Moțoc Tecuciu înscriși 962 .-Votanți 579 .-Anulate 47 Liberali: I. Bianu 454 voturi ales Conservatori: Dr. C. Petraș 108 voturi Teleorman înscriși 1623.-Votanți 1254.-Anulate 2 Liberali: C. Cernescu 1186 voturi 66 Conservatori: I. Scondăcescu voturi Tutova Înscriși 1321.-Votanți 949.-Anulate 3 Liberali: G. I. Diamandi 842 voturi ales Independenți: Șt. Cucoș 53 voturi Vasile Haram 51 n Vasluiu înscriși .-Votanți :-Anulate Liberali: Julius Jülich voturi Independenți: V. Sasu voturi Vlașca Înscriși 1148.-Votanți 3.-Anulate Liberali: N. Pascal 1065 voturi ales Conservatori: C. P. Rădulescu 80 voturi Vâlcea înscriși 2175.-Votanți 1331.-Anulate 12 Liberali: Șt. Drăghicescu 1249 voturi ales voturi Conservatori: C. Oronicul Independenții Iorgu N. Giuran 70 voturi ILFOV înscriși 1976.-Votanți 1340.- Anulata 18 Liberali: Horia Rosetti 1328 ales N. Moroianu 1334 * Liberali: R. Porumbaru Matei Nicolae 1092 voturi ales 1039 voturi 473 voturi ales 210 voturi A. Goroveiu C. Romanescu Independenți: Seb. Moruzi Dim. Boroianu 796 voturi ales 703 „ „ 365 voturi 28 „ +22 voturi A. Țaranu, lib. 84 voturi I. Ciuleiu, lib. 63 „ Brăila Liber aiii Dr. C. Angelescu voturi ales Ion I. Stănculescu „ „ Conservatorii Gogu Iliescu 517 voturi P. Zaharescu 164 Independent: Julius Brezoianu Stelian Popescu N. Basilescu Sc. Moisescu Gogu Cristescu Maior C. Codreanu Balotaj 1 loc 1223 voturi ales 179 , 798 voturi 475 s 379 „ 142 „ 76 „ 101 „ Conservatori : Ultime internațiuni . Din Constantinopol ni se telegrafiază că, acum câteva zile, aromînul Al. Coșca, împreună cu șapte tineri, apărători ai comunelor Gopeș și Moloviște, din vilaetul Konastir au fost uciși de armata turcă lingă lacul Prespa. Se asigură că aceste asasinate sunt in legătură cu tendința antarților greci de a ataca cele două citadele din vilaetul Monastir, apărate cu o rară bărbăție, de Al. Coșea și cei șapte tovarăși ai săi. • Vineri la 1 Iunie, ora 1 jam. p. m. precis, Academia Romînă va ține ședință publică, în care d. dr. V. Babeș va face o comunicare despre: originea și prevenirea febrei tifoide, paratifosului și a unor epizootii. • La 4 Iunie este ultima zi de înscriere pentru examenele ce se vor ține la școala de științe de stat. Examinarea începe la 12 Iunie. • La 2 Iunie, ora 9 seara, profesorii școalelor de științe de stat sunt convocați în consiliu, pentru a hotărî asupra mai multor chestiuni relativ la școală. • In urma demisiei d-lui căpitan Miclescu, atașat militar la Paris, se va face următoarea mișcare între atașații militari din străinătate D. căpitan Sibina de la Viena va fi rechemat și în locul d-sale va fi trimes d. căpitan Hășcanu de la Berlin. D. căpitan Al. D. Sturdza va fi trimes la Berlin, iar d. căpitan D. Șuțu, la Paris. • L. Haret a plecat azi dimineață CAP. N. ’ . — Fugind de remușcare.—Iorgu Slăhicea, tiu zis și Stănescu.—In fundul unei fietreiume murdare. ~ — N’am să-l las pînă n’are să se împace. — Dar dacă n’o vrea? — Trebuie să vrea. Mînia omului nu ține cît viața, și apoi, care mîiie nu se topește în fața unui cîștig ispititor? Plătiră cele două ocale de vin și cînd să plece, Slăniceanu zise cîrciumarului Nae Topîrdea arătînd spre Andronic: — Ha! ha! ha! Dînsul m’a numit comisar. De astăzi înainte sunt domnul comisar și încă de clasa întîia... ha! ha! ha! — La mulți ani boerule! exclamă Nae, numai să nu-mi închizi circiuma, că-î păcat de zilele mele... — Mă Nae să te culci pe cea ureche... La tine’n circiumă mi-am primit hîrtia de numire.... — Și peste ce quartal te-a numit? întrebă cîrciumarul rîzînd. — Peste quartalul proștilor! Slăniceanu și cu Andronic eșiră la braț din circiumă. Nae privi din pragul ușei afară, și mult timp II urmări cu privirile. Pe jumătate serios pe jumătate in glumă el se întrebă în cele din urmă: — Oare ce-au pus ei la cale pentru quartalul proștilor?.. CAP. III Vechii tovarăși se apropie.—Oul lui Columb.—In pregătirea loviturei, împăcarea lui Andronic cu Gherey se făcu repede. Nu aveau oare amîndoi interese comune, nu nutreau aceleași speranțe pentru viitor, adică excrocherii prin apa lor de aur? Ce putea dar să-i mai retie departe unul de altul?.. E știut că nimic nu apropie om de om ca nevoia unor interese comune și această lege pentru ce ar fi fost o excepție pentru eroii poveștirei noastre! Și apoi trecutul juca și el un rol puternic in această apropiere. E știut, că, oricit s’ar dușmăni dintr’o cauză oarecare, doi complici la furt puternice ca legăturile celei mai apropiate înrudiri. Ajunge o întimplare oarecare, un interes, o nădejde să apropie pe criminalii îndușmăniți, pentru ca toate cauzele dușmăniei lor să dispară ca fumul, lăsînd curs liber gîndurilor și patimilor de făcători de rele sau criminali. El se miră chiar că au fost dușmani, și prin o prietenie mai aprinsă și o nerăbdare de a lucra mai curînd și a face victime, e expresiunea cea mai vie a starei lor de suflet. S’ar părea că vor să cîștige timpul pierdut. Andronic zisese lui Gherey, surprinzîndu’l în curtea locuinței lui din strada Popa Nan, nu departe de casele pe cari le dă „Dimineața“ ca premiu cititorilor Săi: — Ascultă bre, adică e bine oare să nu mai știm unul de altul și să ne dușmănim mai departe? Și văzîndu-i că tace, adăugase : — Știui, ți-am făcut o mare supărare, dar gîndește-te și tu. Ce-aî fi făcut în locul meu? Și la urmă ai și tu o parte de vină, de ce m’ai făcut s’o cunosc pe fie ta?... Puteai să-ți zici că tinerețele noastre nu aveau să rămîe nesimțitoare. Așa e tinerețea, se aprinde repede și cînd s’a aprins apoi flăcările izbucnesc repede... Gherey care era în nerăbdarea de a-și începe excrocheria, avusese o tresărire de bucurie văzînd pe fostul lui tovarăș,—dar, dintr’un sentiment lesne de înțeles el nu voi să se dea învins de la început și de aceia, păstrind o răceală aparență și încruntînd sprîncenele-i stufoase răspunse: — Ce mai vrei de la mine?.. Nu înțelegi că e o prăpastie între noi? Du-te... și să nu te mai văd... Du-te ! Dacă Andronic l’ar fi ascultat, Gherey ar fi fost cel d’întii să se mîhnească de efectul cuvintelor sale și, desigur, ar fi căutat un mijloc ca să’l recheme. Andronic era prea obsedat de ideea de a se împăca numai decit și de aceea nebănuind jocul bătrînului, îi răspunse, insistînd: — Dacă știam că-ți fac atita supărare nu m’ași fi atins de Marta. Te rog nu te mai uita îndărăt și iartă-mă. Așa a fost scris să fie, și ce e scris se întîmplă nu-i așa?.. Ce suntem noi In fața destinului care singur înoadă și dezleagă toate! Haide! Te rog în numele prieteniei noastre de odinioară. Știi ce buni tovarăși am fost... Noi doi puteam face multe lucruri împreună pe cînd răzleții la ce sfîrșit ajunserăm?.. — Interesul te-a adus la mine Andronic? — De ce crezi tu că numai decit interesul ! Adică dacă am avut nenorocirea să mi se înfunde și să stau la „Tuhaus“—adică închisoare,—crezi tu că mi-am pierdut și drumul și cărarea?... Stai strîmb și judecă drept... Știi cu ce singe rece am lucrat ăltă dată. — Cu Ivanoffi rip Brăila, da! — Atunci și’n alte rînduri. Și nu m’ai ales chiar tu?... — Eu? — Da, tu... pentru vestita ta „apă de aur...“ Ai uitat proectele noastre de odinioară?... frumoasele noastre proecte. — Nu sunt eu de vină dacă te-ai lepădat de ele. — Eu! Dar de unde-ai luat asta? — Mai trebue sa spui,—parcă nu știi! — Eu să mă lepăd de proectele tale, de admirabila țesătură închipuită de tine. Gherey, Gherey, ești nedrept față de mine, sau nu mă cunoști bine! De ce revii mereu la uitarea mea de-o clipă, atunci cînd ți-am răpit copila... Ai fost tînăr, ai iubit și deci nu se poate să nu înțelegi și să nu erți aceea ce n’a fost decit explozia tinereței noastre. — Vorbe! vorbe! — Aveam așa de gol sufletul... Ce vrei, aveam nevoe ca o iubire nouă să-mi verse mîngîierea în suflet.... Ți-aduci aminte?... Eram zdrobit după... — Știți... Revii! la femeia aceia care... — Care îmi umpluse inima și pe care nici astăzi nu o pot uita! Tu ai văzut născîndu-se iubirea mea și știi ce plin mi-era sufletul de ea... Dacă nu mă opreai tu, dacă nu-mi sfiștat inima făcind ce ai făcut, astăzi n’ai putea să mă învinovățești că ți-am răpit pe Marta, copila ta! — Am făcut ce-am făcut pentru că te voiam liber, nu încătușat unei iubiri nebune care-ți lua libertatea gîndului și a acțiunei strigă aproape Gherey. Ce-am făcut ea era în interesul apei noastre de aur, era și pentru scăparea ta... Te-am fost lăsat să faci o nebunie, te ajutasem chiar,—dar cînd fapta fu îndeplinită, atunci chiar văzusem ce mare greșală făcusem și ce imensă ne era rătăcirea... Tu o iubeai... dar ea... ea !M Te ura, te ura din tot sufletul, iți arunca blesteme, țipa, urla, și dacă n’am fi fost pe pămîntul Dobrogei și nu ne-am fi folosit de administrația coruptă a turcilor, unde am fi ajuns? A fost o lumină cereacă aparițiunea acelui pașă turcesc care ne-a scăpat din încurcătură ! Andronic In prada celei mai mari tulburări răspunse: — Tu zici că ne-a scăpat din încurcătură și eu cred că fapta de atunci apasă ca un blestem asupra mea... Chiar Marta m’a blestemat, nu de mult, auzind că am vîndut o femee. — Nebun ce ești ca să spui femeilor faptele tale! Ți-am spus-o și ți-o repet, femeile te pierd pe tine! — Nu-mi face-o vină din ce a fost— și vina ta, Gherey, nu este așa?... Nu mi-am povestit că femeile au avut un covârșitor rol și în viața ta, și e de ajuns să-ți amintesc cred pe spaniola pe al cărei soț l-ai aruncat în mare ? — A, da! — Răspunde-ți deci că la vîrsta mea toți oamenii fac nebunii pentru femei și să tragem cu buretele peste asta. — Să tragem... Totuși ești nebun să crezi că faptul că ai scăpat de o femee.. — Că am vîndut o femee... — Fie și așa.—ești nebun să crezi că faptul acesta apasă peste viața ta... Atunci cum trebue să apese omorurile?.. — Nu-mi aminti resclamă Andronic și închise ochii ca și cînd ar fi voit să scape de o închipuire răsărită deodată înaintea privirilor sale. Cadavrele însîngerate ale Ivanoffilor apăruse într’adevăr turburând conștiința lui Andronic. 1 m ) Ghereg II îmbărbăta, zicindu-I: — Nimic din trecut nu apasă peste oraul Intr’adevăr tare! Trecutul sunt zilele dispărute și moarte și nu trebue să ne slujească decit ca învățătură pentru a nu mai cădea în greșală. Cei dispăruți nu mai pot să se răzbune, fie din ei bătrînil Ivanoff sau o femee iubită ! Și după o pauză, privind în ochii lui Andronic: — In ce scop ai venit la mine? — Ca să fim iar prieteni, ți-am spus-o. — Și pentru care scop vrei să fim iar prieteni ? Andronic nu răspunse, căutând cuvintele. — Ascultă, reluă Gherey, vorbește ml sincer cu inima pe buze, căci nu sunt om care să se lase înșelat.Cum ai trăit atiția ani fără prietenia mea, poți trăi și de acum înainte. Este deci o cauză care te aduce la mine. Ai vr’un plan? Spune? Te mai gîndești la apa de aur? — Mă gîndesc. — Așa ne înțelegem... Ai venit deci pentru asta? — Intr’adevăr. Mă gîndeam că e păcat să stăm cu mîinile în sin. Ce zici ?... Și tu nu te gîndești la „apa“ ta? — Mă gîndesc și încă prea mult — Deci ești și tu de părere?... — ...Că ce putem face astăzi să nu lăsăm pe miine... Ași fi început de mult și fără tine... M’am gîndit să iau pe Slăniceanu de tovarăș și pe alții dar nici unul nu-i destul de „actor“. Andronic II răspunse: (Va urma j 65 <c.<ss A.'ga.r* iSDlMttlC, U1ICIIKY A Cela MARE ROMAN de LUDOVIC DAUȘ « I