Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)
1907-10-01 / nr. 1306
Luni 1 Octombrie ASTĂZI: 30 (13) Septembrie 1907 Eduard. Timpul se menține secetos și foarte călduros în toată țara. Barometrul relativ ridicat, este staționar. A plouat la: Codium 1 mm, Dorohoi 4, Bacău 2, Sîîrlad 3, Tecuci 1, Herța 2, Mirizari 5. ____ Tsairol Nations In matineu: „Călătorie silită“ și „Avanti“, comedii de Moliére- Seara : „Fintîna Blancussici“, poem dramatic, în 3 acte de V. Alecsandri, și „In codru“, comedie tidusă, de K. Paleologii. Autorități.—1 Toate ametitățile sunt imííuse— buclidare. — Instanțele judecătorești închise.—Hipodrom.—Alergări de cai la 2 d. a. —Cră iiții: La Carpați orchestra St.rauss.—La Oppler muzică militari.—La Lutter idem La Sărindar orchestra Dinicu-Pitești. Nu!» Amiciția. — Vitascop american „Apollo“ în toate serile. — Teatru! «le Varietăți imperial. — In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară în București intrarea liberă.—Circul Simon.—In fiecare seară teatograf. Teatru Edison.—Cinematograf „Pathé Frères". Debutul transformistului Lanzetta. Teatrul Bulevard.In toate sălile reprezentațiuni ale cinematogr. „Pattié Fréres. Grădini Kleblich.-In beneficiul controlorului F. Frankel se joacă „Eroul Armatei“, operetă în 4 acte și 0 tablouri de S. Feinman și Abramovici. CATSADRE ortodox: Părintele Ghigorie....Catolic Rosioritul soarelui 0.20m.—Apusul soarelui 546 p.in. A CHESTIUNEA IZLAZURILOR Părerile guvernului — Comasarea de terenuri — Ușurarea învoelilor agricole. — Cum ar trebui să se facă izlazurile. Am dat mai zilele trecute știrea că guvernul va veni cu o lege prin care se vor înființa izlazuri comunale. La această Soluție s’a oprit guvernul după ce a constatat că proprietarii și arendașii în cea mai mare parte silesc pe țărani să primească învoili agricole grele, din cauză că sătenii nu dispun de izlazuri pentru vitele ce au. Am arătau că e vorba ca statul să cumpere prin bună învoială de la proprietari și țărani diferite terenuri pe cari să le comaseze, adica să le facă un tot și astfel să formeze izlazuri pentru fiecare comună. Cu modul acesta țăranii n’ar mai fi siliți să accepte învoele agricole prea grele, avînd pășunea necesară pentru vitele lor. Ca urmare, învocile agricole s’ar ușura și cu ele s’ar ușura și condițiunile de trai ale țăranilor. * Un agricultor și agronom făcea observațiunea că legea guvernului, făcută în felul arătat, ar corespunde împrejurărilor. Dînsul raționa astfel spre a'șî susține ideia: Ceea ce voește guvernul să facă înseamnă revenirea la cultura extensivă. Izlazurile au dispărut, pentru că ni se cere o producție din ce în ce mai mare. Străinătatea caută tot mai multe cereale și spre a satisface cererea străinătății, care plătește bine, agricultorii noștri au desfundat aproape toate terenurile, cari altă dată erau rezervate pentru izlazuri. Nouile izlazuri ce voește guvernul să le creeze vor cauza agriculturei o pagubă mai mare decit beneficiile se le vor avea țăranii de pe urma izlazurilor.•3T -i ...•tr- • Pa de altă parte a avea terenuri rezervate pentru izlazuri nu î nseamnă a avea totdeauna pășune suficientă pentru vite. Clima la noi s’a schimbat considerabil și avem tot mai mulți ani în cari seceta e mare. • Din cauza acelei secete, iarba nu poate crește și deci vitele nu vor avea ce mînca, deși comunele vor dispune de terenuri rezervate izlazurilor. * .. Ceea ce ar trebui să se facă, zicea agronomul și agricultorul, ale cărei păreri le redăm aci, e să se țină seamă de faptul că suntem siliți să facem cultură intensivă și ca atare să ne adaptăm mijloacelor de munca întrebuințate în această cultură. Adică, dacă se vor creea izlazuri comunale, ele să fie cultivate cu plante furagere. Recolta ce s’ar obține, ar fi mult mai abundentă și mai nutritivă pentru vitele țăranilor, decit iarba din izlazuri. Apoi pentru cultura intensivă cu plante furagere, ar fi nevoe de terenuri mai restrînse decit cele necesare pentru izlazuri,—pe lângă faptul că s’ar învăța sătenii să cultive plantele ce dau nutrețul cel mai bun pentru vite.» Credem că aceste observațiuni făcute de“un bun cunoscător în materie, vor fi ținute în seamă de legiuitorii noștri.—C. Dem. Reținerile factorilor poștali —Direcția poștelor dată în judecată de factori care cer restituiarea reținerilor— Â9 ștk, motorii po șdirecția generală a poștelor și grafelor, toate reținerile ce li sa făcut din leafă pină acum. Cum direcțiunea a refuzat acest lucru, factorii poștali prin d. avocat Gr. Zarne au dat-o în judecată. iată in extenso textul acțiunei : V subsemnatul procurator al factorilor poștali, în baza procurelor generale autentificate de Onor. Tribunal Ilfov notariat No. 73113, 7477, 7532, 7584 Si 7622 un original aci anexate dem în judecată și la interogatorul pe Onor. Direcția Generală a Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor din București, Calea Victoriei s spre a se vedea, condamnată a restituirii căruia din cei indicați, în presanta acțiune, suma de lei șapte sute treizeci *>(730) sau în total i șaptespreszece J (117530 urna de lei una sută mii cinci sute treizeci Această sumă reprezintă reținerile din apartamentele ce le aveau factorii poștali din București, rețineri operate de la 1 Aprilie 1101 de către Onor. Direcțiunea Generală a Poștelor —cu de la sine putere—șî numai în baza unei simple circulari No. 19527 din 17 Aprilie 1991. Pentru motivul că în nici o lege a pensiilor factorii poștali începind de la clasa 4-a pină la clasa a l-a retribuiți mensual cu lei 58, 67, 77, și 85 lei nu sunt prevăzuți ca funcționari ci „ca oameni de serviciu“ așa cum destul de explicat glăsuește art. 52 din legea modificatoare a legei pensiilor și art. 9 din regulamentul legei generale de pensii care e următoarea: „Reținerile de 10 la sută se vor efectua de la toate legile, diurnele, chiruiile și orice alte indemnizarî ale funcționarilor statului civili, militari si eclesiaticî plătiți lunar excepționîndu-se diurnele de 50 lei lunar sau mai intei cînd sînt accesorii la leafa si diurnele oamenilor de serviciu: portari, cameristi, dorobanți, etc., etc., și alți de acest fel, și pentru motivul că unde legea a prevăzut pe factori e art. 126 din acelaș regulament, însă acolo e vorba de factorii ambulanțelor pentru personalul curselor poștale cu diligența, cariera, vaporul, barca, și trenul, și cari dispozițiv nu ne privește pe noi factorii poștali urbani, pentru aceste motive și altele ce vom avea onoarea a le desvolta în instanță, cerem a fi condamnată Onor, direcțiunea Generală a Poștelor, a ne restitui suma de lei 117530, cu procentele lor legale pină cînd hotărîrea va rămînea definitivă. din aceiași lege pătrimea și sporul de retribuție ce ni s’a făcut venitației generale a Poștelor. Toate aceste rețineri, pătrimi, și sporuri de retribuție care ni s’au reținut ca pentru cei avansați deși n’am fost avansați se pretindem a ne fi restituite deoarece sunt ilegal percepute, factorii poștali urbani nefiind prevăzuți în nici o lege a pensiilor dînși fiind clasați între oameni de serviciu, cărora nu li se face nici un fel de rețineri. Alătur una coală de 2 lei pentru interogatoriu și una coală de 20 lei. Termenul pentru această acțiune s’a fiișat pentru ziua de 7 Noembrie a. c. 1907, cu cel mai profund respect (ss) Grigrore Lane Avocat str. Arcului No. 2 nerămînînd decit o masă compactă de ruine din tot avutul acestor nenorociți locuitori. Cari sînt cauzele D nn nouvoi birea <o am avut-o cu primarul Georgescu și cu locuitorii Radu Bie și Dumitru Moise, se crede că locul a luat nașterii di la schițeile provenite de la coșul mașinei trenului de persoane ce venea la Tirgoviște. Și c:,ea fiind Învelită cu șiță a luat foc, imediat ce s'a aprins pătuiul din spatele casei, ce era învelit cu pae și care pină la ora 1 p. m. a ars inchis. Pagube Pagubele se urcă aproximativ la 5000 de lei. In primul rind se atribue tot meritul localizarea incendiului d-lui Georgescu, președintele comisiei interimar, fără priceperea și conducerea căruia focul nu s’ar fi putut localiza, arzînii astfel tot satul, casele fiind la o mică depărtare unele de altele.—Bică Incendiu din com. Cazaci — Noul amănunte — TÂRGOVIȘTE.—După cum am anunțat telegrafic, Vineri la ora unu, un violent incendiu s’a declarat la casa locuitorului Dumitru Moise din cătunul Cazacii. A ars complect casa împreună ca un patul în care se aflau vreo 3 kilo porumb, precum și toate lucrurile din casă, neputîndu-se salva nimic. Focul fiind alimentat de un vîd puternic de la Est, o masă compactă de ser atei era dusă pe acoperișul casei lui Tudor Radu, care deși își apăra avutul împreună cu ceilalți consăteni, focul nemilos n’a voit să-l cruțe. Țipînd se aruncă pe ușa care era copleșită de flăcări, ca să și scoată afară din lucruri. Primarul Georgescu văzînd pericolul la care se expunea Tudor Radu, a sărit și l’a scos afară. O clipă mai tirziu, așa întreagă s’a prăbușit, acoperind tot ce se afla în casă. De aci focul s’a întins la casa locuitorului Mihai Popescu, pe care de asemenea a distrus-o, kgr. benzină, 36.506 kgr. petrol, 650 kgr. uleii min.eral și 62.054 rămășiță. Constanța: 4.293 307 țiței, 1.749 957 kgr. benzină, 500 508 k. petrol, 149.400 kgr. uleiu, 1 445.530 kgr. rămășiță. Comrhn : 54.531 kgr. țițeiil, 0.845 kgr. benzină 18 036 kgr. petrol, 7 011 kgr. ulei, 18.163 kgr. rămășița. Dîmbovița: 4.627.681 k. țiței, 491.856 kgr. benzină, 999 927 k. petrol, 66.087 kgr. ulciu, 3.000 kgr. cocs și 2.836 480 kgr. rămășiți minerale. Ilfov: 5.282.000 kgr. țițeiu, 45.500 kgr. benzină, 65 900 kgr. petrol, 2.700 kgr. ulciu și 102.500 kgr. rămășiță. Neamțu: 30.885 kgr. țițeiu, 1.703 k. benzina, 12.960 kgr. petrol, 5.100 kgr. uleiu și 7.550 rămășiță. Prahova: 7. 829.148 kilograme țițeiu, 12.314 248 kilograme benzină, 22.131.163 kgr. petrol, 4.921.161 kgr. ulei, 69.507 kgr. solzi de parafină, și 38.761.550 kgr. rămășițe, și în : Futna: 14 323 kgr. țiței, 637 kgr. benzină, 5391 kgr. petrol, 700 kgr. rămășițe. Priveliști de la manevrele regale Reproducem aci două instantanee luate de pe cîmpul manevrelor, de către trimisul nostru special. Cea dintiia reprezintă pe principesa Maria în costum de colonel de roșiori, în fața trăsurei regale, pe cîmpul de la Ruadalchiol. Cea de a doua reprezintă o companie de infanterie, in poziția „culcat la pămînt“. Compania în chestiune așteaptă atacul în dosul dealului Caratai-Bair. A doua instantanee mai ales foarte sugestivă: înșirați la spatele unei mici coline, lungiți în iarbă, soldații așteaptă cu nerăbdare să respingă atacul închipuitului dușman. Soarele arde pe cer cu toată puterea lui, soldații stau însă nemișcați, în pozițiunea ce li s’a ordonat, supraveghind de gradele inferioare și de ofițeri. Nu mai puțin reușită este instantaneia ce reprezintă pe principesa Maria în uniformă de colonel de roșiori. In primul plan, un lacheu, în fund se zărește masa cea mare a publicului, care se îngheauie să observe mai bine mișcările trupelor noastre. JUDICIARE Cumul de delicte. — înaintea consiliului de războiu,al corpului 2 de armată, a venit er. 29 Septembrie, judecarea procesului caporalului D. Ștefănescu, din trupa școalei de războiu, acuzat de furt de bani comis prin falsificarea iscăliturei căpitanului casier al școalei, cum și de dezertare. Consiliul, in urma frumoasei pledoareî a d-lui avocat Victor Duculescu, a achitat pe sus numitul caporal. ECOURI Pîngărești (Vlașca), 15]28 Sept. 1907 D-lui W. Sînndecker București Vă rog să binevoiți a îngriji ca motorul al doilea cu moara ce le am cumpărat acum cîteva zile să fie instalate tot de oameni speciali, cum a fost instalat și primul motor din August 1906, care conduce moara spre deplina mea mulțumire. Vă salut cu toată stima Nae B. Steriada . Din Revista Romanelor Criminale care conține documentele secrete ale detectivului Sherlock Holmes, a apărut No. 2 : „Cum a fost prins Jacques Spintecătorul 11. Fiecare număr conține un roman complect și costă 40 bani. Cereți prospectul gratis. Sg. Hertz, Hotel de France. Academia romina Academia romînă a acordat era două burse Adamachi : una d-lui inginer Al. T. Popescu spre a studia edilitatea publică în Germania și în alte țări din apus și altă bursă d-lui V. Mora pentru a se perfecționa în atelierele construcțiunilor de mașini din Elveția. Celui dintiiu i s’a acordat bursa pe timp de trei ani, iar celui de al doilea pe timp de doi ani. In ședința de eră a Academiei, d. profesor Erbiceanu a oferit înaltei instituțiuni culturale mai multe documente vechi și foarte scumpe. ★ * * Tot în ședința de erî, d. profesor Toenescu a adus omagii umbrei regretatului savant B. P. Hasdeu, iar d. profesor A. D. Xenopol a făcut o scurtă comunicare asupra luptelor lui Vlad Țepeș împotriva turcilor, comunicare pe care d-na o va continua într’o viitoare ședință. Ședința s’a încheiat la orele 2 și un sfert d. a. Fabricatele petrolul In cursul lunei trecute s’au pus la fabricare următoarele cantități de țiței și s’a fabricat petrol în cantitățile ce urmează: Bacău : 336.913 kgr. țiței, 42.044 kgr. benzină, 143.649 kgr. petrol, 61.553 kgr ulein, 10 kgr. parafină, 1,950 kgr. cocs și 65.849 kgr. rămășiță, Buzău: 129.913 kgr. țiței, 23.998 ultime vinemai iuiti . Alarmați de enorma scumpire traiului și îngrijorați de tendința urcătoare care va urma și pe timpul iernei, mai mulți cetățeni din localitate au hotârît să pună bazele unor cooperative de consum pentru desfacerea ieftină a prinei, a camei și a lemnelor de foc. Se urmează chiar tratative pentru realizarea acestei inovațiuni de inițiativă particulară. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a dat «Jovinari țară, o circulară, prin care se pune în vedere ca variolizarea oilor să nu se mai facă de către ciobani fără știrea medicului veterinar respectiv căci se provoacă focare de infecțiune și, prin asemenea operațiuni clandestine, se întrețin permanent, ceea ce aduce mari pagube economiei rurale. Cotraveniențiî vor fi dați judecăței. Societatea esperantiștilor din Bulgaria a desulit 3 cursuri de esperanto cari încep la 1 Septemvrie și se sfirșesc la Martie ale fiecăui an. Foarte multe persoane s’au inscins la aceste cursuri gratuite. O asemenea mișare ar fi de dorit să se înceapă și la noi. In ziua de 8 Octombrie a. c., se va ține la Eforia Spialelor civile fin Capitală, licitație publică, pentru direa întreprindere a une cariere de piară de var alb din pădura Furnica, care proprietatea acestei Sforii. D in vitrinele Centrului național pentru depozitarea si desfacerea produerii fermelor particule din calea Vieniel aparținind d-ne Siena Oprescu, se flă expuse de eite« zile mai multe vaietâți de struguri mere și pere de o rră frumusețe din niturile cunoscutului sticultor I. M. jthrer dela Fitești-Florica. Din aceste produse cari fac admiriția tuturor treatorilor s’au făcut aprovizionări la lepțiunea rusă pentru dojunul dat iavoarea marelui duce Vladimir. „Comisiunea ocală a sindicatelor din România a orguizat pentru astă seară o frumoasă frază artistico-literară, în sala cercului Romînia Muncitoare“ din calea Balovciub- Sa va ține o dizertație cu privir la „Educațiunea societății“, după cre vor urma declamațiuni și cîntece revoluționare. Intrarea : 20 bani de pisoană. © Astă seară, la orele 9, se va Celebra, la biserica Amzei din Capitală, căsătoria religioasă a dlui Mihail Suteanu, undirector al peisiunilor din ministerul finanțelor, cu grațioasa domnișoară Esther Elise Urlățeanu. Urăm toate fericirile norilor căsătoriți. © Aflăm cu plăcere că d Zoltán Zöldy, drectorul casei E. Lessel, care se afla suferind, s’a restabilit și și-a reluat ocupațiunile, spre mulțumirea numeroasei clientele anumitei case. © D. dr. Valeriu Roșcuteț, inspector al serviciului sanitar, va demisiona din cest post pentru a-șî relua in primire postul de medic primar al județului Iași la care are drept pe baza concursului depus.Numărul 2 din revista de astronomie populară „Orion“ are un succes în adevăr neașteptat. Printre alte articole interesante, cităm : Trecerea planetei Mercur în dreptul soarelui la 1 Noembrie; o penibilă catastrofă cerească,prezisă de astronomul englez Gore etc. Orion, are și șense frumoase ilustrațiuni. Pentru orice informațiune a se adresa d-lui Victor Anestin, str. Roșca No. 3, București.in spitalul Filantropiei secția I chirurgicală zace pe moarte un nenorocit birjar care in timpul grelei lui meserii și-a rupt piciorul. Fiind nevoie de amputații, starea pacientului e din cele mai îngrijitoare și nu se știe de va scăpa cu viață. In casa sărmanului, șase copilași se zbat de foame, iar biata lor mamă ne avînd nici un ajutor de neceri, streină și pierdută, nu mai știe pe la ce u și să bată spre a cerși o bucățică depline nevinovaților rămași făr de sprijin. Toate inimile caritabile Ce vor să aduo o adevărată durere, să trimită cite un mic ajutor nenorocitului ce zace în spitalul Filantropiei, pe numele lui Andrei Chiș birjar, internat ln serviciul I chirurgical. • In urma unei conferința ținută la ,Cercul medical“ în ziua de 27 c., asupra limbei „Esperanto“, d. dr. G. Robin a fost rugat de membrii Cercului face pentru dînșie un curs de Esperanto S’a înscris un mare număr de medici la acest curs.Toți colegii și amicii studentului în medicină Constantin Brăcăcescu, decedat în împrejurări atic da neașteptate în ziua de 28 Septembrie, sunt cu insistență invitația sa întruni azi Duminică 30 Septembrie orele 4 d. a. la facultatea de medicină pentru a se lua oarecari dispoziții de colegialitate față de mltimile rămășițe ale decedatului. • Societatea „Esperantistă Romînă“ constituită acum cîteva zile își va ține ședințele în fiecare Duminecă, dela 5—6 d. am., în str. I. C. Brătianu, 5. D. Take Ionescu, fost ministru, a plecat aseară la Sinaia. D-sa se va întoarce Marți in Capitală. O D. Ionel Brătianu, ministrul de interne a plecat aseară din Capitală.La „Vatra Luminoasă“ terminîndu-se primul curs de Esperanto, si a început un altul cu o nouă serie de elevi orbi.Aseară cu trenul de 11 a plecat la Constanța d. Anton Carp, ministrul domeniilor. O telegramă particulară din Budapesta anunță că la cursele de cai pentru premiul Jekel Clubului din Budapesta (20000 coroane, dist. 2800 m.) au eșit al II și al III Caramel și Pomali, din grajdurile d-lui Moruzzi. Pre-Cis wai UuuiVu Ixui ocf C'iH’Ai,'@ IV Dod'o« SUirift Diferența succesului a fost de o jumătate de lungime intre 1—II și II—m. In jurul catedralei paza a fost fălită de compania de jandarmi ped-ștri sub comanda d-lui căpit, Maiorică Brezoianu și a d lor locotenenți Petrescu Richard, Cezar Ionescu și Voinescu. După ce au vizitat catedrala în construcție, marele duce s-a dus la palatul regal. La intrarea palatului a fost primit de principele Carol. Garda a dost onorurile cuvenite, iar muzica a intonat ranul imperial rus. La gara de Nord. Plecarea oaspeților și a familiilor regale și princiare La palatul regal marii duci au stat timp de 10 minute, după care au plecat automobile la gara de Nord. In primul automobil au luat loc maele duce Vladimir și regele, în al doiea marea ducesă, regina, principesa Maria și principesa Elisabeta, în al treilea automobil se aflau principele Ferdinand, principele Boris și principele Carol. După automobile veneau apoi trăsurile n cari sa aflau d-nii miniștri Dimitrie Sturdza cu d-na, generalul Averescu cu d-na, Ionel Brătianu cu d-na, Toma Stelian cu d-na, Anton Carp cu d-na, Spiru Harit cu d-na, V. Gh. Morțun, d. de Giers, Vintilă Brătianu, primarul Capitalei, prefectul poliției etc. In curtea gărei de Nord se aflau inșirați pe o parte și alta divizionul de jandarmi călări cari dădură onorurile. La sosirea marilor duci, muzica reg. 6 Mihail Viteazu a cvitat imnul imperial rus. Trenul special se afla în fața peronului avind la urmă vagonul imperial în care au luat loc marele duce Vladimir, marea ducesă, prințul Boris, rege, regina, principele Ferdinand, principesa Maria și principii Carol, și Elisabeta. La orele 1.35 minute trenul se puse în mișcare. Cu acelaș tren a plecat și d. căpitan Ghimpu, ajutorul comandanților de sergenți, care este însărcinat cu paza suveranilor și marilor duci pe tot parcursul până la Sinaia. La Sinaia măsurile de pază pe tot timpul șodercl marilor duci vor fi făcute de d. inspretor Petre Palady, atașat cu serviciul pe lângă curtea regală. Tis. Marele duce Vladimir în Capitală — Ziua de Sîmbătă — la Mitropolie La orele 10 și jumătate dimineața marele duce Vladimir însoțit de rege au fost la Mitropolie unde au făcut -o Vizită mitropolitului primat și au vizitat apoi Mitropolia. Dineul de la legațiunea rusă La orele 12 irigațiunea rusă a oferit un din ofi marilor duci la care au azistat principele Ferdinand, principesa Maria, principii Carol și Elisabeta, d. de Giers ministrul Rusiei, toți miniștrii cu d-nele, prefectul poliției Capitalei d. Emil Petrescu, primarul Capitalei d. Vintilă Bruțianu, atașații militari străini, doamnele de onoare etc. b a sorvit următorul menu : Hors-d’oeuvre assortis Consomme ă la Orleans Irilets de soles k la Joinville Jumbons de Prague k la Marechale Poularde k la Lamberty Fai sans de Boheme rötis Saladé Parisienne Petits-pois á l’Anglaise Mousse d’ananas â la Victoria From ages â la glace Bonbons Capșa Champagne G. H. Mumm Extra Dry In tot timpul dineului a cvitat muzia regimentului 21 infanterie. Regele și regina nu au asistat la est dineu. Flecarea marilor duci După dineul de la legațiunea rusă, ■Aele duce Vladimir și marea ducesă au dus la catedrala rusă ce se constiește pe str. Vestei, în dosul statuei luiishai Viteazu. colae Gebescu. Apărarea « reprezentată prin d-nii avocați Marin Mețulescu, Gh. Oromulo și Nae Gurun _ !-Jurații aducind un verdict negativ, j . Curtea achită pe învățător.—«»». Ciocnirea de trenuri de lingă Cîmpu-Lung — Mai multe vagoane distruse. — 5 răniri — C.-LUNG, 29 Septembrie. — Azi a avut loc o ciocnire de trenuri între stațiile Mihăești și Stîlpeni, în următoarele împrejurări : Trenul de persoane plecat din C.-Lung la ora 3.40 a izbit un tren cu material ce se afla pe linia 1 lingă stația Stîlpeni. Lovitura a fost atît de violenta incit a sfărhnat locomotiva trenului de persoane, distrugînd cu desăvîrșire vagonul poștal și vagonul cu paturi, iar alte 3 vagoane au fost de iteriorate și azvirhte da pe șine. Au fost grav răniți mecanicul Costică Marinescu, șeful de tren Iacob Gheorghiu și canipukntul Mantu. Au mai fost răniți dintre pasageri un preot și comerciantul Ioniță Răciulescu din Stîlpeni. Răniții au fost transportați la spitalul rural Iicoviță. Cu trenul de 6 au plecat din Cîmpu Lung la locul nenorocirei d. Ionescu Bastea, substitut de procuror,, doctorișoranu, Alexandrescu, dirigintele oficiului Cîmpu-Lung, precum, și mulți curioși. j i S’a început imediat o anchetă pen??, stru stabilirea responsabilităților. I Coresp. I Toasturile de la prînzul dat la palat La prînzul dat Vineri seara la palat, in onoarea marilor duci, s-au ridicat toasturi de către rege și marele duce Vladimir. Rude a ridicat paharul în sănătatea țarului și a familiei sale, precum și în sănătatea familiei marelui duce. Toată asistența a ascultat stînd în picioare cuvintele regelui și le-a salutat cu aplauze. Muzica a intonat imnul rusesc. Toastul marelui duce La aceste cuvinte ale regelui, marele duce Vladimir a răspuns in modul următor : „Mulțumesc viii M.S. Regelui pentru cuvintele grațioase pe cari le-a rostit. In ceea ce mă privește, sînt aecîntat că am revenit în Rominia, țara pe care o cunoșteam de vreme îndelungată, și mulțumesc pentru primirea ce mi s’a făcut, mie și membrilor familiei mele. Această călătorie în Rominia îmi recheamă scumpe amintiri de glorie comună ale armatelor romînă și usă, sa strînga sentimentele de amiciție și recunoștință intre Rominia și Rusia, sentimente ce sper ca sînt și vor ramîne mutuale ! „Ridic paharul meu în sănătatea M. S. Regelui, a M. S. Reginei, a familiei regale și a Romîniei !“ _ Toastul a fost primit cu urale entuziaste. Muzica a cîntat imnul romín. Atentatul din comuna Bereștii din jos BRAILA, 29 Septembrie. Astăzi aproape întreaga zi, judele instructor d. Căpitănescu a instruit cu multă minuțiozitate afacerea atentatului, din comuna Berteștii de jos a cărui victimă a fost proprietarul moșiei d. George San Marin. Au fost ascultați numeroși martori din comuna Berteștii de jos și Mihai Bravu. Toți martorii, între care și secretarul comunal d. Frițileanu au declarat că Cojocaru a fost bătut în localul primăriei în fața învățătorului, a secretarului și a agentului sanitar de d. George San Marin. In urma acestor depoziții de judecător de instruție a ordonat punerea în libertate a lui Ene Cojocaru stabilind că acesta se găsea în legitimă apărare, Rolla VT Curtea cu juri CRAIOVA, 29 Septembrie.—Azi sa înfățișat inaintea Curtei cu juri procesul învățătorului Petre Stănescu, din comuna Afumați, acuzat că ar fi instigat pe țara ei la răscoale. învățătorul acesta este singurul din întreg corpul didactic din Dej care a mai rămas arestat. Se ascultă o serie de martori cari răpesc patru ore cu declarațiile lor. Acuzarea e susținută de d. procuror Ni DIMINEAȚA Incendiul dela Buștenariț Cîmpii.8, 29 Septembrie. — Ei* noapte la orele 11, s’a declarat ura incendii violent la magazia de uraterial a societăței .Colombia“ Buștenari. j Focul s’a întețit și la tin moi ment dat s’au aprins și mai multate proprietăți din împrejurimi. Pagubele sunt mari Ele se evaluează la 25000 lei. Magazia a fost asigurată.—Gccon, Procesul maiorului Ciuci GALAȚI, 29 Sept.— Consiliul dat război al corpului 3 de armată a ța j decât azi procesul maiorului Ciuci dat? in judecată pentru abordajul suferit de vaporul „Principesa Maria“ pe cînd 80 I alia sub comanda inculpatului. 1* Consiliul a fost compus din d M- îl contra-amiral Coslinschi, colonel Stamattopol, căpitan comandor Spiropol, maiorÉ* Negruți și Murgea. După citirea ordinului de dare înjudecată și după apelul martorilor, comisarul regal special, maiorul Niculescu, Rizea, a ridicat un incident, cerind consiliului amînarea procesului pe motivat* că nu s’au prezentat d-niî locotenent?! comandor Periețeanu și locotenent c»*imandor Mărgineanu, martori chemații in susținerea acuzărei. j Apărarea reprezentantă prin d-niî a»dvocați Orleanu și Tenea, deputați sî* maior Boțan, s’au opus arătînd că sînt j =.»firi«nt.n atîtea luni de zile de cînd maiorul Ciuci e apăsat de acuzarea ce?pe nedrept îi se aduce. Consiliul deliberind, a admis cu patru voturi contra unu, incidentul ridicat de d. comisar regal și a pronunțați amînarea procesului pentru ziua de Octombrie.—Ram Accidentul nenorocit de!?. . școala „Principele Ferdinand! O copilă căsînd victima unui acciddent nenorocit nu este primită la spitalul Colentina și moara din cauza lipsei de ajutor medical ! Abea au trecut două zile de la cțzcifi cu nenorocitul asfixiat Toma Olteanu, care a murit pe sala spitalului Brinco-venesc fără a i se da vreun ajutor dical și o nouă victimă, de astă dată» copilă de 12 ani, încetează din viațăi* pentru că la spitalul Colentinai s’a refuzat nu numai primirea în spital și* orice ajutor medical. * Să povestim faptele așa cum s’au întâmplat. juri dimineață fata Paulina Dumitrescu domiciliază în jos. Pantelimon Ar. 13 elevă in școala primară „Prin^cipele Percinand“ din Capitală, jutîndu-se cu alți copii pe seara școalei «ta cazut jos de la etajul al doilea răuijldu-se grav la cap și pe corp i Nefericiții părinți avizați de directoarea școalei au venit în grabă și urmînd într o trăsură pe nonorocka copilă'm transportat-o la spitalul Colent^i acolo insă victima a fost refuzată «îl mneu’din cei de la spital nu s’au ost 2S5T * “ **■ Desperați, părinții țșî l-arS copta ■față UDde dupa Putin timp încetăril Din ordinul d-lui dr. Burgheleaca- ’ FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ ARTHUR W. MaRCHEAMONT 89 ROMAN lim TARULIH SUSIE1 - MARC,9 DE. ACTUALITATE. -PARTEA t-a , / •; I cap. xxvm ' V j Amorul va triumfa ■ _Crezi i Mai la urmă, se poate să fie așa : în definitiv e vorba de căsătoria ta, nu de a mea. După aceste cuvinte părăsiră închisoarea. XXIX ' Ultima precauțiune , ceremonia,căsătoriei fu foarte ciudată. Tocmai sunau zece ceasuri cînd Denver și Siegel apărură la închisoare. Marvyn aștepta deja în camera în care avusese loc întrevederea logodiților cu prințul Kalkoff. El strînse mîna lui Siegel și-l felicită să își recăpătase libertatea. Siegel își exprimă regretul că n’a mai putut sta cîteva zile la răcoare, deoarece notele sale nu erau complecte. ) — Nu-i nimic, al doară și imaginație, pise Murvyn, »? r- >• * r' * >7 , 1 —27 . ... . i t . 4. Și toți trei începură să rîdă. — După ce nu se va face căsătoria ! Intrebă Siegel. După ritul catolic ? — Pentru d-ra Lavalsky, da, dar pentru Denver am chemat pe preotul ambasadei, reformatul Haskyns, zise Marvyn. ..Am făcut bine — O să..dureze mult . Am nevoe de o bne, zise Siegel. — Cîteva minute. Un gardian apăru și rugă pe cei trei oameni să-i urmeze la capelă. Găsiră acolo pe Helga, supraveghiată de alt gardian și îngenunchiată înaintea unui popă. Ea se ridică pentru a strînge mînairiî Siegel. Acesta î șopti la ureche cîteva vorbe cari o făcură să zîmbească. Apoi îî fu prezintat Marvyn, care păru foarte impresionat de frumusețea ei. Marvyn îî comunică lui Siegel impresia ce-o făcuse Helga. Siegel, după obiceiul lui, făcu cîteva" glume pe seama amicului său. "Ceremonia se făcu după ritul rusesc și fu foarte scurtă. Preotul vorbea cu un accent tărăgînat și aproape cîntînd. Vocea sa profundă se rostogolea prin capela aproape deșartă și ecoul ei revenea de prin colțurile întunecoase, sămănînd a sforăit și impresionînd foarte neplăcut. Denver era foarte emoționat, aceasta se vedea de-o poștă. Siegel lua note. Nu era de loc mișcat de ciudățenia scenei care se desfășura sub ochii lui. .Nu se gîndea, desigur, decit la numărul de rînduri ce va putea trimete ziarului saul. Marvyn, formalist din cap pînă în picioare se asigură că totul e în regulă pentru efectuarea căsătoriei. Helga luă brațul lui Denver și amîndoi sa îndreptară, cu rțți măsurați, într’o despărțire laterală a capelei. Americanul era redios. Prea fericit, fără îndoială, nu se gîndea la altceva decit la adorabila sa soție. Dar de o dată tresări: zărise pe Kaliko îf eștind din umbră, insă prințul nu se apropie de ei. Se duse direct la Marvyn. — îmi spusese că va asista la ceremonie, murmură Helga; uitasem. — Da și mie mi-a zis'o, replică Denver. „Care o fi motivul care l’a făcut < să te zorească așa?“ — Nu înțeleg nici ett. ,'!? Í Un sfirșit, o s'o aflăm în cuiind., I**. Eșiră din apelă și trecură în odaia pe care o cunoaștem. Acolo aștept pastorul Haskyns.Marvyn rău prezentările. — Unde e regel? întrebă Denver. — Vrea să itervieveze pe prințul Kalkoff, raspuns atașatul de ambasadă, zîmbind. Dar reportul sosi la timp pentru partea a doi a ceremoniei. Aceasta luă mai scurtă decît întîia. Se făcură obicinuitele felicitări și incurînd toată lumea fu gata ‘de plecare. — Nu s’armtea să mă întorc în celula mea? Tțebă Siegel? — Nu, răsti Se Denver. Am oprit pentru tine omoră la hotelul Imperial. „Mergeimcolo cu toții“. Dar minirul se scuză și Marvyn pretinse că ai o întâlnire grabnică. Apoi atatul de ambasadă luă la o parte pe Inver și-î zise. — Ași vă să vii să mă vezi la ambasadă mist. dimineață. „Am să spun lucruri interesante cu privire laîrtiile cele“ — Ce s'întîmplat? — Ași di să ți le iei. Și cum afacerea s'a termin, cred că asta nu te-ar încurca de c. — De fac vrei să-mi spui privește pe Kalkoff ? iurmUră Denver. — Indid. Dar lasă ce o să-ți spun mîne toc afacerea. Denver privi cu neliniște. — Nu fi ingrijat, adăugă Marvyn, nu e cu știe ce. Denverăgadui să vie la ambasadă. Siegel .O dată că are de vorbă cu Marvyn,i insistă ca să plece cu el. Balsul țar conduse pe soția sa la írásig. AcCl dădură de Kalkoff. — I te vad mine, d-le Denver? Icrit, prințe. O să fiu la hotel — Atici o să am onoarea să mă prezint Jti ceasuri. Și pisîndu-su Helgeî, îi zise: — D-, îmi dă voie să-î prezint urările mei de fericire? Hergazită o clipă. Ori fățărnicie revolta această fire de elita ,inD?,nimi fira de cît o for mulă banală ac pomi, care se primește chiar din Partea un dușman. Í și în diritiv, Kalkoff nu făcea de-cit tradiția lui act de politeță, ceea cei reieșea ele din accentul cu care rostise vorbele de al sus. Helga îiuise deci, foarte scurt. — Mititesq, prințe. Ralkoffi înclină respectul, descoperindu-se și retrase zîmbind, pentru a lasa pe unii soți să treacă. Helga i seb tremură. Și acu mi e frică de omul fista zise ea. ’ , ~ zise fericitul soț. Și ai 11 estiri de noi și ăsta e norocul nostru. ..Lamilită-ți deschidă poarta înmeri can.S 6Șiemeea unui cetilcean a” ATUîîf»VUtf Să ne batem 300 de elambasade i arni cane1“111116'* «î0*** ; i‘ I — Pentru cît timp? murmură Helga. — Pentru toată viața, zise Denver, sărutînd'o cu căldură. „Stindardul înstelat fîlfiie de-asupra capetelor noastre. „De altfel, draga mea, nu uita că ne- am înțeles asupra unui lucru; de acum înainte trebuie să privim lucrurile cu zâmbetul pe buze și orice greutăți ni sar iv în care trebuie să le rezolvim râzind“. Se urcară în trăsură. Fericirea, prezentă și făcu să uite încet-încet și pe Kalkoff și greutățile trecute și pe cele vitoare. Pentni moment erau doi însurăței, cari mi se gândeau la nimeni și la nimic, stăpiniți numai de un sentiment mare, puternic, covîrșitor: fericirea. A doua zi dimineață, la dejun, vorbită mai ales de călătoria ce trebuiau să întreprindă și de pregătirile necesare pentru această călătorie. Erau o sută de lucruri de făcut în același timp, trebuiau făcute o mulțime de cumpărături, în sfîrșit, nu știau cu ce să înceapă mai întrî, și^HHie iemeie SG ÎU £ Uma cu un creion. Ea rîse cu poftă cînd văzu lista lunginau-se din ce în ce mai mult Denver era preocupat de o chestie <• foarte gravă. Sorbea din ochi pe Helga și cum o vedea vesela și fericită pentru nimic In lume și ar fi vrut s’a tulbure. Dar în cele din urmă trebui să deschidă vorba. t “ P^a; «bea. zise, el cum clinindu-l»,« SÄiV“ cu » «»«"««»«i mediat P Care trebuie sa rezolvim ! cK“ ° Chiîei mari și ium ° 5*« am conducea o grija dureroasă. — ce mai este? întrebă ea. ’"i Ce facem cu documentele noastre* Nu sunt la păstrare? — Sîntem deocamdată , dar trebuie W ne asigurăm pentru vitor. S*-j ,povești scurta convorbire avutei in «ijun cu Marvyn. ^ Helga VLllPOIUl ÍÍ_a bagat COala* zis«" — Așa trebue să fie. Dar cel puțin ch... !upți cu Kalkoff ai un mare avantajă șu la ce te poți aștepta din partea lu i din vreme. Poti lua «*S ! Helga teribil ° mul ăsta! Apoi adaogă: (£) — Cred că putem rupe astaziasm.aiäta 1ista alcătuită cu atîta enta,'] du-se^6 CGÎ întreba Denvcu întuneci^' f (Va urma) Ur-,