Dimineaţa, iunie 1907 (Anul 4, nr. 1184-1213)

1907-06-10 / nr. 1193

* » < Anai IV, Wo. 1196 SĂ«® ® ®« BANI PUBLICITATEA CORCEDATA exclusiv AGENTIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co: BUCUREȘTI 13, Strada Rarageorgevic), IS Telefon 3/4 ö bámi m toata țama a? 6 lunT îi»® 3 ton» lPWW.ff. a JANI TEI FPIlH Pe«*»“ Capitalii No. 14/10 iELErrUu Provincie și Străinătate No. 12/40 Apare zilnic la ora A iliiuine« ț­a cu ultimele știri ale nopței X Biurourile ziarului^1. Săm­BițĂr­i g Dammleft IU Innie löp7 1DIRECTOR. -------­CONST­ MILILE ABONAMENTE . cu premii « tűme. tei 20 ­71— 1» UV,,'­ W',«* «»ff»» Complot contra regelui Italiei — Arestarea a două anarh­iști — Roma, 8 Iunie. — Poliția a descoperit un complot în con­tra regelui. Pregătirile au fost făcute la Zurich unde în urma consfâ­­tuirei mai multor legi anar­­h­iste au­ fost trimiși la Roma , membrii cu misiunea de a asasina pe regele Italiei. Poliția elvețiană aflînd de hotărîrea anarh­iștilor a in­­cunoștiințat poliția italiană care a reușit să aresteze pe cei douî anarh­iști, la sosirea lor la Roma. Eî refuză orice explicații. Congresul anarh­ist din Amster­dam Berna, 8 Iunie.— La Amsterdam va avea loc în intervalul de timp 26 31 August, congresul internațional al a­­narh­iștilor. Ordinea de zi stabilită, e următoarea: 1) Antimilitarismul, 2) Greva generală, 3) învățămintele revo­luției rusești, 4) Literatura modernă și anarhismul. Congresul se va ocupa în patru ședințe speciale de adoptarea unei nouă tactice anarh­iste. Propaganda revoluționară în armata rusă Petersburg, 8 iunie.­­ La minis­terul de rasboiü au mai sosit știri alarmante din Chișinău, Vilna,Odessa , care anunță că în regimentele de acolo se află num­eroși membri a­i organizațiunilor revoluționare. Cu toate mijloacele extreme ce s’au­ reco­mandat comandanților de trupe, ca să facă uz de ele, proclamațiuni re­voluționare au fost răspîndite în mod considerabil în sînul armatei. Știri financiare Zurich, 8 Iunie. — Banca Națio­nală a fixat scumptul la 4 jun.,iar procentul lom­bardelor la 5 la sută. Interpelarea lui Aurel Vlad Budapesta, 8 Iunie. — Deputatul ro­mân A­urel Vlad va interpela guvernul în ședința de mîine a Camerei, în che­stia funcționarilor poștali. Logodna princiară Budapesta, 8 Iunie.—După cum scrie ziarul „Budapesti Napló“ prin­țul George al Bavariei se va lo­godi cu principesa Maria Henriette, fiica arh­iducelui Frederich. Cu prilejul acesta familia arh­i­­ducelui va pleca la Ischl. Principele George de Bavaria care se află în serviciul cavaleriei Prusiane este un nepot al împăratu­lui Francisc Josef și are vîrsta de 27 ani. Principesa Maria Henriette are e­­tatea de 24­ ani. Un soldat austriac anti-militarist Brünn, 8 iunie.­De la fortăreața din Teresienstadt, soldatul Wilhelm Nem­­iano, care nu s-a supus disciplinei, a fost dus la Cracovia, unde tribunalul militar l-a condamnat la 2 ani închi­soare grea. Nemrano e condamnat acum pentru a două oară, căci la 1904 cînd a intrat în armată n’a vrut să facă ju­­rămîntul legal. La interogator, soldatul Nemrano a declarat că e anti-militarist, și că va rămîne credincios principiilor sale, ori­cîte împotriviri ar întîlni. Creșterea mișcărei anti japoneze în America Londra, 8 Iunie.—In California, miș­carea contra japonezilor i­a proporții tot mai mari. La Saniom­e- asociația me­seriașilor și liga anti­japoneză a trimis un ultimatumul guvernului american, în care cere ca „grădina japoneză“ să fie dărîmată. Ziarul „Ne­w­ York“ s-a asociat la a­ceasta mișcare anti japonă și pregătește publicul pentru eventualitatea unui răz­­boiu japono-american. Audienta ambasadorului Americei ia regele Petru Belgrad, 8 iunie.—Knowle, noul am­basador al Americei la Constantinopol, București și Belgrad a întrebat din Bu­curești guvernul sîrb cînd va putea fi primit în audiență de regele Petru. Audiența fusese hotărâtă pentru azi și s-au­ făcut toate pregătirile necesare, ambasadorul n'a sosit însă. Consulul american din Belgrad inte­­resându-se telegrafic la București i s’a răspuns că Knowle a plecat prin Bu­dapesta spre Belgrad. La Budapesta nu s’a putut afla cauza întîrzierei. Conflictul japono-american New York, 8 iunie.—înaintea plecă­­rii sala din Quenstown spre New­ York ambasadorul american din Japonia, O. Brien a declarat unui ziarist că nu cre­de în eventualitatea unui războiu între America și Japonia. Dacă războiul contrar așteptărilor lui, ar avea totuși loc, e sigur de victoria Americei. Fostul ministru Nassi la Roma Bom­a, 8 Iunie.­Fostul ministru de culte Nassi se află de era la Roma, unde așteaptă rezultatul nouilor alegeri din Trapeni, care vor avea loc Dumi­nica viitoare. Serbarea cîmpenească din Windsor Londra, 8 Iunie. Perechea regală engleză pleacă săptămîna aceasta la Windsor unde se organizează o serbare cîmpenească care se anunță a fi deose­bit de strălucitoare. Au fost invitate peste 8500 de per­soane. Participă toți miniștrii, deputații, generalii, amiralii, scriitorii și artiștii dramatici englezi. Zece trenuri speciale vor aduce pe in­vitații din Londra la Windsor. La gară vor fi așteptați de un mare număr de echipaje cari îi vor duce la locul de petrecere. Dejunul va avea loc în zece corturi uriașe. Va mai lua parte la ser­bare regele Siamului și umoristul ame­rican Marck Twain. Procesul ucigașului lui Petcov Sofia, 8 Maiü.­Azi a continuat inte­rogarea ucigașului Petrov. Declarațiile lui sînt în vecinică contra­zicere.­ Președintele avînd o atitudine aproape revoltătoare prin întrebările lui cari sileau pe acuzat la anumite răs­punsuri a fost apostrofat de apărători. După ameaz au fost ascultați Chranov, Iconomov și Gherov. Din declarațiile lor reese că î Ghe­­rov nu s’a intîlnit nici odată cu Petrov iar Chranov l'a introdus odată pentru a vizita redacția ziarului „Baleanska Tribuna“. — Petrov a vorbit atunci de asasinate politice, nimeni nu l’a luat insă in serios. Interesantă este declarația lui Icono­mov care a spus: Sunt destul de băr­bat ca să pot ucide singur, fie chiar un ministru fără a avea trebuința să mă folosesc de intermediari. Ambele declarații au făcut o impresie foarte bună , fără îndoială însă a făcut o excelentă impresie declarația lui Ghe­­rov că legenda ce i se atribue a apărut tipărită într’un ziar cu mult înainte de a se fi bănuit măcar că primul ministru Petcov va fi ucis. Din deposițiile de astăzi situația acu­zaților pare a se fi ameliorat cel puțin întru cât privește opinia publică. O adîncă impresie a produs și afir­mația lui Gherov că Pavel Genadiev fratele ministrului cu acelaș nume a vizitat pe Petrov în închisoare. S’au ascultat apoi martori. E intere­santă de posiția ministrului Ghenadiev. El declară că a atras atenția lui Pttcof să se păzească car că paza dusă la exces dă naștere adese­ori la gre­șeli de neertat. După declarațiile lui Ghenadiev Pet­rov era un om care n’a avut nici­odată intenții dușmănoase față de alții. Numai de Iconomov s’ar fi exprimat odată. E un individ capabil de Wice ! Hs ■ 1 ‘ Sofia, 8 Iunie.—Desbaterile procesu­lui asasinului Petrov continuă. Intero­gatoriul complicilor asasinului a fost terminat. Petrov a declarat ca decla­­rațiunile făcute de ei sunt neexacre și a rugat pe jurați să-i pună pe ei în li­bertate, deoarece ei sunt nevinovați și să-l condamne numai pe dînsul la moarte. O princesa rusă făcind parte dintr-un complot Petersburg, 8 iunie. — „Nowoje Vremja“ publică documente după cari prințesa Ebba de Salms Braunfels, vă­duva prințului Albert de Salms Braun­fels, în etate de 57 ani, ar face parte dintr’un mare complot organizat in El­veția. Sunt compromise numeroase per­­soane din elita rusească. Principesa Ebba e originară din Fin­landa, născută Lavorius in Helsingfors. Arestarea unor anarh­iști Macon, 8 Iunie. — Mai mulți anar­h­iști ruși au fost arestați aci. Scandalurile politice din Ungaria Budapesta, 8 Iunie.—Piesa se ocupă de un nou scandal din sinul partidului independent. In conferința de est a par­tidului deputatul Josef Nadarasz junior a raportat că la alegerea deputatului independent Emeric Ivanea, mai mulți membrii ai partidului au făcut propa­ganda în favoarea lui Ivanea, în schim­bul unor sume de bani. Nadarasz a nu­mit și persoane între cari se află Sol­­tan Papp și Andreas Gaal. Ambii ar fi intervenit și pe lingă alți deputați pro­­punîndu-le sume de bani pentru a a­­gita in favoarea lui Ivanea. Partidul a ales o comisiune de 5 care să examineze afacerea. Soltan Papp, care este și redactor al ziarului „Egyetértés“ a declarat azi că n’a primit bani de la nimeni și că n’a tras foloase materiale din alegeri. Criza ministeriala ceh­a Praga, 8 iunie. — „Narodny Listy“ publică știrea­­ ca miniștrii Pacao și Forth au ajuns în conflict cu deputații ceh­i și primul ministru Bock și și-a fi presentat demisiunea. De­și demisiunea nu le-a fost primită impresia generală este că, criza nu va putea fi înlăturată. Totul depinde de hotărîrea pe care o va lua partidul ceh­. Semi-întunerecul în care se află poli­tica ceh­ă e periculos și o clarificare a situației se impune. — Cine sunt victimele — Roma, 8 Iunie.—Cu privire la te­ribilul accident de automobil ce a avut loc la Casanello, în apropierea stației Riardo, mai aflăm următoa­rele: Automobilul a ars complect. Cei cinci pasageri cari și-au găsit moartea în flăcări aparțin aristocra­ției din Neapole. Ei sunt prințul Pescara, ducele Santangelo, marchi­zul Nunziete și marchiza Carelli Germi. . Automobilul venea din Neapoli și aparținea prințului Pescara. * " | Arestările din Rusia Petersburg, 8 iunie. — Numeroase arestări s’au făcut printre lucrătorii de la căile ferate în urma manifestațiunei făcute contra delegaților diferitelor li­nii veniți aoi să confereze asupra ca­uzelor care au provocat grevele. Depu­tații socialiști arestați au refuzat să dea judecătorului de instrucție amă­nunte asupra mișcărei lucrătorilor. Presidents Reichsratun­lui Viena, 8 iunie.­ Socialii creștini au hotărît în mod definitiv să susțin can­didatura lui Weiskirchiner la președen­­ția Reich­sratului. Ebenbach fiind întrebat, a răspuns că ar refuza această candidatură, in cazul cînd i-ar fi propusă. Alegerea lui Weiskirchner para deci asigurată cu atit mai mult cu cît e spri­jinită și de guvern. Supravegherea gărilor Petersburg, 8 Iunie.­­ Gările, șinele și magaziile din Varșovia și Nicolaev sînt puternic supraveghiate de poliție și trupe de cazaci. In gări circulă numeroase patrule. Consfătuirea cadeților Petersburg, 8 iunie.­ Gadeții au ți­nut o consfătuire în locuința prințului Dolgorukov și au hotărît ca partidul să publice un raport asupra activității Dumei. In timpul consfătuirea a apărut un comisar care a atras atenția prințu­lui Dolgorukov că ține consfătuiri ne­­permise și ilegale, iorfi și răniți.— Furia mulțimei Paris, 8 Iunie.­­­ In sudul Franței situația s’a agravat mult pe ziua d­e est. La Nar­­b­onne și Montpellier manifes­tațiile au luat un caracter vio­lent. La Perpignan se prevede asemenea răscoale. La Narbonne, unde mulți­mea de viticultori a torturat a comisarul de poliție din aris, Guilaumme, soldații ne­­putind să-și păstreze cumpă­tul au tras cîteva focuri de pușcă în mulțime. Sînt trei morți și trei grav răniți. Sta­rea Comisarului Guilaumme e extrem de gravă. E foarte probabil ca, în momentul cînd vă telegrafiez, să fi încetat din viață. Noul amănunt e Paris, 8 Iunie.—Detaliile asupra tul­­burărilor din Narbonne dovedesc cît de amenințătoare e situația din sudul Fran­ței. Mulțimea înfuriată, cînd a întîlnit în cele pe comisarul Guilaumme și cei doi agenți polițienești cari îl însoțeau­, a tăbărît asupra lor și i-a bătut pînă la sînge. Un membru al comitetului viticul­torilor, intervenind, a scăpat pe agenții polițienești din mîinile înfuriaților. Co­misarul Guilaumme, care avuse neferici­rea de a se despărți de subalternii săi, s'a refugiat tocmai în clădirea unde co­mitetul viticultorilor ținea o consfătuire. Un număr de țărani podgoreni s’au nă­pustii asupra lui și au prins sal lo­vească cu ciomegile, în vreme ce unul din ei deschise fereastra și întrebă mulțimea Ce se afla adunată pe stradă: — Ce să facem cu cîinele ăsta de co­misar? 11 condamnați la moarte ? Răsculații în fanatismul lor strigară : — Să fie ucis ! Țăranii care înconjurau pe Guilaumme, rupseră hainele de pe dînsul și erau hotărîți să arunce pe bietul comisar pe fereastră, în stradă. Glasuri din mulțime însă, centră ca el să fie aruncat în gîrlă. Guillaumme a fost țirat jos în stradă și dus pînă la gîrlă. Pe drum a fost torturat cumplit de răzvrătiți, al căror număr­­ era de p­este 2009. In mijlocul manifestărilor de bucurie a mulțimea, comisarul a fost a­­runcat în gîrlă.­­ Acesta căută să se salveze, înotînd. Dar iată că o ploaie de pietre îl cotro­pește, și lipsit de putere se afundă în­­ rîn. La o depărtare de cîțiva metri, ca­pul victimei furiei populare, apare iar la suprafață, cerînd milă, cerîn­d ertare. Un grup de țărani podgoreni se apropie de dînsulj și îi spune că nu va mai fi lovit, dacă va destăinui numărul tuturor com­i­sărilor trimiși în lupta contra lor. Guillaumme e scos din apă, îmbrăcat în niște haine împrumutate și dus pe brațe la fo farmacie. Dar îndârjirea mulțimea nepotolindu-se, comisarul a fost din nou lovit cu petre și ciomege, tocmai în fața trupelor. Unii soldați indignați de actele brutale au tras cîțiva focuri, fără să aștepte comanda. Deșertarea a două companii de infanterie — Beziers, 8 iunie.—Trei sute de soldați au părăsit aseară cazarma Agde cu ar­me și cartușe și s-au­ îndreptat spre Be­ziers unde au sosit la orele 6 și­ 30 dimi­neața. Ei s’au stabilit pe plajă. Agenția Havas primește din Agde ur­mătoarele amănunte asupra inprejuă­­rilor în care­ s’a produs dezertarea celor două companii de soldați din infanterie.­­După ce s’a făcut apelul de seară două companii s’au dus cu armele la cazarmă și a silit batalionul care cantona acolo să-i urmeze. Aceste șase companii înso­țite de 500 manifestanți au spart poarta casarmei noul și au silit pe soldați să-i urmeze. Numărul nehotărîtior era bune. Civilii au spart poarta pulberăriei și au distribuit cartușe soldaților. C­e­va fo­curi de pușcă au fost trase contra celor ce încercau să se împotrivească. —Panica a fost mare. Nehotăriții au luat-o la fugă. Prințul a răspuns că e o discuție privată la care­­ va admite pe nimeni și polițistul s’fi­ retras spunînd că va raporta poliție­. Demiș­i de miniștri Petersburg, 8 iunie. — Ministrul cultelor Kaufman, și ministrul agri­culturei Vashenov și-au prezentat demisiile lor. Ministrul Kaufman demisionează pentru că ceilalți mi­niștri nu-l sprijinesc în lupta pen­tru autonomia școalelor superioare. Emigrările în America —Lucrările comisiunei pentru cer­cetarea cauzelor— Viena. 8 Iunie.—Comitetul american compus din senatori și membri ai con­gresului și trimis de președintele Roo­sevelt pentru a studia cauzele marilor emigrări în America, și a terminat lu­crările sale în Italia și va sosi în curind la Triest. Ambasadorul Americei la Viena, Fran­cis, și-a exprimat dorința fața de mi­nistrul de externe baronul Aehrenthal ca guvernul austroungar să acorde co­­misiunea, sprijinul sau, în cercetările ce urmează să se facă acu­m în Austro- Ungaria. De la Viena comisiunea va pleca la Budapesta. După cum se știe după Italia, Unga­ria este statul care dă cel mai mare contingent de emigranți pentru A­­merica. Amănunte primise asupra eve­nimentelor de din Paris, 8 Iunie.­Ziarele publică lungi amănunte asupra manifestațiunei din sudul Erantței. După ziarul Figaro ar fi avut loc era la Nmbonne turbură,d­ in ur­m­a cărora sunt 3 roorți și 18 răni­ți. Nici un atelier nu vrea­ să primească in gaz­dă pe nici un of­ițe­r. Colonelul regimentului 139 ar fi demi­sionat in urma evenimentelor de orî. —Ziarul.,,Le Petit Jurnal“ află din Mont­­pllier că turburările de aseară au fost ffjarte wwl[i]&...șij^;xp­ A.cA stradele au­ fost șarjate și că sunt mai mulți mort­, de o parte și de alta.. Numărul m­ilitar ar fi mare. S’ar fi făcut vre-o sa d­e ares­tări. JlJ1""" * Iată­­ cîte­va amănunte asupra eveni­­metelor de eli. Comisarul postului din centru a fost îmbrîncit și a fost silit să se refugieze într’un hotel al cărui geamuri au fost sparte cu petre scoase din stradă. Poar­ta prefecturei a fost spartă și s’a dat foc unui deposit de lemne care a alimentat incendiul. Mulțimea, a pătruns în aparta­mentul prefectului și au dat foc mobilie­rului. Prefectul împreună cu familia sa părăsise localul prefecturei. La orele 10­­ și 30 seara prefectura era in flăcări. Pompierii au fost nevoiți să se retragă din cauza mulțimei care era foarte mare. Trupele și jandarmii au­ fost respinși. Manifestanții au devastat hala dar de aci au fost respinși de jandarmi. S'au tras cîteva focuri de re­volver. Panica a fost mare printre mulțime care a început să fugă în toate direcți­unile. Poliția a reușit atunci să facă mai multe arestări. Un agent al siguranței a fost ușor rănit. Noaptea tîrziu orașul a intrat în li­niște. Arborarea drapelului negru Beziners, 8 Iunie.—Seara mulțimea a silit cafenelele să închidă și să arboreze drapelul negru în semn de doliu, pentru victime. Steagul roș la primărie Narbone, 8 Iunie.—Mulțimea a arbo­rat steagul roșu la primărie. Seara ma­nifestanții au pus mina pe un comisar special pe care l-au reținut ca ostatic. Circulațiunea nu este permisă decit ce­lor cari intră la domiciliu. Dezmințire Paris, 8 iunie.—Se desminte zgomo­tul duă care ministrul Briand ar fi ma­nifestat intențiunea de a demisiona. Consiliu de miniștrii Paris, 8 iunie.­Un consiliu de mi­niștrii a avut loc sub președinția d-lui Clem­­enceau. Primul ministru a co­municat colegilor săi că 300 soldați din Agde au părăsit cazarma regimentului 17 de linie și după ce au prădat pulberă­ria au luat fiecare câte 200 cartușe pen­tru a se duce la Narbonne ca să ucidă pe chiurasierî. In urma ei au plecat la Bezieres unde au sosit la orele 6 și 30 dimineața. Desertorii n­eisbutind să fie primiți In Cazarma regimentului 88 ei au însărcinat pe sub­prefect să propună ministrului de interne să le dea voie să se înapoieze la Agda cu condițiune ca să nu fie obiectul nici unei măsuri dis­ciplinare. Ministrul de interne a dat ordin să li se răspundă imediat că refuză să par­lamenteze cu răsculații și că nu pri­mește nici o condițiune a lor. Miniștrii au aprobat declarațiunile fă­cute de colegul lor. Numărul morților Paris, 8 Iunie.— Amănuntele primite la ministerul de interne anunță că ș­ase persoane au fost ucise la Nor­­bonna în ultimele două zile. Liniștea pare a fi restabilită, dar sunt temeri ca manifestațiunile să nu se repete. Distrugerea șinelor Paris, 8 Iunie. — In urma scoatere! șinelor de pe linia Montpellier-Beziers generalul Bairbud nu s’a putut duce la Bé­­ziers. Ce­i cu soldații dezertați Beziers, 8 iunie. — Soldații și capo­­ralii care au venit din Agde dorm pe paiele aduse de cetățeni căci ei sunt sdrobiți de oboseală. Președintele arle­­gațiunei municipale care ii invita să se înapoeze la o cazarmă, promițîndu-le ier­­ttare, a fost ucis de soldați. Convențiile comerciale ale Franței Viena, 8 iunie. — „Politische Cores­pondez“ află din Paris : Convenția comercială încheată de Franța cu Serbia va fi rezolvată de se­nat încă înainte de terminarea sesiunei. Raportul convenției cu Romînia se afla depus pe biroul Camerei și va fi desigur supus dezbaterei în curînd. Percheziții la universitate Petersburg, 8 Iunie.— Alaltă era a a­­părut la universitatea de a fi un sub­stitut de procuror și un colonel de jan­darmi care au supus pe toți studenții unei percheziții în prezența rectorului Bormon. Percheziția a durat o oră. Rectorul a fost invitat să prezinte un raport în scris asupra întrunirilor ce se țin de către studenți în sălile universităței. Ciocnire între 2 regimente Béziers, 8 iunie.­­ Regimentul 81 a fost trimis să oprească regimentul 17 ; întîlnirea a avut loc la trei kilometri depărtare de Béziers. .Regimentul 81 a pus atunci baioneta la armă iar regi­mentul 17 a tras o salvă în aer; nimi­­nea nu a fost atins. Atunci regimentul 81 s-a retras. Sporirea taxelor vamale Constantinopol, 8 Iunie.— S’a publi­cat o badea imperială prin care ss sanc­ționează angajamentul făcut între Poartă Accidentul de automobil din Cajanelio (Italia) € ss - Gravele torturări din Franța Ultima ora telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din­ LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA și datoria publică în privința­­ sporirei taxelor vamale și veniturilor vămilor. Witte la Berlin Petersburg, 8 iunie.—D. Witte a ple­­cat la Berlin. Atentat cu bomba. —15 răniți Odessa, 8 rubie.— Trei persoane ur­măreau pe stradă pe un tinăr. Una din ele a aruncat o bombă care a făcut explozie și a rănit 15 trecători dintre cari mai mulți copii. Zelesclovîcî venit erî la Galați și care a furat dela un debit timbre și bani. Piața pescăriei a avut azi 2000 kgr pește. S’a vîndut­ crapul cu 135—140 lei, ciorto-crap cu 115—120 lei, știuca cu 43—55, ciortanul cu 76—125, șalăul cu 135—155, caracuda cu 55, babușca cu 25, somnul cu 95—105, bibanul cu 35—42, păstruga cu 210—220, scrum­biile de Dunăre cu 12—18.­­ Au fost înaintați parchetului indi­vizii Nicolae Ion Nicolae, Niță Ion Dan, D. Stanciu, Costache Ion Nicolae și Șt. Gh. Ioniță, pentru furt cu efracție să­­vîrșit în comuna Dedulești la feme­ia Ana Olteanu și la Radu Bociu. Orz moldovenesc de 57 k cu 13.80, ovăz de 43 jum. k. cu 13­75. D. procuror Ieremia a plecat astăzi dimineață la Ulmi pentru a ancheta crima săvîrșită asupra unei țigănci din acea comună de către jandarmul rural Voicel, care se află depus la arestul preventiv. — Duminică, 10 crt. va avea loc la cercul „Romînia Muncitoare“ o întru­nire publică pentru a se protesta contra expulzarea tînărului Lupu Grünberg. — Au fost numiți : d. Dramba, se­cretar al județului și d. Nicolae Gh. Niculescu ajutor de comptabil la pre­fectura locală. In zilele de 10 și 11 Iunie vor avea loc în grădina publică 2 mari serata venețiene, organizate de Societatea ,,A­­jutorul“, în beneficiul săracilor. —Duminică, la ora 4 p. m. va avea loc la hipodromul­ de la 1 Monument a 3-a serie de alergări de cai, organizate de societatea pentru îmbubătățirea ra­sei animalelor.—Rola Jâî 2 V * Demisia unei comisiuni Paris, 8 Iunie.—Ziarul la Libere află din Beziers ca com­isiunea comunală a demisionat. O ședință furtunoasă­ în Camera franceză Interpelările asupra evenimente­lor di­n Narbonne Paris, 8 Iunie.—D-niî, Benoist și Laferre cer să interpeleze guver­nul asupra evenimentelor din Nar­bonne. Primul-ministru Clemenceau arată că cuirasierii cari au fost în­sărcinați cu păstrarea ordinelor au fost moderați chiar în momentul cînd operîndu-se arestarea primaru­lui Ferroul au­ fost brutalizați de mulțime. Mulțimea a lapidat pe a­­gențî; sunt sute de răniți printre oamenii trupelor. După aceea lo­cuitorii s’au­ retras la locuințele lor iar ațâțătorii mulțimea au dispărut. D. Clemenceau zice că trebuește a­­probat generalul care nu a voit să angajeze luptă cu răsculații incen­diari. (Lungi aplauze). Cea mai mare nenorocire ar fi ac­­tualmente ca guvernul să capituleze în fața nedisciplinei soldaților (nouă aplauze). Revoltații au fost i invitați să meargă la corp­, se va ținea soco­teală de supunerea lor. Răsculații nu sunt dezertori (murmure la cen­­tru­). D. Clemenceau adaugă că nu li s-a făcut nici o concesiune. Aveam trebuință de încrederea Camerei pen­tru a putea continua represiunea. (Rumoare prelungită și puține­le plauze). Interpelarea deputatului Aldy „Deputatul Aldy“ desvoltă inter­pelar­ea sa și blamează represiunea în contra populațiunilor pacinice cari nu au eșit din legalitate (mur­mure). D. Aldy insinuează că cui­­rasierii au tras focuri asupra unei cîrciumi care le refuzase a le da băutură. Soldații trăgeau focuri de revolver numai pentru a se amusa („estrema stingă și uiduește pe Cle­­menceau). Acesta împreună cu mi­nistrul de război. Picquart protes­tează cu indignare în contra insi­­nuațiunii interpelatorului. D. Aldy aprobă pe soldații revol­tați care nu au vroit să fie instru­mentele poliției: cere liberarea lui Ferroul și a celorlalți închiși pentru a readuce liniștea. Guvernul a tri­mis la sud cinci corpuri de armată; are el oare calificarea de a conti­nua represiunea ? D. Aldy termină sfătuind pe d. Clemenceau să renunțe la represi­unea care ar aduce revoluțiunea (aplause din partea estremei stîngi). D. Brousse cere represiunea fraudei. I­. Leroy Beaulieu se silește să vorbească în mijlocul unui mare zgomot. D. Benoist tace pe minister și pe parlament responsabili de a­­narhia actuală. I­. Laferre declară că se duce la Beziers pentru a se pune între soldați și popor. (Aplauze la stînga). D. Delamel reproșază guvernului de a fi arestat pe­ Ferroul și pe ceilalți membri ai com­itetului din Argelîiers cari sînt simpli cetă­țeni care recomandau liniștea; a­­restarea a cîțiva mari fraudatori ar valora mult mai mult. D. Clemenceau răspunde că frau­datorii sînt urmăriți și respinse afirmările d-ln« Aldy *cu privire la jocurile de revolver ale cuira­­sierilor. Soldații cari lipsesc sînt în număr de 507 și aparțin mai mult primului batalion. Ortogiul cazărmei a fost spart; un post de poliție a fost devastat. Numeroase arme Lebel lipsesc sau sît sfărî­­mate. Bursa din străinătate Viena, 8 Iunie, — Renta austr. aur. 657.—: Acț. cred. auetr. 747.— banc. ruse 667.50; noü impr. rus 573.75 ront ung. aur. 93.20; renta ung. cor. 182.50 c. f. aus.-ung. 117.82: schimb Viena 117.88. Berlin, 8 Iunie. —Acț. cred. austr. 98.75 Acț. cred. ung. 202^—C. f. aus.­tro-ung. 214.25 Alpine 70.10; Rent. Mărci cor. 93.10; Lozuri tur —.—l­ung. imed. 84.75; mărci nit. — Napoleon —.—; Renta rusă —■.—, Paris, 8 iunie. — Renta austr­­anr 97.75; renta franc. 97.—; renta ital aur 103.70; împ­r­rom.705.­Banque otomane 104.25 — schimb Viena 122.90; schimb german 208.91; schimb Amsterd. —­­schimb Elveția 51­6; Frankfurt, 8 iunie—Renta austr. g. cor. 98.50; renta ung. aur. 93.35; Acț. cred. austr. 202.20 c. f. austr. ung. 141.60; schimb Londra 204.72; renta austr. cor. 97.40; renta ung. cor. 93.—­ schimb Viena 84.80; schimb Paris 813.60 Alpine 284; Budapesta, 8 Iunie. — Grin Oct. 10.32; Porumb Iulie 5.92; Porumb Mal 5.95; Ovăz Oct. 7.41; Rapiță Aug. 17,— Telegrame din țară Craiova, 8 Iunie. — Alex. Nîaipeanu, comercial, a fost declarat în stare [de faliment. — Marin Pîrvu Alba, din­ comuna Do­­bridor, pindind noaptea pe comerciantul Stan Blumbu, a atentat cu premeditare la viața acestuia. _ Judele instructoretrelicescu a luat azi un nou și lung interogatoriu preve­nțiilor Fane Constantinescu și C. F. Rusu, fostul comptabil, în chestia nere­­gularităților de la primărie. — Reg. 1 artilerie a fost azi la gară unde a făcut școală de îmbarcare și de­barcare­ —. Cu trenul de dimineață a fost a­­dus în localitate corpul defunctei Eliza Gh­. Bușilă, soția directorului liceului Carol I. Elevii de curs superior au fost în­corpore la gară, de unde a urmat ca­rul funebru pînă la biserica Mîntuleasa. Mîine va avea loc înmormîntarea. — Camera de punere sub acuzare luînd în cercetare opoziția preotului Ion Dumitrescu, din Adunații de Ge­rmani, inculpat pentru instigație la răscoale, după o deliberare de două ore a dat pronunțarea. — Societatea „Hora“ și-a amînat ple­carea la Caracal pentru 16 curent. Corul va fi compus din 60 de per­soane și va fi dirijat de maestrul So­­lovicî. D. Theodor Ionescu, vicepreședintele societății, va înființa o sucursală la Ca­­racal.^—fam. GALAȚI, 8 iunie. — 2754 kg. pește proaspăt și 3783 kgr. pește sărat. Iată prețurile : crap 112—48, șalău 200—175, lin 44—85, știucă mică 77—45, caracudă 41—35, babușcă 27—14, somoteu 35, biban 32—25, nisetru 104— 72, morun 82, păstrugă 210—65, scrumbie de Du­năre 13, calcan 5, obleți 31 30. .— Societatea pensionarilor s’a consti­tuit definitiv alegîndu-șî următorul birou: d. D. Plăvănescu președinte, d. N. Ia­­covache vice-președinte, censor d. D. V. Cerches, casier d. I. Constantinescu, secretar contabil d. C. Zaharia, membri d-ni­ maior Minea, S. Hociung, S. Rainu și Al. Vardala. — In urma intervenției d-lui prefect C. Atanasiu se va înființa la prefec­tură un oficiu telegrafo poștal. —­ D. consilier V. Tătaru a fost de­legat să prezideze sesiunea extraordi­nară a Curței cu jurați. —. Camera de punere sub acuzare a trimis în judecata Curței cu jurați pe mai mulți săteni din Panciu. — Curtea cu jurați a judecat azi pro­cesul de calomnie prin presă intentat de către d. B. Aschenes, legător de cărți, d-­or D’Apolodor Ciornei și I. R. Burdea. Cel dîntil a fost achitat iar celalt a fost condamnat la 25 lei amendă. — Tribunalul a achitat pe minora I­­vana Vasilescu, din comuna Gorești, care a dat foc viei preotului Ion Docan, din Bujor, pentru că acesta a atentat la pu­doarea ei. BRAILA, 8 Iunie. — Piața puțin a­­nimaată. S’a vîndut greü de 72 k. 400 gr. cu 11 lei 45, de 73 k.cu 15.30 de 74 k. cu 16 lei, de 75 k. 200 gr. cu 15.80. Porumbul de 74 k. 800 gr. cu 10.70, de 7 k. cu 10.75, de 76 k. 200 gr. cu 10 lei, 51, de 77 k. cu 11.20—11.65 Porumb roșu de 78 jum. k. cu 10.90, de 80 jum. k. cu 11.05, cincantin de 92 k. cu 11.60-11.40. — A fost adus la arestul poliției C. De la Moși Origina și restul tîrgului Moșilor Ca în toți anii aceiași mulțime, acel laș zgomot asurzitor. Și iarăși, ca in toți anii, aceleași ploi regulate, cari a­­duc pagube negustorilor din tradiționa­lul tîrg al Moșilor. Care e origina­r! care e rostul aces­tui tîrg ? Dacă consultăm istoria Bucureștilor, nu găsim nimic precis. Se spune că Moșii au fost înființați de Mircea cel Bătrîn, după ce se bătuse lîngă margi­nea Dunării, unde murise mulți dintre ai săi. Spre pomenirea sufletelor celor morți Mircea hotărî atunci această ser­bare, cu împărțeală de pomeni. Se mai spune însă că Moșii ar fi fos­t înființați de către Alexandru-Vodă-Mir­­cea, după bătălia de lîngă colina lui Radu-Vodă și în urma luptei norocoase ce avusese cu Vintilă-Vodă, prietenul lui Ion Vodă cel Cumplit, domnul Mol­dovei. Și tot în istoria Bucureștilor găsim că Moșii s’ar fi înființat de către Ma­tei Basarab, 1632, după bătălia de lîngă Obor. Rostul acestui tîrg era pentru împăr­țirea de pomeni și pomenirea sufletelor celor morți, după cum se obișnuește în Sîmbăta morților, atît la ortodoxi, cit și la catolici. Astăzi, tirgul Moșilor are sași ar tre­bui să aibă, acelaș rost. Din aglome­rația de mărfuri expuse,­­din întinsul și variatul comerț ce se face, n’au rămas însă ca tradițiune de­cît vînzările de oale, străchini, linguri și donițe, obiecte destinate a se împărți în Sîmbăta mor­ților. Joia Moșilor Tradițiunea o putem găsi și în vizita pe care suveranul o face pe fiecare an, în­ ziua de Joi, în acest tîrg al Moșilor. Nicolae-Vodă Mavrogheni făcu cel dintîi un chioșc în tîrgul Moșilor și se ducea cite­odată acolo ca să vadă cum merge tîrgul și cum se fac vînzările. In locul chioșcului avem astăzi pavi­lionul regal. Istoria ne mai spune că în zilele de obor și in zilele tîrgulului Moșilor, Dom­nul ,Îitropolitul și toți boerii se duceau la Moși. După cum vedem, ceea ce se făcea o­­dinioară se făcea și azi, sub o alta formă, dar în acelaș scop. Intrarea în Moși Acum, cînd am dat aceste puține no­tițe cu privire la origina și rostul a­­cestui tîrg, să descriem, pe scurt, Moșii din anul acesta. Ai fost, de­sigur, și d-ta la Moși ci­titorule. Nimic nou, acelaș zgomot asurzitor și aceiași mulțime care se înghesue și se mișcă ca niște valuri. Cum intri în vastul tîrg, vezi in fa­ță o clădire cu etaj, pe care stă scris: „Bursa Oborului“. Pe un întins spațiu­, de la oprirea tramvaelor și pînă la Bursă, furnică o lume, care se strecoară neîncetat în spre fundul tîrgului și neîncetat se pri­menește cu o altă lume ce mereu se coboară din tramvaele cari vin de prin toate părțile Capitalei. In mulțimea, care se mișcă pe acest spațiu, se văd persoane din toate cla­sele societății. E bluza albastră a me­­seriașului, alături de redingota neagră, e fata de țărancă alături de rochia de mătasă și toată această lume o vezi cum se perde ca niște valuri după zi­durile „Bursei Oborului“, în dosul că­­rora se întinde largul tîrgului. In numărul de mîine vom continua cu descrierea tradiționalului tîrg al Moșilor. P. Macri Citiți lugasara deserter © Șoareci mincitori de oameni In „Dumineca“ de inline 10 Iunnie

Next