Dimineaţa, iunie 1907 (Anul 4, nr. 1184-1213)

1907-06-11 / nr. 1194

Luu: 11 i­ n­ie 2­007 ASTAZI, 10(23) Iunie 1907 Răsăritul soarelui 4.3 Rusaliile —Catolic : Sidonia ’ m.—Apusul c-fiare în T­S 12 p.m. CALENDARS ortodox : TIMPUL In urma creștcerea- uimitoare cadență, cerul s'a înseninat în toată­ țara. In mare parte a Í Mold­vei, în Dobrogea și în unele localități din estul Munteniei timpul s­a menținut răcoros, pe cită vreme în restul țarei s'a încălzit binișor. Cea mai rdicată temperatură din cursul zilei 29 grade la Calafat și cea mai coborîtă era peste noapte 7 grade la Sinaia. Acum timpul este cit se postie de frumos și liniștit în toată țara. Baro­metrul ridicat este staționar în estul Munțipulți, ia­r in restul țarei s'a coborît puțin, în ultimele 24 de­­ ore n’a plouat nicăeri. Autorități.—1 Toate autoritățile sînt închise —judiciare.—Instanțele jude­­cătorești închise. — Expoziții. —La Ateneu, expoziția de pictură sculptură gravură a soc.„Cercul artistic“. (Grădini: La Carpați orchestra Strauss.—La Oppler muzică militară.—La Lutter idem La Sărindar orchestra Pinicu-Pitești. $1­­ Grădina Rașca. — Debutul celebrei trupe de operă Lilipuziana sub conducerea com. Guerra. Se va câita: „CARMEN“, operă în 3 acte de Bizet. L*arcul Oteteleșanu. — Compania lirică romînă sub conducerea d-lui Const Gri­­goriu­ va cinta „Pire de Artist“, operetă in 3 acte tradusă de d. P. Gusty. — Grădina ăîlanduziei.—Se va juca pentru a 8-a oară „Coralie et. comp.“, comedie în 3 acte «Je Valabreque și Hanequin, tradusă de d. Al. Alexandrescu. Grădina BieMich­.— In beneficiul societății ,Bas­tion“ se va juca „Leder Nacht“ operetă in 4 acte și 12 ta­blouri de Lațainer.—Grădina Ambasador.—Trupa de sub conducerea d-lor Const. Nottara și Niculescu-Buzău va juca „Dama dela Maxim“, comedie în 3 acte de Georges Feydean. Grădina Kideli.— Reprezentație dată cu concursul d-lui I. Montaureanu. Se vor juca: „Fata Tabacarului“ și „Vlăduta­ Mamei“, comedii. Spectacole i u­i TurlmrărMe clisa Franța D. Q. Clemenceau Președintele consiliului și ministru de interne al Franței Comisiunea pentru reformele agrare ifș» •• ■■ ............'• “• ■ - m Reveni­m asupra celor spuse la consfătuirea­ majorităților, pentru că numai de acolo putem avea o in­dicație­ asupra planurilor ce are gu­­vern­ullu privința in­tocmirea refor­­melor agrare. ‘Guvernul n’a avut de comunicat majorităților decit că trebue să se constitue o comisiune, care să cer­ceteze reformele ce dînsul voește i să­ propue. Cum și din cine se va compune șe ea, comisiune ? Ministruul-președinte a spus : co­misia se va compune din membrii uvvernului,—șapte, căcî cel de răz­­b­u n’are ce căuta,—din reprezen­tanți! minoritate! și din o parte a membrilor majorităței. Dar! vor fi ace! reprezentanti! a! majoritatce! ?. Socotind după uzurile arlamentare, acei reprezentanți vor f foști! miniștri, președinții, vice­președinți! și uni! dintre ce! mai bătrînî cunoscut! oameni, politici. Astfel constituindu-se comisiunea pentru studiarea reformelor agrare, sa­ pune întrebarea : vor fi membrii ei­ în măsură să corespundă aștep­tărilor ? Oricine judecă în chip ne­părtinitor va trebui să răspundă negativ. , Oameni! politic! can se află în parlament și cari au­ o lungă acti­vitate politică, cu foarte puține ex­­cepțiuni—nu sînt în măsură să dea țărei reform­ee de cari «aare nevoe. Pe acei oameni politici, liberali sau conservatori, țara îî știe, le cunoaște părerile și puterea lor de a legi fere. Aceia dintre dînșiî cari se pricep să legifereze cum trebue, n’o fac, pentru că nu-î lasă interesele personale și egoismul de clasă. Iar majoritatea celor cari vor fi chemat! în com­isiune să studieze reformele t­h știu ce trebue tiranilor și au mentalitatea formată în așa fel că socotesc drept o jicnire a interese­lor proprietarilor și arendașilor, orice îmbunătățire s’ar face în starea po­pulației rurale, muncitoare. Socotim că în parlament au pă­truns cîteva elemente tinere, cari s’au­ dat osteneala să cunoască ne­voile țăranilor. Acele elemente pen­tru că n’au insă un trecut politic, nu vor fi trimese în comisiunea de studiu, ci vor fi chemate doar voteze reformele întocmite de cei necunoscătorî sau iau intenționat! fa­ă de țăran!, adică tinerii depu­tațî cu dragoste de țărani, vor fi chema# doar să’șî ia răspunderea unor reforme de mîntuială, la cari ei n’au contribuit cu nimic, dar pe care vor trebui să le voteze pentru considerația disciplinei de partid. —_ BP' • S' ift'­'i • «■*•* Vir,. Pimiiauu Cesar, Pătrășcanu D. Dim., Pe­tran G. Const., Petrescu T. Nicolae, Pilat N. Gheorghe, Rosetti Horia, S­iita G. loan, Savinescu Al. (Dr.), Stănculeanu Ioan, Stoicescu George (Dr.) Tenea T. Ramiro, Stancescu Alex. (Dr.) Secțiunea VI.—D-nii. Anghelescu Const. (Dr.), Cantacuzino G. Mihail, Cernescu Constantin, Ciocazan M. Constantin, Chris­­topol St Petre, Costandache Dimitrie, Duca G. Ion, Elian Nicolae (Dr), Filotti Zamfir, Gheorghiu Gr. Constantin, Igiro­­șeanu Iosef, Kapri Iacob, Meitani Ștefan, Micescu I. Nicolae, Moisescu Moise, Mor­țun Em. Gheorghe, Orleanu G. Mihail, Pascal Nicolae, Pherekyde Mihail, Poe­­naru-Bordea G. Ion, Schileru Dincă, Stere Constantin, Sturdza S. Constantin, Smeltz Alexandru, Țiuleanu Constantin. Secțiunea VII. — D-nii : Angelescu I. Nicolae, Antonescu Anton, Antonescu Victor, Arion Virgil, Armașu Const., Carp P. Petre, Cerchez Dim., Chițu Petre, Coculescu N., Culoglu Al., Diamandi George, Dragu­ George, Draghicescu St. Enășescu N., Filipescu N., Filipescu St., Frumușanu Titu, Ignat Al., Ionescu Take, Lecca Iuniu, Marinescu Bircui N, Missir B., Otetelișanu Gr., Procopiu Ion, Radovici Al., Răut N., Săulescu Al. l Secțiunile Camerei Tabloul secțiunilor Camerei deputaților pentru sesiunea extraordinară 1907 s’au constituit după cum urmează: Secțiunea I.—D-niî: Arhmănișteanu Con­stantin, Atanasiu Dimitrie, Banu G. Con­­stantin, Borș Lascar, Brătescu Voinești A. Ioan, Brezoianu Iuliu, Cananäu Ni­­colae, Cociaș G. Constantin, Ghica D. Nicolae, Goilav Dionisie (Dr.), Gruescu Constantin (Dr.), Ionescu Elefterie, Io­­nescu Quintus Ioan, Ioaniu D. loan, Lecca Dim., Lupescu G. Const., Manoliu Teț­­canu D. loan, Niculescu Sima, Fantzu P Pavel, Petrescu T. Grigore, Rășcan G. Alexandru, Robescu F. Const., Rușave­țeanu Const., T&ut Mihail, Teodorescu T. Const., Țurcanovici N. (Dr.). Secțiunea II.—D-nii: Assan G. George, Bob­escu Dimitrie, Botez Nicolae, Buri­­leanu M. Dimitrie, Cincu Nestor, Con­­stantinescu Alex. Culoglu Emanuel, Di­­mulescu Const., Djuvara Alexandru, Fru­­mușanu D. Numa, Gheorghiu Al. Atha­­nasie, Gheorghiu N. loan, Gheorghiu I­­rimia, loan O. Ștefan, Izvoranu T. loan, Lahovari N. loan, Maria loan, Marghilo­man Alex., Maxim Alexandru, Palade Em. loan, Panu Gheorghe, Papadopol P. Apostol, Radovici G. loan (Dr.), Ro­mano Sc. Const., Simionescu-Rîmniceanu Ion, Ursu Dimitrie. Secțiunea III.— D-nii : Anastasia, P. Al. Berendei Ion, Botez Ion, Ghica A. I., Graur Ștefan, Iarca G. Const., Langa I. loan Matei Neculai, Mirzescu Gh. Gh., Moroeanu N.,­ Negulescu Gogu, Periteanu Ioan, Pelin Nicolae, Penescu C., Poenaru G. Iorga, Poroineanu C., Porumbaru O Radu, Romanescu N., Sasu G Ioan Sasu P. Vasile, Stelian Tom­a, Stoicescu I. Const., Teodorini Th., Vasescu Ilie, Vrăbiescu C. Iulian, Zugravescu H Nic. Secțiunea IV.—D-niî: Alessiu Constan­tin, Bălănescu Nicolae, Baroni Edvin (Dr.), Bianu loan, Bistrițeanu Lazăr, Brîncovanu Basarab Const., Bratianu C I. Constantin, Cîmpeanu I. Constantin Cananau George, Chirculescu D. Nicolae Costinescu Emil, Demetrian G. Nicolae Dimopol H. George, Dobreanu loan, Gîr­leșteanu Const., Haret C. Spiru, Morțun G. Vasile, Mustea Alexandru, Pop. T. Nicolae, Isopescu Teodor, Porumbaru Emanuel, Purcăreanu I. loan, Racotă V. Nicolae, Sturdza A. Dim., Teohari I. loan Vasiliu Teodor.ft Secțiunea V.­D-niî. Băbeanu Tache, Ban­cotescu Petre, Boceanu D. loan, Bră­­tianu C. I. loan, Bratianu C. I. Vintilă, Bratianu Stavri­loan, Dimancea I. loan Eliad Pompiliu, Iliescu Al., Iorga Nico­lae, Marosin I. Atanase, Moțoc P. Gheor­ghe, Nădeje loan, Nedelcovici Nicolae, Circulările d-lui Haret Ministrul instrucțiunei publice a tri­mis următoarele două circulări revizo­rilor și inspectorilor școlari: „Nu o trebuință să amintim cit de necesar este ca invățămintul primar să ia cît se poate mai mult caracterul practic, și pe de o parte să răspundă la trebuințele viitoare ale școlarilor, iar pe de alta să caute a satisface curiozi­tatea copiilor și să dezvolte spiritul lor de observație. In școlile primare rurale Invățămintul agricol răspunde în mare parte la aceste trebuințe. In acele urbane acest învă­­țămînt nu se poate preda, dar se pot face pe o scară mai mică lucrări cari să răspundă dorințelor noastre. Este destul ca un colț din curtea școlii să fie cultivat cu ceva legume sau flori, să se planteze în el câțiva pomi, să se facă ceva altoiri, pentru ca să se țună la dispoziția copiilor niște exce­­ente mijloace de a-I pune în contact cu natura. La nevoie asemenea culturi se pot face în ghioce și mulți școlari ar putea repeta aceste experiențe ieftine și la ei acasă, iar îngrijirea semănătu­rilor și a celorlalte lucrări făcute la școală ar trebui să o aibă el, fie cu rîndul, fie altfel. Sistemul acesta se Întrebuințează pe aiurea, unde lobul de care se dispune e cu mult mai restrîns decit la noi, și dă foarte bune rezultate. Sînt convins că la noi rezultatele vor fi­ și mai bune. De aceea vă rugăm că căutați a-l pro­paga printre d-nii institutori și institu­toare, și să vă dați toată osteneala pen­tru a-l face să prindă rădăcini“. Iată și a doua circulară: „Prin mai multe circulare și dispo­ziții anterioare, ministerul a introdus dispoziția ca fiecare școală primară­­rurală să aibă o grădină, ca școlarii să aibă­­ și la el acasă asemenea grădini , și ca, pe lingă școlile cari dispuneau de pămînt in țarină, să funcționeze și este un cîmp de experiență pentru ins­trucția agricolă a copiilor. Avem informații că aceste dispoziții au cam fost părăsite în unele părți, așa că noua îndrumare practică, care era pe cale a se da învățămîntului prmar­ rural, ar fi un pericol de a se stăvili. Vă invit, domnule..., să căutați a vă informa în mod exact de starea în care se află chestia, și anume cari sînt șco­lile la cari grădinile școlare și cîmpurile de experiență continuă a funcționa, cari sînt acele la cari ați încetat și cari sînt acelea, la cari s’ar putea pune în prac­tică de acum înainte", Din Tîrgoviște Crima din Teiși După cum am anunțat telegrafic pe șoseaua dintre Teiși-Șotînga, Ghiță G. Radu Militari de fel din comuna Șo­­tinga a înpușcat cu un foc de revolver Joi 7 Iunie la ora 5 pe Dumitru N­­egheru, în următoarele împrejurări: Ghiță G. Radu Militară trecea de la Tîrgoviște spre Șotînga cu tîrguelile făcute g‘, ca în ziua Moșilor, cu capul amețit de băutură. In drum, în dreptul circiume! Ini Voicu Manoliu, intîlnindu-se cu mai mulți flăcăi de seama lui, s’au apucat, la vorbă. Vroind ca să le arate un revolver ce cumpărase din tîrgul moșilor, din nebăgare de seamă, după cum spunea el, arma a luat foc, lovind pe victimă un abdomen. Avizindu-sa autoritățile locale sa dispus transportarea la spitalul jude­țean a rănitului care în stare muribun­dă de abia putea spune „cal arde la inimă. Criminalul spunea plingind că n a voit să-l impuște și că ceasul rău a fă­cut această nenorocire. Azi de substitut de procuror M. Po­pescu a luat declarația muribundului și un interogator criminalului. XSort iubit Vineri 8 Iunie ora 7 dimineața a fost găsit m­ort pe șoseaua dintre Corniței și Popești Dragomirești, consilierul co­munal din Cornățel Ștefan Francu. Nefiind bănueți parchetul a dispus în­­mormîntarea cadavrului.—Rică. Bl1... __JJ— JE­WBifttig «* Mg ga OB LA MO!SI Să străbatem, cititorule, in interiorul acestui tîrg, care își păstrează tradițiu­­nea cu atita glorie. Am arătat, în numărul trecut, care e origina și care e rostul Moșilor. Ince­­pu­tul dela casele cele mai bogate și pină la văduva din colibă, trebue să se împartă de Simbuta Morților, cîte ceva pentru pomenirea sufletelor celor morți. Bogații dau farfurii de porțelan, cane de cristal, ulcioare aurite, d­e pomana de lux, însoțită adeseaori de cîte o doniță. Cei săraci împart străchini, oale, ul­cele și cîte o doniță, fie ea cît de mică. Toate aceste obiecte se tîrguesc de la Moși și de aci nevoia existenții acestui tîrg în ajunul Simbetei Morților. Tirgul s’a modificat și generalizat însă așa fel, ii­cit, dacă un străin ar intra pentru prima oară în Moși, n’ar ști ce să creadă, nici unda se află. Cele două berării cum intri, după ce speci de „Bursa oborului“, la dreapta și la stînga aleei principale, sînt două berării cu sute de mese. Una din iele are prozaica firmă La salată. De ce î-o fi zicînd așa, nu­mai antreprenorul știe. La berăria din dreapta cîntă o fan­fară bulgărească adusă din Varna și o trupă de zece persoane, slrbi și sîr­­boaice, venite de la Belgrad. Sirboaicele cîntă din gură, cu o voce dulce și argintie, dar mai mult decit glasul lor, te atrage acel corp nalt și subțire, chipul incintător și ochii fer­mecători. Pavilionul regal Peste drum, la cealaltă berărie, e o trupă de turci și turcoaice, cari cîntă și joacă, făcînd curioasele și... escitan­­tele mișcări din pîntece. Am văzut, la o masă, o familie de condițiune. Ce haz faceau cucoanele privind cum mișcă pintecele turcoaicele noastre... Ca contrast, mai departe, la altă masă, niște țărance își acoperiră fața cu minuțig și lăsară capul in jos. Aceste turcoaice vorbesc grecește, nemțește, franțuzește, italienește, ro­­mînește,—știți toate limbile, numai tur­cește nu știu. Alea principală. Haidem puțin, cititorule, prin alea principală, care desparte tîrgul în două. Să nu-ți fie frică de înghesuială, ne vom strecura cu băgare de seamă prin mul­țime. I­ vezi pe omul acela care ocă­­răște și se dă la o parte ? trebue să aibă bătături. Ce zgomot asurzitor! Sunetele tobelor, clarinetelor, trimbiților, se amestecă cu glasurile răsunătoare ale micilor negus­tori cari strigă într’una : „Turtă dulce ! Limonada, două la un ban! Gogoși cal­de ! Aci e­reala norocului ! Cinci mi­nute în iad, 10 bani intrarea“ ! întorci privirile în toate părțile, neștiind unde să te uiți mai vnu­i și în tot drumul simți amestecul unui miros de mititel, de turtă dulce, de gogoși. Sunt și per­soane cari împrăștie miros de țuică, dar fiindcă se clatină rău, lumea le face loc dîndu-se mai pe­de lături. Ce fericiți sunt acești muritori! Al lor e tîrgul, al lor e și paradisul. II vezi, cititorule ? Țin în mină cîte un ulcior și cu cît îl duc mai des la gură, cu atit veselia crește și necazurile vieții se uită. Ce amestec, ce talmeș balmeș de idei, de păreri, de persoane, de moravuri, de fasoane, de costume... Ce serioasă e doamna acela care trece la braț ca de galant și cum se supără, când primește pe neașteptate ghiontul sau îmbrlnceala vreunui „fericit" ! Vrei să știi de ce țipă cele două fru­moase f­lițe de lîngă marginea aleei ? Se prefac că s’au speriat fiindcă flăcăul cela, care își iubește pașii rizind, le-a sunat la ureche cu trîmbița pe care o ține în mină. Ia privește spre cer. Sunt baloane scăpate. Ele se înalță sus, tot mai sus, pînă ce pocnesc și cad jos în bucățele. Prin colțuri tăinuite Colo, departe, pe iarbă verde, vezi acel grup de tineri și bătrîni? Ei stau tolăniți pe jos, avînd în mijlocul lor o tavă mare cu friptură de miel, usturoi verde și oale pline cu vin. Petrec în tihnă, nepăsători de acea imensă mulțime și de zgomotul ei. Un lăutar trage cu arcușul, pe cind cobzarul cîntă cu o VOCO răgușită: Foaie verde maghiran Măi, măi, ■ N’am venit la noi d’un an, Mâi, măi. . . N’am venit că n'am putut. 1 Măi, măi, f Nici parale n’am avut Măi, măi. . Mai departe, sub acel copac stufos, e o tînără pereche. Sunt singuri; din pri­­virea și gesturile lor se cunoaște că se iubesc. Retrași în acel colț tăinuit, ei își fac, desigur, planuri fericite și beau amîndoi, find po­rind, din acelaș ul­cior. In aceeași direcție, puțin mai sus, stau jos, trîntiți pe iarbă verde, o babă și un moșneag. Ei privesc tăcuți spre mulțimea din șoseaua principală, mulțime care tot înaintează și nu se mai sfîrșește. Acești bătrini se gindesc, desigur, la Moșii de altă dată și la vremea cind erau și ei tineri. Cu­ă deosebire și la tîrgul de azi și în viața lor. Sînt amintiri dulci, dar și triste, în acelaș timp, ca florile de pe mormînt...* Să ne căutăm de drum. Pe partea dreaptă și stingă a șoselei, sînt pano­rame, managerii, circuri, tot felul de distracții. Vom merge miine să le vi­zităm în treacăt. 7. Macii Corpurile legiuitoare CAMERA — Ședința dela 9 iunie 1907 — Ședința se deschide la orele 2 și un sfert sub preșidenția d-lui M. Ferekide. Pe banca ministerială sunt d-nii : D. Sturdza, I. Bratianu, Toma Stelian, V. G. Morțun și Emil Costinescu. Prezenți sunt 145 d-nn deputați. D. D. Sturdza depune un proect de lege prin care : „Se declară de utilitate publică rectificarea rîului Suceava pe porțiunea sa formind fruntarie între Ro­­mînia și Austria". D. Emil Costinescu, ministru de fi­nanțe, depune un proect de lege pen­tru suprimarea taxei de 5 lei relativ la asigurarea țăranilor contra secetei, și un proect de lege prin care statul vine în ajutorul agricultorilor. Acest proect este ratificarea dispo­ziției guvernului publicată in „Monito­rul Oficial“ prin care se­ dă despăgu­biri proprietarilor devastați.­­D. Alex. Iliescu, renunță la candida­tură de chestor și mulțumește celor ce i-au dat voturile lor in ședința trecută, declarînd că tot liberalii mai vechi și încercați dau cei dinu­î dovadă­ de dis­ciplină. D. Iuliu Lecca adresează următoarea cerere d-lui ministru de interne 1 Am onoare a vă ruga, conf. art. 75 a­ regulamentului Adunărei Deputaților, să interveniți pe lîngă d. ministru de interne, spre a se depune la biroul A­­dunării Deputaților, toate registrele în original, de tocmeli și învoeli și con­tracte agricole, pentru vara anului 1905,­ ale sătenilor din comunele unde aceș­tia și-au­ manifestat în Martie trecut nemulțumirile lor, în județele Dolj, Romanați, Olt, Vlașca, Teleorman, Me­hedinți și R.­Sărat. Asemenea vă ru­găm, d-le președinte, să dispuneți să se pună la dispoziția noastră ,contractele agricole în original, comunicate și ră­mase in arhiva Adunării In 1889, ale sătenilor din județele Ialomița, Ilfov, Prahova și Dîmbovița, precum și con­tractele din aceste două județe pe vara anului 1906. In cercetarea acestor note, ne vom da seamă de eficacitatea și de lacunele măsurilor luate în 1889, văztnd astfel ce avem de făcut pentru viitor. Este, d-le președinte, fără îndoială, dreptul și datoria noastră să facem a­­ceste cercetări de apte, aci in localul acestei adunări, chiar in timpul vacan­țelor parlamentare. D. președinte al Camerei declară va­cant scaunul de deputat al col. II Doro­­hoiu, de­oarece d. Manoliu-Tezcanu a fost nu­mit prefect al acelui județ. Se votează apoi, ca al patrulea ches­tor d. Iulian Vrăbiescu. In comisia financiară se aleg d-nii A. D. Culoglu, I. G. Saita, Ștefan Ioan, I. G. Duca, I. Bianu, Victor Antonescu și C. I. Brătianu. D. Emil Costinescu depune un pro­ect de lege prin care se dă o altă des­tinație creditului de 8.091.000 lei (din escedent). In consiliul de administrație pentru casa de depuneri se aleg d-nii Const. Cernescu, Gh. Dragu și Ștefan Mei­tani. Ședința se ridică la orele 3 și fam., răminînd ca ședința viitoare să aibă loc Marți. * SENATUL — Ședința dela 9 iunie 1907 — Prezidează d. Stroe Belcescu, pre­ședintele de virstă. Guvernul e reprezentat prin d-nii ge­neral Averescu, Anton Carp, Sturdza. Membrii opoziției sunt aproape toți prezenți. D. Procopie Dimitrescu a inaugurat seria concediilor. D-sa se află în străi­nătate. D. Sturdza se apropie de băncile o­­poziției și salută pe d-nii Maiorescu și Cantacuzino, apoi schimbă cîteva cu­vinte cu d. Petre Missir. După facerea apelului nominal și ci­tirea sumarului, ședința se suspendă, d-nii senatori fiind chemați de­­ d. Sturdza la o consfătuire, în vederea alegerei bi­roului,­­ înainte de despuierea scrutinului la alegerea președintelui, d. Haret cere cuvântul și spune că a votat, de­și nu e senator, fiind obicinuit să se aleagă la Senat. Se face, mare haz de acest act de dis­tracție al d-lui Haret. Votul d-sale e anulat. Despuindu-se s’rutinul se anunță ur­mătorul rezultat: Votanți 99. Voturi albe 15. Voturi nule 3. D. P. S. Aurelian, 81 voturi (Apl.). D. Belcescu mulțumește pentru ascul-P. S. Aurelian . i.,­«*»*" tarea ce i s’a dat cit a fost președinte de virstă. D. P.­ S. Aurelian a mulțumit «curt și a rugat Senatul să-și continue lucră­rile. D-sa a ocupat locul preșidențial. Se face votarea pentru alegerea vice­președinților. ..... La despuierea scrutinului întrunesc P. Poni, 63 voturi, C. Climescu 53 voturi, C. Costescu-Comăneanu 71 voturi. Al. Nicolaid 76 voturi. Al. Constantinescu 49 voturi . Matei Corbescu 22 voturi.­­ A fost un vot alb. Au fost proclamați aleși d nii: Petre Poni, Al. Nicolaid, C. Climescu, C. Cos­tescu-Comăneanu. D-nii Comăneanu și Climescu mulțu­mesc pentru alegere. Se proceda la alegerea secretarilor Sunt aleși d-nii: loan Fleșea, Al. Fi­lipescu, Gr. Const. Rîmniceanu, dr Bucșenescu, Gr. Olănescu, Ath. Cătu­­neanu, C. Danielescu și N. N. lonescu La orele 5 senatorii nemai­fiind în număr, ședința se ridică anunțindu-se cea viitoare pentru Marți. Ultime informațiuni . Majoritățile parlamentare au fost convocate la clubul liberal pentru Marți­ la orele 11. La orele 10 se va întruni comi­tetul executiv central. Cu acea ocazie guvernul va co­munica părerile sale asupra chestiei de a se amnistia țăranii dați jude­căței pentru participarea la răscoale. • Chestor­­a­ Senatului vor fi aleși d-nii loan Pilat, M. Ghimpu, colo­nel Rădulescu și maior G. Vă­leanu. • Viile se înfățișează în condițiuni mulțumitoare in întreaga Oltenie. Se spune că calitatea va fi cu mult superioară celei din anii trecuți. Cantitatea insă va fi mai mică com­parativ cu cea din trecut. • Inundațiile in Dobrogea continuă se menține, din care pricină pășunarea vitelor se face foarte greu. • Primim numeroase plîngeri că la sate se simte, de cîtva timp, o mare lipsă de chibrituri. Atragem atențiunea di­recțiun­ei generale a R. M. S. asupra acestor stări de lucruri. • Eni după amiazi au început exame­nele de canto ala elevelor și elevilor din ultimii ani ai conservatorului de de­clamația din Capitală. Examenele vor continua și azi, iar miine Luni va fi ultimul examen de declamație. • Proprietarii din str. Ghica-Vodă ne roagă să atragem atenția primăriei Ca­pitalei ca să închidă ulicioarele de pe stradă, de­oarece prin acele ulicioare trec o mulțime de indivizi, de pe urma cărora proprietarii și chiriașii de pe a­­colo întîmpină o mulțime de dificultăți. • D. Ion I. Manoliu, noul prefect de Dorohoiu, numit în locul d-lui George Văsescu, demisionat, a depus eri jură­­mintul, înaintea d-lui Nicolaescu, se­­cretar general al ministerul­ui de interne. • D. Gh. Movilă a fost numit șef al atelierelor serviciului salinelor de pe DIMINEAȚA A apărut No. 4 din romanul Histoinele ueigare safi Amor­­ l Sime — 5 bani fascicula In toată țara — lîngă regia monopolurilor statului. In urma numire! d-lui I. I. Manoliu Tescanu ca prefect de Dorohoiu, scau­­nul de deputat al col. II da Dorohoiu pe care -l ocupa d-sa a fost declarat vacant. Alegerea se va face în ziua de 3 Iulie. • Ministerul de interne a fost informat de prefectura de Buzău că lăcustele cari se iviseră pe muntele Cireșu­ au fost aproape distruse de locuitori. • Elevii clasei VII reală a liceului „Matei­ Basarab“ pleacă In ziua de 10 Iunie în excursie științifică in locali­tățile istorice ale Dobrogei. Excursia e condusă de d. profesor N. Mihăilescu. • O scenă regretabilă s’a petrecut ori seara în orașul Pitești mărindu-i inte­resul prin faptul că beligeranții sunt două cunoscute persoane din localitate. In urma unei discuțiuni și a cuvintelor injurioase schimbate de o parte și de alta, d­nii d­in Reichstadt și stagiar Ba­ruch­i a ajuns la un schimb de palme. Scandalul luă sfirșit grația intervenției d­lui dr. locot. Pristăvescu și a coafo­rului Niculescu. Autoritățile militare au­ fost sesizate. Se crede că o eșire pe teren, e inevi­tabilă. Corporația „Regele Carol I“ a sculp­torilor din Capitală, a convocat pentru a II-a oară pe toți membrii săi in a­­dunare generală pentru Duminică 11 Iunie cor. orele 9 dimineața, în localul sau din str. Mihai-Vodă Nr. 9. La or­dinea zilei fiind : scăderea cotizațiilor. • D. învățător T. P. Țuculescu mul­țumește în mod public și in numele locuitorilor din comuna Turcenil­e de jos (Gorj), proprietarului C. A. Calotascu, care a dăruit o casă de locuit mai mul­tor săteni din acea comună, cărora sa arsese casele. Tot d. Calotescu a fost cel care a luat inițiativa ca acelor săteni să li se împartă bani și porumb. • Vi se atrage atențiunea atît dv. din Capitală, cit și d-lor din­ provincie că vă puteți economisi multă perdere de timp și cheltuială dacă încredințați a­­facerile ce aveți la autorități și minis­tere in București spre rezolvire legală a biroului de information­ administrative al ziarului „Adevĕrul“, pus sub direc­­țiunea d-lui L. Voinea, licențiat in drept. Biroul este de asemenea in măsură să va procure toate lămuririle și infor­­mațiunile necesare cu privire la aface­rile ce aveți în curs la ministere și au­torități. Soriit d-lui L Cornea, directorul bi­roului de informațiuni administrative al ziarului „Adevĕrul“ București, str. Să­rindar No­­li și alăturați o marcă pen­tru răspuns. Vi se răspunde neintirziat și vi se arată ce aveți de plătit pentru serviciul cerut sau informațiunea ce va trebuiște. • Mișcarea populațiunei In cîteva loca­­ități din țară e următoarea pe luna Mai a. c. Născuți , 51 la Giurgiu, 22­­ la Vas­­luiu, 26 la Fălticeni, 5 la Tg.-Jiu, 19 la Tîrgoviște, 41 la Huși, 160­ la Bră­ila, 39 la Constanța­­­ 53 la Piatra.­N, 31 la R.-Sărat și 38 la Dorohoi. Morți : 44 la Giurgiu, 24 la Vaslui, 16 la Fălticeni, 14 la Tg.-Jin, 9 la Tîrgoviște, 35 la Huși, 111 la Brăila, 45 la Constanța, 35 la Piatra N,, 33 la R.-Sărat și 36 la Dorohoi. • D. dr. Culianu, inspector al servi­ciului sanitar, a plecat la Pucioasa (Dîmbovița) pentru a ancheta diferen­dul ivit intre medicul primar al jude­­țului și medicul de plasă din localitate. Săptămâna viitoare, d-sa va pleca la Țîndărei pentru a face o inspecțiune spitalului rural din localitate. • Er­ a avut loc cununia civilă a d-lui Benedetto de Luca cu d-ra Anna Maria Rădulescu, fiica d-lui Tudor Rădules­­cu, directorul casei de depuneri și con­­semnațiuni. Martori au fost d-nii general Averes­cu, ministrul de rezbel, și Take Ionescu.­­Ministerul de instrucție a hotărit ca in cursul lunei August să fie din con­curs pentru ocuparea mai multor posturi de învățători. Se știe că anul acesta se vor înființa mai multe posturi, in urma nonilor clădiri de localuri școlare. • Suntem­ rugați să facem atenți pe cei de la primăria Capitalei asupra stării de nefrecventat a străzei Belizarie. Pe lingă pavagiul care e cu totul stricat, o și o murdărie care infectează aerul. •In regiunea deluroasă a județului Me­­hedinți, recolta turcei e cu desăvîrșire compromisă din pricina omizilor cari au distrus nu numai pomu­­ri și păduri întregi. • In județul Tulcea mișcarea coopera­tivelor e mai puțin mulțumitoare decit la Constanța. Dar, după rapoartele sosite la casa centrală a băncilor populare, în ambele județe, mișcarea va izbuti, căci sînt multe elemente de seamă la sate, care au fost cîștigate mișcărei cooperative și fac o propagandă asiduă pentru iz­­butirea ei. • D. dr. I. Cantacuzino va fi numit di­­rector general al serviciului sanitar. • In zilele de 23 și 24 Iunie a. ,c^ se . i,­­GAP. VI. Planuri in privința amantei fugile.—­­ Primul atac. ’’ — Iată doamnă, începu bătrînul... Băr­bații de vîrstă mea, ca oameni tari am văzut multe și cari, înainte de a face judecăm în fel de feluri o situație, sa nu credeți că se pot avînta pe un drum fără a-și da bine seamă pe ce pămînt "pun piciorul. Iertați-mă. — poate am comis o indiscreție, — dar întro zi ză­­n­indu-vă pe stradă, chipul d-voastră m’a interesat peste măsură și judecindu-vă , după aparență am făcut oare­cari refle­xii. .. — Anume? I ?—Mi-am zis: „Iată o femee, frumoasă,­ tineră, grațioasă, cu trăsăturile fine și care ar trebui să fie fericită. Și cu toate acestea ea nu e fericită“. __De unde concluzia aceasta?­­^-Vețiști îndată. Mi-am zis deci pri­­viiidu-vă: „Femeia aceasta nu-i fericită. Chipul îî este palid, e o femee car­e­­ șu­iere. Ochii ei sunt triști, plini de­ o me­lancolie neagră, femeia aceasta deci nu-i mulțumită“. Apoi privit rochia pe care o aveați, o rochie simplă, dintr’o mate­rie de calitate inferioară, cam uzată, dar cu gust făcută și iarăși mi-am zis: „Fe­meia aceasta nu e bogată, dovadă rochia, e chiar săracă... da!... E o femeie totuși care are mult gust și care în alte condi­ții ar fi o eleganță, o triumfătoare a vie­­ței.“ Și­ atunci am început să ma întreb de ce sînteți tristă și mi-am răspuns: „E tristă pentru că nu are ce-i trebue... Sărăcia o, apasă, — ca un jug greu de care nu poate să scape. Poate e o fată sedusă, o soție părăsită, o naufragiată a vieței care, pentru că s’a încrezut în­­tr'un om necinstit, ispășește amar și cu lacrimi păcatul de a fi fost încrezătoare'­. Răspundeți, demni,­ găsiți că aceste ginduri ale mele au ceva insultător în ele?... — Nu! răspunse Ana. — Și fiindcă mă gîndeam astfel mi-am zis: „Desigur femeia aceasta visează la o viață mai bună... Ea dorește desigur să scape de situația în care se află fără voia ei... Cîte nu așteaptă ea poate de la soarta care singură învinte roata noro­cului nostru. Haide deci, să arunc o pri­­vire în viață­ e! și să văz ce este!“ Atunci v’am urmărit pînă la căsuța din strada Plantelor în care locuiți, am cules cîteva informații și am aflat, — și vă rog să mă iertați că sunt pînă la sfirșit sincer, — am aflat că ați fost răpită de un oare­care Costache Andronic,care a fost prins furind în trenuri și n­arcotizînd pe că­lători ca să-i prade mai sigur, și că a­­cel Andronic a fost osindit și zvirlit in închisoare. Adevărat?.... — Adevărat! zis­e Ana plecînd inten­ționat ochii. ’ — Ce credeți că m’am gîndit atunci? — Desigur Meniri rele despre mine. — Vă înșelați cit se poate de mult. — Dar nu-i de crezut ca un om să crează lucruri bune despre o femee în privința căreia află asemnea lucruri.... — Și totuși așa este. — Cum asta? ~— V’am compătimit. Mi-am zis: „Iată o femee născută pentru o altă viață și care din cauza unei greșeli poate să a­­lunece in prăpăstie. Acum lucrează ca să-și ciștige o pâine amară. Dar cît va ține lupta asta disperată cu viața? O boală, Doamne ferește,, un Moment de descurajare, cîte Și cîte cauze n’o pot du­ce la ruină, la pierzare....“ Și atunci, a­­tunci vă mărturisesc v’am compătimit, mult, nespus de Mult și interes 1 meu a crescut pentr vd vrastră. Și iar: Ce s’a făcut.femeia aceea?... A fost cumpărată ca­ sclavă, sau a fost Închisă Intr’un harem?... Și care îi este soarta acolo? Bună?.. Rea.. Rea desigur, căci nu fără de lacrimi și durere renunță la libertatea ei, pentru a fi o unelta sau­ un obiect de plăcere al celui sau acelora cari au dat bani pentru dînsa! El la rîndu-I luă cuvîntul pentru a-i spune că se simte sigur, că ar fi bucu­ros să o aibă de prietenă și mai ales să-î fie de folos. Din vorbă, în vorbă el lunecă pe tema sentimentelor și ea nu-1 mai­ opri ca la început. .Atunci el deveni mai îndrăzneț,—I­ spuse cu cuvinte voa­late că simte o mare­ fericire să se afle lingă dînsa și că ar dori să nu se înde­părteze. Cu aerul cel mai natural din lume ea îi răspunse că e mulțumită de simpatia ce-î­­ inspiră și că acum vede ce bine-o să-ți deserți Cîte odată sufletul unui om, unul prieten. Cum s’a făcut a­­ceasta, ea punea totul pe încrederea ce i-a inspirat el și’ tonul blind și respec­­tos cu care îî vorbise. . Cînd o femee ajunge să vorbească ast­fel e că se dă învinsă și nu așteaptă de­cit atacul decisiv care s’o arunce în bra­țele aceluia cu care stă. Un tânăr, fie din timiditate, dar mai ales din naivi­tate ia asemenea mărturisiri drept o probă de virtute, și pierde ocazia ce i se prezintă. Fem­eia îi scapă, cu toate că i se oferă, el o crede „sfintă“ cu toate că fiecare cuvint al ei, fiecare privire a ei, li zice: ,,Ia-ma!“ Din­ contra, un om ma­tur și mai ales bfitrlnic, nu lasă nici­o­­dată asemenea ocazii din mină. Ei sunt mai perspicace și experiența vieței îi face să cunoască limita de la care, aproa­pe cu aceleași cuvinte, o femee se refuza sau se cu­ l­r­a» ? Cuvintele Anei erau o ofertă, erau o șoapte care-i ziceau­ „ia-mă“—și bătrînul nu se putea să rateze ocazia. El o mingică cu tot felul de cuvine pri­­etenoase, cari erau tot atîtea cuvinte dulci și luîndu-i mîna: ..... • — Mă lași să-ți luminez , viața,? zise el. Ana nu-î răspunse, dar lăsă mina în mîinile lui. El i-o strînse puțin, tăcu privind­ o o clipă, apoi: — Ași dori să ai multă încredere în mine! șau­ el. — Am­ răspunse ea. — Și mai înainte de toate, reluă el, trebue să rupi cu o existență care nu-ți zimbește de­loc și te ține în umbră, în întuneric. — Ce vrei să făc? zise eș­­oftînd. De astă dată n­u mai era emoționată. Ea își recăpătase tot sîngele­ rece și își reluase rolul de com­ediană care vrea să cucerească un om pe care-l știa bogat și de la care nădăjduia să tragă cele dintâi și mai mari foloase. Oftatul ei părea că-i spune că se află într’o mare desnădejde sufletească și materială. — Cum, ce vrei să faci? întrebă el. — Da, căcî nu văd nimic înaintea mea.... Unde să’mă duc?... La tata? Nici odată. După cele ce arp făcut nici-i rușine și apoi cum să-mi mărturisesc greșala și să-î cer iertare...’ Și m’ar ier­ta el?... Nu­ el n’are să Mă ierte. Atunci el îî oferi să-i puc­ la dispozi­ție serviciile sale, un apartament în care va fi minunat de bine și toate lu­crurile de cari va avea nevoe... Ea pro­testă de formă spunind că nu poate să primească și el inzistă spunâindu - că-î cere­­ să m­u-i refuze, căci pentru el e o revnghiete să-i poată face un mic servi­­ciu, că, față de averea­ lui, ceea ce-i pro­pune el e un nimic care nu contează și pe care,o roagă să-l primească cum ar­ primi de la o rudă, de la un prieten... în­cetul cu încetul ea se lăsă convinsă și bătrînul avu un zîmbet de mulțumire și izbindă. A doua zi Ana, în lipsa lui Andronic­, părăsi­ locuința Modestă și umedă din strada Plantelor, pentru a se muta in­tr’un apartament, de patru camere, lu­xos mobilate, din strada Dionisie, avînd două­­ slugi ,la dispoziție, o subretă și o bucătăreasă, angajate in chiar dimi­neața aceia. E ușor de închipuit zîmbetul de tri­umf pe care-l avu­ Ana, intrind în locu­ința aceia. Visul ei se împlinise deci, și mai cu­­rînd decât putea să se aștepte. Dintr’o magherniță murdară, întune­coasă și umedă, in care ea singură ?și mătura casa și ișî făcea bucatele,—din­­­tr’o dată, pri­ntro întorsătură a soartei, ea intra într’un apartament luminos, în față cu o verandă de fiori, cu camerele spațioase, cu un salonaș tot numai in mătase și auriturî, cu o sufragerie toată in stejar și cu un etac, avînd un pat monumental­, cu așternutul în­ dantele, cu covoare moi în cari se afunda picio­rul , și » cu»un cabinet de toaletă alături și beac! Pe toate mesele și în toate col­țurile erau flori in profuziune. Tranziția era prea mar­e pentru ca Ana să nu simtă cea mai puternică e­moțiune. De abia își scosese ea pălăria e i, lă­­sîndu-se într’un fotoliu. Începuse să se­ gîndească la tot ce i se întimplă,—între­­bîndu-se dacă nu visează,—și iată că slujnica îi aduse un pachet, legat cu sfert de fir și îl lăsă­ pe masă, zicîndu-i: — Coniță, acum vi s’a adus pach­etul acesta. ■­­.­­ „ — Cine l­ a aduși — Un fecior. *­ . .­­— E aci­încă! — A plecat zicindu-mî­ci d’are a aș­tepta nici un răspuns.. .­— Bine! ’ > Slujnica dispăru, iar Ana, rămasă singură, deschise pachetul. Era o bombonieră splendidă, plină cu dragele. Peste dragele se afla un plic închis. Ana deschise plicul, și scoase din înă­untru o cartă de vizită, cu următorul conținut: Ana îl luă mina și strângându-i-o: — Mulțumesc! zise ea cu un accent de sinceritate absolută. In momentul acela ea era Intr’adevar sinceră. ..­­— ------— ---------—-----­(Va urma) c­.<& GN­EESEY & C-una MARE ROMAN­I:.i. 75 de LUDOVIC DAUȘ r I * H

Next