Dimineaţa, iunie 1907 (Anul 4, nr. 1184-1213)
1907-06-10 / nr. 1193
* » < Anai IV, Wo. 1196 SĂ«® ® ®« BANI PUBLICITATEA CORCEDATA exclusiv AGENTIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co: BUCUREȘTI 13, Strada Rarageorgevic), IS Telefon 3/4 ö bámi m toata țama a? 6 lunT îi»® 3 ton» lPWW.ff. a JANI TEI FPIlH Pe«*»“ Capitalii No. 14/10 iELErrUu Provincie și Străinătate No. 12/40 Apare zilnic la ora A iliiuine« ța cu ultimele știri ale nopței X Biurourile ziarului^1. SămBițĂri g Dammleft IU Innie löp7 1DIRECTOR. -------CONST MILILE ABONAMENTE . cu premii « tűme. tei 20 71— 1» UV,,' W',«* «»ff»» Complot contra regelui Italiei — Arestarea a două anarhiști — Roma, 8 Iunie. — Poliția a descoperit un complot în contra regelui. Pregătirile au fost făcute la Zurich unde în urma consfâtuirei mai multor legi anarhiste au fost trimiși la Roma , membrii cu misiunea de a asasina pe regele Italiei. Poliția elvețiană aflînd de hotărîrea anarhiștilor a incunoștiințat poliția italiană care a reușit să aresteze pe cei douî anarhiști, la sosirea lor la Roma. Eî refuză orice explicații. Congresul anarhist din Amsterdam Berna, 8 Iunie.— La Amsterdam va avea loc în intervalul de timp 26 31 August, congresul internațional al anarhiștilor. Ordinea de zi stabilită, e următoarea: 1) Antimilitarismul, 2) Greva generală, 3) învățămintele revoluției rusești, 4) Literatura modernă și anarhismul. Congresul se va ocupa în patru ședințe speciale de adoptarea unei nouă tactice anarhiste. Propaganda revoluționară în armata rusă Petersburg, 8 iunie. La ministerul de rasboiü au mai sosit știri alarmante din Chișinău, Vilna,Odessa , care anunță că în regimentele de acolo se află numeroși membri ai organizațiunilor revoluționare. Cu toate mijloacele extreme ce s’au recomandat comandanților de trupe, ca să facă uz de ele, proclamațiuni revoluționare au fost răspîndite în mod considerabil în sînul armatei. Știri financiare Zurich, 8 Iunie. — Banca Națională a fixat scumptul la 4 jun.,iar procentul lombardelor la 5 la sută. Interpelarea lui Aurel Vlad Budapesta, 8 Iunie. — Deputatul român Aurel Vlad va interpela guvernul în ședința de mîine a Camerei, în chestia funcționarilor poștali. Logodna princiară Budapesta, 8 Iunie.—După cum scrie ziarul „Budapesti Napló“ prințul George al Bavariei se va logodi cu principesa Maria Henriette, fiica arhiducelui Frederich. Cu prilejul acesta familia arhiducelui va pleca la Ischl. Principele George de Bavaria care se află în serviciul cavaleriei Prusiane este un nepot al împăratului Francisc Josef și are vîrsta de 27 ani. Principesa Maria Henriette are etatea de 24 ani. Un soldat austriac anti-militarist Brünn, 8 iunie.De la fortăreața din Teresienstadt, soldatul Wilhelm Nemiano, care nu s-a supus disciplinei, a fost dus la Cracovia, unde tribunalul militar l-a condamnat la 2 ani închisoare grea. Nemrano e condamnat acum pentru a două oară, căci la 1904 cînd a intrat în armată n’a vrut să facă jurămîntul legal. La interogator, soldatul Nemrano a declarat că e anti-militarist, și că va rămîne credincios principiilor sale, oricîte împotriviri ar întîlni. Creșterea mișcărei anti japoneze în America Londra, 8 Iunie.—In California, mișcarea contra japonezilor ia proporții tot mai mari. La Saniome- asociația meseriașilor și liga antijaponeză a trimis un ultimatumul guvernului american, în care cere ca „grădina japoneză“ să fie dărîmată. Ziarul „New York“ s-a asociat la aceasta mișcare anti japonă și pregătește publicul pentru eventualitatea unui războiu japono-american. Audienta ambasadorului Americei ia regele Petru Belgrad, 8 iunie.—Knowle, noul ambasador al Americei la Constantinopol, București și Belgrad a întrebat din București guvernul sîrb cînd va putea fi primit în audiență de regele Petru. Audiența fusese hotărâtă pentru azi și s-au făcut toate pregătirile necesare, ambasadorul n'a sosit însă. Consulul american din Belgrad interesându-se telegrafic la București i s’a răspuns că Knowle a plecat prin Budapesta spre Belgrad. La Budapesta nu s’a putut afla cauza întîrzierei. Conflictul japono-american New York, 8 iunie.—înaintea plecării sala din Quenstown spre New York ambasadorul american din Japonia, O. Brien a declarat unui ziarist că nu crede în eventualitatea unui războiu între America și Japonia. Dacă războiul contrar așteptărilor lui, ar avea totuși loc, e sigur de victoria Americei. Fostul ministru Nassi la Roma Boma, 8 Iunie.Fostul ministru de culte Nassi se află de era la Roma, unde așteaptă rezultatul nouilor alegeri din Trapeni, care vor avea loc Duminica viitoare. Serbarea cîmpenească din Windsor Londra, 8 Iunie. Perechea regală engleză pleacă săptămîna aceasta la Windsor unde se organizează o serbare cîmpenească care se anunță a fi deosebit de strălucitoare. Au fost invitate peste 8500 de persoane. Participă toți miniștrii, deputații, generalii, amiralii, scriitorii și artiștii dramatici englezi. Zece trenuri speciale vor aduce pe invitații din Londra la Windsor. La gară vor fi așteptați de un mare număr de echipaje cari îi vor duce la locul de petrecere. Dejunul va avea loc în zece corturi uriașe. Va mai lua parte la serbare regele Siamului și umoristul american Marck Twain. Procesul ucigașului lui Petcov Sofia, 8 Maiü.Azi a continuat interogarea ucigașului Petrov. Declarațiile lui sînt în vecinică contrazicere. Președintele avînd o atitudine aproape revoltătoare prin întrebările lui cari sileau pe acuzat la anumite răspunsuri a fost apostrofat de apărători. După ameaz au fost ascultați Chranov, Iconomov și Gherov. Din declarațiile lor reese că î Gherov nu s’a intîlnit nici odată cu Petrov iar Chranov l'a introdus odată pentru a vizita redacția ziarului „Baleanska Tribuna“. — Petrov a vorbit atunci de asasinate politice, nimeni nu l’a luat insă in serios. Interesantă este declarația lui Iconomov care a spus: Sunt destul de bărbat ca să pot ucide singur, fie chiar un ministru fără a avea trebuința să mă folosesc de intermediari. Ambele declarații au făcut o impresie foarte bună , fără îndoială însă a făcut o excelentă impresie declarația lui Gherov că legenda ce i se atribue a apărut tipărită într’un ziar cu mult înainte de a se fi bănuit măcar că primul ministru Petcov va fi ucis. Din deposițiile de astăzi situația acuzaților pare a se fi ameliorat cel puțin întru cât privește opinia publică. O adîncă impresie a produs și afirmația lui Gherov că Pavel Genadiev fratele ministrului cu acelaș nume a vizitat pe Petrov în închisoare. S’au ascultat apoi martori. E interesantă de posiția ministrului Ghenadiev. El declară că a atras atenția lui Pttcof să se păzească car că paza dusă la exces dă naștere adeseori la greșeli de neertat. După declarațiile lui Ghenadiev Petrov era un om care n’a avut niciodată intenții dușmănoase față de alții. Numai de Iconomov s’ar fi exprimat odată. E un individ capabil de Wice ! Hs ■ 1 ‘ Sofia, 8 Iunie.—Desbaterile procesului asasinului Petrov continuă. Interogatoriul complicilor asasinului a fost terminat. Petrov a declarat ca declarațiunile făcute de ei sunt neexacre și a rugat pe jurați să-i pună pe ei în libertate, deoarece ei sunt nevinovați și să-l condamne numai pe dînsul la moarte. O princesa rusă făcind parte dintr-un complot Petersburg, 8 iunie. — „Nowoje Vremja“ publică documente după cari prințesa Ebba de Salms Braunfels, văduva prințului Albert de Salms Braunfels, în etate de 57 ani, ar face parte dintr’un mare complot organizat in Elveția. Sunt compromise numeroase persoane din elita rusească. Principesa Ebba e originară din Finlanda, născută Lavorius in Helsingfors. Arestarea unor anarhiști Macon, 8 Iunie. — Mai mulți anarhiști ruși au fost arestați aci. Scandalurile politice din Ungaria Budapesta, 8 Iunie.—Piesa se ocupă de un nou scandal din sinul partidului independent. In conferința de est a partidului deputatul Josef Nadarasz junior a raportat că la alegerea deputatului independent Emeric Ivanea, mai mulți membrii ai partidului au făcut propaganda în favoarea lui Ivanea, în schimbul unor sume de bani. Nadarasz a numit și persoane între cari se află Soltan Papp și Andreas Gaal. Ambii ar fi intervenit și pe lingă alți deputați propunîndu-le sume de bani pentru a agita in favoarea lui Ivanea. Partidul a ales o comisiune de 5 care să examineze afacerea. Soltan Papp, care este și redactor al ziarului „Egyetértés“ a declarat azi că n’a primit bani de la nimeni și că n’a tras foloase materiale din alegeri. Criza ministeriala ceha Praga, 8 iunie. — „Narodny Listy“ publică știrea ca miniștrii Pacao și Forth au ajuns în conflict cu deputații cehi și primul ministru Bock și și-a fi presentat demisiunea. Deși demisiunea nu le-a fost primită impresia generală este că, criza nu va putea fi înlăturată. Totul depinde de hotărîrea pe care o va lua partidul ceh. Semi-întunerecul în care se află politica cehă e periculos și o clarificare a situației se impune. — Cine sunt victimele — Roma, 8 Iunie.—Cu privire la teribilul accident de automobil ce a avut loc la Casanello, în apropierea stației Riardo, mai aflăm următoarele: Automobilul a ars complect. Cei cinci pasageri cari și-au găsit moartea în flăcări aparțin aristocrației din Neapole. Ei sunt prințul Pescara, ducele Santangelo, marchizul Nunziete și marchiza Carelli Germi. . Automobilul venea din Neapoli și aparținea prințului Pescara. * " | Arestările din Rusia Petersburg, 8 iunie. — Numeroase arestări s’au făcut printre lucrătorii de la căile ferate în urma manifestațiunei făcute contra delegaților diferitelor linii veniți aoi să confereze asupra cauzelor care au provocat grevele. Deputații socialiști arestați au refuzat să dea judecătorului de instrucție amănunte asupra mișcărei lucrătorilor. Presidents Reichsratunlui Viena, 8 iunie. Socialii creștini au hotărît în mod definitiv să susțin candidatura lui Weiskirchiner la președenția Reichsratului. Ebenbach fiind întrebat, a răspuns că ar refuza această candidatură, in cazul cînd i-ar fi propusă. Alegerea lui Weiskirchner para deci asigurată cu atit mai mult cu cît e sprijinită și de guvern. Supravegherea gărilor Petersburg, 8 Iunie. Gările, șinele și magaziile din Varșovia și Nicolaev sînt puternic supraveghiate de poliție și trupe de cazaci. In gări circulă numeroase patrule. Consfătuirea cadeților Petersburg, 8 iunie. Gadeții au ținut o consfătuire în locuința prințului Dolgorukov și au hotărît ca partidul să publice un raport asupra activității Dumei. In timpul consfătuirea a apărut un comisar care a atras atenția prințului Dolgorukov că ține consfătuiri nepermise și ilegale, iorfi și răniți.— Furia mulțimei Paris, 8 Iunie. In sudul Franței situația s’a agravat mult pe ziua de est. La Narbonne și Montpellier manifestațiile au luat un caracter violent. La Perpignan se prevede asemenea răscoale. La Narbonne, unde mulțimea de viticultori a torturat a comisarul de poliție din aris, Guilaumme, soldații neputind să-și păstreze cumpătul au tras cîteva focuri de pușcă în mulțime. Sînt trei morți și trei grav răniți. Starea Comisarului Guilaumme e extrem de gravă. E foarte probabil ca, în momentul cînd vă telegrafiez, să fi încetat din viață. Noul amănunt e Paris, 8 Iunie.—Detaliile asupra tulburărilor din Narbonne dovedesc cît de amenințătoare e situația din sudul Franței. Mulțimea înfuriată, cînd a întîlnit în cele pe comisarul Guilaumme și cei doi agenți polițienești cari îl însoțeau, a tăbărît asupra lor și i-a bătut pînă la sînge. Un membru al comitetului viticultorilor, intervenind, a scăpat pe agenții polițienești din mîinile înfuriaților. Comisarul Guilaumme, care avuse nefericirea de a se despărți de subalternii săi, s'a refugiat tocmai în clădirea unde comitetul viticultorilor ținea o consfătuire. Un număr de țărani podgoreni s’au năpustii asupra lui și au prins sal lovească cu ciomegile, în vreme ce unul din ei deschise fereastra și întrebă mulțimea Ce se afla adunată pe stradă: — Ce să facem cu cîinele ăsta de comisar? 11 condamnați la moarte ? Răsculații în fanatismul lor strigară : — Să fie ucis ! Țăranii care înconjurau pe Guilaumme, rupseră hainele de pe dînsul și erau hotărîți să arunce pe bietul comisar pe fereastră, în stradă. Glasuri din mulțime însă, centră ca el să fie aruncat în gîrlă. Guillaumme a fost țirat jos în stradă și dus pînă la gîrlă. Pe drum a fost torturat cumplit de răzvrătiți, al căror număr era de peste 2009. In mijlocul manifestărilor de bucurie a mulțimea, comisarul a fost aruncat în gîrlă. Acesta căută să se salveze, înotînd. Dar iată că o ploaie de pietre îl cotropește, și lipsit de putere se afundă în rîn. La o depărtare de cîțiva metri, capul victimei furiei populare, apare iar la suprafață, cerînd milă, cerînd ertare. Un grup de țărani podgoreni se apropie de dînsulj și îi spune că nu va mai fi lovit, dacă va destăinui numărul tuturor comisărilor trimiși în lupta contra lor. Guillaumme e scos din apă, îmbrăcat în niște haine împrumutate și dus pe brațe la fo farmacie. Dar îndârjirea mulțimea nepotolindu-se, comisarul a fost din nou lovit cu petre și ciomege, tocmai în fața trupelor. Unii soldați indignați de actele brutale au tras cîțiva focuri, fără să aștepte comanda. Deșertarea a două companii de infanterie — Beziers, 8 iunie.—Trei sute de soldați au părăsit aseară cazarma Agde cu arme și cartușe și s-au îndreptat spre Beziers unde au sosit la orele 6 și 30 dimineața. Ei s’au stabilit pe plajă. Agenția Havas primește din Agde următoarele amănunte asupra inprejuărilor în care s’a produs dezertarea celor două companii de soldați din infanterie.După ce s’a făcut apelul de seară două companii s’au dus cu armele la cazarmă și a silit batalionul care cantona acolo să-i urmeze. Aceste șase companii însoțite de 500 manifestanți au spart poarta casarmei noul și au silit pe soldați să-i urmeze. Numărul nehotărîtior era bune. Civilii au spart poarta pulberăriei și au distribuit cartușe soldaților. Ceva focuri de pușcă au fost trase contra celor ce încercau să se împotrivească. —Panica a fost mare. Nehotăriții au luat-o la fugă. Prințul a răspuns că e o discuție privată la care va admite pe nimeni și polițistul s’fi retras spunînd că va raporta poliție. Demiși de miniștri Petersburg, 8 iunie. — Ministrul cultelor Kaufman, și ministrul agriculturei Vashenov și-au prezentat demisiile lor. Ministrul Kaufman demisionează pentru că ceilalți miniștri nu-l sprijinesc în lupta pentru autonomia școalelor superioare. Emigrările în America —Lucrările comisiunei pentru cercetarea cauzelor— Viena. 8 Iunie.—Comitetul american compus din senatori și membri ai congresului și trimis de președintele Roosevelt pentru a studia cauzele marilor emigrări în America, și a terminat lucrările sale în Italia și va sosi în curind la Triest. Ambasadorul Americei la Viena, Francis, și-a exprimat dorința fața de ministrul de externe baronul Aehrenthal ca guvernul austroungar să acorde comisiunea, sprijinul sau, în cercetările ce urmează să se facă acum în Austro- Ungaria. De la Viena comisiunea va pleca la Budapesta. După cum se știe după Italia, Ungaria este statul care dă cel mai mare contingent de emigranți pentru America. Amănunte primise asupra evenimentelor de din Paris, 8 Iunie.Ziarele publică lungi amănunte asupra manifestațiunei din sudul Erantței. După ziarul Figaro ar fi avut loc era la Nmbonne turbură,d in urma cărora sunt 3 roorți și 18 răniți. Nici un atelier nu vrea să primească in gazdă pe nici un ofițer. Colonelul regimentului 139 ar fi demisionat in urma evenimentelor de orî. —Ziarul.,,Le Petit Jurnal“ află din Montpllier că turburările de aseară au fost ffjarte wwl[i]&...șij^;xp A.cA stradele au fost șarjate și că sunt mai mulți mort, de o parte și de alta.. Numărul militar ar fi mare. S’ar fi făcut vre-o sa de arestări. JlJ1""" * Iată cîteva amănunte asupra evenimetelor de eli. Comisarul postului din centru a fost îmbrîncit și a fost silit să se refugieze într’un hotel al cărui geamuri au fost sparte cu petre scoase din stradă. Poarta prefecturei a fost spartă și s’a dat foc unui deposit de lemne care a alimentat incendiul. Mulțimea, a pătruns în apartamentul prefectului și au dat foc mobilierului. Prefectul împreună cu familia sa părăsise localul prefecturei. La orele 10 și 30 seara prefectura era in flăcări. Pompierii au fost nevoiți să se retragă din cauza mulțimei care era foarte mare. Trupele și jandarmii au fost respinși. Manifestanții au devastat hala dar de aci au fost respinși de jandarmi. S'au tras cîteva focuri de revolver. Panica a fost mare printre mulțime care a început să fugă în toate direcțiunile. Poliția a reușit atunci să facă mai multe arestări. Un agent al siguranței a fost ușor rănit. Noaptea tîrziu orașul a intrat în liniște. Arborarea drapelului negru Beziners, 8 Iunie.—Seara mulțimea a silit cafenelele să închidă și să arboreze drapelul negru în semn de doliu, pentru victime. Steagul roș la primărie Narbone, 8 Iunie.—Mulțimea a arborat steagul roșu la primărie. Seara manifestanții au pus mina pe un comisar special pe care l-au reținut ca ostatic. Circulațiunea nu este permisă decit celor cari intră la domiciliu. Dezmințire Paris, 8 iunie.—Se desminte zgomotul duă care ministrul Briand ar fi manifestat intențiunea de a demisiona. Consiliu de miniștrii Paris, 8 iunie.Un consiliu de miniștrii a avut loc sub președinția d-lui Clemenceau. Primul ministru a comunicat colegilor săi că 300 soldați din Agde au părăsit cazarma regimentului 17 de linie și după ce au prădat pulberăria au luat fiecare câte 200 cartușe pentru a se duce la Narbonne ca să ucidă pe chiurasierî. In urma ei au plecat la Bezieres unde au sosit la orele 6 și 30 dimineața. Desertorii neisbutind să fie primiți In Cazarma regimentului 88 ei au însărcinat pe subprefect să propună ministrului de interne să le dea voie să se înapoieze la Agda cu condițiune ca să nu fie obiectul nici unei măsuri disciplinare. Ministrul de interne a dat ordin să li se răspundă imediat că refuză să parlamenteze cu răsculații și că nu primește nici o condițiune a lor. Miniștrii au aprobat declarațiunile făcute de colegul lor. Numărul morților Paris, 8 Iunie.— Amănuntele primite la ministerul de interne anunță că șase persoane au fost ucise la Norbonna în ultimele două zile. Liniștea pare a fi restabilită, dar sunt temeri ca manifestațiunile să nu se repete. Distrugerea șinelor Paris, 8 Iunie. — In urma scoatere! șinelor de pe linia Montpellier-Beziers generalul Bairbud nu s’a putut duce la Béziers. Cei cu soldații dezertați Beziers, 8 iunie. — Soldații și caporalii care au venit din Agde dorm pe paiele aduse de cetățeni căci ei sunt sdrobiți de oboseală. Președintele arlegațiunei municipale care ii invita să se înapoeze la o cazarmă, promițîndu-le ierttare, a fost ucis de soldați. Convențiile comerciale ale Franței Viena, 8 iunie. — „Politische Corespondez“ află din Paris : Convenția comercială încheată de Franța cu Serbia va fi rezolvată de senat încă înainte de terminarea sesiunei. Raportul convenției cu Romînia se afla depus pe biroul Camerei și va fi desigur supus dezbaterei în curînd. Percheziții la universitate Petersburg, 8 Iunie.— Alaltă era a apărut la universitatea de a fi un substitut de procuror și un colonel de jandarmi care au supus pe toți studenții unei percheziții în prezența rectorului Bormon. Percheziția a durat o oră. Rectorul a fost invitat să prezinte un raport în scris asupra întrunirilor ce se țin de către studenți în sălile universităței. Ciocnire între 2 regimente Béziers, 8 iunie. Regimentul 81 a fost trimis să oprească regimentul 17 ; întîlnirea a avut loc la trei kilometri depărtare de Béziers. .Regimentul 81 a pus atunci baioneta la armă iar regimentul 17 a tras o salvă în aer; niminea nu a fost atins. Atunci regimentul 81 s-a retras. Sporirea taxelor vamale Constantinopol, 8 Iunie.— S’a publicat o badea imperială prin care ss sancționează angajamentul făcut între Poartă Accidentul de automobil din Cajanelio (Italia) € ss - Gravele torturări din Franța Ultima ora telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA și datoria publică în privința sporirei taxelor vamale și veniturilor vămilor. Witte la Berlin Petersburg, 8 iunie.—D. Witte a plecat la Berlin. Atentat cu bomba. —15 răniți Odessa, 8 rubie.— Trei persoane urmăreau pe stradă pe un tinăr. Una din ele a aruncat o bombă care a făcut explozie și a rănit 15 trecători dintre cari mai mulți copii. Zelesclovîcî venit erî la Galați și care a furat dela un debit timbre și bani. Piața pescăriei a avut azi 2000 kgr pește. S’a vîndut crapul cu 135—140 lei, ciorto-crap cu 115—120 lei, știuca cu 43—55, ciortanul cu 76—125, șalăul cu 135—155, caracuda cu 55, babușca cu 25, somnul cu 95—105, bibanul cu 35—42, păstruga cu 210—220, scrumbiile de Dunăre cu 12—18. Au fost înaintați parchetului indivizii Nicolae Ion Nicolae, Niță Ion Dan, D. Stanciu, Costache Ion Nicolae și Șt. Gh. Ioniță, pentru furt cu efracție săvîrșit în comuna Dedulești la femeia Ana Olteanu și la Radu Bociu. Orz moldovenesc de 57 k cu 13.80, ovăz de 43 jum. k. cu 1375. D. procuror Ieremia a plecat astăzi dimineață la Ulmi pentru a ancheta crima săvîrșită asupra unei țigănci din acea comună de către jandarmul rural Voicel, care se află depus la arestul preventiv. — Duminică, 10 crt. va avea loc la cercul „Romînia Muncitoare“ o întrunire publică pentru a se protesta contra expulzarea tînărului Lupu Grünberg. — Au fost numiți : d. Dramba, secretar al județului și d. Nicolae Gh. Niculescu ajutor de comptabil la prefectura locală. In zilele de 10 și 11 Iunie vor avea loc în grădina publică 2 mari serata venețiene, organizate de Societatea ,,Ajutorul“, în beneficiul săracilor. —Duminică, la ora 4 p. m. va avea loc la hipodromul de la 1 Monument a 3-a serie de alergări de cai, organizate de societatea pentru îmbubătățirea rasei animalelor.—Rola Jâî 2 V * Demisia unei comisiuni Paris, 8 Iunie.—Ziarul la Libere află din Beziers ca comisiunea comunală a demisionat. O ședință furtunoasă în Camera franceză Interpelările asupra evenimentelor din Narbonne Paris, 8 Iunie.—D-niî, Benoist și Laferre cer să interpeleze guvernul asupra evenimentelor din Narbonne. Primul-ministru Clemenceau arată că cuirasierii cari au fost însărcinați cu păstrarea ordinelor au fost moderați chiar în momentul cînd operîndu-se arestarea primarului Ferroul au fost brutalizați de mulțime. Mulțimea a lapidat pe agențî; sunt sute de răniți printre oamenii trupelor. După aceea locuitorii s’au retras la locuințele lor iar ațâțătorii mulțimea au dispărut. D. Clemenceau zice că trebuește aprobat generalul care nu a voit să angajeze luptă cu răsculații incendiari. (Lungi aplauze). Cea mai mare nenorocire ar fi actualmente ca guvernul să capituleze în fața nedisciplinei soldaților (nouă aplauze). Revoltații au fost i invitați să meargă la corp, se va ținea socoteală de supunerea lor. Răsculații nu sunt dezertori (murmure la centru). D. Clemenceau adaugă că nu li s-a făcut nici o concesiune. Aveam trebuință de încrederea Camerei pentru a putea continua represiunea. (Rumoare prelungită și puținele plauze). Interpelarea deputatului Aldy „Deputatul Aldy“ desvoltă interpelarea sa și blamează represiunea în contra populațiunilor pacinice cari nu au eșit din legalitate (murmure). D. Aldy insinuează că cuirasierii au tras focuri asupra unei cîrciumi care le refuzase a le da băutură. Soldații trăgeau focuri de revolver numai pentru a se amusa („estrema stingă și uiduește pe Clemenceau). Acesta împreună cu ministrul de război. Picquart protestează cu indignare în contra insinuațiunii interpelatorului. D. Aldy aprobă pe soldații revoltați care nu au vroit să fie instrumentele poliției: cere liberarea lui Ferroul și a celorlalți închiși pentru a readuce liniștea. Guvernul a trimis la sud cinci corpuri de armată; are el oare calificarea de a continua represiunea ? D. Aldy termină sfătuind pe d. Clemenceau să renunțe la represiunea care ar aduce revoluțiunea (aplause din partea estremei stîngi). D. Brousse cere represiunea fraudei. I. Leroy Beaulieu se silește să vorbească în mijlocul unui mare zgomot. D. Benoist tace pe minister și pe parlament responsabili de anarhia actuală. I. Laferre declară că se duce la Beziers pentru a se pune între soldați și popor. (Aplauze la stînga). D. Delamel reproșază guvernului de a fi arestat pe Ferroul și pe ceilalți membri ai comitetului din Argelîiers cari sînt simpli cetățeni care recomandau liniștea; arestarea a cîțiva mari fraudatori ar valora mult mai mult. D. Clemenceau răspunde că fraudatorii sînt urmăriți și respinse afirmările d-ln« Aldy *cu privire la jocurile de revolver ale cuirasierilor. Soldații cari lipsesc sînt în număr de 507 și aparțin mai mult primului batalion. Ortogiul cazărmei a fost spart; un post de poliție a fost devastat. Numeroase arme Lebel lipsesc sau sît sfărîmate. Bursa din străinătate Viena, 8 Iunie, — Renta austr. aur. 657.—: Acț. cred. auetr. 747.— banc. ruse 667.50; noü impr. rus 573.75 ront ung. aur. 93.20; renta ung. cor. 182.50 c. f. aus.-ung. 117.82: schimb Viena 117.88. Berlin, 8 Iunie. —Acț. cred. austr. 98.75 Acț. cred. ung. 202^—C. f. aus.tro-ung. 214.25 Alpine 70.10; Rent. Mărci cor. 93.10; Lozuri tur —.—lung. imed. 84.75; mărci nit. — Napoleon —.—; Renta rusă —■.—, Paris, 8 iunie. — Renta austranr 97.75; renta franc. 97.—; renta ital aur 103.70; împrrom.705.Banque otomane 104.25 — schimb Viena 122.90; schimb german 208.91; schimb Amsterd. —schimb Elveția 516; Frankfurt, 8 iunie—Renta austr. g. cor. 98.50; renta ung. aur. 93.35; Acț. cred. austr. 202.20 c. f. austr. ung. 141.60; schimb Londra 204.72; renta austr. cor. 97.40; renta ung. cor. 93.— schimb Viena 84.80; schimb Paris 813.60 Alpine 284; Budapesta, 8 Iunie. — Grin Oct. 10.32; Porumb Iulie 5.92; Porumb Mal 5.95; Ovăz Oct. 7.41; Rapiță Aug. 17,— Telegrame din țară Craiova, 8 Iunie. — Alex. Nîaipeanu, comercial, a fost declarat în stare [de faliment. — Marin Pîrvu Alba, din comuna Dobridor, pindind noaptea pe comerciantul Stan Blumbu, a atentat cu premeditare la viața acestuia. _ Judele instructoretrelicescu a luat azi un nou și lung interogatoriu prevențiilor Fane Constantinescu și C. F. Rusu, fostul comptabil, în chestia neregularităților de la primărie. — Reg. 1 artilerie a fost azi la gară unde a făcut școală de îmbarcare și debarcare —. Cu trenul de dimineață a fost adus în localitate corpul defunctei Eliza Gh. Bușilă, soția directorului liceului Carol I. Elevii de curs superior au fost încorpore la gară, de unde a urmat carul funebru pînă la biserica Mîntuleasa. Mîine va avea loc înmormîntarea. — Camera de punere sub acuzare luînd în cercetare opoziția preotului Ion Dumitrescu, din Adunații de Germani, inculpat pentru instigație la răscoale, după o deliberare de două ore a dat pronunțarea. — Societatea „Hora“ și-a amînat plecarea la Caracal pentru 16 curent. Corul va fi compus din 60 de persoane și va fi dirijat de maestrul Solovicî. D. Theodor Ionescu, vicepreședintele societății, va înființa o sucursală la Caracal.^—fam. GALAȚI, 8 iunie. — 2754 kg. pește proaspăt și 3783 kgr. pește sărat. Iată prețurile : crap 112—48, șalău 200—175, lin 44—85, știucă mică 77—45, caracudă 41—35, babușcă 27—14, somoteu 35, biban 32—25, nisetru 104— 72, morun 82, păstrugă 210—65, scrumbie de Dunăre 13, calcan 5, obleți 31 30. .— Societatea pensionarilor s’a constituit definitiv alegîndu-șî următorul birou: d. D. Plăvănescu președinte, d. N. Iacovache vice-președinte, censor d. D. V. Cerches, casier d. I. Constantinescu, secretar contabil d. C. Zaharia, membri d-ni maior Minea, S. Hociung, S. Rainu și Al. Vardala. — In urma intervenției d-lui prefect C. Atanasiu se va înființa la prefectură un oficiu telegrafo poștal. — D. consilier V. Tătaru a fost delegat să prezideze sesiunea extraordinară a Curței cu jurați. —. Camera de punere sub acuzare a trimis în judecata Curței cu jurați pe mai mulți săteni din Panciu. — Curtea cu jurați a judecat azi procesul de calomnie prin presă intentat de către d. B. Aschenes, legător de cărți, d-or D’Apolodor Ciornei și I. R. Burdea. Cel dîntil a fost achitat iar celalt a fost condamnat la 25 lei amendă. — Tribunalul a achitat pe minora Ivana Vasilescu, din comuna Gorești, care a dat foc viei preotului Ion Docan, din Bujor, pentru că acesta a atentat la pudoarea ei. BRAILA, 8 Iunie. — Piața puțin animaată. S’a vîndut greü de 72 k. 400 gr. cu 11 lei 45, de 73 k.cu 15.30 de 74 k. cu 16 lei, de 75 k. 200 gr. cu 15.80. Porumbul de 74 k. 800 gr. cu 10.70, de 7 k. cu 10.75, de 76 k. 200 gr. cu 10 lei, 51, de 77 k. cu 11.20—11.65 Porumb roșu de 78 jum. k. cu 10.90, de 80 jum. k. cu 11.05, cincantin de 92 k. cu 11.60-11.40. — A fost adus la arestul poliției C. De la Moși Origina și restul tîrgului Moșilor Ca în toți anii aceiași mulțime, acel laș zgomot asurzitor. Și iarăși, ca in toți anii, aceleași ploi regulate, cari aduc pagube negustorilor din tradiționalul tîrg al Moșilor. Care e originar! care e rostul acestui tîrg ? Dacă consultăm istoria Bucureștilor, nu găsim nimic precis. Se spune că Moșii au fost înființați de Mircea cel Bătrîn, după ce se bătuse lîngă marginea Dunării, unde murise mulți dintre ai săi. Spre pomenirea sufletelor celor morți Mircea hotărî atunci această serbare, cu împărțeală de pomeni. Se mai spune însă că Moșii ar fi fost înființați de către Alexandru-Vodă-Mircea, după bătălia de lîngă colina lui Radu-Vodă și în urma luptei norocoase ce avusese cu Vintilă-Vodă, prietenul lui Ion Vodă cel Cumplit, domnul Moldovei. Și tot în istoria Bucureștilor găsim că Moșii s’ar fi înființat de către Matei Basarab, 1632, după bătălia de lîngă Obor. Rostul acestui tîrg era pentru împărțirea de pomeni și pomenirea sufletelor celor morți, după cum se obișnuește în Sîmbăta morților, atît la ortodoxi, cit și la catolici. Astăzi, tirgul Moșilor are sași ar trebui să aibă, acelaș rost. Din aglomerația de mărfuri expuse,din întinsul și variatul comerț ce se face, n’au rămas însă ca tradițiune decît vînzările de oale, străchini, linguri și donițe, obiecte destinate a se împărți în Sîmbăta morților. Joia Moșilor Tradițiunea o putem găsi și în vizita pe care suveranul o face pe fiecare an, în ziua de Joi, în acest tîrg al Moșilor. Nicolae-Vodă Mavrogheni făcu cel dintîi un chioșc în tîrgul Moșilor și se ducea citeodată acolo ca să vadă cum merge tîrgul și cum se fac vînzările. In locul chioșcului avem astăzi pavilionul regal. Istoria ne mai spune că în zilele de obor și in zilele tîrgulului Moșilor, Domnul ,Îitropolitul și toți boerii se duceau la Moși. După cum vedem, ceea ce se făcea odinioară se făcea și azi, sub o alta formă, dar în acelaș scop. Intrarea în Moși Acum, cînd am dat aceste puține notițe cu privire la origina și rostul acestui tîrg, să descriem, pe scurt, Moșii din anul acesta. Ai fost, desigur, și d-ta la Moși cititorule. Nimic nou, acelaș zgomot asurzitor și aceiași mulțime care se înghesue și se mișcă ca niște valuri. Cum intri în vastul tîrg, vezi in față o clădire cu etaj, pe care stă scris: „Bursa Oborului“. Pe un întins spațiu, de la oprirea tramvaelor și pînă la Bursă, furnică o lume, care se strecoară neîncetat în spre fundul tîrgului și neîncetat se primenește cu o altă lume ce mereu se coboară din tramvaele cari vin de prin toate părțile Capitalei. In mulțimea, care se mișcă pe acest spațiu, se văd persoane din toate clasele societății. E bluza albastră a meseriașului, alături de redingota neagră, e fata de țărancă alături de rochia de mătasă și toată această lume o vezi cum se perde ca niște valuri după zidurile „Bursei Oborului“, în dosul cărora se întinde largul tîrgului. In numărul de mîine vom continua cu descrierea tradiționalului tîrg al Moșilor. P. Macri Citiți lugasara deserter © Șoareci mincitori de oameni In „Dumineca“ de inline 10 Iunnie