Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)

1907-10-01 / nr. 1306

Luni 1 Octombrie AST­ĂZI: 30 (13) Septembrie 1907 Eduard. Timpul se menține secetos și foarte călduros în toată țara. Baro­metrul relativ ridicat, este staționar. A plouat la: Codium 1 mm, Dorohoi 4, Bacău­ 2, Sîîrlad 3, Tecuci 1, Her­ța 2, Mirizar­i 5. ____ Tsairol Nations In matineu: „Călătorie silită“ și „Avanti“, comedii de Moliére- Seara : „Fintîna Blancussici“, poem dramatic, în 3 acte de V. Alecsandri, și „In codru“, comedie t­idusă, de K­. Paleologii. Autorități.—1 Toate ametitățile s­unt imííu­se— b­uclid­are. — Instanțele ju­decătorești închise.—Hipodrom.—Alergări de cai la 2 d. a. —Cră­ iiții: La Carpați orchestra St.rauss.—La Oppler muzică militari.—La Lutter idem La Sărindar orchestra Dinicu-Pitești. Nu!» Amiciția. — Vitascop american „Apollo“ în toate serile. — Teatru! «le Varietăți imperial. — In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară în București intrarea liberă.—Circul Sim­on­.—In fiecare seară teatograf. Teatru­ Edison.—Cinematograf „Path­é Frères". Debutul transformistului Lanzetta. Teatrul Bulevard.­­In toate sălile reprezentațiuni ale cinematogr. „Pattié Fréres. Grădini­ Kleblich.-In beneficiul controlorului F. Frankel se joacă „Eroul Arma­tei“, operetă în 4 acte și 0 tablouri de S. Feinman și Abramovici. CATSADRE ortodox: Părintele Gh­igorie....Catolic Rosioritul soarelui 0.20m.—Apusul soarelui 5­46 p.in. A CHESTIUNEA IZLAZURILOR Părerile guvernului — Comasarea de terenuri — Ușurarea în­­voelilor agricole. — Cum ar trebui să se facă izlazurile. Am dat mai zilele trecute știrea că guvernul va veni cu o lege prin care se vor înființa izlazuri comu­nale. La această Soluție s’a oprit guvernul după ce a constatat că proprietarii și arendașii în cea mai mare parte silesc pe țărani să pri­mească învoili agricole grele, din cauză că sătenii nu dispun de izla­zuri pentru vitele ce au. Am arătau că e vorba ca statul să cumpere prin bună învoială de la proprietari și țărani diferite te­renuri pe cari să le comaseze, adica să le facă un tot și astfel să for­meze izlazuri pentru fiecare comu­nă. Cu modul acesta țăranii n’ar mai fi siliți să accepte învoele agri­cole prea grele, avînd pășunea ne­cesară pentru vitele lor. Ca urma­re, învocile agricole s’ar ușura și cu ele s’ar ușura și condițiunile de trai­ ale țăranilor. * Un agricultor și agronom făcea observațiunea că legea guvernului, făcută în felul arătat,­­ ar cores­punde împrejurărilor. Dînsul raționa astfel spre a'șî susține ideia: Ceea ce voește guvernul să facă înseamnă revenirea la cultura ex­tensivă. Izlazurile au dispărut, pen­tru că ni se cere o producție din ce în ce mai mare. Străinătatea caută tot mai multe cereale și spre a satisface cererea străinătății, care plătește bine, agricultorii noștri au desfundat aproape toate terenurile, cari altă dată erau rezervate pen­tru izlazuri. Nouile izlazuri ce voește guver­nul să le creeze vor cauza agricul­­turei o pagubă mai mare decit be­neficiile se le vor avea țăranii de pe urma izlazurilor.•­­3T -i ...•­­tr- • Pa de altă parte a avea terenuri rezervate pent­ru izlazuri nu î nseam­­nă a avea totdeauna pășune sufi­cientă pentru vite. Clima la noi s’a schimbat considerabil și avem tot mai mulți ani în cari seceta e mare. • Din cauza acelei secete, iarba nu poate crește și deci vitele nu vor avea ce mînca, deși comunele vor dispune de terenuri rezervate izla­zurilor. * .. Ceea ce ar trebui să se facă, zi­cea agronomul și agricultorul, ale cărei păreri le redăm aci, e să se țină seamă de faptul că suntem­ si­liți să facem cultură intensivă și ca atare să ne adaptăm mijloacelor de munca întrebuințate în această cul­tură. Adică, dacă se vor creea iz­lazuri comunale, ele să fie cultiva­te cu plante furagere. Recolta ce s’ar obține, ar fi mult mai abun­­dentă și mai nutritivă pentru vitele țăranilor, decit iarba din izlazuri. Apoi pentru cultura intensivă cu plante furagere, ar fi nevoe de te­renuri mai restrînse decit cele ne­cesare pentru izlazuri,—pe lângă fap­tul că s’ar învăța sătenii să cultive plantele ce dau nutrețul cel mai bun pentru vite.» Credem că aceste observațiuni făcute de“un bun cunoscător în ma­terie, vor­ fi ținute în seamă de le­giuitorii noștri.—C. Dem. Reținerile factorilor poștali —Direcția poștelor dată în jude­cată de factori care cer restitu­ia­­rea reținerilor— Â9 ștk, m­otorii po ș­direcția generală a poștelor și grafelor, toate reținerile ce li sa făcut din leafă pină acum. Cum direcțiunea a refuzat acest lucru, factorii poștali prin d. avocat Gr. Zarne au dat-o în judecată. iată in extenso textul acțiunei : V subsemnatul procurator al factorilor poștali, în baza procurelor generale au­tentific­ate de Onor. Tribunal Ilfov nota­riat No. 73113, 7477, 7532, 7584 Si 7622 un­­ original aci anexate d­em în judecată și la interogatorul pe Onor. Direcția Generală a Poștelor, Telegrafelor și Te­lefoanelor din București, Calea Victoriei s spre a se vedea, condamnată a restitui­­­rii căruia din cei indicați, în­­ presanta­­ acțiune, suma de lei șapte sute trei­zeci *>(730) sau­ în total i șapte­spres­zece­­ J (117530 urna de lei una sută mii cinci sute trei­zeci Această sumă reprezintă reține­rile din apartamentele ce le aveau fac­torii poștali din București, rețineri ope­rate de la 1 Aprilie 11­01 de către Onor. Direcțiunea Generală a Poștelor —cu de la sine­ putere—șî numai în baza unei simple circulari No. 19527 din 17 Aprilie 1991. Pentru motivul­ că în nici o lege a pensiilor factorii poștali începind de la clasa 4-a pină­ la clasa a l-a retribuiți mensual cu lei 58, 67, 77, și 85 lei nu sunt prevăzuți ca funcționari ci „ca oa­meni de serviciu“ așa cum destul de ex­plicat gl­ăsuește art. 52 din legea modi­ficatoare a legei pensiilor și art. 9 din regulamentul legei generale de pensii care e următoarea: „Reținerile de 10 la sută se vor efectua de la toate legile, di­urnele, chiruiile și orice alte indemnizarî ale funcționarilor statului civili, mili­tari si eclesiaticî plătiți lunar excepți­­onîndu-se diurnele de 50 lei lunar sau mai intei cînd sînt accesorii la leafa si diurnele oamenilor de serviciu: portari, cameristi, dorobanți, etc., etc.,­ și alți de acest fel, și pentru motivul că unde legea a prevăzut pe factori e art. 126 din acelaș regulament, însă acolo e vorba de factorii ambulanțelor pentru personalul curselor poștale cu dili­gența, cariera, vaporul, barca, și trenul, și cari dispozi­țiv nu ne privește pe noi factorii poștali urbani, pentru aceste motive și altele ce vom avea onoarea a­ le desvolta în ins­tanță, cerem a fi condamnată Onor, di­recțiunea Generală a Poștelor, a ne res­titui suma de lei 117530, cu procentele lor legale pină cînd hotărîrea va rămî­­nea definitivă. din aceiași lege pătrimea și sporul de retribuție ce ni s’a făcut venit­a­ției generale a Poștelor. Toate aceste rețin­eri, pătrimi, și spo­ruri de retribuție care ni s’au reținut ca pentru cei avansați deși n’am fost avansați se pretindem a ne fi restituite de­oarece sunt ilegal percepute, factorii poștali urbani ne­fiind prevăzuți în nici o lege a pensiilor dînși fiind clasați în­tre oameni de serviciu, cărora nu li se face nici un fel de rețineri. Alătur una coală de 2 lei pentru inte­rogatoriu și un­a coală de 20 lei. Termenul pentru această acțiune s’a fiișat pentru ziua­­ de 7 Noembrie a. c. 1907, cu cel mai profund respect (ss) Grigrore Lane Avocat str. Arcului No. 2 nerămînînd decit o masă compactă de ruine din tot avutul acestor neno­rociți locuitori. Cari sînt cauzele D­ n­n nouvoi birea <­o am avut-o cu pri­marul Georgescu și cu locuitorii Radu B­ie și Dumitru Moise, se crede că lo­cul a luat nașterii di­ la schițeile prove­nite de la­ coșul m­așin­ei trenului de per­soane ce venea la Tirgoviște. Și c:,ea fiind Învelită cu șiță a luat foc, imediat ce s'a aprins pătuiul din spatele casei, ce era învelit cu pae și care pină la ora 1 p. m. a ars inchis. Pagube Pagubele se urcă aproximativ la 5000 de lei. In primul rind se atribue tot meritul localizarea incendiului d-lui Georgescu, președintele comisiei interimar, fără priceperea și conducerea căruia focul nu s’ar fi putut localiza, arzînii astfel tot satul, casele fiind la o mică depăr­tare unele de altele.—Bică Incendiu­ din com­. Cazaci — Noul amănunte — TÂRGOVIȘTE.—După cum am anun­țat telegrafic, Vineri la ora unu, un violent incendiu s’a declarat la casa locuitorului Dumitru Moise din cătunul Cazacii. A ars complect casa împreună ca un patul în care se aflau vreo 3 kilo po­rumb, precum și toate lucrurile din casă, neputîndu-se salva nimic. Focul fiind alimentat de un vîd­ pu­ternic de la Est, o masă compactă de ser atei era dusă pe acoperișul casei lui Tudor Radu, care deși își apăra avutul împreună cu ceilalți consăteni, focul nemilos n’a voit să-l cruțe. Țipînd se aruncă pe ușa care era copleșită de flăcări, ca să și scoată a­­fară din lucruri. Primarul Georgescu văzînd pericolul la care se expunea Tudor Radu, a sărit și l’a scos afară. O clipă mai tirziu, așa întreagă s’a prăbușit, acoperind tot ce se afla în casă. De aci focul s’a întins la casa locuitorului Mihai Pope­scu, pe care de asemenea a distrus-o, kgr. benzină, 36.506 kgr. petrol, 650­ kgr. uleii min.eral și 62.054 rămășiță. Constanța: 4.293 307 țiței, 1.749 957 kgr. benzină, 500 508 k. petrol, 149.400 kgr. uleiu, 1 445.530 kgr. rămășiță. Comrhn : 54.531 kgr. țițeiil, 0.845 kgr. benzină 18 036 kgr. petrol, 7 011 kgr. ulei, 18.163 kgr. rămă­șița­. Dîmbovița: 4.627.681 k. țiței, 491.856 kgr. benzină, 999 927 k. petrol, 66.087 kgr. ulciu, 3.000 kgr. cocs și 2.836 480 kgr. rămășiți­ minerale. Ilfov: 5.282.000 kgr. țițeiu, 45.500 kgr. benzină, 65 900 kgr. petrol, 2.700 kgr. ulciu și 102.500 kgr. rămășiță. Neamțu: 30.885 kgr. țiței­u­, 1.703 k. benzina, 12.960 kgr. petrol, 5.100 kgr. uleiu și 7.550 rămășiță. Prahova: 7. 829.148 kilograme ți­țeiu, 12.314 248 kilograme benzin­ă, 22.131.163 kgr. petrol, 4.921.161 kgr. ulei, 69.507 kgr. solzi de parafină, și 38.761.550 kgr. rămășițe, și în : Futna: 14 323 kgr. țiței, 637 kgr. ben­zină, 5391 kgr. petrol, 700 kgr. rămășițe. Priveliști de la manevrele regale Reproducem aci două instantanee luate de pe cîmpul manevrelor, de către trimisul nost­ru special. Cea dintiia reprezintă pe principesa Maria în costum d­e colonel de roșiori, în fața trăsurei regale, pe cîm­pul de la Ruadalchiol. Cea de a doua reprezintă o compa­nie de infanterie, in poziția „culcat la pămînt“. Compania în chestiune așteaptă ata­cul în dosul dealului Caratai-Bair. A doua instantanee mai ales foarte suges­tivă: înșirați la spatele unei mici coline, lungiți în iarbă, soldații așteaptă cu ne­răbdare să respingă atacul închipuitului dușman. Soarele arde pe cer cu toată puterea lui, soldații stau însă nemișcați, în pozițiunea ce li s’a ordonat, suprave­­ghind­ de gradele inferioare și de ofițeri. Nu mai puțin reușită este instantaneia ce reprezintă pe principesa Maria în uniformă de colonel de roșiori. In pri­mul plan, un lacheu, în fund se zărește masa cea mare a publicului, care se îngh­eauie să observe mai bine mișcările trupelor noastre. JUDICIARE Cumul de delicte. — înaintea consiliu­lui de războiu,al corpului 2 de armată, a venit er­. 29 Septembrie, judecarea procesului caporalului D. Ștefănescu, din trupa școalei de războiu­, acuzat de furt de bani comis prin falsificarea is­căliturei căpitanului casier al școalei, cum și de dezertare. Consiliul, in urma frumoasei pledoa­­reî a d-lui avocat Victor Duculescu, a achitat pe sus numitul caporal. ECOURI Pîngărești (Vlașca), 15]28 Sept. 1907 D-lui W. Sînndecker București Vă rog­ să binevoiți a îngriji ca motorul al doilea cu moara ce le am cumpărat acum cîteva zile să fie instalate tot de oameni speciali, cum a fost instalat și primul motor din August 1906, care conduce moara spre deplina mea mulțumire. Vă salut cu toată stima Nae B. Steriada . Din Revista Romanelor Criminale care conține documentele secrete ale detectivului Sherlock Holmes, a apărut No. 2 : „Cum a fost prins Jacques Spintecătorul 11. Fiecare număr conține un roman complect și costă 40 bani. Cereți prospectul gratis. Sg. Hertz, Hotel de France. Academia romina Academia romînă a acordat era două burse Adamach­i : una d-lui inginer Al. T. Popescu spre a studia edilitatea pu­blică în Germania și în alte țări din apus și altă bursă d-lui V. Mora pen­tru a se perfecționa în atelierele con­­strucțiunilor de mașini din Elveția. Celui dintiiu i s’a acordat bursa pe timp de trei ani, iar celui de al doilea pe timp de doi ani. In ședința de eră a Academiei, d. profesor Erbiceanu a oferit înaltei in­­stituțiuni culturale mai multe documen­te vechi și foarte scumpe. ★ * * Tot în ședința de erî, d. profesor Toen­escu a adus omagii umbrei regre­tatului savant B. P. Hasdeu, iar d. profesor A. D. Xenopol a făcut o scur­tă comunicare asupra luptelor lui Vlad Țepeș împotriva turcilor, comunicare pe care d-na o va continua într’o vii­toare ședință. Ședința s’a încheiat la orele 2 și un sfert d. a. Fabricatele petrolul In cursul l­unei trecute s’au pus la fa­bricare următoarele cantități de țiței și s’a fabricat petrol în cantitățile ce ur­mează: Bacău : 336.913 kgr. țiței, 42.044 kgr. benzină, 143.649 kgr. petrol, 61.553 kgr ulein, 10 kgr. parafină, 1,950 kgr. cocs și 65.849 kgr. rămășiță, Buzău: 129.913 kgr. țiței, 23.998 ultime vinemai iuiti . Alarmați de enorma scumpire traiului și îngrijorați de tendința urcătoare care va urma și pe timpul iernei, mai mulți cetățeni din locali­tate au hotârît să pună bazele unor cooperative de consum pentru desfa­cerea ieftină a prinei, a camei și a lemnelor de foc. Se urmează chiar tratative pentru realizarea acestei inovațiuni de ini­țiativă particulară.­­ Direcțiunea generală a serviciului sanitar a dat «J­ovinari țară, o circulară, prin care se pune în vedere ca variolizarea oilor să nu se mai facă de către ciobani fără știrea medicului veterinar respectiv căci se provoacă focare de infecți­­une și, prin asemenea operațiuni clandestine, se întrețin permanent, ceea ce aduce mari pagube econo­miei rurale. Cotraveniențiî vor fi dați jude­­căței. Societatea esperantiștilor din Bulga­ria a desulit 3 cursuri de esperanto cari încep la 1 Septemvrie și se sfirșesc la Martie ale fiecăui an. Foarte multe persoane s’au inscins la aceste cursuri gratuite. O asemenea mișare ar fi de dorit să se înceapă și la noi. In ziua de 8 Octombrie a. c., se va ține la Eforia Spialelor civile fin Ca­pitală, licitație publică, pentru direa în­treprindere a une cariere de piară de var alb din pădura Furnica, care­­ pro­prietatea acestei Sforii. D in vitrinele Cent­rului național pen­­tru depozitarea si desfacerea produerii fermelor particu­l­e din calea Vie­niel aparținind d-ne Siena Oprescu, se flă expuse de eite« zile mai multe vaie­­tâți de struguri m­ere și pere de o rră frumusețe din niturile cunoscutului s­­ticultor I. M. jthrer dela Fitești-Flo­rica. Din aceste produse cari fac admiri­ția tuturor treatorilor s’au făcut apro­vizionări la lepțiunea rusă pentru do­­junul dat ia­voarea marelui duce Vla­dimir. „Comisiunea ocală a sindicatelor din România a orguizat pentru astă seară o frumoasă frază artistico-literară, în sala cercului Romînia Muncitoare“ din calea Bal­ovciub- Sa va ține o dizer­­tație cu privir la „Educațiunea socie­­tății“, după cre vor urma declamați­­uni și cîntece revoluționare. Intrarea : 20 bani de pisoană. © Astă seară, la orele 9, se va Ce­lebra,­ la biserica Amzei din Capitală, căsăto­ria religioasă a d­lui Mihail Suteanu, undirector al pei­siunilor din ministe­rul finanțelor, cu grațioasa domnișoară Esther Elise Urlățeanu. Urăm toate fe­ricirile norilor căsătoriți. © Aflăm cu plăcere că d Zoltán Zöldy, drectorul casei E. Lessel, care se afla suferind, s’a restabilit și și-a reluat o­­cupațiunile, spre mulțumirea numeroa­sei clientele a­numitei case. © D. dr. Valeriu­ Roșcuteț, inspector al serviciului sanitar, va demisiona din cest post pentru a-șî relua in primire postul de medic primar al județului Iași la care are drept pe baza concur­sului depus.­­Numărul 2 din revista de astronomie populară „Orion“ are un succes în a­­devăr neașteptat. Printre alte articole interesante­, cităm : Trecerea planetei Mercur în dreptul soarelui la 1 Noem­brie; o penibilă catastrofă cerească,pre­­zisă de astronomul englez Gore etc. Orion, are și șense frumoase ilustra­­țiuni. Pentru orice informațiune a se a­­dresa d-lui Victor Anestin, str. Roșca No. 3, București.­­­in spitalul Filantropiei secția I chi­rurgicală zace pe m­oarte un nenorocit birjar care in timpul grelei lui meserii și-a rupt piciorul. Fiind nevoie de am­putații­, starea pacientului e din cele mai îngrijitoare și nu se știe de va scăpa cu viață. In casa sărmanului, șase copilași se zbat de foame, iar biata lor mamă ne avînd nici un ajutor de nec­eri, streină și pierdută, nu mai știe pe la ce u și să bată spre a cerși o bucățică de­pline nevinovaților rămași făr de sprijin. Toate inimile caritabile Ce vor să a­duo o adevărată durere, să trimită cite un mic ajutor nenorocitului ce zace în spitalul Filantropiei, pe numele lui An­drei Chiș birjar, internat ln serviciul I chirurgical. • In urma unei conferința ținută la ,Cercul medical“ în ziua de 27 c., a­­supra limbei „Esperanto“, d. dr. G. Ro­bin a fost rugat de membrii Cercului face pentru dînșie un curs de Espe­ranto S’a înscris un mare număr de medici la acest curs.­­Toți colegii și amicii studentului în medicină Constantin Brăcăcescu, dece­dat în împrejurări atic da neașteptate în ziua de 28 Septembrie, sunt cu in­sistență invitați­a sa întruni azi Dumi­nică 30 Septembrie orele 4 d. a. la fa­cultatea de medicină pentru a se lua oare­cari dispoziții de colegialitate față de mltimile rămășițe ale decedatului. • Societatea „Esperantistă­ Romînă“ con­stituită acum cîteva zile își va ține șe­dințele în fiecare Duminecă, dela 5—6 d. am., în str. I. C. Brătianu, 5.­­ D. Take Ionescu, fost ministru, a ple­cat aseară la Sinaia. D-sa se va întoarce Marți in Capitală. O D. Ionel Brătianu, ministrul de in­terne a plecat aseară din Capitală.­­La „Vatra Luminoasă“ terminîndu-se primul curs de Esperanto, si a început un altul cu o nouă serie de elevi orbi.­­Aseară cu trenul de 11 a plecat la Constanța d. Anton Carp, ministrul do­meniilor.­­ O telegramă particulară din Buda­pesta anunță că la cursele de cai pen­tru premiul Jekel Clubului din Buda­pesta (20000 coroane, dist. 2800 m.) au eșit al II și al III Caramel și Po­­mali, din grajdurile d-lui Moruzzi. Pre-Cis wai UuuiVu Ixui­ ocf C'iH’Ai,'@ IV Dod­'o« SUirift Diferența succesului a fost de o ju­mătate de lungime intre 1—II și II—m. In jurul catedralei paza a fost fă­lită de compania de jandarmi ped-ștri sub comanda d-lui căpit, Maiorică Bre­­zoianu și a d lor locotenenți Petrescu Richard, Cezar Ionescu și Voinescu. După ce au vizitat catedrala în con­­­­str­ucți­e, marele duce s-a dus la pala­­­tul regal. La intrarea palatului a fost­ primit de principele Carol. Garda a dost onorurile cuvenite, iar muzica a intonat ranul imperial rus. La gara de Nord.­ Plecarea oa­spe­­ților și a familiilor reg­ale și princiare La palatul regal marii duci au stat timp de 10 minute, după care au plecat­­ automobile la gara de Nord. In primul automobil au luat loc ma­­ele duce Vladimir și regele, în al doi­­ea marea ducesă, regina, principesa Maria și principesa Elisabeta, în al trei­lea automobil se aflau principele Ferdi­nand, principele Boris și principele Carol. După automobile veneau apoi trăsurile n cari sa aflau d-nii miniștri Dim­itrie Sturdza cu d-na, generalul Averescu cu d-na, Ionel Brătianu cu d-na, Tom­a Ste­lian cu d-na, Anton Carp cu d-na, Spiru Harit cu d-na, V. Gh. Morțun, d. de Giers, Vintilă Brătianu, primarul Ca­pitalei, prefectul poliției etc. In curtea gărei de Nord se aflau in­­șirați pe o parte și alta divizionul de jandarmi călări cari dădură onorurile. La sosirea marilor duci, muzica reg. 6 Mihail Viteazu a cvitat imnul impe­rial rus. Trenul special se afla în fața pero­nului avind la urmă vagonul imperial în care au­ luat loc marele duce Vladi­mir, marea ducesă, prințul Boris, re­ge, regina, principele Ferdinand, prin­cipesa Maria și principii Carol, și Eli­sabeta. La orele 1.35 minute trenul se puse în mișcare. Cu acelaș tren a plecat și d. căpitan Ghimpu, ajutorul comandanților de ser­genți, care este însărcinat cu paza su­veranilor și marilor duci pe tot parcur­sul până la Sinaia. La Sinaia măsurile de pază pe tot timpul șodercl marilor duci vor fi fă­cute de d. inspretor Petre Palady, ata­șat cu serviciul pe lângă curtea regală. Tis. Marele duce Vladimir în Capitală — Ziua de Sîmbătă — l­a Mitropolie La orele 10 și jumătate dimineața marele duce Vladimir însoțit de rege au­ fost la Mitropolie unde au făcut -o Vizită mitropolitului primat și au vizitat apoi Mitropolia. Dineul de la leg­ațiunea rusă La orele 12 irigațiunea rusă a oferit un din ofi marilor duci la care au azistat principele Ferdinand, principesa Maria, principii Carol și Elisabeta, d. de Giers ministrul Rusiei, toți miniștrii cu d-nele, prefectul poliției Capitalei d. Emil Pe­trescu, primarul Capitalei d. Vintilă Bruți­an­u, atașații militari străini, doam­nele de onoare etc. b a sorvit următorul menu : Hors-d’oeuvre assortis Consomme ă la Orleans Irilets de soles k la Joinville Jumbons de Prague k la Marechale Poularde k la Lamberty Fai sans de Boheme rötis Saladé Parisienne Petits-pois á l’Anglaise Mousse d’ananas â la Victoria From ages â la glace Bonbons Capșa Champagne G. H. Mumm Extra Dry In tot timpul dineului a cvitat muzi­­a regimentului 21 infanterie. Regele și regina nu au asistat la est dineu. Flecarea marilor duci După dineul de la legațiunea rusă, ■Aele duce Vladimir și marea ducesă a­u dus la catedrala rusă ce se con­­stiește pe str. Vestei, în dosul statuei luiishai Viteazu. colae Geb­escu. Apărarea « reprezentată prin d-nii avocați Marin Mețulescu, Gh. Oromulo și Nae Gurun _ !-Jurații aducind un verdict negativ, j . Curtea achită pe învățător.—­«»». Ciocnirea de trenuri de lingă Cîmpu-Lung — Mai multe vagoane distruse. — 5 răniri — C.-LUNG, 29 Septembrie. — Azi a avut loc o ciocnire de trenuri în­tre stațiile Mihăești și­­ Stîlpeni, în următoarele împrejurări : Trenul de persoane plecat din C.-Lung la ora 3.40 a izbit un tren cu material ce se afla pe linia 1 lingă stația Stîlpeni. Lovitura a fost atît de violenta incit a sfărhnat locomotiva trenului de persoane, distrugînd cu desăvîr­­șire vagonul poștal și vagonul cu pa­turi, iar alte 3 vagoane au fost de­ i­teriorate și azvirhte da pe șine. Au fost grav răniți mecanicul Cos­­tică Marinescu, șeful de tren Iacob Gheorghiu și canipukntul Mantu. Au mai fost răniți dintre pasa­geri un preot și comerciantul Ioniță R­ăciulescu din Stîlpeni. Răniții au fost transportați la spi­talul rural I­icoviță. Cu trenul de 6 au plecat din Cîm­­pu­ Lung la locul nenorocirei d. Io­­nescu Bastea, substitut de procuror,, doctor­­ișoranu, Alexandrescu, diri­­­gintele oficiului Cîmpu-Lung, precum, și mulți curioși. j i S’a început imediat o anchetă pen??, s­tru stabilirea responsabilităților. I Coresp. I Toasturile de la prînzul dat la palat La prînzul dat Vineri seara la palat, in onoarea marilor duci, s-au ridicat toasturi de către rege și marele duce Vladimir. R­ude a ridicat paharul în sănătatea țarului și a familiei sale, precum și în sănătatea familiei marelui duce. Toată asistența a ascultat stînd în picioare cuvintele regelui și le-a salutat cu aplauze. Muzica a intonat imnul rusesc. Toastul marelui duce La aceste cuvinte ale regelui, marele duce Vladimir a răspuns in modul ur­mător : „Mulțumesc viii M.S. Regelui pentru cuvintele grațioase pe cari le-a rostit. In ceea ce mă privește, sînt aecîntat că am revenit în Rominia, țara pe care o cunoșteam de vreme îndelungată, și mulțumesc pentru primirea ce mi s’a făcut, mie și membrilor familiei mele. Această călătorie în Rominia îmi re­cheamă scumpe amintiri de glorie co­mună ale armatelor romînă și usă, sa strînga sentimentele de amiciție și recunoștință intre Rominia și Rusia, sentimente ce sper ca sînt și vor ra­­m­îne mutuale ! „Ridic paharul meu în sănătatea M. S. Regelui, a M. S. Reginei, a familiei regale și a Romîniei !“ _ Toastul a fost primit cu urale entu­ziaste. Muzica a cîntat imnul romín. Atentatul din comuna Bereștii din jos BRAILA, 29 Septembrie.­­ Astăzi aproape întreaga zi, judele instructor d. Căpitănescu a instruit cu multă mi­nuțiozitate afacerea atentatului, din co­muna Berteștii de jos a cărui victimă a fost proprietarul moșiei d. George San Marin. Au fost ascultați numeroși martori din comuna Berteștii de jos și Mihai Bravu. Toți martorii, între care și secretarul comunal d. Fri­țileanu au declarat că Cojocaru a fost bătut în localul primă­riei în fața învățătorului, a secretarului și a agentului sanitar de d. George San Marin. In urma acestor depoziții de judecă­tor de instruție a ordonat punerea în libertate a lui Ene Cojocaru stabilind că acesta se găsea în legitimă apărare, Rolla V­­T Curtea cu juri CRAIOVA, 29 Septembrie.—Azi sa înfățișat inaintea Curtei cu juri proce­sul învățătorului Petre Stănescu, din comuna Afumați, acuzat că ar fi instigat pe țara ei la răscoale. învățătorul acesta este singurul din întreg corpul didactic din Dej care a mai rămas arestat. Se ascultă o serie de martori cari ră­pesc patru ore cu declarațiile lor. Acu­zarea e susținută de d. procuror Ni­ DIMINEAȚA Incendiul dela Buștenariț Cîmpii.8, 29 Septembrie. — Ei* noapte la orele 11, s’a declarat ura incendii­ violent la magazia de ura­­terial a societăței .Colombia“ Buștenari. j Focul s’a întețit și la tin moi­ ment dat s’au aprins și mai multate proprietăți din împrejurimi. Pagubele sunt mari Ele se eva­­­luează la 25000 lei. Magazia a fost asigurată.—Gccon, Procesul maiorului Ciuci­­ GALAȚI, 29 Sept.— Consiliul dat­ război­ al corpului 3 de armată a ța­ j decât azi procesul maiorului Ciuci dat? in judecată pentru abordajul suferit de vaporul „Principesa Maria“ pe cînd 80 I alia sub comanda inculpatului. 1* Consiliul a fost compus din d­ M- îl contra-amiral Coslinschi, colonel Stamat­­topol, căpitan comandor Spiropol, maiorÉ* Negru­ți și Murgea. După citirea ordinului de dare înju­­decată și după apelul martorilor, com­i­­sarul regal special, maiorul Niculescu­, Rizea, a ridicat un incident, cerind con­­­siliului amînarea procesului pe motivat* că nu s’au prezentat d-niî locotenent?! comandor Periețeanu și locotenent c»*i­mandor Mărgineanu, martori chemații in susținerea acuzărei. j Apărarea reprezentantă prin d-niî a»d­vocați Orleanu și Tenea, deputați sî* maior Boțan, s’au­­ opus arătînd că sînt j =.»fir­i«nt.n atîtea luni de zile de cînd­ maiorul Ciuci e apăsat de acuzarea ce?­­pe nedrept îi se aduce. Consiliul deliberind, a admis cu pa­­tru voturi contra unu, incidentul ridi­­­cat de d. comisar regal și a pronunțați amînarea procesului pentru ziua de Octombrie.—Ram­ Accidentul nenorocit de!?. . școala „Principele Ferdinand! O copilă căsînd victima unui accid­­dent nenorocit nu este primită­­ la spitalul Colentina și moara din cauza lipsei de ajutor­­ medical ! Abea au trecut două zile de la cț­zcifi cu nenorocitul asfixiat Tom­a Olteanu, care a murit pe sala spitalului Brinco-­­­venesc fără a i se da vreun ajutor dical și o nouă victimă, de astă dată» copilă de 12 ani, încetează din viațăi* pentru că la spitalul Colentinai s’a re­­­fuzat nu numai primirea în spital și* orice ajutor medical. *­­ Să povestim faptele așa cum s’au înt­â­mplat. j­uri dimineață fata Paulina Du­mit­­rescu domiciliază în jos. Pantelimon Ar. 13 elevă in școala primară „Prin^­­cipele Percinand“ din Capitală, jutîn­­du-se cu alți copii pe seara școalei «ta cazut jos de la etajul al doilea răuijl­­du-se grav la cap și pe corp i­­ Nefericiții părinți avizați de direc­toarea școalei au venit în grabă și urm­­înd într o trăsură pe nonorocka copilă'­m transportat-o la spitalul Colent^i acolo insă victima a fost refuzată «îl mneu’din cei de la spital nu s’au ost 2S5T * “ **■ Desperați, părinții țșî l-arS co­pta ■față UDde dupa Putin timp încetă­ril Din ordinul d-lui dr. Burghelea­ca- ’ FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ ARTHUR W. MaRCHEAMONT 89 ROMAN lim TARULIH SUSIE1 - MARC,9 DE. ACTUALITATE. -PARTEA t-a , / •; I cap. xxvm ' V j Amorul va triumfa ■ _Crezi i Mai la urmă, se poate să fie așa : în definitiv e vorba de căsătoria ta, nu de a mea. După aceste cuvinte părăsiră închi­­soarea. XXIX ' Ultima precauțiune , ceremonia,căsătoriei fu foarte ciudată. Tocmai sunau zece ceasuri cînd Den­­­­ver și Siegel apărură la închisoare. Marvyn aștepta deja în camera în care­­ avusese loc întrevederea logodiților cu prințul Kalkoff. El strînse m­îna lui Siegel și-l felicită să își recăpătase libertatea. Siegel își exprimă regretul că n’a mai putut sta cîte­va zile la răcoare, de­oare­ce notele sale nu erau complecte. ) — Nu-i nimic, al doară și imaginație, pise Mu­rvyn, »? r- >• * r' * >7 , 1 —27 . ... . i t . 4. Și toți trei începură să rîdă. — După ce nu­ se va face căsătoria ! In­trebă Siegel. După ritul catolic ? — Pentru d-ra Lavalsky, da, dar pen­tru Denver am chemat pe preotul amba­sadei, reformatul Haskyns, zise Marvyn. ..Am făcut bine — O să..dureze mult . Am nevoe de o bne, zise Siegel. — Cîteva minute. Un gardian apăru și rugă pe cei trei oameni să-i urmeze la capelă. Găsiră acolo pe Helga, supraveghiată de alt gardian și îngenunchiată înaintea unui popă. Ea se ridică­­ pentru a strînge mînairiî­ Siegel. Acesta î­ șopti la ureche cîteva vorbe cari o făcură să zîmbească. Apoi îî fu prezintat Marvyn, care păru foarte impresionat de frumusețea ei. Marvyn îî comunică lui Siegel impre­sia ce-o făcuse Helga. Siegel, după obiceiul lui, făcu cîteva" glume pe seama amicului său.­­­ "­Ceremonia se făcu după ritul rusesc și fu foarte scurtă. Preotul vorbea cu un accent tărăgînat și aproape cîntînd. Vocea sa profundă se rostogolea prin capela aproape deșartă și ecoul ei re­venea de prin colțurile întunecoase, să­­mănînd a sforăit și impresionînd foarte neplăcut. Denver era foarte emoționat, aceasta se vedea de-o poștă. Siegel lua note. Nu era de loc mișcat de ciudățenia scenei care se desfășura sub ochii lui. .Nu se gîndea, de­­sigur, de­cit la nu­mărul de rînduri ce va putea trimete ziarului saul. Marvyn, formalist din cap pînă în picioare­­ se asigură că totul e în regulă pentru efectuarea căsătoriei. Helga luă brațul lui Denver și amîn­­doi sa îndreptară, cu rț­ți măsurați, în­­tr’o despărțire laterală a capelei. Americanul era redios. Prea fericit, fără îndoială, nu se gîn­­d­ea la altceva de­cit la adorabila sa so­ție. Dar de o dată tresări: zărise pe Kal­­iko îf eștind din umbră, i­­nsă prințul nu se apropie de ei.­­ Se duse direct la Marvyn. — îmi spusese că va asista la ceremo­nie, murmură Helga; uitasem. — Da și mie mi-a zis'o, replică Den­ver. „Care o fi motivul care l’a făcut < să te zorească așa?“ — Nu înțeleg nici ett. ,'!? Í­­­ Un sfirșit, o s'o aflăm în cuiind., I**. Eșiră din apelă și trecură în odaia pe care o cunoaștem­. Acolo aștept pastorul Haskyns.­­­Marvyn rău prezentările. — Unde e regel? întrebă Denver. — Vrea să itervieveze pe prințul Kal­­koff, rasp­uns atașatul de ambasadă, zîmbind. Dar reportul sosi la timp pentru partea a doi a ceremoniei. Aceasta luă mai scurtă de­cît întîia. Se făcură obicinuitele felicitări și in­curîn­d toată lum­ea fu gata ‘de plecare. — Nu s’armtea să m­ă întorc în celu­la mea? Tțebă Siegel? — Nu, răsti­ Se Denver. Am oprit pen­tru tine o­­moră la h­otelul Imperial. „Me­rgeimcolo cu toții“. Dar m­inirul se scuză și Marvyn pre­tinse că ai o întâlnire grabnică. Apoi atatul de ambasadă luă la o parte pe In­ver și-î zise. — Ași vă să vii să mă vezi la amba­sadă mist. dimineață. „Am să­ spun lucruri interesante cu privire laîrtiile cele“ — Ce s'întîmplat? — Ași di să ți le iei. Și cum afacerea s'a termin­, cred că asta nu te-ar în­curca de c. — De f­ac vrei să-mi spui privește pe Kalkoff ? iurmUră Denver. — Indid­. Dar lasă ce o să-ți spun mîne toc afacerea. Denver privi cu neliniște. — Nu fi ingrijat, adăugă Marvyn, nu e cu­ știe ce. Denverăgadui să vie la ambasadă. Siegel .O dată că are de vorbă cu Mar­vyn,i insistă ca să plece cu el. Balsul țar conduse pe soția sa la írásig. AcCl dădură de Kalkoff. — I te vad­ mine, d-le Denver? I­crit, prințe. O să fiu la hotel — Atici o să am onoarea să mă pre­zint Jti ceasuri. Și pi­sîndu-su Helgeî, îi zise: — D-, îmi dă voie să-î prezint ură­rile mei de fericire? Hergazită o clipă. Ori­­ fățărnicie revolta această fire de elita ,inD?,nimi fira de cît o for­ mulă banală ac pomi, car­e se primește chiar din Partea un dușman. Í și în diritiv, Kalkoff nu făcea de-­­cit­ tradiția lui act de politeță, ceea cei reieșea ele din accentul cu care rostise vorbele de al sus. Helga îiuise deci, foarte scurt. — Miti­tesq,­ prințe. Ralkoff­i înclină respectul, descope­­rindu-se și­ retrase zîmbind, pentru a lasa pe­­ unii soți să treacă. Helga i seb tremură. Și acu mi e frică de omul fista zise ea. ’ , ~ zise fericitul soț. Și ai 11 est­ir­i de noi și ăsta e norocul nostru. ..Lam­ilită-ți deschidă poarta în­­meri­ can.S 6Șiemeea unui cetilcean a­” ATUîîf»VUtf Să ne batem 300 de el­­ambasade i arni can­e1“111116'­* «î0*** ; i­­‘ I — Pentru cît timp? murmură Helga. — Pentru toată viața, zise Denver, să­­rutînd'o cu căldură. „Stindardul înstelat fîlfiie de-asupra capetelor noastre.­­ „De altfel, draga mea, nu uita că ne-­­ am înțeles asupra unui lucru; de acum înainte trebuie să privim lucrurile cu zâmbetul pe­­ buze și ori­ce greutăți ni sar iv­ în care trebuie să le rezolvim râzind“. Se urcară în trăsură. Fericirea, prezentă și făcu să uite în­­cet-încet și pe Kalkoff și greutățile tre­cute și pe cele vitoare. Pen­tni moment erau doi însurăței, cari mi se gând­eau la nimeni și la ni­mic, stăpiniți numai de un sentiment mare, puternic, covîrșitor: fericirea. A doua zi dimineață, la dejun, vorbită mai ales de călătoria ce trebuiau să în­­treprindă și de pregătirile necesare pen­tru această călătorie. Erau o sută de lucruri de făcut în a­­celași timp, trebuiau făcute o mulțime­ de cumpărături, în sfîrșit, nu știau cu­ ce să înceapă mai întrî, și^HHie iemeie SG ÎU £ Uma cu un creion. Ea rîse cu poftă cînd văzu lista lun­­ginau-se din ce în ce mai mult Denver era preocupat de o­ chestie <• foarte gravă. Sorbea din ochi pe Helga și cum o ve­dea vesela și fericită pentru nimic In lume și ar fi vrut s’a tulbure. Dar în cele din urmă trebui să des­chidă vorba. t “ P^­a; «bea. zise, el c­um clinindu-l»,« SÄiV“ cu » «»«"«­«»«i mediat P Care trebuie sa rezolvim ! cK“ ° Chiî­ei mari și i­um ° 5*« am con­ducea o grija dureroasă. — c­e mai este? întrebă ea. ’­­"i Ce facem cu documentele noastre* Nu sunt la păstrare? — Sîntem deocamdată , dar trebuie W ne asigurăm pentru vitor. S*-j ,poveșt­i scurta convorbire avutei in «ijun cu Marvyn. ^ Helga VLllPOIUl ÍÍ_a bagat COa­la* zis«" — Așa trebue să fie. Dar cel puțin ch­... !­upți cu Kalkoff ai un mare avantajă ș­u la ce te poți aștepta din partea lu­ i din vreme. Poti lua «*­S ! Helga teribil ° mul ăsta! Apoi adaogă: (£) — Cred că putem rupe asta­­ziasm.aiäta 1ista alcătuită cu atîta enta,'] du-se^6 CGÎ întreba Denvcu întuneci^' f (Va urma) Ur-,

Next